Ana PopaValeriu ProhniţchiAlexandru Oprunenco

Evoluţia exporturilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Rolul regimurilor comerciale Document elaborat în cadrul proiectului „Relaţiile comerciale ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană: situaţia curentă şi perspective pentru aprofundare”. Proiect implementat cu suportul fi nanciar al Fundaţiei Soros – Moldova.

Notă: toate afi rmaţiile expuse în acest raport aparţin exclusiv autorilor şi nu corespund în mod necesar cu poziţiile Fundaţiei Soros–Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Comisiei Europene, precum şi ale oricăror entităţi publice şi private menţionate în această publicaţie.

Aprilie-August 2008

Document de analiză a politicilor nr. 21

CZU 339.564(478:061 EU)P 79

Autori: Ana Popa, Valeriu Prohniţchi, Alexandru Oprunenco

Tehnoredactare: Mihai Sava

ISBN 978-9975-80-149-2

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiPopa, Ana

Evoluţia exporturilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Rolul regimurilor comerciale /Ana Popa, Valeriu Prohniţchi, Alexandru Oprunenco; Expert Grup. - Ch. : Bons Offi ces SRL, 2009. - 52 p.

ISBN 978-9975-80-149-2200 ex.339.564(478:061 EU)

3

EXP

ER

T-G

RU

P

CuprinsIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

I. Evoluţia comerţului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

Performanţa comercială a Moldovei văzută „ca-n palmă” . . .7„Schimbarea la faţă” a comerţului extern moldovenesc . . . 10Evoluţia relaţiilor comerciale Moldova – Uniunea Europeană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Schimbări majore în exporturile Moldovei spre UE . . . . . 23

II. Abordarea exporturilor moldoveneşti prin prisma modelului gravitaţional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Descrierea modelului gravitaţional şi specifi caţia econometrică a modelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Datele şi eşantionul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Metodele de estimare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Rezultatele estimării şi interpretarea lor . . . . . . . . . . . 37Metode alternative de evaluare a impactului regimurilor comerciale asupra exporturilor moldoveneşti. . . . . . . . . 39

În loc de concluzii: de ce regimurile comerciale nu au avut efectul aşteptat? . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

5

EXP

ER

T-G

RU

P

IntroducereINTRODUCERE În perioada 1995-2007 comerţul extern al Republicii Moldova a crescut puternic, dar foarte debalansat, importurile prevalând în mod net asupra exporturilor. Valoarea totală a importurilor moldo-veneşti a crescut în această perioadă de 4,4 ori, în timp ce exportu-rile au crescut cu numai 80%.

În această perioadă Uniunea Europeană a devenit principalul par-tener comercial al Republicii Moldova. În 2007 ţărilor UE le reve-neau 50,6% din exporturile moldoveneşti şi 45,6% din importurile ţării. Fiind cea mai mare economie mondială, cu asemenea ponderi în comerţul Republicii Moldova UE se înscrie aproape perfect în predicţiile teoriei gravitaţionale a comerţului internaţional vizavi de structura aşteptată a comerţului extern al ţării noastre.

Se ştie că UE are cel mai mare număr de aranjamente comerciale înregistrate de OMC comparativ cu oricare alt participant la aceas-tă organizaţie comercială. Începând cu 1997, UE a oferit Republi-cii Moldova preferinţe comerciale în cadrul Sistemului Generalizat de Preferinţe, iar în ianuarie 2006 UE a extins considerabil lista mărfurilor pentru care acorda preferinţe comerciale la importul din Republica Moldova. Recent, în martie 2008 au intrat în vigoare Preferinţele Comerciale Autonome.

Care a fost rolul acestor regimuri comerciale acordate de UE asu-pra exporturilor moldoveneşti spre această destinaţie? Căutarea răspunsului la această întrebare este obiectivul principal al aces-tui studiu. Pentru a răspunde la această întrebare autorii utilizează un model gravitaţional al comerţului internaţional adaptat pentru a răspunde necesităţilor analitice. Concluziile modelului sunt verifi -cate şi pe baza unei metode alternative.

CAPITOLUL I

7

EXP

ER

T-G

RU

P

1 Evoluţia comerţului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană

Performanţa comercială a Moldovei văzută „ca-n palmă”

Pe parcursul perioadei 1995-2007 au fost implementate reforme ce au favorizat deschiderea economiei moldoveneşti faţă de eco-nomia globală. După cum şi era de aşteptat în condiţiile unei rece-siuni economice generalizate în care se afl a Republica Moldova, exporturile şi importurile au reacţionat în mod diferit la această deschidere, rezultatul general fi ind explodarea defi citului comerci-al (vedeţi Figura 1).

Figura 1. Evoluţia importurilor, exporturilor şi defi citului comercial al Republicii Moldova, 1995-2007

Surse: BNS şi calculele autorilor

8 EXPERT-GRUP

Importurile au înregistrat în perioada menţionată o creştere aproa-pe exponenţială, sporind de 4,4 ori în numai 12 ani (de la 840,7 milioane USD în 1995 la 3689,9 milioane USD în 2007). Din cau-za situaţiei proaste a sectorului de producţie, periodic agravată de şocuri macroeconomice şi climaterice, exporturile moldoveneşti au crescut în 1995-2007 de 2,5 ori mai lent decât importurile (de la 745,5 milioane USD la 1341,8 milioane USD). În întreaga peri-oadă analizată, numai într-un singur caz (anul 2001) exporturile au crescut mai repede decât importurile.

Evident, creşterea mai rapidă a importurilor decât exporturile nu este în mod necesar un lucru rău pe termen scurt, dar într-o per-spectivă mai lungă de timp aceasta atestă un indice redus de per-formanţă comercială a ţării1. O creştere mai rapidă a importurilor comparativ cu exporturile s-a observat şi în cazul altor 9 ţări din grupul celor 27 ţări în tranziţie, în timp ce pentru 18 ţări indicele de performanţă comercială atestă o expansiune comercială (Tabel 1). Performanţele comerciale nu au fost în mod necesar corelate cu amploarea reformelor economice implementate. În particular, se observă că asemenea „restanţieri” la capitolul reforme precum Azerbaidjan, Belarus, Turkmenistan şi Uzbekistan au reuşit o expansiune a exporturilor mai puternică decât ţări cu mai multe merite reformatoare. Este evident că în câteva cazuri expansiunea comercială a avut la bază exportul de hidrocarburi care s-au scum-pit în mod aproape constant pe parcursul perioadei. Totuşi, în ma-joritatea cazurilor creşterea exporturilor pare să fi fost rezultatul dezvoltării capacităţilor productive ale ţării în urma investiţiilor de capital şi reformelor structurale şi instituţionale.

Din păcate, Republica Moldova a înregistrat cea mai proastă per-formanţă comercială, plasându-se pe ultima poziţie în grupul ţări-1 Defi nim prin indice de performanţă comercială pentru o anumită ţară pentru o anumită pe-rioadă raportul dintre rata de creştere a exporturilor şi rata de creştere a importurilor pentru această perioadă. Un indice supraunitar atestă o expansiune comercială relativă, în timp ce un indice subunitar atestă o contracţie comercială relativă.

1

9

EXP

ER

T-G

RU

P

lor în tranziţie. Această contraperformanţă nu poate fi explicată de evoluţia nefavorabilă a raportului comercial (eng. terms of trade). Cât de neaşteptat nu ar suna, dar pe parcursul acestei perioade, în ciuda şocurilor energetice, preţul mediu al exporturilor moldove-neşti a crescut practic la fel de repede ca preţul mediu al impor-turilor sale. Unul din factorii creşterii relativ lente a exporturilor Republicii Moldova este explicată de criza economică generalizată şi prelungită şi de faptul că în ciuda deschiderii externe destul de timpurii, Republica Moldova nu a fost în stare să implementeze reforme structurale favorabile creşterii ofertei. Totodată, creşterea exponenţială a importurilor a fost determinată de sporirea venituri-lor populaţiei, mai ales în anii 2000, veniturile remise de emigranţi având rolul principal în fi nanţarea importurilor.

Tabel 1. Indicele de performanţă comercială, 1995-2006.

Ţări comercial performante (expansiune comercială relativă)

Ţări comercial neperformante (contracţie comercială relativă)

Azerbaidjan 3,25 Slovacia 0,98Bosnia-Herţegovina 2,46 Kirghizstan 0,94

Kazahstan 1,57 Letonia 0,90Armenia 1,57 România 0,88

Federaţia Rusă 1,46 Croaţia 0,87Uzbekistan 1,20 Tadjikistan 0,83

Cehia 1,20 Serbia 0,83Estonia 1,17 Macedonia 0,80Georgia 1,14 Bulgaria 0,75

Turkmenistan 1,12 Moldova 0,41Belarus 1,11Slovenia 1,06Ucraina 1,06Albania 1,04Ungaria 1,03Polonia 1,02Lituania 1,01

Surse: EBRD database

10 EXPERT-GRUP

„Schimbarea la faţă” a comerţului extern moldovenesc

Structura geografi că a comerţului Republicii Moldova s-a schimbat semnifi cativ în perioada 1995-2007. În 1995 Moldova depindea de pieţele CSI în proporţie de circa 70% de pieţele CSI la importuri şi în proporţie de 63% la exporturi. Către 2007 situaţia s-a schimbat, ţărilor CSI revenindu-le 36% din importuri şi 41% din exporturile moldoveneşti (vedeţi fi gurile 2 şi 3). În general, se poate afi rma că ţara a reuşit să-şi diversifi ce într-o măsură rezonabilă destinaţiile geografi ce pe ţări, atât pentru importuri, cât şi pentru exporturi. De fapt, teoria gravitaţională a comerţului internaţional explică mult mai bine actuala structura geografi că a comerţului extern al Re-publicii Moldova decât structura specifi că pentru mijlocul anilor 1990, când ţara era încă pe deplin dependentă de pieţele estice din spaţiul fostei metropole, iar orientarea fl uxurilor sale comerciale era determinată mai mult de nostalgii, decât de factori economici.

Figura 2. Evoluţia importurilor moldoveneşti pe grupuri de ţări, mii USD, 1995-2007

Surse: BNS

1

11

EXP

ER

T-G

RU

P

Figura 3. Evoluţia exporturilor moldoveneşti pe grupuri de ţări, mii USD, 1995-2007

Surse: BNS

Să menţionăm un aspect important legat de reexporturi şi care nuanţează puţin afi rmaţiile de mai sus2. În 2005 reexporturile au crescut vertiginos (de aproape 16 ori), după care cu 15% în 2006 şi 46% în 2007. Această creştere este legată în special de creşterea puternică a reexporturilor spre asemenea destinaţii ca Italia, Româ-nia, Slovacia, Federaţia Rusă, Germania, Turcia şi SUA. În 2007 ţărilor UE le reveneau 64% din totalul reexporturilor din Moldova. De aceea, dacă eliminăm din calcul reexporturile, atunci vedem în anul 2007 UE deţinea numai 43,1% din totalul exporturilor „cura-te”, faţă de 50,7% din exporturile brute.

2 Conform defi niţiei ONU, reexporturile sunt exporturile mărfurilor provenite din terţe stări fără modifi carea stării sau valorii adăugate a acestora.

12 EXPERT-GRUP

În această perioadă s-au produs schimbări importante şi în struc-tura pe produse a exporturilor, dar aceste modifi cări sunt greu de interpretat univoc. La nivelul de dezagregare de 4 cifre se observă unele schimbări importante în componenţa celor mai importante produse de export3. Din mărfurile afl ate pe primele 15 poziţii la export în 1995 numai 7 erau prezente în anul 2007, din listă dispă-rând asemenea mărfuri precum carnea de bovine, ţigările şi ţigare-tele, tutunul neprelucrat, pompele, unele cereale (grâu, porumb şi meslin), conservele de tomate. Pe de altă parte, în primele 15 ex-porturi în anul 2007 au apărut produse noi care nu au fi gurat nicio-dată pe primele poziţii, precum produse de ghips, nuci, seminţe de fl oarea-soarelui şi produse ale industriei metalurgice. Să precizăm că într-o anumită măsură situaţia din 2007 se datorează şi intrării unor companii din raionale de est ale Republicii Moldova în câmp legal. Totuşi, după cum este arătat în Tabel 2, vinurile nu doar că au fost cel mai important produs exportat în întreaga perioada, dar poziţia lor chiar a tins să se consolideze (15,0% în 1995, 27,7% în 2003). Ponderea relativă mică din 2007 (12,6%) este rezultatul embargoului instituit de Federaţia Rusă la importul băuturilor al-coolice moldoveneşti şi se poate presupune că în anul 2008 cota acestora va creşte din nou.

