Important Evolutia Inflatiei in Romania

7/30/2019 Important Evolutia Inflatiei in Romania

1/12

Procesul inflationist a aparut cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, inainte de toate un

proces monetar, precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe care le-

au imbracat banii.

Initial s-a manifestat sub forma dezvoltarii mascate a monedelor din metale pretioase,

acest proces fiind cunoscut in prezent sub denumirea de inflatie monetaro-baneasca.

Elementele definitorii ale acestei inflatii sunt :

- separarea continutului nominal al monedelor metalice (mai mare )de continutul lor real (mai mic);

- transformarea existentei - aur a monedei in aparerenta - aur;

- aglomerarea circulatiei cu monede ieftine fara valoare deplina

- scaderea puterei de cumparare a monedelor falsificate.

Inflatia banilor de hartie convertibili in aur a fost cea de de-a 2-a forma de inflatie. In

perioada formarii economiei de piata in Europa, tinerele state au fost preucupate de lichidarea

haosului monetar specific epocii feudale tarzii, haos ce a atins cote inalte in sec. XVI-lea. S-a

actionat pentru sisteme banesti stabile si o circulatie monetara sanatoasa ( normala ) acestea

bazandu-se pe etalonul aur. Cand banii de hartie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea

semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor - aur cu valoare deplina. De altfel, acestea puteau

fi convertiti liber in aur. Corespunzator, cantitatea banilor de hartie se limitau la aurul pe care acesti

bani il reprezentau in circaulatie. In aceasta situatie, inflatia nu putea sa apara, ea nu avea baza de

desfasurare.

Dar, relativ repede, canalele circulatiei banesti au inceput sa se aglomereze . Intr-o anumita

perioada, acestea s-a datorat insuficientei cantitatii de marfuri aflate in circulatie. Daca banii de

hartie intreceau propria lor masura (daca ei depaseau cantitatea monedelor de aur cu aceeasi

denumire ce ar fi trebui sa circule), acesestia se discreditau in fata agentilor economici . Scaderea

puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie antrena crestera preturilor. Inflatia de acest gen

aparea atunci cand cantitatea banilor de hartie aflata in circulatie o depasea sensibil pe care rezulta

din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul aur (o cantitate de aur ce era asezata la baza

unei unitati banesti)

1


2/12

Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie - inflatia banilor de

hartie neconvertibil in aur. Acum, existenta functionala a banilor de hartie o absoarbe pe cea

materiala. Ca urmare, in conditiile cand singurile elemente de stabilitate si normalitate monetara

decurg din cursul fortat al banilor si din increderea populatiei in buna lor functionare, inflatia poate

sa apara ca un proces ce "iese" din cadrul normalului monetar, ce pune in evidenta un excedent de

bani.

Definitie: Inflatia reprezinta un dezechilibru structural monetaro-material care reflecta

existenta in circulatie o unei mase monetare excedentare in raport cu nevoile economiei, ceea ce

determina cresterea durabila si generalizata a preturilor si deprecierea monedei nationale.

Forme specifice ale inflatiei:

Inflatia prin moneda este determinata prin emisiunea excesiva de moneda, ca urmare a

deciziilor organismelor economice specializate;

Inflatia prin credit este generate de cresterea excesiva a creditului, ceea ce determina un

exces de cerere pentru bunuri de consum, in raport cu oferta existenta;

Inflatia prin cerere este determinate de marirea cererii solvabile peste nivel de bunuri,

economia neavand capacitatea de a creste volumul productiei, astfel incat o parte a cererii

ramane nesatisfacuta;

Inflatia prin oferta este cauzata de insuficienta productiei in raport cu cerera existenta;

Inflatia prin costuri este determinata de sporirea costurilor de poductie;

Dupa intensitatea fenomenului inflationist si durata acestuia, se disting urmatoarele forme ale

inflatiei:

Inflatia taratoare, caracterizata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor la bunurile

de consum pana la 3%;

Inflatia moderata, daca cresterea preturilor este cuprinsa intre 3-6%; Inflatia rapida, cand ritmul de crestere a preturilor este cuprins intre 6-10%;

Inflatia galopanta, daca cresterea preturilor depaseste 10%;

Hiperinflatia cand ritmul anual de crestere depaseste 50%.

