ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVAFACULTATEA FINANȚE

CATEDRA BĂNCI ȘI ACTIVITATE BANCARĂ

Alexandra CĂPĂȚÎNĂ

EVOLUȚIA PIEȚEI VALUTARE A REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA 2005-2012

REFERAT

La disciplina universitară„Relații valutar-financiare internaționale”

Autor:studenta Grupei FB 116,

învățămînt cu frecvență la zi,CĂPĂȚÎNĂ Alexandra____________________Coordonator științific:

prof. univ. , BERDILĂ Ana____________________

CHIȘINĂU-2013

C U P R I N S

Introducere……………………………………..………………….…………..…………....3

1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PIAȚA VALUTARĂ..........................4

1.1. Esența pieței valutare...………………………………………………………..4 1.2. Clasificarea şi factorii de influenţă asupra pieței valutare……………..…..5 1.3. Indicatorii de dinamică a pieței valutare..................................................6

2. ANALIZA EVOLUŢIEI PIEȚEI VALUTARE A REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA 2005-2012.......................................………………………....…..7

2.1. Calcularea indicatorilor de dinamică a pieței valutare................................72.2. Analiza evoluției pieței valutare a Republicii Moldova comparativ cu cea a României pentru anul 2005-2012....................................................................10

Încheiere…………………….……………..……………………………………………….13

Bibliografie…………………………..………………………………………..…………...14

Anexe…………………………………………….…………………………………………15

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Piaţa valutară reprezintă sistemul de relaţii financiar-

valutare prin intermediul căruia se desfăşoară vînzarea şi cumpărarea de valută efectivă

sau în cont precum şi vînzarea-cumpărarea de devize (trate şi bilete la ordin) exprimate în

monedă străină. Rolul pieţei valutare este determinat în primul rînd de posibilităţile pe

care le oferă participanţilor la schimburile economice pentru alegerea şi obţinerea

mijloacelor de creditare şi de plăţi cele mai convenabile.

Scopul cercetării. Scopul cercetării constă în relevarea factorilor determinați a

dinamicii pieței valutare. Scopul cercetării impune următoarele sarcini: a) analiza

importanței pieței valutare pentru dezvoltarea economică a țării; b) identificarea factorilor

de dinamică a pieței valutare naționale și compararea acesteia cu una străină .

Sarcinile studiului de caz. Pe lîngă calculele efectuate pentru a determina

procesul evolutiv a pieței valutare în Republica Moldova, se identifică și factorii ce au

cauzat schimbări.

Obiectul investigat. Obiectul de cercetare în cadrul studiului de caz îl constituie

piaţa valutară în Republica Moldova.

Subiectul cercetării. Piaţa valutară a Republicii Moldova cuprinde totalitatea

tranzacţiilor de cumpărare şi vânzare a valutei contra monedă naţională.

Metodologia cercetării. Metodologia cercetării a fost posibilă prin intermediul

aplicării următoarelor metode: a) metoda dialectică cu componentele ei: analiza şi

sinteza, inducţia şi deducţia, metodele grafice şi tabelare; b) metodele inerente

disciplinelor economice – observaţia, comparaţia, clasificarea, gruparea, analiza

statistică. Aplicarea acestor metode a permis o analiză profundă a diferitor fenomene

economice.

Baza informaţională. Baza informaţională o constituie Rapoartele Băncii

Naţionale a Moldovei, articole din ziare, cît şi materia găsită în literatura de specialitate.

Structura studiului de caz. Structura studiului de caz reflectă conţinutul

cercetării şi este determinat de sarcinile şi obiectivele investigaţiei. În aşa mod, lucrarea

cuprinde: introducerea, două capitole, încheiere şi bibliografia.. Primul capitol al

studiului de caz este iniţiat cu abordări teoretice asupra conceptului de „piaţă valutară”.

Al doilea capitol, avînd un caracter analitic pronunţat, reflectă analiza dinamicii pieţei

valutare în Republica Moldova.

