1.Modificari Fiziologice in Organism Matern in Sarcina - C. Burnusus

5/14/2018 1.Modificari Fiziologice in Organism Matern in Sarcina - C. Burnusus - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/1modificari-fiziologice-in-organism-matern-in-sarcina-c-burnusus 1/29

Dr.în medicină, asist.univ. –

Constantin Burnusus

TEMA LECŢIEI :



I. Modificări generale: Aparatul cardio-vascular Aparatul respirator Aparatul digestiv Aparatul urinar

Sistemul imun

II. Modificările tegumentare. III. Modificări vasculare. IV. Modificările pilozităţii.

V. Modificările peretelui abdominal. VI. Modificări de statică la gravide. VII. Modificarea sânilor la gravide. VIII. Modificări a aparatului genital.

IX. Modificările metabolizmelor în sarcină.



MODIFICĂRILE APARATULUI CARDIO-VASCULAR:

Creşte volumul sângelui circulant (40%);

Creşte volumul total al hematiilor (20%);

Creşte volumul plasmatic (45%);

Creşte frecvenţa cardiacă (25%);

Creşte volumul ejecţiei sistolice (25%);

Scade presiunea venoasă centrală măsurată la nivelul veneicave superioare;

Creşte presiunea venoasă în teritoriul venei cave inferioare,explicată prin compresiunea exercitată de uterul gravid;

Presiunea venoasă centrală rămâne neschimbată;



TA scade uşor (16-20 sec.) şi creşte uşor în a II-a jumătate

a sarcinii (valorile medii sunt 115-120 mmHg şi 65-70mmHg);

Creşte debitul cardiac (50%);

Scade rezistenţa vasculară sistemică (20-30%);

Anemie fiziologică prin scăderea volumului hematiilor înraport cu volumul plazmatic;

Apariţia unui suflu de ejecţie sistolică de-a lungul marginiistângi a sternului;

Apariţia suflului sistolic precordial, provenind de la arteramamară internă.



MODIFICĂRILE APARATULUI RESPIRATOR:

Dilatarea traheobronşică;

Creşterea frecvenţei respiratorii (de la 16 la 18 resp/min)(+15%);

Creşterea debitului respirator (+50%);

Creşterea volumului curent (+40%);

Creşterea consumului de O2 (+27%);

Scăderea volumului de rezervă expiratorie (-15%);

Scăderea volumului rezidual (-20%);

Scăderea presiunii parţiale alveolare a CO2 cu aprox. (-10%) de la5-6 Kpa la 4 Kpa);

Apariţia dispneei la aprox. 60% din gravide;

Congestionarea mucoasei căilor respiratorii (schimbări a tonalităţiivocii, dificultăţi în respiraţia nazală).



Creşte apetitul pe parcursul primelor luni desarcină cu modificări relativ calitative; Dentiţia;

Gingiile suferă modificări; Sialoreea (dispare noaptea);RGA şi Pirozisul (se explică prin hipotonia cardiei); Creşte presiunea introgastrică prin compresie;Orizontalizarea stomacului;Scade secreţia acidă şi de pepsină (simestrul I-II);Creşte secreţia de mucus; Ulcerul gastric este rar în sarcină, iar ulcerele vechise ameliorează;



• Creşte timpul de golire a stomacului

(Femeea gravidă = „stomac plic”); • Scăderea tranzitului în intestinul subţire (faciliteazăresorbţia);

• Scade tranzitul în intestinul gros → constipaţii.Progesteronul cu acţiunea sa relaxantă asupra

musculaturii netede;• Cresc nivelurile aldosteronului şi angiotensinei II, ce

favorizează resorbţia apei şi a sodiului în teritoriulmucoasei colice;

• Ficatul nu suferă modificări anatomice şi nici

histologice pe parcursul gestaţiei; • Vezica biliară este atonă şi cresc dimensiunile.Modificările s-ar datora acţiunii steroizilor placentariasupra musculaturii peretelui său.



Rinichii nu par să sufere modificări morfologice pe parcursul sarcinii;

Modificările arborelui urinar sunt întâlnite în trimestrul ultim desarcină aprox.90% din gravide (dilataţie scăzută a motilităţii);

Creşte debitul sanguin renal cu 200-250n ml/min (+20% şi +40%); Creşte filtratul glomerular cu 20-70 ml/min (de la 15 până la 70%);

Creşte clearence-ul creatininei cu 150-200 ml/min;

Creşterea filtratului glomerular explică parţial glucozuria,

aminoaciduria şi creşterea secreţiei urinare a unor vitamine ca: Vit.B12, acidului nicotinic şi a Vit.C;

Dilataţia, scăderea motilităţii, compresiunea aparatului urinar → infecţia urinară.



½ din bagajul genetical oului este de provenienţămaternă. Oul uman poate fi considerat prin urmare, oadevărată semialogrefă, care este perfect tolerată de-a lungulcelor 9 luni de gestaţie.