Inflatia trebuie apreciata si prin corelarea acesteia cu principalii indicatori macroeconomici. Pe

baza acestor corelatii se disting:

-cresterea economica inflationista;

-cresterea economica neinflationista;

2


3/12

-stagflatia;

-slumflatia.

Cresterea economica inflationista reflecta o situatie nefavorabila a economiei, in care rata

inflatiei devanseaza cresterea productiei.

Cresterea economica neinflationista semnifica o inflatie moderate, controlata de Guvern si de

alti factori de decizie macroeconomica si se caracterizeaza printr-o crestere economica superioara

ratei inflatiei.

Stagflatia reflecta fenomenul de stagnare sau recesiune economica, insotita de o inflatie

puternica.

Slumflatia reflecta o criza economica insotita de o inflatie puternica (hiperinflatia).

Uneori in economie se poate manifesta deflatia, stare caracterizata prin incetinirea generala a

activitatii economice, scaderea preturilor, a venitului national, nivelului de ocupare a fortei de

munca.

Etapele procesului inflationist din tara noastra

O prima etapa a inflatiei se inscrie pana la Revolutia din decembrie 1989, etapa caracterizata

in principal, prin consecintele contradictorii ale mentinerii sub control a preturilor.

A doua etapa a inflatiei se intinde pana la declansarea actiunii de liberalizare a preturilor.

Aceasta etapa s-a caracterizat printr-o mentinere relativ constanta a nivelului preturilor bunurilor si

serviciilor dar prin cresterea exploziva a veniturilor consumatorilor, fapt ce a accentuat decalajul

dintre oferta de produse (in continua scadere) si masa monetara (in crestere).

Cea dea treia etapa a inflatiei este marcata de trecerea la sistemul de preturi liberalizat. Dar

liberalizarea preturilor inaintea desfiintarii situatiilor de monopol ale majoritatii intreprinderilor

industrial si a instaurarii sistemului concurential pe piata, cresterea rapida a importurilor fata de

exporturi, gestionarea ineficient de riguroasa a monedie nationale de catre BNR ca si presiunile

facute din afara, au determinat manifestarea durabila a inflatiei galopante.

Inflatia in ultimul deceniu

n Romnia, inflatia a fost recunoscuta ca problema ncepnd din noiembrie 1990 momentul

declansarii reformei economice. Fenomenul a existat nsa nainte de aceasta data (decalaj ntre

cerere si oferta pe piata interna au fost sesizate nca de la nceputul anilor 80, pe fondul rambursarii

accelerate si nainte de termen a datoriei externe), dar tensiunile acumulate au fost reprimate si

mascate prin intermediul prghiilor specifice economiei planificate.

3


4/12

n ultimul deceniu, inflatia n Romnia a fost oscilanta si, n general, ridicata, n principal ca

urmare a:

-efectelor ntrzierii restructurarii de fond a economiei;

-ntreruperii n nenumarate rnduri a eforturilor de stabilizare;

-politicii salariale neadecvate;

-indisciplinei financiare extinse.

Cauzele de fond care au generat cresterile de preturi au ramas n tot acest timp,

practic, aceleasi, distincte fiind doar formele de manifestare, alternantele de intensitate si elementele

conjuncturale asociate.

Evolutia preturilor de consum in perioada 1991-1993ncepnd din 1991, timp de trei ani, pe parcursul carora s-au consumat principalele

etape de liberalizare a preturilor, inflatia s-a aflat pe o panta ascendenta, nivelul maxim fiind

nregistrat n 1993, cnd preturile de consum au avut o variatie medie anuala de peste 256 procente.

