1984 - Start Spre Viitor nr.6

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 1/16

NULV

IUNIE 1984

Oin

s

umar _

M de\ism • De \a

ioc

' ·

· m p r e u n ă

• •

n ţ i t i c

•

E\ec-

•

c o ~ s u ; m P ~ i e t e n i i

a d e 1 ă r u l u

:--

e h n i c o ş t i i \ i -

\a

~ l i a s t n e Raliu\

ideilor

• Recrea

t r o n c ă •

e

tice e Dialog

~ : : :



F i ~ a e d i ţ i e a Concu rsului repu

blican de c r e a ţ i e t e h n i c o - ş t i i n ţ i f

al

pion

ierilor

ş c o l a r i l o r

"start

spre

viitor" din cadrul Festivalului

nal .,Cinta rea României" este, f ă r ă

n d o i a l ă , un eveniment, o e t a p ă de

neuit

at

din v i ţ

.

celor

c

are d u p ă

orele de

ş c o a l ă

poposesc in l

abora

toare atellere pentru a da a ţ ă

celor mal c u t e z ă t o a inaripata

ginduri privind pasiunea pentru

teh

n i c ă

S e c ţ i u n i l e

concursului cuprin

zind o ar ie t e m a i c ă d i v e r s ă ii antre

n e a z ă pe

copii practic

in toate

sec

to

are

le v i e ţ i i economice sociale

,

le

o f e r ă din plin posib ilitatea de

etala pasiunile cele mai diferite,

de

a

se ş t i p a r t i c i p a n

-

u r i

de

a d u l ţ i

-

la

to

t ceea

ce

e o c u p ă

societa

tea. m cu a t e n ţ i e l u c r ă r i l e

premiate in decursul anil or, p o ţ i

in

e g e min

una

tul i

mbold

care a

de

term inat apropierea m

iilo

r de copii

de lumea tehnicii, lume pe

care ei o o g ă ţ e s c

cu

e l ( p l o

imp

lini

r i, cu

inge

niozitate creat ivi-

Pionierii din j u d e ţ u l se pre

z i n t ă cu r e a l i z ă ce u r c ă pe podiumu

rile

intl

llor premii acordate de juriu l

concursur

ilor

.,Start spre viitor". Dar

contactul cu l u c r ă r i l e

lOr

In cadrul expo

Zijiilor nu poate oferi decit patlial imag i

nea c o m p l e x ă a u n i i cu care cei ma i

miel e l e c t r o n ~ t i mecanici,

c h l m l ş t i

biologi, m o d e l i ş t l m i ş t i din

l i t ă -

ţ i l e

l ş l

inscriu e a l i z ă r i l e In efor

tul genera l de racordare la p r e o c u p ă r i l e

ce

v i z e a z ă l m b u n ă t ă ţ i

modernizarea

unor a c t i v i t ă ţ i productive,

ale

procesului

instructiv-educativ etc.

A d e v ă r a t e l e va

l e n ţ ale c u t e z a n ţ e i

p i o n i ~ t i

le p o ţ i

descoperi doar

in

ateliere laboratoare,

acolo unde prind contur cele mal î n d r ă z

vise, acolo unde Imposibilul nu se

sim te la el

a c a s ă

fiind mereu asaltat de

cu

ra

jul de a l n d r ă z n i construi.

Ne

vom

opri i n rindurile de doar la cel a

ror pasiune

v i z e a z ă

electronica aplica

ţ i i l e ei.

Vom

reveni in numerele viitoare

cu r e l a t ă r i din activitatea celorlalte

cercuri, c ă c i , practic, in toate am lntnnll

rezultate de exceptie. r e a l i z ă r i deosebite

prin gradul de aplicabilitat

e,

prin origina

litatea ideilor ce au

sta

t la

baza l u c r ă r i l

o

•

PIONIERIA

RAMPA

DE LANSARE

tate. D incolo de f iecare lucrare, de

fiecare

participa

re,

dincolo

de

bre

vatui de inscr iere,

d e s c i f r ă

m

imagi

nea unor noi

noi izbin

zi ale ş t i i n

ţ e i

tehnologiei, ale

se

tei de nou

c u n o a ş t e r e

ale

celor ma

i

ti

neri con

structori

inventatori

ai

i i .