În încheiere sunt prezentate concluziile şi recomandările, în care sunt reflectate

cele mai importante rezultate ale invetigaţiei realizate.

Bibliografia conţine totalitatea materialelor informative (acte normative, lucrări

ştiinţifice, surse statistice şi de date) privitoare la tema dată.

1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PIAȚA VALUTARĂ

I.1. Esența pieței valutare

Piața valutară reprezintă ansamblul relațiilor care iau naștere între bănci, ca și între

bănci și clienții lor, privind cumpărarea și vînzarea de valute în vederea reglementării plăților

și încasărilor care apar în procesul schimburilor economice cu străinătatea. 1 Aceasta este

alcătuită din rețeaua de bănci/burse de valori și alte instituții specializate pe plan internațional,

care funcționează în diverse centre financiare din statele dezvoltate cu economie de piață.

Practic, piața valutară deține o rețea imensă de legături electronice între dealerii din diferite

bănci ale lumii.

După alți autori2, piața valutară reprezintă mecanismul prin care o persoană fizică sau

juridică transferă puterea de cumpărare dintr-o țară în alta, obține sau furnizează un credit

pentru tranzacțiile specifice comerțului internațional și/sau minimizează expunerea la riscurile

rezultate din schimbarea cursurilor valutare.

Funcțiile unei piețe valutare sunt:

Transferul puterii de cumpărare este necesar deoarece comerțul internațional și

tranzacțiile de capital implică, în mod normal, persoane care trăiesc în țări cu monede

naționale diferite. Fiecare participant dorește, de obicei, să-și efectueze tranzacțiile în propria

monedă națională, dar tranzacția de comerț sau de capital trebuie să fie făcută într-o singură

monedă. Oricare ar fi valuta utilizată, unul sau mai mulți dintre participanții la piață valutară

trebuie să transfere puterea de cumpărare asupra sau de la propria monedă națională.

Acordarea unor credite. Întrucît mișcarea mărfurilor dintre țări presupune timp,

mărfurile aflate în tranzit trebuie să fie finanțate. Exportatorul poate acorda un credit furnizor

importatorului, credit care să fie sau nu purtător de dobîndă și care ar acoperi cheltuielile

privind transportarea mărfurilor.

Minimizarea riscului valutar. Atît importatorul, cît și exportatorul doresc ca

tranzacția să deruleze fără riscuri rezultate din fluctuațiile de curs valutar. Fiecare parte la

tranzacție preferă să cîștige un profit normal, fără expunerea la o schimbarea neașteptată în

profitul anticipat, datorită unor schimbări intervenite în cursurile valutare. Piața valutară oferă

unele facilități cum ar fi «headging-ul» valutar în vederea transferării riscului valutar asupra

unei alte persoane.

I.2. Clasificarea și factorii de influență asupra pieței valutare

1 Popa Ioan. Tranzacții internaționale. Politici, tehnici, instrumente, Editura Recif, București; 1992, p. 3502 Eiteman D, Stonehill A., Mofferr M. Multinational Business Finance, eighth edition, Addison – Wesley Publishing Company.

5

În literatura de specialitate, sunt descrise două feluri de piețe valutare: piețele

caracteristice, care sunt piețele principale, reprezentative, pe care se comercializează valutele

convertibile și piețele necaracteristice, care sunt piețe secundare, pe care se tranzacționează

valutele neconvertibile.

În același timp, literatura de specialitate face diferențierea între piețele valutare

naționale și piețele valutare internaționale. Suportul existenței, funcționării și dezvoltării

pieței valutare internaționale îl constituie piețele valutare naționale. Piața valutară națională

cuprinde ansamblul relațiilor care se formează între persoane fizice și juridice privind

cumpărarea și vînzarea de valute, instituțiile specializate în aceste operațiuni, precum și

normele și reglementările care facilitează efectuarea acestor tranzacții. Piața valutară

internațională, deși structurată pe piețele valutare naționale, este delimitată de aceasta.