Indicele Hirshman-Herfi ndal de concentrare a exporturilor la ni-velul de 4 cifre a crescut de la 21,6 în 1995 la 29,3 în 2003, după care a scăzut la 27,7 în 20054. Putem afi rma că acest nivel de con-

3 Datorăm ideea dezagregării exporturilor la nivel de patru cifre pentru analiza schimbărilor structurale domnului Alexandru Culiuc, doctorand la Universitatea Harvard, care face o analiză similară într-un articol propriu disponibil la linkul http://www.culiuc.com/ar-chives/2008/02/agriculture3.phtml.

4 Indicii de tip Herfi ndal sunt utilizaţi pentru a evalua nivelul de concentrare a exporturilor,

gradul de concurenţă pe o piaţă etc. Acesta este calculat după formula 2

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛= ∑ x

xin

H i

unde xi – valoarea în dolari SUA a exporturilor produsului -i, X – valoarea totală a exportu-rilor. Cu cât mai apropiat de 1 este acest indicator, cu atât mai concentrate sunt exporturile ţării date.

1

13

EXP

ER

T-G

RU

P

centrare pe produse ale exporturilor este la un nivel adecvat şi dacă nu ar fi fost vorba de concentrarea excesivă a vinurilor pe pieţele răsăritene situaţia Moldovei ar fi fost foarte bună din perspectiva diversifi cării pe produs a exporturilor.

Cu toate că produsele energetice rămân în continuare principale-le importuri moldoveneşti, se observă că structura generală a im-porturilor s-a schimbat semnifi cativ, acestea devenind mai puţin concentrate în jurul produselor energetice. Astfel, ponderea acestor produse a scăzut de la 45,5% din valoarea totală a importurilor în 1995 la 21% în 2007. Numai 5 din primele 15 produse importate în 1995 fi gurau în lista primelor 15 produse importate în 2007, restul fi ind poziţii noi care au avansat în anii 2000.

Evoluţia relaţiilor comerciale Moldova – Uniunea Europeană

Volumul comerţului Republicii Moldova cu UE a urmat o evoluţie impresionantă în anii 1995-2007, cu toate că dezechilibrele struc-turale (exporturi versus importuri) sunt la fel de pronunţate ca şi în cazul comerţului extern în general. Exporturile în UE-15 au cres-cut în această perioadă de 4,1 ori, înregistrând cea mai constantă şi mai rapidă evoluţie comparativ cu alte destinaţii geografi ce: CSI-vest de 1,1 ori, CSI-Caucaz&Asia Centrală de 3,2 ori, UE-10 de 2,9 ori, UE-2 de 1,9 ori şi „alte ţări” de 3,3 ori. Şi importurile din UE-15 au crescut foarte puternic, de 8,2 ori, mai rapidă fi ind doar creşterea importurilor din „alte ţări” (de 17,4 ori). Pentru compara-ţie, importurile din UE-10 au crescut de 4 ori, din UE-2 de 5,7 ori, cel mai lent crescând importurile din CSI – de circa 2,3 ori.

În rezultatul creşterii rapide a exporturilor, ţările din UE-15 în anul 2007 erau destinaţia pentru 26,5% din totalul exporturilor moldo-veneşti, UE-10 – 6,4%, iar UE-2 – 17,8%. Per total, UE-27 deţi-nea 50,7% din totalul exporturilor moldoveneşti. Pe de altă parte, 45,2% din totalul importurilor moldoveneşti în 2007 au provenit

14 EXPERT-GRUP

Tabe

l 2 P

rimel

e 15

exp

ortu

ri al

e R

epub

licii

Mol

dova

, niv

elul

de

deza

greg

are

4 ci

fre,

m

ii do

lari

SUA

1995

1999

2003

2007

Vin

uri (

incl

usiv

alc

ooliz

ate)

, m

ust d

in st

rugu

ri11

2140

,7V

inur

i (in

clus

iv

alco

oliz

ate)

, mus

t din

st

rugu

ri99

343,

2=

Vin

uri (

incl

usiv

al

cool

izat

e), m

ust d

in

stru

guri

2151

59,7

Vin

uri (

incl

usiv

al

cool

izat

e), m

ust d

in

stru

guri

1062

51,2

=

Lich

ioru

ri, bău

turi

spirt

oase

şi

alc

ool e

tilic

ned

enat

urat

59

881,

6Tu

tun

nepr

eluc

rat,

deşe

uri

de tu

tun

3199

8,6

↑Pi

ei b

rute

de

bovi

ne şi

ca

balin

e 34

213,

9↑

Şofr

an, u

lei d

in se

minţe

de

fl oar

ea-s

oare

lui ş

i bum

bac,

fr

acţiu

ni49

332,

2↑

Zahă

r bru

t din

tres

tie d

e za

har ş

i sfe

clă

de z

ahăr

fără

ar

ome,

fără

col

oranţi,

în

star

e so

lidă şi

zah

aroză

pură

58

906,

5Su

curi

din

fruc

te şi

legu

me

nefe

rmen

tate

sau

alco

oliz

ate

1732

4,3

↑Şo

fran

, ule

i din

sem

inţe

de

fl oar

ea-s

oare

lui ş

i bum

bac,

fr

acţiu

ni27

732,

3↑

Sucu

ri di

n fr

ucte

şi

legu

me

nefe

rmen

tate

sau

alco

oliz

ate

4877

8,0

↑

Car

ne d

e bo

vine

con

gela

tă48

178,

7N

uci c

u ex

cepţ

ia c

elor

de

coco

s, m

ahon

, pro

aspe

te

sau

usca

te16

804,

1↑

Lich

ioru

ri, bău

turi

spirt

oase

si

alc

ool e

tilic

ned

enat

urat

2534

7,8

↑G

ips,

anhi

dridă,

pla

stic

4536

1,9

↑

Ţigă

ri şi

ţiga

rete

de

tutu

n,

tutu

n sa

u am

este

curi

cu

înlo

cuito

ri de

tutu

n 27

760,

4Po

rum

b13

327,

2↑

Mer

e, p

ere şi

gut

uie,

în

star

e pr

oaspătă

2234

4,0

↑B

utel

ii de

stic

lă, b

orca

ne,

fl aco

ane,

dop

uri,

etc.

3941

8,0

↑

Mer

e, p

ere şi

gut

uie,

în st

are

proa

spătă

2446

8,1

Cos

tum

e pe

ntru

fem

ei şi

fe

te, s

acou

ri, ro

chii,

fust

e,

etc.

12

002,

5↑

Nuc

i cu

exce

pţia

cel

or d

e co

cos,

mah

on, p

roas

pete

sa

u us

cate

2189

0,0

↓N

uci c

u ex

cepţ

ia c

elor

de

coco

s, m

ahon

, pro

aspe

te

sau

usca

te38

709,

7=

Tutu

n ne

prel

ucra

t, deşe

uri

de tu

tun

1917

6,1

Car

ne d

e bo

vine

con

gela

tă11

907,

8↑

Sucu

ri di

n fr

ucte

şi

legu

me

nefe

rmen

tate

sau

alco

oliz

ate

2171

1,5

↓Se

minţe

de

fl oar

ea-

soar

elui

2970

5,6

↑

Pom

pe p

entru

lich

ide

1554

2,2

Sem

inţe

de

fl oar

ea-s

oare

lui

1160

4,0

↑C

ostu

me

pent

ru băr

baţi

sau

băieţi,

saco

uri,

pant

alon

i, et

c. n

etric

otat

e21

575,

0↑

Ben

zi la

min

ate

la c

ald,

tijă

din

fi er/oţe

l, în

căt

uşe

nere

gula

te26

752,

8↑

Grâ

u şi

malţ

1359

8,4

But

elii

de st

iclă

, bor

cane

, fl a

coan

e, d

opur

i, et

c.95

74,6

↑C

ostu

me

pent

ru fe

mei

şi

fete

, sac

ouri,

roch

ii, fu

ste,

et

c.20

152,

1↓

Lich

ioru

ri, bău

turi

spirt

oase

şi a

lcoo

l etil

ic

nede

natu

rat

2521

7,3

↓

Poru

mb

1270

6,0

Grâ

u şi

malţ

9551

,6=

Poru

mb

1666

4,2

↓M

ere,

per

e şi

gut

uie,

în

star

e pr

oaspătă

2227

2,5

↓

1

15

EXP

ER

T-G

RU

P

1995

1999

2003

2007

But

elii

de st

iclă

, bor

cane

, fl a

coan

e, d

opur

i, et

c.12

323,

2Za

har b

rut d

in tr

estie

de

zahă

r şi s

feclă

de z

ahar

fără

ar

ome,

fără

col

oranţi,

în

star

e so

lidă şi

zah

aroză

pură

9056

,1↓

Car

ne d

e bo

vine

con

gela

tă16

497,

4↓

Zaha

r bru

t din

tres

tie d

e za

hăr ş

i sfe

clă

de z

ahăr

fă

ră a

rom

e, fă

ră c

olor

anţi,

în

star

e so

lidă şi

zah

aroză

pură

2059

7,5

↑

Cup

ru, a

liaj d

e cu

pru,

deşe

uri d

e cu

pru

1213

5,9

Cos

tum

e pe

ntru

băr

baţi

sau

băieţi,

saco

uri,

pant

alon

i, et

c. n

etric

otat

e89

57,2

↑G

ips,

anhi

dridă,

pla

stic

1415

0,6

↑H

ârtie

şi c

arto

n19

702,

2↑

Şofr

an, u

lei d

in se

minţe

de

fl oar

ea-s

oare

lui ş

i bum

bac,

fr

acţiu

ni11

556,

0M

anto

uri p

entru

băr

baţi şi

bă

ieţi,

căc

iuli,

scur

te, e

tc.

8400

,8↑

Încă

lţăm

inte

cu

parte

a su

perio

ară

din

piel

e12

092,

2↑

Legu

me,

pre

lucr

ate/

cons

erva

te, n

econ

gela

te/în

oţ

et14

072,

6↑

Tom

ate

prel

ucra

te,

cons

erva

te în

altc

eva

decâ

t oţ

et10

536,

7Li

chio

ruri,

bău

turi

spirt

oase

şi

alc

ool e

tilic

ned

enat

urat

7094

,1↓

Mai

ouri,

blu

ze şi

alte

ves

te,

trico

tate

sau

croş

etat

e 12

053,

4↑

Cup

ru, a

liaj d

e cu

pru,

deşe

uri d

e cu

pru

1379

4,7

↑

Tota

l exp

ortu

ri96

79,0

Car

ne d

e po

rc, p

roas

pătă

, re

frig

erată

sau

cong

elată

7024

,9↑

Sem

inţe

de

fl oar

ea-s

oare

lui

1177

2,2

↓G

eam

anta

ne, v

aliz

e, h

use,

ge

nţi d

e m

ână,

etc

.12

084,

0↑

% p

rimel

e 15

din

tota

l ex

portu

ri74

5527

,242

8121

,477

5876

,284

5843

,2

60,2

64,0

63,6

60,5

Notă:

Săg

eţile

indi

că d

irecţ

ia m

işcă

rii măr

fi i în

list

a co

mpa

rativ

cu

peri

oada

pre

cede

ntă,

sem

nul „

=”

arată

că p

oziţi

a nu

s-a

schi

mba

t.Su

rse:

Com

trad

e şi

cal

cule

le a

utor

ilor

16 EXPERT-GRUP

din UE-27. Astfel, se poate afi rma că UE a devenit principalul par-tener comercial al Republicii Moldova. Judecând după tendinţele care au prevalat în anii recenţi (2005-2007), această situaţie nu se va schimba în viitorul previzibil.

Figura 4. Evoluţia exporturilor şi reexporturilor spre UE, milioane USD

100

200

300

400

500

600

700

800 export reexport

Surse: Comtrade

După cum este arătat în Figura 4, începând cu anul 2005 rolul re-exporturile este în creştere, ajungând la aproape 50% din totalul exporturilor spre UE efectuate în anul 2007. Totuşi, analiza logi-că a datelor statistice sugerează că o bună parte din aceste reex-porturi sunt în mod eronat califi cate ca reexporturi şi că probabil până în anul 2005 reexporturile erau în mod corect clasifi cate. De exemplu, în 2007 valoarea totală a produselor textile (grupa 6 după sistemul HS) exportate în UE a fost de 257,1 milioane

1

17

EXP

ER

T-G

RU

P

USD, din care 236,1 milioane USD califi cate ca reexporturi. Evi-dent că în acest caz, precum şi în multe altele, este vorba nu de reexporturi, ci de exportul unor mărfuri care au intrat în ţară în regim vamal de prelucrare activă. Din considerentele legate de originea neclară a bunurilor reexportate şi de confuziile create de clasifi carea lor vamală, în continuare prin exporturi se va avea în vedere exporturile brute, adică care includ în sine şi reexpor-turile.