Cresterile ample de preturi nregistrate n aceasta perioada s-au datorat liberalizarii lor graduale, dar

si altor masuri, cum au fost cele de reforma fiscala si cele privind cursul de schimb al monedei

nationale.

Evolutia preturilor de consum in perioada 1994-1997

n 1994, pe fondul reluarii cresterii economice si al temporizarii reformei preturilor, inflatia

s-a calmat. Fortarea cresterii economice, practic pe vechile structuri, si operatiunile cvasifiscale la

care au recurs autoritatile pentru a mentine n functiune un aparat productiv inadecvat au fost

principalele cauze pentru care nici expansiunea economiei si nici procesul de dezinflatie nu au fost

durabile; n 1997 inflatia a reizbucnit, ultima etapa majora de liberalizare (care a nsemnat ridicarea

oricaror restrictii privind preturile alimentelor si renuntarea la politica de subevaluare a energiei

electrice, termice si gazelor naturale) producndu-se pe fondul unui declin al produsului intern brut

de peste 6 procente.

Evolutia preturilor de consum in perioada 1997-2000

Inflatia a continuat sa fie ridicata si n urmatorii ani: n 1998 si 1999, pe fondul continuarii

declinului economic de ansamblu, majorarea TVA, evolutiile preturilor si tarifelor administratepracticate la utilitatile publice (mai ales scumpirea energiei electrice prin eliminarea subventiilor

4


5/12

ncrucisate) si deprecierea cursului de schimb au creat presiuni continue asupra preturilor; abia n

anul 2000, o data cu reluarea cresterii economice, a nceput un nou proces de dezinflatie, rata anuala

de crestere a preturilor de consum reducndu-se cu peste 14 puncte procentuale.

5


6/12

Rata inflatiei intre anii 1990 si 2007

0

50

100

150

200

250

300

19

90

19

91

19

92

19

93

19

94

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

anul inflatia

1990 5,1

1991 170,2

1992 210,4

1993 256,1

1994 136,7

1995 32,3

1996 38,8

1997 154,8

1998 59,1

1999 45,8

2000 45,7

2001 34,5

2002 22,5

2003 14,3

2004 11,9

2005 7,5

2006 52007 6,57

Evolutie inflatie in ultimii cinci ani:

6
http://www.consultantabursa.ro/wp-content/uploads/2012/04/evolutieinflatie2.png


7/12

Si cursul EURO-RON din aceeasi perioada:

7
http://www.consultantabursa.ro/wp-content/uploads/2012/04/euroronweekly.pnghttp://www.consultantabursa.ro/wp-content/uploads/2012/04/ratasomajrom.png


8/12

Se poate observa o corelare intre rata somajului si cursul EURO-RON, amandoua stand aproximativin aceleasi intervale in ultimii trei ani. 7-7,6% pentru rata somajului si 4-4,40 pentru cursul deschimb.

Probabil o miscare decisiva a ratei somajului sub 7%, ce ar insemna implicit o imputernicire a

economiei Romaniei, ar putea aduce o apreciere a monedei nationale

Efectele negative ale reformei preturilor

Modul n care s-a desfasurat reforma n domeniul preturilor a avut multiple consecinte

asupra evolutei acestora, ntre care se disting:

- coexistenta, pe perioada ndelungata, a preturilor liberalizate cu cele administrate sau doar

supravegheate a facut ca pretul, cel mai important mecanism de alocare a resurselor n economia depiata, sa fie n continuare distorsionat;

-tendinta ntreprinderilor de stat de a efectua de fiecare data corectii de preturi la nivelul

maxim admis de reglementarile emise de autoritati, etapele de liberalizare a preturilor fiind prilejuri

de evitare a constrngerilor bugetare;

- alimentarea periodica a anticipatiilor inflationiste si accentuarea simultana a presiunilor

sindicale, care au reclamat indexari ct mai prompte si mai acoperitoare pentru a-i proteja pe

salariati mpotriva efectelor inflatiei; pe fondul acestor manifestari, costurile salariale au fost n

crestere, iar dezinflatia a fost ntrziata;