Principala deosebire constă în faptul că, în timp ce pe piața valutară națională băncile

efectuează vînzări și cumpărări de valute contra monedă națională, în cazul pieței valutare

internaționale, aceleași bănci derulează operațiuni ce au ca obiect o valută care este străină,

atît pentru ele, cît și pentru solicitantul operațiunii respective. O altă deosebire între cele două

tipuri de piețe valutare constă în faptul că, pe piața valutară națională, cursul de schimb

rămîne nemodificat pe parcursul unei zile de lucru bancare, în timp ce pe piața valutară

internațională cursului de schimb la care se efectuează tranzacțiile este într-o permanentă

mișcare.

Factorii care influențează dezvoltarea pieței valutare naționale și, ulterior, a pieței

valutare internaționale sunt:

I. factorii economici cum ar fi: a) dezvoltarea relațiilor de comerț exterior cu

necesitatea convertirii încasărilor valutare din export în alte valute pentru

efectuarea plății importurilor; b) dezvoltarea comerțului invizibil, a turismului,

transporturilor internaționale, asigurărilor internaționale a antrenat mișcarea de

valute între țări; c) mișcările de capital, fie sub forma investițiilor directe, fie sub

forma investițiilor de portofoliu, a însemnat preschimbarea monedei naționale în

valuta țării spre care au loc mișcările de capital; d) repatrierea banilor investiți

presupune convertirea lor în moneda națională sau în altă valută;

II. factorii tehnici cum ar fi: a) efectuarea plăților internaționale prin transferuri

bancare, realizîndu-se numai prin virarea scriptică a banilor dintr-un cont în

altul; b) generalizarea legăturilor prin telefon, telex, Swift, e-mail etc. a condus

la realizarea cu rapiditate și în "timp real" a operațiunilor cu toate centrele

financiare de pe glob;

6

III. mutațiile de natură monetară și financiară au determinat lărgirea pieței valutare,

piețele valutare naționale au devenit în scurt timp o componentă importantă a

politicii valutare a statelor;

IV. apariția pieței eurovalutelor.

I.3. Indicatorii de dinamică a pieței valutare

Determinarea tendințelor prioritare de modificare în condițiile contemporane a

economiei națíonale și urmărirea evoluției și efectele inflației este posibilă cu ajutorul

indicatorilor de dinamică. Dinamica inflației evidențiază modificarea parametrilor cantitativi

de la o perioadă la alta. Indicatorii de dinamică principali sunt creșterea absolută (∆AM) şi

creşterea relativă (IAM) şi se calculează potrivit relaţiilor:

ΔAM= AMi1-AMi0 (1.1)

IAM=Ami1

Ami0−1∗100 %

(1.2)

unde:

AMi1-valoarea rulajului pieței valutare la data de referinţă;

AMi0-valoarea rulajului pieței valutare la data de bază.

7

II. ANALIZA EVOLUȚIEI PIEȚEI VALUTARE A REPUBLICII

MOLDOVA ÎN PERIOADA 2005-2012

II.1. Calcularea indicatorilor de dinamică a pieței valutare

Piața valutară a Republicii Moldova este caracterizată de dinamica cursului valutar și

de rulaj. Cursul valutar este calculat ca rată de schimb medie ponderată la volumul

tranzacțiilor care au avut loc pe piața valutară. Rulajul pieței valutare cuprinde totalitatea

tranzacțiilor de schimb valutar cu excepția celor efectuate de Banca Națională a Moldovei,

care au avut loc pe cele mai diferite segmente ale pieței. Printre segmentele pieței

monitorizate în particular se numără piața interbancară (tranzacțiile de schimb valutar

efectuate între băncile comerciale autorizate) și piața intrabancară (tranzacțiile de schimb

efectuate între bănci și clienții acestora); piața operațiunilor la vedere (cu decontările ce se

efectuează cel tîrziu timp de două zile bancare) și piața operațiunilor la termen (cu decontările

ce se efectuează de regulă peste perioade fixe cum ar fi : una, două săptămîni, o lună sau mai

multe). În timp ce cursul valutar reprezintă echilibrul dinamic al cererii și ofertei de valută în

cadrul pieței, rulajul denotă activitatea generală a participanților pieței valutare.