Vorbind de exporturile moldoveneşti în UE-27, se remarcă o serie de tendinţe interesante (Tabel 3). Primele cinci ţări de destinaţie pentru exporturi – România, Italia, Germania, Polonia şi Marea Britanie – reprezintă circa ¾ din exporturile Republicii Moldova spre UE. Bulgaria şi Austria, care în 1995 se numărau printre pri-mii cinci parteneri comerciali din UE, în 2007 au retrogradat pe locurile 6 şi 7. În lista partenerilor comerciali importanţi (cu peste 3% din totalul exporturilor spre UE), în 1995-2007 cel mai repede au crescut exporturile moldoveneşti spre Franţa (18 ori), Polonia (16 ori), Italia (9 ori) şi Marea Britanie (5,5 ori). Totuşi, perfor-manţa absolută este deţinută de exporturile moldoveneşti spre Bel-gia, care au crescut de 91 ori (deşi această ţară nu este un partener important pentru Moldova, cu numai 1,7% din totalul exporturilor spre UE). Este curios că în câteva ţări unde, din considerente de proximitate geografi că şi legături istorice, ne-am aştepta ca expor-turile Moldovei să fi e în creştere, acestea fi e au stagnat (Lituania, +3,8%), fi e au scăzut esenţial (Ungaria, –11%, Letonia, -23%, Es-tonia, -33%).

18 EXPERT-GRUP

Tabel 3. Evoluţia exporturilor şi reexporturilor Republicii Moldova în ţările UE, milioane USD

1995 1999 2003 2007Export Export Reexport Export Reexport Export Reexport

UE-15Austria 9,9 10,0 0,5 11,3 1,1 30,9 3,3Belgia 0,1 1,3 0,4 7,2 0,3 11,2 4,6Danemarca 0 0,1 0,1 0,1 0,0 0,2 0,0Finlanda 0,0 0,0 0,0 0,3 0,2 0,0 0,0Franţa 1,4 6,7 0,8 9,3 0,2 24,8 8,1Germania 45,4 33,5 3,9 56,2 1,0 86,3 31,0Grecia 2,7 5,8 0,2 3,7 0,1 9,6 0,2Irlanda 0,5 1,7 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0Italia 15,6 25,6 0,9 82,4 1,2 140,2 114,7Luxembourg 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Olanda 2,3 2,9 0,1 2,9 0,1 14,4 5,2Portugalia 0,3 0,1 0,0 0,1 0,0 0,2 0,0Spania 1,6 4,1 0,0 5,3 0,0 1,7 0,2Suedia 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,8 0,0Marea Britanie 6,2 3,8 0,3 5,6 0,0 34,1 26,3

UE-10Cipru 0,9 0,8 0,0 0,9 0,0 1,8 0,0Cehia. 0,7 2,4 0,1 1,5 0,1 5,9 0,5Estonia 2,3 2,1 0,0 0,7 0,0 1,6 0,0Ungaria 5,7 16,3 7,8 8,0 0,0 5,1 0,4Letonia 4,6 3,1 0,0 2,5 0,0 3,5 0,4Lituania 9,8 3,9 0,3 5,3 0,1 10,2 3,8Polonia 3,0 5,0 2,0 4,5 0,3 48,3 14,7Slovacia 3,0 1,2 0,1 1,2 0,1 8,9 4,9Slovenia 0,3 0,6 0,1 2,1 1,3 1,1 0,1

UE-2Bulgaria 21,4 5,3 0,7 6,2 0,4 27,3 7,8România 103,6 41,3 5,3 90,2 2,5 211,2 89,4Total 241,6 177,7 23,5 307,7 8,9 679,3 315,6

Notă: pentru 1995 Comtrade nu conţine înregistrări ale reexporturilor;Surse: calculele autorilor pe baza Comtrade

1

19

EXP

ER

T-G

RU

P

În general, datele comercială atestă că exporturile spre UE au manifestat o tendinţă sănătoasă de diversifi care (analiza rămâne în continuare la nivelul de dezagregare de 4 cifre). Dacă în 1995 se exportau 482 produse, în 2007 numărul acestora era de 589. Indicii de concentrare Hirshman-Herfi ndal confi rmă această ten-dinţă de diversifi care, atât pe subregiuni ale UE, cât şi pe UE în ansamblu (Figura 5). Pentru comparaţie, exporturile Republicii Moldova în ţările din vestul CSI (Rusia, Ucraina, Belarus) s-ar redus ca număr de poziţii (de la 1049 în 1995 la 731 în 2007), iar indicele de concentrare Hirshman-Herfi ndal a crescut de la 0,22 în 1995 la 0,0,50 în 2005, scăderea din 2006-2007 fi ind determinată exclusiv de eliminarea vinului din exporturi ca urmare a embar-goului rusesc.

Figura 5. Evoluţia gradului de concentrare a exporturilor moldoveneşti spre UE şi CSI-vest

0.10

0.20

0.30

0.50

0.60

UE 15

UE 10

UE 2

СSI W

Surse: calculele autorilor bazate pe Comtrade

Ce exportă Republica Moldova în UE? Produselor textile le revin circa 31% din totalul exporturilor, acestea fi ind livrate în special în UE-15 (locurile 1 şi2). Pe locul trei se afl ă fructele, acestea fi -ind reprezentate în special de nuci. Urmează preparatele de fructe, care sunt reprezentate în special de sucuri şi care sunt exportate în

20 EXPERT-GRUP

Austria şi Germania. Încălţămintea fi nită şi părţile nefi nisate din încălţăminte deţin 5,7% şi sunt exportate în special în România pentru realizare sau fi nisare. În ultimii ani produsele din fi er şi oţel au fost în ascensiune, în 2007 reprezentând peste 5% din totalul exporturilor spre UE şi care au avut destinaţia principală ţări care au aderat în 2004.

Tabelul 4 permite urmărirea în dinamică a primelor 15 exporturi ale Republicii Moldova în UE-27. Se poate constata că numai 7 din primele 15 produse exportate în 1995 mai fi guram în primele exporturi în anul 2007. Din lista bunurilor exportate (nu doar pri-mele 15) practic au dispărut asemenea produse precum carnea de bovine şi de porcine şi lactatele (în principal din cauza incapaci-tăţii de respectare de către producătorii moldoveni a standardelor europene de securitate sanitară şi alimentară). În 1995-2003 vinu-rile au cedat câteva poziţii în topul principalelor produse moldo-veneşti, valoarea lor scăzând de 3 ori, de la 18,6 milioane USD în 1995 la 6,2 milioane USD în 2003. În 2006-2007 exporturile au crescut esenţial (la aproape 17 milioane USD), producătorii mol-doveni căutând posibilităţi de migrare de pe pieţele răsăritene spre cele europene. Ancorarea lor pe pieţele europene (practic, cele mai competitive din întreaga lume) va depinde integral de capacitatea lor de a atrage consumatorii europeni printr-un raport optimal preţ-calitate şi prin diferenţiere favorabilă în raport cu concurenţii din noile ţări producătoare.

1

21

EXP

ER

T-G

RU

P

Tabe

l 4. P

rimel

e 15

exp

ortu

ri al

e R

epub

licii

Mol

dova

în U

E-27

, niv

elul

de

deza

greg

are

4 ci

fre,

m

ii do

lari

SUA

1995

1999

2003

2007

Des

crie

reVa

loar

eaD

escr

iere

Valo

area

Des

crie

reVa

loar

eaD

escr

iere

Valo

area

Sucu

ri de

fruc

te şi

le

gum

e, n

efer

men

tate

sau

alco

oliz

ate

3511

8N

uci c

u ex

cepţ

ia c

elor

de

coco

s, m

ahon

, pro

aspe

te sa

u us

cate

1501

0Pi

ei b

rute

de

bovi

ne şi

ca

balin

e29

292

Sucu

ri de

fruc

te şi

le

gum

e, n

efer

men

tate

sau

alco

oliz

ate

4166

8

Zaha

r bru

t din

tres

tie d

e za

hăr ş

i sfe

clă

de z

ahăr

şi

zaha

roză

pură

2583

4C

ostu

me

pent

ru fe

mei

şi

fete

, sac

ouri,

roch

ii, fu

ste,

et

c.10

763

Nuc

i cu

exce

pţia

cel

or d

e co

cos,

mah

on, p

roas

pete

sa

u us

cate

1935

1N

uci c

u ex

cepţ

ia c

elor

de

coco

s, m

ahon

, pro

aspe

te

sau

usca

te41

287

Car

ne d

e bo

vine

, con

gela

tă23

414

Alu

min

iu u

zat s

au d

eşeu

ri de

al

umin

iu96

22C

ostu

me

pent

ru fe

mei

şi

fete

, sac

ouri,

roch

ii, fu

ste,

et

c.18

466

Cos

tum

e pe

ntru

băr

baţi

sau

băieţi,

saco

uri e

tc.

netri

cota

te35

718

Vin

uri (

incl

usiv

al

cool

izat

e), m

ust d

in

stru

guri

1825

5M

anto

uri p

entru

băr

baţi şi

bă

ieţi,

căc

iuli,

scur

te, e

tc.

8100

Şofr

an, u

lei d

in se

minţe

de

fl oar

ea-s

oare

lui ş

i bum

bac,

fr

acţiu

ni17

730

Cos

tum

e pe

ntru

fem

ei şi

fe

te, s

acou

ri, ro

chii,

fust

e,

etc.

3374

0

Cup

ru, a

liaj d

e cu

pru,

deşe

uri d

e cu

pru

9613

Vin

uri (

incl

usiv

alc

ooliz

ate)

, m

ust d

in st

rugu

ri77

50C

ostu

me

pent

ru băr

baţi

sau

băieţi,

saco

uri,

pant

alon

i, et

c. n

e tri

cota

te14

607

Şofr

an, u

lei d

in se

minţe

de

fl oar

ea-s

oare

lui ş

i bum

bac,

fr

acţiu

ni27

717

Car

ne d

e bo

vine

, pro

aspă

tă

sau

refr

iger

ată

6482

Sucu

ri de

fruc

te şi

legu

me,

ne

ferm

enta

te sa

u al

cool

izat

e 75

20Su

curi

de fr

ucte

şi

legu

me,

nef

erm

enta

te sa

u al

cool

izat

e 14

352

Încă

lţăm

inte

cu

parte

a su

perio

ară

din

piel

e25

103

Ener

gie

elec

trică

6470

Zahă

r bru

t din

tres

tie d

e za

har ş

i sfe

clă

de z

ahăr

şi

zaha

roză

pură

7281

Încă

lţăm

inte

cu

parte

a su

perio

ară

din

piel

e11

541

Ben

zi la

min

ate

la c

ald,

tijă

din

fi er/oţe

l, în

căt

uşe

nere

gula

te22

910

Piei

bru

te d

e bo

vine

şi

caba

line

5981

Med

icam

ente

pen

tru u

z te

rape

utic

sau

profi

lact

ic,

doza

te61

02C

onfe

cţii

pent

ru c

opii,

îm

brăcăm

inte

şi a

cces

orii,

tri

cota

te sa

u cr

oşet

ate

8676

Man

tour

i pen

tru fe

mei

şi

fete

, căc

iuli,

scur

te, e

tc.

2134

2

Alu

min

iu u

zat s

au d

eşeu

ri de

alu

min

iu

5350

Gea

man

tane

, val

ize,

hus

e,

genţ

i de

mână,

etc

.56

88Za

har b

rut d

in tr

estie

de

zahă

r şi s

fecl

a de

zahăr

şi

zaha

roză

pură

8548

But

elii

de st

iclă

, bor

cane

, fl a

coan

e, d

opur

i, et

c.20

360

22 EXPERT-GRUP

1995

1999

2003

2007

Şofr

an, u

lei d

in se

minţe

de

fl oar

ea-s

oare

lui ş

i bum

bac,

fr

acţiu

ni49

02Se

minţe

de

fl oar

ea-s

oare

lui

5650

Man

tour

i pen

tru fe

mei

şi

fete

, căc

iuli,

scur

te, e

tc.