Mecanismul prin care este realizată toleranţa esteposibilă, în urma cooperării câtorva mecanizme:

Imunodepresia nespecifică de sarcină. Apare în condiţiile în careorganismul matern este invadat de:

• hormoni steroizi: - corticosteroizi

- estrogeni- progesteron

• proteine specifice: - de origine trofoblastică - maternă - fetală.

• antigeni fetale.



Din punct de vedere clinic, în favoarea depresiei

imunitare din sarcină pledează mai mareaagresivitate a unor boli, dependente în primul

rând de imunitatea celulară (atrofia timică,hipoplazia ganglionilor limfatici, limfocitopenia şi

scăderea relativă a celulelor T helper,descreşterea reactivităţii cutanate la tuberculinăşi supravieţuirea grefelor pe piele). Este vorba deboli virale – variola, poliomielita, gripa, herpesul,infecţiei cu virusuri Coxachie sau tumori maligne

– cancer de col uterin, cancere cutanate.



Predominanţa în sarcină a reacţiei imunitare de facilitare(imunităţii mediate celular, prin intermediul limfocitelor I

supresoare şi anticorpilor facilitanţi). Intervenţia placentei la reacţia imunitară a mamei faţă de

făt.

Celulele deciduale aparţinând teritoriului placentar matern,

protejează oul faţă de o eventuală reacţie imunitarămaternă, şi invers ţesuturile materne faţă de o eventualăinvazie locală a trofoblastului placentar.

Placenta dispune de antigene materne, care sunt capabile săfixeze anticorpii materni.

Placenta este acoperită de complexe imune, capabile săblocheze anticorpii materni, îndreptaţi împotriva antigenilorpaterni.



În condiţiile hipervascularizaţiei din sarcină şi a activităţii crescute a glandelor anexe, pielea este mai destinsă şi devine mai lucioasă.

Pigmentaţia prezintă o serie de particularităţi de distribuţie: • pe tâmple, frunte, obraji apar pete brune, cu contur

neregulat relativ simetrice (mai accentuată la femeilebrunete) – cloasma sau masca de sarcină;

• mameloanele şi aoreolele sunt hiperpigmentate; • ombilicul, linia albă se pigmentează mai mult sau mai puţin

intens;• cicatricele postoperatorii pot să se pigmenteze şi ele la

rândul lor.

Rolul pigmentaţiei le survine următorilor hormoni: • hormonul melanostimulant (MSH);• ACTH;

• glucocorticoizii corticosuprarenalieni.



Vergeturile (striae gravidarum) sunt întâlnite la 90 -

95% din gravide. Ele interesează mai ales tegumentele abdomenului, iradiind dinspre ombilic, pot apărea şi la

nivelul coapselor, sânilor, cefei. Culoarea vergeturilor

recente este violacee.

Două teorii încearcă să explice patogenia vergeturilor: mecanică - supradistensia (V.abdominale);

hormonală – acţiunea glucocorticoizilor asupraţesutului conjunctiv.

Abundenţa vergeturilor la unele gravide, probează o

rezistenţă individuală mai acuzată a ţesutului conjunctiv.



Sunt prezentate de:

Angioamele stelate ( telangiectazii), apar la nivelultegumentelor feţei, jumătăţii superioare a toracelui şi

membrelor inferioare. Îşi fac apariţia la 60% degravide între lunele II- V, dispar după naştere la ¾ defemei.

Eritemul palmar poate fi identificat la 2/3 din gravide ,dispare după naştere;

Grameloma gravidarum – pot fi sesile sau pediculate. Apar în a II-a jumătate a sarcinii, dispărând dupănaştere.



Poate să se accentuieze sau dimpotrivă creşterea

pilozităţii capului este accentuată în sarcină.

La nivelul feţei şi toracelui îşi pot face apariţia un

fin lanugo, care va dispărea după naştere.



Distensia abdominală poate săantreneze un diastazis al

muşchilor drepţi.Herniile ombilicale sunt maifrecvente şi se accentuiază în

sarcină.



Se modifică în sarcină, datorită schimbăriicentrului de greutate cu creşterea abdomenului şia unui grad de laxitate, a centurii pelviene,cauzată de acţiunea steroizilor placentari şieventual a relaxinei.

Statica gravidei în ortostatism, este asiguratăprintr-o accentuare a lordozei lombare prindeplasarea uşoară înspre posterior a întreguluicorp - prezintă astfel o atitudine „mândră” sau

„cobrată”. Echilibrul corpului modificat, presupune unefort suplimentar pentru grupele muscularedorsale, trunchiului, membrelor inferioare.



Prezenţa edemelor la aprox. 1/3 de gravide (35%);

70% din gravide cu (E) evidente clinic, prezintă valori ale TAnormale;

60-85% din gravide cu HTA indusă sau asociată cu sarcina,nu prezintă edeme.