În tabelul 2.1 sunt prezentate datele cu privire la rulajul pieței pentru anii 2005-2012,

calculat ca medie aritmenică pentru fiecare an în milioane dolari americani:

Tabelul 2.1

RULAJUL PIEȚEI VALUTARE ÎN REPUBLICA MOLDOVApentru perioada 2005-2012 (dolari SUA)

Rulajul pieței

Anul

Rulajul pieței valutare

(dolari SUA)

Rulajul pieței valutare (USD)

Rulajul pieței valutare spot

(USD)

Ratele de schimb (USD)

2005 345 592 145 272 578 514 264 172 809 12,60032006 380 002 972 249 316 405 270 390 663 13,09602007 425 571 631 304 616 845 317 901 745 12,13612008 1 363 432 935 482 098 273 443 347 336 10,38942009 502 210 132 326 436 509 225 064 210 11,11342010 480 159 547 294 526 112 293 261 112 12,36632011 614 354 457 361 466 693 381 541 598 11,73702012 738 090 257 430 979 555 429 312 889 12,1121

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei. [online]. [citat 14 aprilie 2013]. Disponibil: <http: //bnm.md/md/fm_valute_market >

Folosind formulele 1.1 și 1.2 am determinat dinamica pieței valutare în mărimi

relative și absolute în decursul anilor 2005-2012.

Dinamica pieței valutare pentru perioada 2005-2012 este prezentată în tabelul 2.2.

8

Tabelul 2.2

DINAMICA PIEȚEI VALUTARE ÎN REPUBLICA MOLDOVApentru perioada 2005-2012

Anul Rulajul pieţei

mil USD

Creşterea absolută

(ΔAM)

Creşterea relativă

(IAM, %)

2005 345,6

2006 380,0 34,40 9,95

2007 425,6 45,60 12,00

2008 1 363,4 937,80 220,35

2009 502,2 -861,20 -63,17

2010 480,2 -22,00 -4,38

2011 614,4 134,20 27,95

2012 738,1 123,70 20,13

Creşterea medie 49,06 27,85

Creşterea totală 392,50 222,83

Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei. [online]. [citat 14 aprilie 2013]. Disponibil: <http: //bnm.md/md/fm_valute_market >

În urma calculelor făcute am observat că rulajul pieţei valutare fără numerar a atins

maxime istorice în anul 2008 circa 1 363,4 milioane dolari SUA, înregistrînd o creştere de

220,35% faţă de anul precedent. Însă ca urmare a efectelor crizei mondiale ce a afectat grav

economia, inclusiv comerţul exterior şi domeniile în care au investit capital străinii, rulajul a

scăzut considerabil – 63,17%. Situaţia s-a ameliorat în anul 2011 cînd rulajul a început din

nou să crescă înregistrînd 27,95% faţă de 2010. Experţii explică această creştere prin

înviorarea sensibilă a exporturilor pe sfîrşit de an, dar şi majorarea importurilor, ca urmare a

crescut cererea şi oferta de valută.

În figura 2.1 am realizat o diagramă în care am arătat în dinamică evoluţia pieţei

valutare a Republicii Moldova pentru perioada 2005-2012.

9

Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei. [online]. [citat 14 aprilie 2013]. Disponibil: <http: //bnm.md/md/fm_valute_market >.

Fig. 2.1. Diagrama dinamicii pieţei valutare în Republica Moldovaîn perioada 2005-2012 (mil. USD).