8106

Fibr

e de

cab

lu iz

olat

e, fi

re

optic

e pr

in c

ablu

17

526

Lapt

e şi

friş

că, c

once

ntra

te

sau

îndu

lcite

4386

Piei

bru

te d

e bo

vine

şi

caba

line

5324

Gea

man

tane

, val

ize,

hus

e,

genţ

i de

mână,

etc

.72

79G

eam

anta

ne, v

aliz

e, h

use,

ge

nţi d

e m

ână,

etc

.17

448

Ţigă

ri şi

ţiga

rete

de

tutu

n,

tutu

n sa

u am

este

curi

cu

înlo

cuito

ri de

tutu

n38

58M

anto

uri p

entru

fem

ei şi

fe

te, căc

iuli,

scur

te, e

tc.

5112

Mai

ouri,

blu

ze şi

alte

ves

te,

trico

tate

sau

croş

etat

e71

70M

aiou

ri, b

luze

şi a

lte v

este

, tri

cota

te sa

u cr

oşet

ate

1730

1

Lich

ioru

ri, bău

turi

spirt

oase

şi

alc

ool e

tilic

ned

enat

urat

<8

0%36

45C

arne

de

bovi

ne, c

onge

lată

41

32Je

rseu

ri, p

ulov

ere,

ja

chet

e,ve

ste,

etc

. tric

otat

e sa

u cr

oşet

ate

6991

Vin

uri (

incl

usiv

al

cool

izat

e), m

ust d

in

stru

guri

1698

8

Cos

tum

e pe

ntru

băr

baţi

sau

băieţi,

saco

uri,

pant

alon

i, et

c. n

e tri

cota

te35

08C

upru

, alia

j de

cupr

u,

deşe

uri d

e cu

pru

3889

Man

tour

i pen

tru băr

baţi şi

bă

ieţi,

căc

iuli,

scur

te, e

tc.

6806

Blu

ze şi

căm

ăşi p

entru

fe

mei

şi fe

te, t

ricot

ate

sau

croş

etat

e16

510

Piei

de

bovi

ne sa

u ca

balin

e,

fără

păr

, în

afară

de p

iei d

e ca

pră

neag

ră33

07Je

rseu

ri, p

ulov

ere,

ja

chet

e,ve

ste,

etc

. tric

otat

e sa

u cr

oşet

ate

3834

But

elii

de st

iclă

, bor

cane

, fl a

coan

e, d

opur

i, et

c.66

66Se

minţe

de

fl oar

ea-s

oare

lui

1529

9

Cov

oare

ţesu

te, n

etiv

ite, c

u sm

ocur

i32

91G

râu şi

malţ

3510

Poru

mb

6259

Cup

ru, a

liaj d

e cu

pru,

deşe

uri d

e cu

pru

1379

5

Nuc

i cu

exce

pţia

cel

or d

e co

cos,

mah

on, p

roas

pete

sa

u us

cate

3141

Poru

mb

3263

Vin

uri (

incl

usiv

al

cool

izat

e), m

ust d

in

stru

guri

6224

Gip

s, an

hidr

idă,

pla

stic

12

737

Mel

asă

de la

ext

racţ

ia sa

u ra

fi nar

ea z

ahăr

ului

3116

Mai

ouri,

blu

ze şi

alte

ves

te,

trico

tate

sau

croş

etat

e31

07C

ostu

me

spec

iale

, cos

tum

e pe

ntru

schi

at şi

cos

tum

e de

ba

ie, a

lte c

onfe

cţii

5329

Man

tour

i pen

tru băr

baţi şi

bă

ieţi,

căc

iuli,

scur

te, e

tc.

1268

8

Porc

i vii

3051

Cos

tum

e pe

ntru

băr

baţi

sau

băieţi,

saco

uri,

pant

alon

i, et

c.

netri

cota

te30

62B

enzi

lam

inat

e la

cal

d,

tijă

din

fi er/oţe

l, în

căt

uşe

nere

gula

te50

95B

luze

pen

tru fe

mei

sau

fete

, că

măş

i sau

ves

te12

103

Man

tour

i pen

tru băr

baţi şi

bă

ieţi,

căc

iuli,

scur

te, e

tc.

2643

Ouă

de

pasă

re, î

n co

ajă,

pr

oasp

ete,

con

serv

ate

sau

gătit

e25

19En

ergi

e el

ectri

că41

81Je

rseu

ri, p

ulov

ere,

ja

chet

e,ve

ste,

etc

. tric

otat

e sa

u cr

oşet

ate

1199

3

Surs

e: C

omtr

ade şi

cal

cule

le a

utor

ilor

1

23

EXP

ER

T-G

RU

P

Schimbări majore în exporturile Moldovei spre UE

Din punct de vedere analitic este deosebit de interesant de urmărit cum s-a schimbat valoarea exporturilor diferitor produse moldove-neşti în UE. Toate produsele pot fi divizate în trei grupuri majore: „supernove” (exportul cărora a crescut puternic), „stele căzătoare” (exportul cărora a ajuns în prezent la zero pornind de la valori rela-tiv mari în anii 1990) şi produse noi (adică care nu au fost exporta-te în general în anii de referinţă, dar în prezent se exportă în valori relativ mari). În toate cazurile dezagregarea este făcută la nivelul de 4 cifre, iar rezultatele sunt ilustrate în Tabelele 3-5.

Pentru identifi carea „supernovelor”, ca an referinţă a fost ales anul 1996 (adică înainte de intrarea în vigoare a GSP şi înainte de cri-za fi nanciară rusă), iar ca an de comparaţie a fost ales anul 2006 (deoarece în 2007 s-a produs o secetă majoră care a afectat semni-fi cativ exporturile moldoveneşti). Au fost eliminate din calcule ex-porturile cu valoarea sub 50 mii USD în 2006, precum şi cele care în 1996 nu au fost exportate. Rezultatele calculelor sunt incluse în Tabelul 5, unde sunt arătate primele zece produse exportul cărora a crescut cel mai repede. Nu este surprinzător faptul că printre cele mai dinamice exporturi spre UE-15 se numără produsele textilele, dar mai neaşteptat este faptul că regăsim printre aceste exporturi asemenea poziţii ca remorcile, aparate de măsură, echipamentul electric, produse din plastic, jucării, hârtie şi carton. Aceasta de-monstrează că producătorii moldoveni în principiu au capacitatea de a ataca nişele de piaţă pentru care regulamentele de securitate industrială, sanitară sau alimentară nu sunt atât de dure.

Anume produsele pentru care aceste regulamente instituie standar-de deosebit de riguroase reprezintă o bună parte din grupul „ste-lelor căzătoare” ale exporturilor moldoveneşti. Acest grup este compun din produse exportul cărora a scăzut de la valori mari la mijlocul anilor 1990 şi care se exportau în mod principal spre ţările din UE-10 şi UE. După cum arată Tabelul 6, înălţimea „căderii”

24 EXPERT-GRUP

de p

e pi

eţel

e U

E-15

est

e în

gen

eral

mai

mică,

deo

arec

e şi

exp

ortu

rile

spre

ace

ste

dest

inaţ

ii er

au m

ai

mic

i la

mijl

ocul

ani

lor 1

990.

În c

azul

ţăril

or U

E-10

şi U

E-2

se re

mar

că în

mod

deo

sebi

t pie

rder

ea d

e că

tre M

oldo

va a

poz

iţiilo

r la

expo

rtul d

e ca

rne,

alc

ool e

tilic

, lac

tate

şi a

rtico

le d

e az

best

o-ci

men

t şi a

ici

prac

tic e

ste

vorb

a de

pie

rder

i abs

olut

e nu

rela

tive

ale

nişe

lor d

e pi

aţă.

În c

ateg

oria

pro

duse

lor n

oi e

xpor

tate

pe

pieţ

ele

UE

apar

, în

mod

surp

rinză

tor,

asem

enea

poz

iţii „

netra

-diţio

nale

” pe

ntru

Rep

ublic

a M

oldo

va, p

recu

m a

rtico

lele

indu

strie

i met

alur

gice

şi c

onst

rucţ

ii de

bet

on

pref

abric

ate şi

trac

toar

e (fără

a m

ai v

orbi

pro

duse

cu

totu

l exo

tice

pent

ru e

cono

mia

mol

dove

neas

că

cum

ar fi

cea

iul (

H0-

0902

) sau

bat

erii

elec

trice

(H0-

8506

), ve

deţi

mai

mul

te d

etal

ii în

Tab

elul

7).

Pro-

duse

din

indu

stria

text

ilă îş

i fac

apa

riţia

în to

ate

cele

3 su

breg

iuni

şi a

ici s

e fa

c re

mar

cate

une

le te

ndinţe

de

pro

gres

are

a pr

oducăt

orilo

r mol

dove

ni d

e-a

lung

ul la

nţul

ui v

alor

ic. O

bună

parte

din

noi

le p

rodu

se

expo

rtate

spr

e pi

eţel

e eu

rope

ană

prov

in d

e la

pro

ducă

tori

loca

lizaţ

i în

raio

nale

de

est a

le R

epub

licii

Mol

dova

şi c

are,

după

înre

gist

rare

a le

gală

de

către

aut

orităţil

e va

mal

e de

la C

hişi

nău,

au

prim

it po

sibi

-lit

atea

de

a ex

porta

în re

gim

nor

mal

pe

pieţ

ele

euro

pene

. Se

face

rem

arca

tă c

reşt

erea

deo

sebi

t de

pute

r -ni

că a

pro

duse

lor i

ndus

triei

met

alur

gice

spr

e ţă

rile

din

Euro

pa C

entra

lă şi

de

Est (

UE-

10).

În sp

ecia

l, es

te v

orba

de

bare

şi t

ije d

e m

etal

(cod

HO

-721

3), v

aloa

rea

expo

rturil

or căr

ora

în 2

006

atin

sese

21,

6 m

ilioa

ne U

SD. D

eşi î

n 20

07 e

xpor

turil

e da

te p

e pi

eţel

e U

E-10

au

scăz

ut, a

ceas

tă s

căde

re m

ai m

ult

decâ

t a fo

st c

ompe

nsată

de c

reşt

erea

exp

ortu

rilor

spre

Rom

ânia

şi B

ulga

ria.

1

25

EXP

ER

T-G

RU

P

Tabe

l 5. „

Supe

rnov

ele”

exp

ortu

lui R

epub

licii

Mol

dova

pe

pieţ

ele

UE

UE

-15

UE

-10

UE

-2

Cod

D

escr

iere

Rat

a de

cr

eşte

re,

ori

Cod

D

escr

iere

Rat

a de

cr

eşte

re,

ori

Cod

D

escr

iere

Rat

a de

cr

eşte

re,

ori

H0-

8716

Rem

orci

şi se

mire

mor

ci p

entru

to

ate

vehi

cule

le19

68,1

H0-

6204

Taio

are,

setu

ri, ja

chet

e, ro

chii,

fu

ste,

pan

talo

ni, s

alop

ete

cu b

rete

le, s

ortu

ri pe

ntru

fe

mei

/fete

438,

2H

0-27

10U

leiu

ri di

n pe

trol s

au u

leiu

ri di

n m

iner

ale

bitu

min

oase

31

36,7

H0-

9028

Con

toar

e de

gaz

, de

lichi

de sa

u de

ele

ctric

itate

738,

1H

0-90

31In

stru

men

te, a

para

te şi

maş

ini

de măs

ură

sau

de c

ontro

l14

2,6

H0-

9401

Scau

ne (a

ltele

dec

ât c

ele

stom

atol

ogic

e, p

entru

sa

loan

ele

de c

oafu

ră)