Edemelor nu li se mai atribuie semnificaţia majoră

ce le era impusă în urmă cu câteva decenii.

(E) posturale sunt considerate „fiziologice” pe parcursul ultimelor luni de sarcină.



CREŞTEREA ÎN GREUTATE:

La sfârşitul sarcinii greutatea corporală a gravidei va fi cu 10-12 kg mai mare decât înainte de sarcină.

Elementele care determină această creştere în greutate

sunt:

greutatea corpului 3200 -3400 g;

placenta 560-650 g;

lichidul amniotic 900-1000g;

uterul 900-1000 g;

volumul sanguin suplimentar 1700 g;

rezerve de proteine şi grăsimi 1800-3100g;

volumul crescut de fluide 1700g.



METABOLIZMUL APEI ŞI ELECTROLIŢILOR:

În sarcină există o importantă retenţie de apă, la termensurplusul este în medie 7-8,5; 6-7 litri de apă ce sunt reţinuţi încompartimentul extracelular al gravidei, 1250 ml surplusul deapă intravascular.

Sodiul este reţinut în cantităţi progresiv crescânde (la termen500-900 mEq), şi se află sub dependenţa sistemului renină-angiotensină-aldosteron (R-A-A) şi a prostoglandinelor.

Apa sub controlul hormonului antidiuretic (ADH).

Progesteronul posedă un important efect natriuric.

Estrogenii, corticoizii, prolactina, intervin în asigurareaechilibrului hidroelectrolitic.

Creşterea ponderală medie pe parcursul sarcinii este de 12,5±3

kg, 9 kg sunt „câştigate”, după săptămâna a 20-a.



METABOLIZMUL HIDROCARBONAŢILOR: Substratul energetic fundamental pentru făt este

reprezentat de către glucoză. Pasajul transplacentar al glucozei este în continuă creştere pe măsură ce

sarcina avansează, şi induce la mamă:

scăderea nivelelor glicemice, în medie cu10mg/100ml sânge;

pentru acoperirea propriilor nevoi, utilizarea

preponderentă a lipidelor;

Sarcina acţionează asupra organismului gravidei ca un „stres diabetogen”. Rolul central în exercitarea

acestei acţiuni îl are HLP.



ACŢIUNEA HORMONULUI LACTOGEN PLACENTAR

(HLP) HLP posedă efecte lipolitice şi de diminuare a

lipogenezei, iar adeseori un efect proteolitic.

Insulina nu poate traversa bariera

placentară, în nici unul din sensuri. Insulina fetală nu poate să joace nici un rol în

metabolizmul energetic matern.



Metabolizmul energetic matern este deviat înspre

consumul prioritar de lipide, iar 20% din acizii graşi circulanţi sunt transferaţi la făt.

Hiperlipemia este considerabilă în sarcină: Cresc lipidele plasmatice totale (1100 mg/100 ml – 1500mg/100 ml sânge) în afara sarcinii (600 mg/100 ml);

Cresc trigliceridele cu 250-300 mg/100 ml;

Cresc de 4 ori β-lipoproteinele ;Scad α-lipoproteinele – scădere uşoară; Creşte colesterolul (160 mg/100ml – 188-250 mg/100 ml);

Fosfolipidele cu 35-100%;



Nivelurile acizilor graşi nu suferă modificări importante.

Modificările sunt acţiunea mai multor hormoni:

Estrogenii care cresc nivelurile trigliceridelor plasmatice;

HLP cu efect lipoidic şi de creştere a nivelurilor acizilor graşi liberi;

HLP asigură acoperirea nevoilor energetice materne, prin utilizareade acizi graşi şi cruţă glucoza, care poate fi astfel transferată încantităţi considerabile înspre făt;

Insulina. Efectul antilipolitic al insulinei este însă redus în sarcină(o dată cu creşterea rezistenţei la insulină).



Cresc nevoile de proteine în sarcină: datorită permanentului transfer

de aminoacizi înspre făt; Descresc proteinele totale cu 1 g/litru (6,5-7 g/litru);Descresc serumalbuminele, în principal cu o consecinţă a hemodiluţiei; Cresc α1 şi α2- globulinele;Cresc β-globulinele;γ- globulinele sunt stabile;

Descresc IgM;IgG realizează pasajul transplacentar şi conferă nou-născutului oimunitate pasivă, specifică transzitorie; Scad nivelurile aminoacizilor plazmatici;Creşte retenţia azotată;

Metabolizmul proteic este influenţat de : estrogenii şi progesteronul ce au efecte anabolizante;

HLP şi insulina posedă de asemeni efecte anabolizante.

1.Modificari Fiziologice in Organism Matern in Sarcina - C. Burnusus

Documents

Transcript of 1.Modificari Fiziologice in Organism Matern in Sarcina - C. Burnusus