- amplificarea periodica a dezechilibrului dintre cerere si oferta, mai ales la primele etape

majore cuprinse n programul de liberalizare, intens mediatizat; populatia, tinznd sa pastreze ct

mai putin timp banii de teama inflatiei, a cumparat marfuri sau i-a transformat n valuta; efectele

acestor manifestari s-au suprapus conditiilor initiale care au determinat cresterea preturilor,

imprimnd inflatiei tendinte accentuate de autoalimentare.

Efectele microeconomice ale inflatiei

Consecintele la nivel micro ale inflatiei se reflecta in redistribuirile veniturilor si bogatiei, nu

in declinuri generale, in fiecare marime a bunastarii noastre economice.

Aceste redistribuiri se ptetrec pentru ca oamenii cumpara diferite combinatii de bunuri si

servicii in proportii diferentiate si vand bunuri si servicii variate ( inclusiv munca).

De aceea, impactul inflatiei asupra indivizilor depinde de preturile bunurilor si serviciilor, de

cum cumpara si vinde fiecare persoana in realitate. In acest sens, inflatia actioneaza precum o taxa,

8


9/12

luand din venitul sau bogatia unor oameni si dand altora. Aceasta taxa este o percepere de impozite

prin schimbari in preturi, schimbari in venituri si in bogatie.

1. Efectul pretului.

Schimbarile pretului sunt cel mai mult asimilate cu suferintele inflatiei. Efectul cresterii taxelor asupra bunastarii economice a individului este reflectat in diferenta

dintre venitul nominal si cel real. (Venitul nominal este cantitatea de bani primiti intr-o

perioada de timp; se masoara in mod obisnuit in moneda nationala. Venitul real este

puterea de cumparare a acestor bani; se masoara prin cantitatea de bunuri si servicii ce

pot vi cumparate cu banii detinuti.)

Nu toate preturile cresc cu aceeasi rata in timpul inflatiei.

Nu toti sufera in mod egal datorita inflatiei.2. Efectul venitului

Efectele redistributive ale inflatiei nu sunt limitate la schimbariile de preturi. Dimpotriva,

schimbarile in preturi influenteaza in mod automat veniturile nominale.

Ce arata pretul pentru cumparator, arata venitul pentru vanzator.

In valoare medie, veniturile oamenilor tin pasul cu inflatia.

Daca preturile cresc veniturile trebuie sa creasca de asemenea.

Efectele inflatiei

Desi inflatia controlata poate avea si efecte pozitive, ea ramane un fenomen poeponderent

negativ, un factor dezorganizator al economiei, afectand direct sau indirect intreaga societate si

economia mondiala in ansamblul ei. Ea descurajeaza investitiile, favorizeaza specula, redistribuie

veniturile in favoarea celor puternici, ii dezavantajeaza pe consumatori prin scaderea puterii de

cumparare a banilor. Aceste efecte negative constituie costurile sociale ale inflatiei si sunt suportate

diferentiat de participantii la viata economica. Cei mai afectati sunt consumatorii, cu venituri mici si

relativ fixe, deoarece in perioada inflationista costul vietii creste. Cum cresterea veniturilor, de

regula, nu compenseaza rata inflatiei, standardul de viata scade. De aceea este necesara interventia

statului, care prin masuri de protectie sociala, trebuie sa contracareze aceste efecte negative.

Afectate de inflatie sunt si persoanele care economisesc. Daca economiile banesti sunt

depozitate in banci, iar rata dobanzii nu depaseste rata inflatiei, valoarea reala a economiilor scade,

fiind mai mica decat suma initiala depozitata.

9


10/12

Dezavantajati sunt si creditorii. Daca rata dobanzii la credite este mai mica decat rata

inflatiei, suma rambursata valoreaza mai putin decat suma imprumutata, datorita scaderii puterii de

cumparare a banilor.