2664

,2

H0-

6102

Palto

ane,

can

adie

ne, p

eler

ine,

ha

nora

ce, b

luzo

ane şi

ar

ticol

e si

mila

re, t

ricot

ate

sau

croş

etat

e, p

entru

fem

ei sa

u fe

te

602,

5H

0-94

03A

lt m

obili

er şi

parţi

ale

aces

tuia

12

8,2

H0-

0806

Stru

guri,

pro

aspeţi

sau

uscaţi

834,

2

H0-

8543

Maş

ini s

i apa

rate

ele

ctric

e 48

7,1

H0-

4407

Lem

n tă

iat s

au c

iopl

it lo

ngitu

dina

l, sp

inte

cat s

au

cojit

, chi

ar g

elui

t, şl

efui

t sau

lip

it pr

in a

sam

blar

e

102,

2H

0-95

03

Alte

jucă

rii; m

inim

odel

e si

mod

ele

sim

ilare

pen

tru

dive

rtism

ent,

anim

ate

sau

nu;

jocu

ri en

igm

istic

e (p

uzzl

e) d

e or

ice

fel

788,

5

H0-

5603

Arti

cole

neţ

esut

e, c

hiar

im

preg

nate

, îm

brăc

ate,

ac

oper

ite sa

u st

ratifi

cat

e 29

8,2

H0-

6203

Cos

tum

e sa

u co

mpl

euri,

se

turi,

saco

uri,

pant

alon

i, sa

lope

te c

u br

etel

e, p

anta

loni

sc

urţi şi

şortu

ri, p

entru

băr

baţi

sau

băieţi

89,7

H0-

8422

Maş

ini p

entru

spăl

at v

esel

a;

maş

ini ş

i apa

rate

pen

tru

curăţa

t sau

usc

at st

icle

şi a

lte

reci

pien

te; p

entru

um

plut

, în

chis

, etic

heta

t stic

le, s

aci

581,

7

H0-

3923

Arti

cole

de

trans

port

sau

de

amba

lare

din

mat

eria

le p

last

ice

139,

0H

0-95

03A

lte ju

cării

; min

imod

ele

şi m

odel

e si

mila

re p

entru

di

verti

smen

t28

,0H

0-18

06C

ioco

lata

şi a

lte p

repa

rate

al

imen

tare

car

e co

nţin

cac

ao

497,

7

H0-

8544

Fire

, cab

luri

si a

lte

cond

ucto

are

elec

trici

izol

ate,

cu

sau

fără

con

ecto

ri; c

ablu

ri de

fi br

e op

tice

din

fi bre

izol

ate

123,

8H

0-20

09Su

curi

de fr

ucte

si su

curi

de

legu

me,

nef

erm

enta

te, fără

adao

s de

alco

ol25

,1H

0-17

04Pr

odus

e za

haro

ase

(incl

usiv

ci

ocol

ată

alba

), ca

re n

u co

nţin

cac

ao

440,

5

26 EXPERT-GRUP

UE

-15

UE

-10

UE

-2

Cod

D

escr

iere

Rat

a de

cr

eşte

re,

ori

Cod

D

escr

iere

Rat

a de

cr

eşte

re,

ori

Cod

D

escr

iere

Rat

a de

cr

eşte

re,

ori

H0-

6210

Îmbrăcăm

inte

con

fecţ

iona

ta

din

fl ane

lă sa

u st

ofă

căpt

uşită

12

1,4

H0-

1704

Prod

use

zaha

roas

e (in

clus

iv

cioc

olat

a al

ba),

care

nu

conţ

in

caca

o23

,6H

0-48

05A

lte h

ârtii

si c

arto

ane,

ne

cret

ate

314,

6

H0-

1905

Prod

use

de b

rută

rie, d

e pa

tiser

ie şi

bis

cuiţi

63

,6H

0-70

10

Dam

igen

e, st

icle

, bor

cane

, fi o

le si

alte

reci

pien

te p

entru

tra

nspo

rt sa

u am

bala

re;

reci

pien

te p

entru

con

serv

e;

dopu

ri, c

apac

e, d

in st

icla

16,4

H0-

4905

Hprţi,

lucrăr

i car

togr

afi c

e şi

harţi

sim

ilare

de

oric

e fe

l, in

clus

iv a

tlase

, hărţi

de

pere

te, p

lanu

ri to

pogr

afi c

e şi

gl

obur

i, im

prim

ate

284,

8

H0-

7326

Arti

cole

din

fi er

sau

din

oţel

55,5

H0-

0409

Mie

re n

atur

ală

14,1

H0-

1206

Sem

inţe

de

fl oar

ea-s

oare

lui

246,

5

Surs

e: c

alcu

lele

aut

orilo

r pe

baza

Com

trad

e

Tabe

l 6. „

Stel

ele

căză

toar

e” a

le e

xpor

tulu

i Rep

ublic

ii M

oldo

va p

e pi

eţel

e U

E

UE

-15

UE

-10

UE

-2

Cod

D

escr

iere

Valo

area

în

1996

, USD

Cod

D

escr

iere

Valo

area

în

1996

, USD

Cod

D

escr

iere

Valo

area

în

1996

, USD

H0-

7403

Cup

ru ra

fi nat

şi a

liaje

de

cupr

u su

b fo

rmă

brută

2280

68H

0-02

03C

arne

de

porc

ină,

pro

aspă

tă

sau

refr

iger

ată

3417

217

H0-

0201

Car

ne d

e bo

vine

pr

oaspătă

sau

refr

iger

ată

3388

071

H0-

5101

Lina

, nec

arda

tă,

nepi

eptă

nată

20

2749

H0-

2207

Alc

ool e

tilic

ned

enat

urat

; al

cool

etil

ic şi

alte

dis

tilat

e de

natu

rate

11

6095

4H

0-22

07A

lcoo

l etil

ic n

eden

atur

at;

alco

ol e

tilic

şi a

lte

dist

ilate

den

atur

ate

10

7390

9

H0-

1512

Ule

iuri

din

sem

inţe

de

fl oa-

rea-

soar

elui

, de şo

frăn

aş, d

e bu

mba

c şi

fracţiu

nile

lor

1866

45H

0-04

02La

pte

si fr

işcă

. Con

cent

rată

sa

u în

dulc

ită

1045

793

H0-

8450

Maş

ini d

e spăl

at şi

de

usca

t hai

nele

2881

00

H0-

2106

Prep

arat

e al

imen

tare

ne

denu

mite

si n

ecup

rinse

în

altă

par

te16

4432

H0-

6811

Arti

cole

din

azb

ocim

ent,

celu

lozo

cim

ent s

au si

mila

re

4821

92H

0-86

02Lo

com

otiv

e de

tren

, di

esel

, abu

r26

7478

1

27

EXP

ER

T-G

RU

P

H0-

8702

Aut

oveh

icul

e pe

ntru

tra

nspo

rtul d

e m

inim

um10

pe

rsoa

ne, i

nclu

siv şo

feru

l 15

0000

H0-

5101

Lînă

, nec

arda

tă, n

epie

ptăn

ată

4400

78H

0-28

03C

arbo

n 26

4437

H0-

9999

Bun

uri n

ecla

sifi c

ate

1200

00H

0-74

04D

eşeu

ri si

rest

uri d

e cu

pru

29

6271

H0-

8704

Aut

oveh

icul

e pe

ntru

tra

nspo

rtul m

ărfu

rilor

2542

20

H0-

2309

Prep

arat

e de

tipu

rile

celo

r fo

losi

te p

entru

hra

na

anim

alel

or

9210

7H

0-72

16U

nghi

uri,

form

e şi

secţ

iuni

din

scăr

i de

fi er s

au a

liaj

2514

73H

0-11

07M

alţ

2358

11

H0-

3501

Cas

eină

, cas

einaţi şi

alţi

de

rivaţ

i ai c

asei

nei;

clei

uri

de c

asei

nă

9194

2H

0-18

01B

oabe

de

caca

o, în

tregi

sau

fărâ

miţa

te, n

epre

lucr

ate

sau

prăj

ite13

6850

H0-

4102

Piei

bru

te d

e ov

ine,

chi

ar

epila

te sa

u de

spic

ate

2344

84

H0-

8108

Tita

n şi

arti

cole

din

tita

n,

incl

usiv

deş

euri şi

rest

uri

5486

9H

0-84

50M

aşin

i de

spăl

at şi

de

usca

t ha

inel

e11

9331

H0-

4101

Piei

bru

te d

e bo

vine

sau

de c

abal

ine

2186

63

H0-

4102

Piei

bru

te d

e ov

ine

5140

2H

0-41

03A

lte p

iei b

rute

cu

exce

pţia

ce-

lor d

e bo

vine

, cab

alin

e, o

vine

1125

94H

0-85

07A

cum

ulat

oare

ele

ctric

e20

4708

Surs

e: C

alcu

lele

aut

orilo

r pe

baza

Com

trad

e

Tabe

l 7. P

rodu

se n

oi e

xpor

tate

de

Rep

ublic

a M

oldo

va p

e pi

eţel

e U

E

UE

-15

UE

-10

UE

-2

Cod

D

escr

iere

Valo

are

2006

, USD

C

od

Des

crie

reVa

loar

e 20

06, U

SDC

od

Des

crie

reVa

loar

e 20

06, U

SD

H0-

7213

Bar

e şi

tije

lam

inat

e la

cal

d,

rula

te în

spire

nea

ranj

ate

din

fi er s

au d

in oţe

luri

neal

iate

29

9645

0H

0-72

13B

are şi

tije

lam

inat

e la

cal

d,

rula

te în

spire

nea

ranj

ate,

din

fi e

r sau

din

oţe

luri

neal

iate

21

6374

02H

0-12

01B

oabe

de

soia

1800

643

H0-

9406

Con

stru

cţii

pref

abric

ate

2255

021

H0-

6403

Încă

lţăm

inte

cu

feţe

din

pi

ele

natu

rală

10

5160

92H

0-61

10Je

rseu

ri, p

ulov

ere,

car

diga

-ne

, ves

te şi

arti

cole

sim

ilare

, tri

cota

te sa

u cr

oşet

ate

12

9249

7

H0-

6107

Slip

uri,

indi

spen

sabi

li, că-

măş

i de

noap

te, p

ijam

ale,

ha

late

de

baie

şi a

rtico

le si

mi-

lare

, tric

otat

e sa

u cr

oşet

ate,

pe

ntru

băr

baţi

sau

băieţi

1684

914

H0-

7214

Alte

bar

e şi

tije

din

fi er

sau

oţel

uri n

ealia

te, s

impl

u fo

rja-

te, l

amin

ate,

tras

e sa

u ex

-tru

date

la c

ald,

incl

usiv

cel

e to

rsio

nate

după

lam

inar

e

4313

411

H0-

5107

Fire

din

lînă

pie

ptăn

ata,

ne

cond

iţion

ate

pent

ru

vânz

are

cu a

măn

untu

l 83

1770

28 EXPERT-GRUP

UE

-15

UE

-10

UE

-2

Cod

D

escr

iere

Valo

are

2006

, USD

C

od

Des

crie

reVa

loar

e 20

06, U

SDC

od

Des

crie

reVa

loar

e 20

06, U

SD

H0-

8701

Trac

toar

e 14

8745

6H

0-64

02A

ltă în

călţă

min

te c

u tă

lpi

exte

rioar

e şi

feţe

din

cau

ciuc

sa

u di

n m

ater

ial p

last

ic

2729

534

H0-

2304

Turte

şi a

lte re

zidu

uri s

olid

e,

rezu

ltate

din

ext

racţ

ia

ulei

ului

de

soia

58

9106

H0-

7214

Bar

e şi

tije

din

fi er

sau

oţel

uri

neal

iate

, sim

plu

forja

te,

lam

inat

e, tr

ase

sau

extru

date

la

cal

d du

pă la

min

are

8619

41H

0-15

07U

lei d

e so

ia şi

fracţiu

nile

lu

i, ch

iar r

afi n

ate,

dar

ne

mod

ifi ca

te c

him

ic

1986

428

H0-

1507

Ule

i de

soia

şi fr

acţiu

nile

lui,

dar n

emod

ifi ca

te c

him

ic

5752

50

H0-

8465

Maş

ini-u

nelte

(pen

tru

prel

ucra

rea

lem

nulu

i, pl

utei

, os

ului

, ebo

nite

i, m

ater

iale

lor

plas

tice

dure

5664

59H

0-82

12B

rice şi

apa

rate

de

ras,

şi la

mel

e de

ras (

incl

usiv

eb

osel

e în

ben

zi)

1220

394

H0-

0902

Cea

i48

5269

H0-

4106

Piei

tăbă

cite

sau

sem

ifi ni

te

ale

alto

r ani

mal

e, fă

ră păr

5312

02H

0-94

04So

mie

re; a

rtico

le d

e pa

t şi

artic

ole

1127

691

H0-

2105

Îngh

eţat

e si

alte

form

e de

gh

eaţă

com

estib

ilă

4457

70

H0-

6404

Încă

lţăm

inte

cu

fete

din

m

ater

iale

text

ile

3509

05H

0-62

10Îm

brăcăm

inte

con

fecţ

iona

ta

din

fl ane

lă sa

u st

ofă

căpt

uşită

8936

89H

0-61

05Căm

ăşi ş

i blu

ze, t

ricot

ate

sau

croş

etat

e, p

entru

băr

baţi

sau

băieţi

39

5050

H0-

8483

Arb

ori d

e tra

nsm

isie

şi

man

ivel

e; la

găre

şi c

uzin

eţi;

angr

enaj

e şi

roţi

de fr

icţiu

ne;

tije

fi let

ate

cu ro

le sa

u bi

le;

redu

ctoa

re; a

mbr

eiaj

e, ş.

a.