Observăm că în 2008 rulajul a înregistrat o creştere masivă, însă la fel de masivă şi

dramatică o fost şi scăderea în 2009. Cea mai mare reducere a vizat rulajul tranzacţiilor în

dolari americani, acesta constituind aproximativ 41% din totalul rulajului pieţei valutare.

Criza economică declanşată în 2008 în SUA a afectat cotarea dolarului pe plan

mondial. În figura 2.2 este reprezentată cotarea dolarului american pe perioada 2005-2012.

10

-200

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

345.6 380 425.6

1363.4

502.2 480.2614.4

738.1

9.95 12

220.35

-63.17-4.38 27.95 20.13

DINAMICA PIEŢEI VALUTAREpentru perioada 2005-2012

Dinamica

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20120.0000

2.0000

4.0000

6.0000

8.0000

10.0000

12.0000

14.0000

12.600313.0960

12.1361

10.389411.1134

12.366311.7370 12.1121

EVOLUŢIA RATEI DE SCHIMB a dolarului american

Series1

Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei. [online]. [citat 14 aprilie 2013]. Disponibil: < http://bnm.md/md/rates_evolution >.

Fig. 2.2. Diagrama evoluţiei ratei de schimb a dolarului americanîn perioada 2005-2012.

În 2006 dolarul s-a cotat la cea mai înaltă rată medie de schimb - 13,0960 pe cînd în

2008, în contextul declanşării crizei mondiale, dolarul s-a devalorizat, atingînd o rată de

schimb de 10,3894. În această perioada pe seama devalorizării dolarului american, s-a

valorizat/apreciat moneda naţională – leul.

Influenţa crizei financiare mondiale asupra economiei Republicii Moldova a fost

nesemnificativă, deoarece situaţia macroeconomică în ţară pînă în momentul în care s-a

declanşat criza în regiunea noastră, a fost destul de stabilă, datorită măsurilor întreprinse atît

de Banca Naţională, cît şi de Guvern. Nivelul înalt de capitalizare al băncilor şi lichiditatea

considerabilă din sectorul bancar, precum şi faptul că băncile lor mame nu au fost influenţate

în mod deosebit de criza financiară mondială, a permis băncilor să reziste influenţei crizei.3

2.2. Analiza evoluției pieței valutare a Republicii Moldova comparativ cu cea a

României pentru anul 2012

România este statul vecin Republicii Moldova situat la vestul acesteia. În continuare

am efectuat o analiză a pieţei valutare a Republicii Moldova cu cea a României. Rulajul pieţei

valutare a RM se estimează în dolari SUA, pe cînd rulajul pieţei valutare a României se

estimează în Euro. În figura 2.3 este prezentat evoluţia celor 2 pieţe pentru perioada 2005-

2012.

3 Discursul Guvernatorului BNM Leonid Talmaci la Conferinţa interbancară internaţională a statelor-membre

ale CSI cu tema: „Creşterea rolului valutelor naţionale în cadrul operaţiunilor de import-export. Transferuri şi plăţi în ţările CSI". Disponibil: <http://www.bnm.org/md/discursulguvernatorului>

11

Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei şi Banca Naţională a României. [online]. [citat 14 aprilie 2013]. Disponibil: < http: //bnm.md/md/fm_valute_market > şi < http://www.bnr.ro/Operatiuni-pe-piata-valutara-interbancara-5631.aspx>.

Fig. 2.3. Diagrama evoluţiei pieţei valutare a RM comparativ cu cea a României pe perioada 2005-2012

Republica Moldova comparativ cu România are un rulaj al pieţei valutare mai mic.

În 2007, în România s-a mărit considerabil rulajul pieţei – cu 746,80 mil. EUR, datorită

faptului că România a devenit ţară-membră a Uniunii Europene şi înregistrează în continuare

valori destul de înalte..

În figura 2.4 am realizat o comparaţie a dinamicii pieţei valutare autohtone şi cea a

României.