La

cea

de-

a ~ a aniversare a or

g a n i z a ţ i e i r e v o l u ţ i o a r e de m a s ă a

copiilor pionierii tehnicieni se

p r e z i n t ă cu a l i z ă r i pe

m ă s u

grijii

cu

ca

re

si

nt

inconju

rat de in tr

egul

popor, r ă s p u n z i n d minunatelor con

ţ i i

ce li

s-au pus

la dispozit

ie

pen

tru a se

implini

ca oameni

demni ai

s o c i e t ă ţ i i Bucurindu-se, din partea

t o v a r ă ş u l u i Nicolae C e a u ş e s c u se

cretarul general al

partidu

lui , marele

prieten

ai

t iner

ei e r a ţ i i ,

e l e

iubit sti

ma

t al

ce

lor mai tinere

v l ă s t a ale patriei, de permanent,,

a t e n ţ i e

t î n ă r a g e n e r a ţ i e are la

dis

pozitie

ş c o l i ,

cu

moderne cabinete

,

laboratoare ateliere, tabere de va

cl uburi case de crea1ie, o

p a l e

de

mij

loa

ce

de recrea

249 case

ale

p ionierilor

m

lor patriei

18

fil iale ale acestora,

cu ee

ste 5 7

00

cercuri de d

if

erite

profr

lu

ri, peste 94 000 cercuri

tehni-

. "

co-aplicative pe obiecte de n v ă t

mint

care f u n c 1 i o n e a z ă tn

ş c o l

peste 3 500 cercuri care î ş i d e s f ă

activitatea in

u n i t ă ţ i

econo

mice o f e r ă un

ci

mp larg d e z v o l t ă r i i

aptitudinilor sp iritului de creativi

tate al copiilor.

Cit mai

m u l ţ i

tineri

m p l i c a ţ i

in

ac

t ivitatea de cercetare c r e a ţ i e

c e a s t ă e x i g e n 1 ă

a secretarului ge

neral

al partidului

este g u v e r n a t ă de

i ncrederea in capacitatea tineretului

de a se implica pasionat eficient

in toate procesele de r e v o l u ţ i o n a r e a

economiei. Cei peste

2

700 000 de

pionier , ci t

n u m ă r ă

O r g a n

Pio

nierilor, n v a ţ ă alfabetul unu l exem

plar mod de a î n d r ă z n i a visa, a

c

ute

za a

ă p t u i . C u n o ş t i

la

virsta margini

de a descoperi

ce

rceta vor

cu

n o a ş t e noi

valen1e.

într-un

plan

su

pe

r

io

r,

o d a t ă

cu primii

p a ş i

in

mese

ria

a l e a s ă

t i v i t ă 1 i l e

ă ş u r a t e

in

ateliere laboratoare s e a m n ă in

final

tot

atitea drumuri deschise

sp

re c u n o a ş sp

re orien tarea

pentru

me

serii le p rio ritare

eco

no

miei i o n a l e Tn a c e l a ş i ti mp, pen

tru

u r t ă t o r i i cr

avate lor r o ş i i

cu

tri-

•

CUTEZ NT 1

CRE TIVIT TE

CERCUL

DE

E L E C T R O N I C

DE

LA

C

ASA

PIONIERILOR I L O R PA ·

TRIEI DIN

I Ş O R

este cunoscu t

atit n / d e ţ cit de c ă t r e pasiona elec

tronic din intreaga Cele o u ă pre

mii intii pe obtlnute la

d ~ i a

de anul

trec

ut

a concu

rs

ului .,Start spre viitor• re

c o m a n d ă

de la

bun

Inceput activi

tatea

s u s ţ i

u t ă d e s f ă ş u r a t ă

de cei

pes

te

180

de

membri ai cercului sub Tndrumarea prof.