3089

22H

0-85

06Pi

le şi

bat

erii

de p

ile

elec

trice

76

8731

H0-

3925

Arti

cole

pen

tru e

chip

area

co

nstru

cţiil

or, d

in m

ater

iale

pl

astic

e38

7235

H0-

8535

Apa

ratu

ra p

entru

com

utar

ea,

tăie

rea,

pro

tecţ

ia, b

ranş

area

, ra

cord

area

sau

cone

ctar

ea

circ

uite

lor e

lect

rice,

pen

tru o

te

nsiu

ne p

este

100

0 vo

lţi

3029

94H

0-84

33M

aşin

i şi u

tilaj

e pe

ntru

re

colta

t sau

trei

erat

pro

duse

ag

ricol

e73

3082

H0-

2206

Alte

bău

turi

ferm

enta

te (d

e ex

: cid

ru d

e m

ere

sau

de

pere

, hid

rom

el)

2374

65

Surs

e: c

alcu

lele

aut

orilo

r pe

baza

Com

trad

e

29

EXP

ER

T-G

RU

P

CAPITOLUL II

Abordarea exporturilor moldoveneşti prin prisma modelului gravitaţional

Descrierea modelului gravitaţional şi specifi caţia econometrică a modelului

Abordarea gravitaţională a fl uxurilor comerciale reprezintă un in-strument empiric important în analiza tendinţelor şi performanţe-lor comerţului internaţional şi a fost propusă de către Tinbergen în 19621. Modelul gravitaţional a fost dezvoltat în baza teoriei gravi-taţionale a lui Newton, conform căreia atracţia gravitaţională dintre două corpuri este proporţională cu produsul maselor lor divizat la distanţa la pătrat dintre centrele gravitaţionale ale acestora. Analo-gic, fl uxurile comerciale dintre două state sunt direct proporţionale cu produsul dintre “masele economice” ale acestora exprimate prin Produsul Intern Brut şi invers proporţionale distanţei dintre centre-le economice ale acestora. Astfel, ecuaţia gravitaţională economi-că pentru fl uxurile comerciale între ţara i şi j în anul t este

unde i şi j sunt indicii ţărilor respective, t – indicele anului, c – con-stanta de proporţionalitate, şi

Mijt – fl uxurile comerciale bilaterale între ţara i şi j în anul t;

PIBit – Produsul intern brut al ţării i în anul t;

PIBjt – Produsul intern brut al ţării j în anul t;

D2ij – Pătratul distanţei dintre capitalele ţării i şi j;

1 Tinbergen Jan, 1962. Shaping the World Economy: Suggestion s for an International Eco-nomic Policy

2

30 EXPERT-GRUP

Modelul gravitaţional clasic, care utilizează totalitatea fl uxurilor comerciale existente între fi ecare dintre statele grupului analizat, reprezintă o estimare mai precisă a fl uxurilor comerciale pentru că utilizează modifi carea cererii, ofertei şi a altor factori cu impact asupra comerţului concomitent în toate statele. Totuşi, studii mai recente au fost efectuate utilizând doar fl uxurile unilaterale dintre un stat şi partenerii săi comerciali în procesul de analiză a comer-ţului extern al statului dat2.

Pentru o abordare cât mai exactă a fl uxurilor comerciale, pe lângă variabilele de bază ale modelului gravitaţional se utilizează varia-bile adiţionale care reprezintă facilităţile sau barierele în comerţul internaţional. Utilizarea regimurilor comerciale ca variabile inde-pendente în estimarea econometrică a modelului gravitaţional este un fenomen relativ recent care s-a dezvoltat odată cu diversifi carea regimurilor comerciale existente.

Dat fi ind scopul studiului de a evalua impactul regimurilor comer-ciale asupra exporturilor moldoveneşti, funcţia de export estimată este defi nită în felul următor:

unde:Xijt – Exporturile moldoveneşti în ţara j în anul t (exporturile totale şi exporturile totale cu excepţia băuturilor alcoolice – a se vedea explicaţia în secţiunea de descriere a datelor);Yit – PIB-ul Republicii Moldova în anul t;

Yjt – PIB-ul ţării j în anul t;

2 Selami Xhepa, Mimoza Agolli, 2004. Albania’s Foreign Trade through a Gravity Ap-proach

2

31

EXP

ER

T-G

RU

P

SIMijt- variabila de similitudine a PIB-ului Republicii Moldova şi a ţării j în anul t (a se vedea formula de calcul în secţiunea urmă-toare);Dij- distanţa dintre capitalele Republicii Moldova şi ţării j;Njt- populaţia ţării j în anul t;CSI - variabilă binară cu valoarea 1 pentru statele membre ale CSI şi valoarea 0 altfel;EU - variabilă binară cu valoarea 1 pentru statele membre ale Uni-unii Europene în anul t şi valoarea 0 altfel;FTAjt - variabilă binară cu valoarea 1 pentru regimul de comerţ liber oferit Republicii Moldova de către ţara j în anul t şi valoarea 0 altfel;GSPjt- variabilă binară cu valoarea 1 pentru Sistemul Generalizat de Preferinţe oferit Republicii Moldova de către ţara j în anul t şi valoarea 0 altfel;GSPplusjt- variabilă binară cu valoarea 1 pentru sistemul generali-zat de preferinţe plus oferit Republicii Moldova de către ţara j în anul t şi valoarea 0 altfel;HOT- variabilă binară cu valoarea 1 pentru ţările ce se învecinează direct cu Republica Moldova;uijt- eroareaAstfel, funcţia de export estimată lărgeşte spectrul modelului gra-vitaţional, controlând şi alţi factori care reprezintă facilităţi sau ba-riere în calea exporturilor, interesul de bază în cadrul studiului dat fi ind regimurile comerciale oferite de partenerii comerciali.

Datele şi eşantionul

Variabilele utilizate în estimarea gravitaţională a exporturilor mol-doveneşti sunt:

• Exporturile anuale totale şi exporturile totale cu excepţia băuturilor alcoolice ale Republicii Moldova. Tradiţional, mo-

32 EXPERT-GRUP

delul gravitaţional estimează exporturile totale ale unei ţări. Totuşi, datorită specifi cului exporturilor moldoveneşti, care au fost afectate de factori ce nu pot fi încorporaţi în funcţia de ex-port, am estimat exporturile cu excepţia băuturilor alcoolice. Embargoul impus de Federaţia Rusă în 2006 la importul vinu-rilor moldoveneşti a diminuat semnifi cativ exporturile totale şi a contribuit la modifi carea structurii geografi ce a exporturilor fără schimbări ale variabilelor incluse în funcţia econometri-că de export. Datorită faptului că în 2005 vinurile reprezentau produsul principal exportat de Republica Moldova (25% din valoarea totală a exporturilor), includerea lor ar putea cauza distorsiuni majore în model. În statistica descriptivă (Tabel 8) se observă că abaterea medie este mult mai mică pentru expor-turile care nu includ băuturile alcoolice. În anexă sunt incluse rezultatele estimării exporturilor totale a Republicii Moldova utilizând aceeaşi funcţie de export. Datele privind exporturile Republicii Moldova au fost obţinute de la Biroul Naţional de Statistică şi sunt exprimate în mii USD în preţuri curente.

• Exporturile din anul precedent sunt incluse în ecuaţie pentru a urmări trendul relaţiilor economice şi evalua impactul rela-ţiilor comerciale istorice asupra exporturilor. În conformitate cu rezultatele studiilor pe diverse eşantioane ne aşteptăm la un coefi cient pozitiv al acestei variabile.

• Produsul Intern Brut al Republicii Moldova şi a ţărilor im-portatoare sunt utilizate ca măsură directă a masei economice a ţărilor date. Acestea conţin factori ce explică potenţialul de ex-port al ţării şi potenţialul de import al ţărilor partenere. Datorită faptului că comerţul este un fenomen interactiv, PIB-ul ţărilor în ecuaţie de asemenea apare ca proces interactiv; dar utilizarea PIB-ului Moldovei şi a ţării importatoare ca termeni separaţi în ecuaţia estimată nu schimbă esenţial rezultatele acesteia şi nu infl uenţează semnifi caţia statistică a celorlalţi factori ai re-gresiei. Din cauză că exporturile sunt exprimate în mii USD la

2

33

EXP

ER

T-G

RU

P

preţuri curente, PIB-ul ţărilor de asemenea este exprimat în mii USD la preţuri curente. Altă variabilă care caracterizează poten-ţialul de import al ţărilor importatoare este populaţia acestora, exprimată în milioane locuitori. Populaţia Republicii Moldova nu a fost inclusă în model ca variabilă exogenă după cum se obişnuieşte în modelele gravitaţionale cu fl uxuri bilaterale între toate statele. Aceasta pentru că populaţia nu s-a schimbat sem-nifi cativ pe parcursul anilor şi includerea acestei variabile ar rezulta în valori similare pentru toate observaţiile din eşantion. PIB-urile şi populaţia ţărilor din eşantion au fost obţinute din World Economic Outlook Database (FMI).3

• Variabila de similitudine 4 reprezintă gradul de similaritate în-tre mărimea economică a două state. Aceasta este calculată în felul următor:

Astfel, coefi cientul variază între 0 şi 0.5. Valoarea 0.5 denotă PIB-uri egale ale ţărilor parteneri, iar o valoare ce tinde spre zero arată gradul redus de similaritate între ţările parteneri. Prezumţia gene-rală este că ţările mai dezvoltate au comerţ mai intens cu ţări cu grad înalt de similaritate. Valorile gradului de similaritate arată că exporturile Republicii Moldova sunt direcţionate mai puţin în ţări cu grad înalt de similaritate, adică cu PIB aproximativ egal cu cel al Republicii Moldova. Iar statistica descriptivă a PIB-urilor ara-tă că exporturile moldoveneşti sunt orientate spre ţări cu PIB mai mare în comparaţie cu PIB-ul Moldovei, ceea ce nu este surprin-zător în condiţiile unei economii atât de mici. Gradul mai mare de divergenţă între state tinde să reducă exporturile şi să majoreze importurile în ţara dată.

3 http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2008/01/weodata/weoselgr.aspx4 Egger Peter, 2002. A Note on the proper econometric specifi cation of the Gravity Equation

34 EXPERT-GRUP

• Distanţa şi variabila binară “hotar comun” cuantifi că costuri-le de transport. Distanţele dintre capitalele ţărilor au fost obţi-nute din City Distance Tool în km5.

• Variabila binară CSI a fost inclusă în ecuaţie pentru a controla efectul trecutului comun cu anumite state.

• Variabila binară UE este inclusă în regresie datorită proceselor specifi ce care derivă în acest grup de ţări. Uniunea Europeană reprezintă un grup de ţări capabile să creeze condiţii specifi ce în dezvoltarea relaţiilor comerciale atât între statele membre cât şi statele din afara Uniunii.

• Variabilele binare pentru regimurile comerciale, care sunt va-riabile de interes în studiul dat sunt: Regimul de Comerţ Liber (FTA), Sistemul Generalizat de Preferinţe (GSP) şi Sistemul Generalizat de Preferinţe Plus de care benefi ciază Republica Moldova din partea Uniunii Europene din 2006 (GSP plus). Ca variabilă de control este Regimul Naţiunii celei mai Favorizate (MFN).

Diverse studii utilizează variabile adiţionale. O variabilă des întâl-nită în estimarea gravitaţională a fl uxurilor comerciale este limba comună, care facilitează procesul de negociere. Însă în cazul Re-publicii Moldova aceasta este acoperită în întregime de variabilele CSI (pentru limba rusă) şi HOT (pentru limba română).