Afacerile sunt si ele afectate negativ de inflatie, deoarece aceasta produce instabilitate,

nesiguranta economica, creste riscul la investitii, diminueaza valoarea reala a profiturilor datorita

cresterii costurilor si face deseori imposibila previzionarea acestora.

Inflatia poate avantaja anumite categorii sociale, care pot sa-si mareasca usor veniturile,

datornicii si guvernul.

Persoanele care pot obtine venituri mai mari pot beneficia de pe urma inflatiei.

Anumite profesii si ramuri ale economiei, salariile si preturile pot creste mai mult

decat rata inflatiei. Prin urmare, profiturile acestor genti economici cresc, precum si

standardul de viata al salariatilor.

Debitorii sunt avantajati de o rata a dobanzii inferioara ratei inflatiei. Astfel, ei vor

inapoia o suma care are valoarea mai mica decat cea imprumutata, castigand

diferenta dintre rata inflatiei si cea a dobanzii.

Guvernul colecteaza inpozite progresive pe venit. Rata inpozitului creste odata cu

cresterea venitului. Daca oamenii incearca sa obtina venituri mai mari, ei vor plati

impozite mai ridicate, de aceea guvernul poate beneficia de pe urma inflatiei.

De asemenea, sunt avantajati si cei care schimba cantitati de moneda nationala in

valute, mai puternice si mai stabile ei castigand diferenta dintre rata inflatiei interne

(mai mare) si cea a inflatiei tarii respective (mai mica) atunci cand fac operatiunea

inversa.

Politici antiinflationiste

Urmarind aducerea inflatiei in limite normale, problemele antiinflationiste trebuie sa

stabileasca si modalitatile trecerii de la stabilire economica monetara la cresterea aconomicaautentica (Milton Ffriedmann)

Combaterea inflatiei trebuie realizata prin masuri de presiune asupra masei monetare, prin

reducerea acesteia cu ajutorul unor restrictii in domeniul creditului si dobanzii. Inflatia a fost si a

ramas un proces preponderent negativ, un dezechilibru monetar cu efecte de antrenare in economia

reala. Agentii ecnomici sunt preocupati sa evite efectele negative ale procesului.

Politicile antiinflationiste de asigurare a unei stabilitati monetare relative, de mentinere a

preturilor in limite rezonabile, pornesc simultan de la premiza asigurarii, si a cresterii economice silimitarii somajului.

10


11/12

In atentia factorilor de decizie sta, mai intai:

preocuparea tinerii sub control a procesului inflationist

mentinerea acestuia la o rata redusa

franarea cresterii masei monetere franarea cresterii preturilor.

Politicile antiinflationiste trebuie sa fie suficient de puternice pentru a combate efectiv inflatia

dar totodata suficient de suple pentru a nu afecta cresterea economica, a nu duce la deflatie,

depresiune si la accentuarea somajului.

Bibliografie

1. www.consultantbursa.ro

2. Manual economie clasa a 11-a Ed.Humanitas,

3 Manualdeeconomie clasaa12-a: Economie - Ed.Humanitas,

4. www.bnr.ro

5.www.referate.ro

Cuprins

..............................................................................................................................................................1Inflatia in ultimul deceniu................................................................................................................3Evolutia preturilor de consum in perioada 1991-1993.....................................................................4Evolutia preturilor de consum in perioada 1994-1997.....................................................................4Evolutia preturilor de consum in perioada 1997-2000.....................................................................4Efectele negative ale reformei preturilor..........................................................................................8Efectele inflatiei................................................................................................................................9Politici antiinflationiste..................................................................................................................10

Bibliografie.........................................................................................................................................11

11
http://www.bnr.ro/http://www.bnr.ro/


12/12

Grosu Daniel Lucian Marketing, ID Referat Finante

12

Important Evolutia Inflatiei in Romania

Documents

Transcript of Important Evolutia Inflatiei in Romania