12

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20120

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

380.56

658.34

1405.14

1817.64

1393.36

1548.25

1729.621646.37

345.59 380 425.57

1363.43

502.21 480.16614.35

738.09

EVOLUŢIA PIEŢEI VALUTARE în Republica Moldova comparativ cu România

pe perioada 2005-2012

România (mil. EUR)

R. Moldova (mil. USD)

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei şi Banca Naţională a României. [online]. [citat 14 aprilie 2013]. Disponibil: < http: //bnm.md/md/fm_valute_market > şi < http://www.bnr.ro/Operatiuni-pe-piata-valutara-interbancara-5631.aspx>.

Fig. 2.3. Diagrama dinamicii pieţei valutare a RM comparativ cu cea a României pe perioada 2005-2012

Din figura de mai sus observăm că Republica Moldova în 2009 a înregistrat o cădere

bruscă a rulajului, pe cînd a României o fost mai lentă, însă ambele state au fost afectate de

criza economică la acel moment. În continuare ambele state treptat îşi măresc rulajele, însă în

2012 din nou rulajele scad, motiv fiind declanşarea crizei din Cipru, care a afectat Uniunea

Europeană, în special cotarea Euro.

13

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

-150

-100

-50

0

50

100

150

200

250

300

R. MoldovaRomânia

ÎNCHEIERE

În acest referat am determinat pe baza datelor prezentate de Banca Naţională a

Moldovei, evoluţia pieţei valutare autohtone.

În urma cercetării efectuate concluzionăm:

a) Piața valutară a Republicii Moldova este caracterizată de dinamica cursului

valutar și de rulaj;

b) rulajul pieţei valutare fără numerar a atins maxime istorice în anul 2008 circa

1 363,4 milioane dolari SUA, înregistrînd o creştere de 220,35% faţă de anul

precedent;

c) ca urmare a efectelor crizei mondiale ce a afectat grav economia, inclusiv

comerţul exterior şi domeniile în care au investit capital străinii, rulajul a

scăzut considerabil – 63,17%;

d) în contextul declanşării crizei mondiale, dolarul s-a devalorizat, atingînd o

rată de schimb de 10,3894. În această perioada pe seama devalorizării

dolarului american, s-a valorizat/apreciat moneda naţională – leul.

14

BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative

1. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.548-XIII din

21.07.1995 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1995. – Nr. 56-57/624.

2. Legea Republicii Moldova privind reglementarea valutară nr.62-XVI din 21..03.2008//

Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nr. 127-130 din 18.07.2008, art.496

II. Lucrări ştiinţifice

3. GEORGESCU-GOLOȘIU, Ligia. Mecanisme valutare. București: Editura ASE, 2001.

238 p.

III. Surse statistice şi de date

4. Rapoartele lunare (2005, 2006, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012) ale Băncii

Naţionale a Moldovei [online]. [citat 14 aprilie 2013]. Disponibil: < www.bnm.md >.

5. Rapoartele lunare (2005, 2006, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012) ale Băncii

Naţionale a României [online]. [citat 14 aprilie 2013]. Disponibil: < www.bnr.ro >.

15

Anexe

16

Anexa 1

DINAMICA PIEȚEI VALUTARE ÎN ROMÂNIAAnul Rulajul pieţei

(mil. EUR)Creşterea absolută

(ΔAM)Creşterea relativă

(IAM)2005 380,562006 658,34 277,78 72,992007 1405,14 746,80 113,442008 1817,64 412,50 29,362009 1393,36 -424,28 -23,342010 1548,25 154,89 11,122011 1729,62 181,37 11,712012 1646,37 -83,25 -4,81

Creşterea medie 158,23 26,31Creşterea totală 1265,81 210,47

pentru perioada 2005-2012Sursa: Elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Naţională a României. [online]. [citat 14 aprilie 2013]. Disponibil: < http://www.bnr.ro/Operatiuni-pe-piata-valutara-interbancara-5631.aspx>.

17