5 www.geobytes.com

2

35

EXP

ER

T-G

RU

P

Tabel 8. Statistica descriptivă a variabilelor modeluluiSt

atis

tica

desc

ript

ivă

Exp

ort t

otal

(m

ii U

SD)

Exp

ort t

otal

-ex

port

de

bă-

utur

i alc

oolic

e (m

ii U

SD)

PIB

-ul R

epu-

blic

ii M

oldo

va

(mii

USD

, pre

-ţu

ri c

uren

te)

PIB

-ul ţăr

ilor

impo

rtat

oare

(m

ii U

SD

preţ

uri

cure

nte)

SIM

Popu

laţia

(m

ilioa

ne)

Dis

tanţ

a (k

m)

Media 18826.22 13995.30 2116308 508079476 0.141 53.1637 2026.381Mediana 2807.80 2366.45 1695000 49088500 0.070 10.1755 1412.500Minim 1.1 11 1171000 1267000 0.0002 0.651 357.0Maxim 508778.9 262218.9 4227000 13843825000 0.499 1123.970 7979.0Abaterea standard 52731.35 32450.86 879549.4 1536042225 0.1566 159.1786 1784603

Nr. de observaţii 546 546 546 546 546 546 546

Estimarea corectă a ecuaţiei, presupune utilizarea unui panel ba-lansat. Din această cauză au fost selectate statele în care Republica Moldova a exportat în mod constant în fi ecare an pe o perioadă de 13 ani. Astfel, eşantionul a cuprins 42 de ţări importatoare a produselor moldoveneşti pe perioada 1995-2007. (Lista ţărilor este prezentată în Anexa 1).

Metodele de estimare

Studiile empirice de estimare a modelelor gravitaţionale nu dau un răspuns concret privind metoda cea mai efi cientă de estimare a acestora. Din aceste considerente modelul a fost estimat utili-zând trei metode: Polled Cross-Section, Fixed Effects şi Random Effects. Rezultatele metodelor utilizate nu diferă mult, aceleaşi va-riabile păstrând semnifi caţia statistică (detalii vedeţi în Tabel 9). Pentru evaluarea rezultatelor au fost efectuate testele corespunză-toare. Random Effect, care presupune că efectul individual me-diu este încadrat în termenul constant, iar termenul eroare include efectul individual neobservat este metoda efi cientă atunci când se compară cu Fixed Effect şi Pooled Cross-Section. În acest scop au fost efectuate testele de specifi caţie: Hausman Test, Chow Test, Breusch-Pagan LM test.

36 EXPERT-GRUP

Tabel 9. Random Effect Estimation. Variabila dependentă , unde = export total-export de băuturi alcoolice

Variabile dependente Ecuaţia 1 Ecuaţia 2 Ecuaţia 3 Ecuaţia 4

Termenul constant -2.2452(1.6427)

-2.1266(1.7048)

-1.9265(1.6639)

-2.7100(0.7128)

0.7028(0.0291)*

0.7023(0.0291)*

0.6979(0.0294)*

0.7045(0.0287)*)

- 0.2482(0.1124)** - -

- 0.2336(0.0441)* - -

0.2447(0.0551)* - 0.2431

(0.0551)*0.2690

(0.0311)*0.0149

(0.0655) - -0.0091(0.0685) -

0.0506(0.0451)

-0.0490(0.0450)

0.0322(0.0476) -

-0.4939(0.0778)*

-0.4952(0.0775)*

-0.5217(0.0812)*

-0.5130(0.0706)*

0.4483(0.1190)*

0.4497(0.1190)*

0.4709(0.1217)*

0.5418(0.1045)*

- - -0.1153(0.1041)

-0.1756(0.0819)**

0.0369(0.2252)

0.0393(0.2249)

0.0144(0.2257) -

0.1842(0.1307)

0.1858(0.1339)

0.1377(0.1363) -

0.0698(0.1089)

0.0679(0.1084)

0.0914(0.1104) -

-0.0062(0.1664)

-0.0009(0.1684)

0.0485(0.1725) -

R squared 0.83 0.83 0.83 0.83Adjusted R -squared 0.83 0.83 0.83 0.83Observaţii 504 504 504 504

* Semnifi cativ la 1% nivel de confi denţă**Semnifi cativ la 5% nivel de confi denţă

2

37

EXP

ER

T-G

RU

P

Funcţia de export din secţiunea “Descrierea modelului gravitaţio-nal şi specifi caţia econometrică a modelului” a fost estimată şi pen-tru exporturile totale ale Republicii Moldova. Rezultatele nu diferă după nivelul de semnifi caţie statistică şi sunt incluse în anexă.

Rezultatele estimării şi interpretarea lor

Conform estimărilor din secţiunea precedentă, ecuaţia fi nală este:

Toate variabilele statistic semnifi cative au direcţia aşteptată. Ast-fel, exportul istoric are cel mai mare impact asupra comerţului din anii ce urmează. Aceasta înseamnă că odată ce exportatorii moldo-veni pătrund pe piaţa unei ţări, exporturile în aceste ţări încep să crească. Omiterea acestei variabile din regresie rezultă în coefi ci-enţi statistic semnifi cativi pentru variabilele binare de interes GSP şi GSP+. Totuşi, aceasta rezultă într-un model incorect, deoarece exporturile au crescut şi în statele care nu au schimbat regimul co-mercial cu Moldova. Aceasta a fost verifi cat prin Omitted Varia-bles Test – Likelihood Ratio.

Termenul de interacţiune între PIB-urile statelor are semnul aştep-tat şi este statistic semnifi cativ. Astfel, creşterea unitară în cerere/ofertă rezultă în creşterea volumului exporturilor cu un indice me-diu de 0.26. Variabila de similitudine nu este semnifi cativă şi poate fi exclusă din regresie după cum arată şi testul Wald de restricţie a coefi cienţilor. Nici populaţia, care reprezintă un alt factor al cererii nu este semnifi cativă în regresie. Creşterea pieţii (cererii) în ter-meni de populaţie nu rezultă în creşterea exporturilor Moldovei pe aceste pieţe şi aceasta se explică prin oferta relativ mică şi limitată a Moldovei care nu poate răspunde la creşterea cererii pe pieţele în care exportă.

38 EXPERT-GRUP

Distanţa dintre state afectează semnifi cativ exporturile, pe când imediata apropiere cu România şi Ucraina este nesemnifi cativă. Aceasta se poate explica prin numărul mic de state cu care Repu-blica Moldova se învecinează. Elasticitatea exporturilor la distanţă este de -0.5.

Variabila binară CSI este semnifi cativă şi pozitiv corelată cu expor-turile, demonstrând importanţa trecutului comun cu aceste state, care se caracterizează prin recunoaşterea produselor moldoveneşti pe pieţele acestor ţări şi prin absenţa unor diferenţe în standardele sanitare şi fi tosanitare. Adică aceste standarde nu reprezintă barie-re semnifi cative în exportul pe pieţele acestor ţări, spre deosebire de statele din UE. În modelul din anexa, unde se estimează expor-turile totale, care includ şi băuturile alcoolice, variabila CSI are un impact şi mai mare. Variabila binară UE devine semnifi cativă în regresie la eliminarea variabilelor care caracterizează regimurile comerciale. Impactul negativ se poate explica anume prin stan-dardele sanitare şi fi tosanitare diferite şi cerinţele înalte de calitate la care producătorii autohtoni nu pot face faţă. De asemenea, este posibil că odată cu intrarea noilor membri în Uniunea Europeană să se intensifi ce comerţul anume între aceste state în detrimentul comerţului cu statele din afara Uniunii Europene, dar pentru a testa această ipoteză este nevoie de estimat un model cu fl uxuri bilate-rale între toate ţările, ceea ce nu a fost posibil în cadrul acestui stu-diu. Ecuaţia a fost estimată şi cu includerea variabilei binare CO-MECON cu valoarea 1 pentru statele care au fost parte a acestui acord şi care reprezintă relaţii istorice de cooperare diferite de cele din cadrul CSI. Dar variabila dată s-a dovedit a fi nesemnifi cativă.

Variabilele binare ale regimurilor comerciale nu sunt semnifi cative. Astfel, chiar regimul de comerţ liber, care a există între Moldova şi statele CSI, statele balcanice (regim oferit din 2005), România şi Bulgaria nu are un efect pozitiv semnifi cativ asupra exporturilor. Nici Sistemul Generalizat de Preferinţe nu a condus la creşterea exporturilor spre UE, creşterea acestora având ca bază creşterea

2

39

EXP

ER

T-G

RU

P

economică a statelor cuprinse în eşantion. În capitolul următor vor fi analizate cauzele care nu au permis creşterea exporturilor către ţările membre ale Uniunii Europene în pofi da regimurilor comerci-ale unilaterale oferite de acestea Republicii Moldova.

Metode alternative de evaluare a impactului regimurilor comerciale asupra exporturilor moldoveneşti

Unul din neajunsurile importante ale modelului estimat în secţiu-nile precedente este că statele din eşantion nu au fost selectate în mod aleator, fi ind incluse doar statele în care Moldova a exportat pe parcursul a 13 ani consecutiv, ceea ce poate amplifi ca sau dimi-nua efectul unor variabile. Astfel, pentru testarea impactului regi-murilor comerciale au mai fost estimate câteva modele.

• Modelul gravitaţional a fost estimat şi pentru eşantionul ce cu-prinde toate statele în care Republica Moldova a exportat pe parcursul anilor 1995-2007. Acesta însă nu reprezintă un panel balansat şi funcţia a fost estimată ca Pooled Cross-Section. Funcţia de export estimată este:

Rezultatele modelului estimat nu diferă din punct de vedere a sem-nifi caţiei statistice de rezultatele modelului şi eşantionului prece-dent. Variabilele binare ale regimurilor comerciale oferite de UE au rămas statistic nesemnifi cative, doar regimul de comerţ liber este semnifi cativ la nivelul de 10% de confi denţă. Coefi cienţii variabi-lelor însă sunt mai mari din cauza omiterii din model a exporturilor din perioada precedentă. Rezultatele sunt prezentate în anexă.

• Pentru estimarea efectului GSP plus a fost utilizat şi metoda Diffs-in-Diffs-in-Diffs. Acest model estimează efectul cauzal al unui “tratament” sau al unei intervenţii prin compararea di-

40 EXPERT-GRUP

ferenţelor în rezultatele înainte şi după ce a avut loc schimba-rea pentru grupuri afectate de schimbare şi pentru grupuri care nu au fost afectate de aceasta. Astfel, a fost estimată diferenţa dintre creşterea exporturilor la produsele care sunt acoperite de GSP + şi care nu au fost acoperite de regimul comercial dat până şi după intrarea lui în vigoare în 2006. Ecuaţia estimată este

- este diferenţa dintre creşterea anuală a exporturilor în 2006 faţă de creşterea anuală a exporturilor în 2005

- variabilă binară cu valoarea 1 pentru produsele acope-rite de GSP plus, pentru care tariful vamal a fost redus sau anulat începând cu 2006. Au fost alese doar produsele pentru care a fost redus tariful sau pentru care acesta a fost eliminat pentru că multe dintre produse deja se exportau sub tariful vamal zero conform re-gimului comercial GSP acordat Republicii Moldova încă în 1999, deci pentru aceste produse nu a existat o schimbare a condiţiilor de export.

Pentru estimarea acestui model au fost utilizate datele de la Biroul Naţional de Statistică privind exporturile în Uniunea Europeană la nivel de produse dezagregate la nivel de 8 cifre. Produsele care cad sub incidenţa GSP+ sunt specifi cate în Anexa II la Regulamentul Consiliului privind aplicarea schemei de preferinţe tarifare genera-lizate6. Iar tariful vamal pentru produsele exportate de Republica Moldova care intră sub incidenţa GSP plus a fost obţinut Directo-ratul Comisiei Europene pentru Taxe şi Uniunea Vamală. Astfel, eşantionul cuprinde 581 observaţii – produse care au fost exporta-te de către Republica Moldova în 25 ţări ale Uniunii Europene în 2004, 2005 şi 2006. 6 Regulamentul Consiliului nr.980 din 2005.

2

41

EXP

ER

T-G

RU

P

Rezultatele estimării dau un coefi cient statistic nesemnifi cativ pen-tru variabila GSP plus

(22.69) (24.66)

Controlul pentru variabile adiţionale în regresie îmbunătăţeşte pu-terea de explicare a acesteia, crescând R2 , dar coefi cientul variabi-lei de interes nu devine semnifi cativ.

Astfel, regimurile comerciale unilaterale oferite de către Uniunea Europeană Republicii Moldova nu au avut efectul aşteptat asupra exporturilor moldoveneşti în UE. Partea de concluzii ale acestui studiu este dedicată cauzelor care nu au permis valorifi carea la un nivel mai înalt a facilităţilor comerciale acordate de UE.

43

EXP

ER

T-G

RU

P

ConcluziiÎN LOC DE CONCLUZII: de ce regimurile comerciale nu au avut efectul aşteptat?În perioada 1995-2007 comerţul extern al Republicii Moldova a evoluat în mod deosebit de dezechilibrat. Importurile sale au cres-cut accelerat, ajungând ca în 2007 să depăşească de 2,7 ori valoa-rea exporturilor. Acest model de creştere a fost rezultatul unei crize economice deosebit de lungi şi profunde, asociat şi cu infl uxuri de venituri valutare provenite de la emigranţi. Să menţionăm că în comparaţie cu celelalte ţări în tranziţie, Moldova a realizat cea mai mică expansiune comercială (defi nită ca raport dintre variaţia exporturilor şi variaţia importurilor pe parcursul unei perioade).

În pofi da unei performanţe comerciale puţin impresionante, nu pot fi omise cu vederea modifi cările favorabile în structura geografi că şi pe produse ale exporturilor moldoveneşti. În 1995-2007 exporturile spre UE-15 au crescut de 4,1 ori, spre CSI-vest de 1,1 ori, spre CSI – Caucaz/Asia Centrală de 3,2 ori, spre UE-10 (ţările care au aderat în 2004) de 2,9 ori, iar UE-2 (România şi Bulgaria) - de 1,9 ori. Drept urmare, în 2007 UE a ajuns cel mai important partener comercial pentru Republica Moldova în comparaţie cu toate celelalte regiuni.

Totodată, s-a observat şi o tendinţă de diversifi care şi de reducere a gradului de concentrare a exporturilor moldoveneşti pe pieţele europene, în timp ce asortimentul exportat pe pieţele răsăritene s-a îngustat în mod permanent. Astfel, dacă în 1995 Moldova exporta 482 produse spre ţările care azi fac parte din UE, în 2007 numărul acestora era de 589. Orientarea exporturilor spre pieţele europene, unde accesul este garantat numai de avantaje competitive, nu pre-ferinţe politice sau amintiri istorice, a revelat Republicii Moldova

44 EXPERT-GRUP

produsele pentru producerea cărora într-adevăr dispune de avan-taje relative. Astfel, în anii 2000 s-au profi lat o serie de produse noi care în anii 1990 practic nu erau exportate pe pieţele europene (cum ar fi produsele industriei electrotehnice, metalurgice, produ-sele de plastic, construcţii de beton prefabricate, jerseuri, pulovere şi altele). În cazul altor produse care erau exportate şi în anii 1990, exportul acestora pur şi simplu a explodat în anii („produse-super-nove”: remorci, costume pentru femei, produse petroliere, aparate de măsurat, struguri de masă). Dar pătrunderea pe pieţele europene cu produse noi şi „supernove” încă nu înseamnă ancorarea pe ter-men lung, producătorii moldoveni urmând încă să-şi demonstreze capacitatea de menţinere a exporturilor. Mierea, pe care Comisia Europeană a permis să fi e importată din Moldova în 2006, în pre-zent este din nou sub interdicţie de import din cauza faptului că producătorii moldoveni nu au putut să menţină standardele de se-curitate înaintate faţă de produsele de origine animalieră.

Pe lângă acestea, există şi o serie de „stele căzătoare”, adică produ-se ale căror exporturi au colapsat de la volume relativ importante în anii 1990 la exporturi foarte mici sau chiar nule în anii 2000. Lâna, alcoolul etilic, carnea de porcine şi ovine, produsele lactate, maşinile de spălat, pielea netăbăcită, acestea sunt exemple ale ce-lor mai mari stele căzătoare.

Se ştie că în trecut şi în prezent Uniunea Europeană a oferit Repu-blicii Moldova preferinţe comerciale pentru o listă largă de produ-se. Care a fost rolul acestor preferinţe în dinamica exporturilor mol-doveneşti pe pieţele europene? Rezultatele regresiilor efectuate în cadrul acestui studiu pe baza unui model gravitaţional al comer-ţului internaţional arată că regimurile comerciale oferite de UE Republicii Moldova (GSP şi GSP+) nu au avut practic nici un rol în evoluţia exporturilor moldoveneşti pe pieţele europene. Care ar putea fi explicaţiile posibile ale acestei stări de lucruri?

45

EXP

ER

T-G

RU

P

• Prima explicaţie derivă din faptul că pe lângă UE şi ceilalţi par-teneri comerciali ai Republicii Moldova (ţările CSI, România şi Bulgaria până în 2007) au acordat preferinţe comerciale simila-re sau chiar mai favorabile exporturilor moldoveneşti. În situa-ţia când producătorii şi exportatorii moldoveni au fost destul de lenţi în descoperirea noilor pieţe, iar pieţele estice erau „clare” şi mult timp destul de stabile, aceasta a determinat o „îngheţa-re” a exporturilor pe pieţele tradiţionale.

• După cum arată modelul gravitaţional aplicat în cadrul acestui studiu, creşterea cererii externe (estimate de creşterea PIB-uri-lor ţărilor partenere) şi a ofertei interne (estimate de creşterea PIB-ului Republicii Moldova) au un rol mult mai important în creşterea exporturilor decât regimurile comerciale. Deşi mai lent decât alte ţări, comerţul Republicii Moldova a urmat o ten-dinţă de convergenţă spre structura geografi că „normală”, dic-tată de variabilele economice fundamentale. Cu alte cuvinte, se poate presupune că după ce Moldova va atinge limitele creşterii exporturilor determinate de variabilele fundamentale, preferin-ţele comerciale ar putea să aibă un rol mult mai important în direcţionarea comerţului extern al ţării, dar aceasta se întâmpla numai pentru un număr foarte mic de produse.

• O bună parte din produsele moldoveneşti pătrund cu greu sau în general nu pot pătrunde pe piaţa europeană din cauza faptu-lui că nu sunt competitive sau nu se încadrează în standardele sanitare şi alimentare dure impuse de UE. Aceasta explică de ce o serie de produse moldoveneşti „tradiţionale” nu pot face faţă concurenţei, iar exporturile sunt în scădere. Aceasta se referă nu doar la exporturile în ţările din UE-15, dar şi la cele care au aderat în 2004-2007. Exemplul cel mai elocvent este carnea de bovine şi porcine, care în anii 1990 se exporta în cantităţi im-portante (câte 3,4 milioane în UE-2 şi, respectiv UE-10), dar în 2006 exporturile erau nule. Pe lângă aceasta, au scăzut esenţial exporturile de lactate, uleiuri şi grăsimi animaliere şi vegetale, conserve de legume.

46 EXPERT-GRUP

Care sunt implicaţiile acestor concluzii?

Îmbunătăţirile consecutive ale regimului comercial acordat de Uniunea Europeană Republicii Moldova nu au devenit o panacee pentru exporturile moldoveneşti pe piaţa comunitară. Cu alte cu-vinte, facilitarea regimului comercial este condiţie necesară, dar nu şi sufi cientă pentru creşterea robustă şi calitativă a exporturilor pe pieţele externe, în cazul dat, cele europene. Impactul nesem-nifi cativ al schimbărilor în regimurile comerciale pune în lumină defi cienţe importante în ceea ce priveşte „dezvoltarea economică” în interiorul Republicii Moldova.

Aceasta implică concluzia că acordarea de către UE a Preferinţelor Comerciale Autonome începând cu martie 2008 va efecte pozitive pentru comerţul bilateral, însă potenţialul acestora rămâne neex-plorat pe deplin de către Republica Moldova. Şi nu este vorbă de cotele instituite de partea europeană, ci de incapacitatea guvernului moldovenesc de a înlătura toate barierele interne care stau în calea sporirii exporturilor moldoveneşti pe piaţa europeană şi incapaci-tăţii producătorilor moldoveni de a creşte şi diversifi ca oferta.

În mod ideal, facilităţile comerciale âar trebui să rezulte la sporirea exporturilor atât din partea industriilor existente prin produse noi şi cele tradiţionale mai calitative, cât şi din partea unor industrii nou-create ca răspuns la aceste facilităţi. Însă crearea produselor noi şi înfi inţarea industriilor noi implică o revizuire şi abordare în ansamblu a politicii de reforme şi dezvoltare economică în ţara noastră.

Categoria cea mai simplu de abordat este cea a produselor tradiţi-onale care ar trebui să devină mai calitative. Este vorbă în primul rând de bariere interne „behind-borders”. Despre multe din acestea se vorbeşte şi în Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova: începând cu stabilirea sistemului de trasabilitate a ani-malelor, continuând cu modernizarea laboratoarelor de control sa-

47

EXP

ER

T-G

RU

P

nitare şi fi tosanitare, şi terminând cu implementarea măsurilor de monitorizare a respectării cerinţelor FSP. O atenţie aparte o merită continuare reformei serviciului vamal, simplifi carea procedurilor vamale şi eradicarea corupţiei din sistem.

Acest studiu demonstrează că în exporturile moldoveneşti spre pieţele europene au apărut şi produse noi. Dar acestea reprezintă în marea parte activităţi „în lohn” sau de multe ori sunt concentrate în sectoare „low value-added” sau moştenite de pe timpurile sovieti-ce. Astfel, schimbarea regimurilor comerciale nu a dus la transfor-mări structurale sau chiar „revoluţionare” în economia naţională. Dar asemenea progrese devin realiste doar în cazul unor noi ale-geri în cadrul „development policy”, şi necesită progres constant în climatul de afaceri şi investiţii, modernizarea infrastructurii, in-vestiţii în capitalul uman şi R&D, etc. Şi, în mod evident, aseme-nea acţiuni au nevoie de mai mult timp pentru a se materializa în rezultate palpabile.

49

EXP

ER

T-G

RU

P

AnexeANEXE

Anexa 1. Lista statelor cuprinse în eşantion

Albania Germania PortugaliaArmenia Grecia Regatul Unit al marii BritaniiAustria India Republica CehăAzerbaidjan Iordania RomâniaBelarus Israel SlovaciaBelgia Italia SloveniaBulgaria Kazahstan SpaniaCanada Kîrgistan SUACipru Letonia TurciaElveţia Liban TurkmenistanEstonia Lituania UcrainaFederaţia Rusă Macedonia UngariaFranţa Olanda UzbekistanGeorgia Polonia Vietnam

Anexa 2. Testele de specifi caţie pentru alegerea metodei de estimare

Testul Valoarea statistică calculată

Valoarea statistică critică

Metoda aleasă

Hausman Test (Random vs Fixed Effect)

70.28 Random Effect

Chow Test (Pooled vs Fixed Effect) 1.68 8.5 Pooled Cross-

SectionBreusch-Pagan LM test (Pooled vs Random Effect)

5.55 5.51 Random Effect

50 EXPERT-GRUP

Anexa 3. Random Effect Estimation. Variabila dependentă unde = export total

Variabile dependente Ecuaţia 1 Ecuaţia 2

Termenul constant -1.9065(1.5933)

-2.6178(0.6819)*

0.7080(0.0289)*

0.7114(0.0284)*

- -

- -

0.2321(0.0289)*

0.2575(0.0301)*

-0.0165(0.0655) -

0.0194(0.0456) -

-0.4808(0.0780)*

-0.4796(0.0677)*

0.6122(0.1252)*

0.6569(0.1077)*

-0.1212(0.0997)

-0.1584(0.0777)*

0.0326(0.2165) -

0.1021(0.1304) -

0.0645(0.1059) -

0.0343(0.1649) -

R squared 0.84 0.84Adjusted R -squared 0.83 0.83Observaţii 504 504

* Semnifi cativ la 1% nivel de confi denţă**Semnifi cativ la 5% nivel de confi denţă

51

EXP

ER

T-G

RU

P

Anexa 4. Pooled Cross-Section Estimation. Variabila dependentă unde = export total - export băuturi alcoolice

Variabile dependente Ecuaţia 1Termenul constant

1.4870(0.0999)*

0.7372(0.0467)*-1.7424

(0.0943)*2.0726

(0.2440)*-0.6959

(0.24373)*0.4799

(0.2640)***0.3464

(0.2455)-0.3037(0.3708)

R squared 0.43Adjusted R -squared 0.42Observaţii 763

* Semnifi cativ la 1% nivel de confi denţă**Semnifi cativ la 5% nivel de confi denţă***Semnifi cativ la 10% nivel de confi denţă