Cristu Budescu. Un aspect retine in mod

deosebit aici atenlia: fi

ecare

c o n s t r u c ţ i e

r e a l i z a trebuie

c a n t i n ă

obligatoriu

ceva original, contri,butle proprie, astfel

Incit activitatea d e s f ă ş u r a aici

nu

de

r u t i n ă , ci cu fiecare e t a p ă s ă ampli

fice pasiunea pentru nou, pentru studiu

cercetare. D u p ă cinci ani de activitate

n

cerc. Anca Manta r e c u n o a ş t e nicio

d a t ă

nu i-a

l ă c u t

se

re

pete, totdeauna

a fost atrasA de noile scheme pe care le-a

transpus In montaje,

a l ă t u r i

de colegi din

tre care ii amintim pe Gabriel

Pod

,

van i v ă ţ

r a g o ş

Slndelar. Proiectele de

•

viitor ale membrilor cercului sint deosebit

de T n d r ă z n e ţ e

f ă r ă indoieli ca se vor

materializa, m ă r t u r i e stind implinirile de

p î n ă acum . Dar nu la aceste proiecte in

t e n ţ i o n ă m sA ne referim, ci la o

l n 1 1 a t i v ă

meritorie a cercului de

electronlc:i

in

Sl

ghlfoara:

infiintarea

in

sediul casei pio

nierilor

m i l o r

patriei a unui

c o l ţ

mu

zel5 c

avind ca profil EVOLUTIA A

PARA

TURII DE INREGISTRARE , TRANSMISIE

1

REDARE

. Primele exponate

- a u

ocu

pat deja locul in vitrine: telefoane vechi,

gramofon, patefoane. c e n t r a l ă t e l e f o n

m a n u a l ă

aparate de radio

vechi

etc. Este

o I n i ţ i a i v ă

pe

care o s a l u t ă m I n v i t ă m

o t o d pe t o ţ i cei care p o s e d ă aparate

ce se î n c a d r e a z ă

in

tematica col ului mu

zeistic

de azi,

poate un viîtor muzeu.

care le pot oferi

se

adreseze

Ca1e

l

plonler1Jor fi olmiJor patrtel

Slghl f -

telefon

950171846.

LA

DI N viNATORI l-am f 1 ă s i t

pe pionierii e l e c t r o n i ş t i

n

p l i n ă activttate

d e s f ă s u r a t ă

sub semnul

v o i n ţ e i

de auto-

S T R T

S P R E

V I I T O R

color, cercetarea, cautare

cutezanta în gindire, p l a

î n v ă ţ ă t u cit munca p

r e v o l u ţ i o n a r al c r e a ţ i e i pe

e a ţ i a

t e h n i c o - ş t i i n ţ i i c

r e a s c ă d e m o n s t r e a z ă i m p o r

o s e b i t ă a m ă s u r i l o r luate d

cerea partidului statulu

pe

baza

i n d i c a ţ l l l o r t o

Nico lae a u ş e s c u privind

rea procesului Instructiv-ed

p r o d u c ţ i a ,

cu n ţ e l e v i e ţ

tatea d e s f ă ş u r a t ă Tn

cercu

n ţ i f i c e p i o n i e r e ş t i r

cea mai

s i g u r ă promisiun

dezvoltarea de miine a

te

hnicii

r o m â n e ş t i . Promisi

g ă m i n t

de p u r t ă t o r i

lor r o ş i i cu trlcolor t o

Ni

colae C e a u ş e s c u p ă r i n t

care

nut

r im

cele

mai ale

mente, si

mbolu

l cel mal

m

vrerll s i m ţ i r i l o r noastre.

Alese

sentimente

de

dr

e c u n o ş t i n ţ ă aduce

t î n ă r a

a patriei, t o v a r ă ş e l Elena C

care, a l ă t u r i de t o v a r ă ş u l

C e a u ş e s c u

ct

i

torul c o n d

României

contemporane

,

s

ca un savant de inalt pre

un minunat t o v a r ă ş de m u n

l u p t ă

pe calea i s t o r i c ă a n ă

or induiri sociale in patria

constituind o ă l u c i t ă p i l

siune a b n e g a ţ i e r e v o l u ţ

edificarea operei

de

c o n s t r

c i a l i s

c o m u n i s t ă

La

ac

est ceas de bucurie

t l n ă r a generatie a

pa

tr

g a j e a z ă s ă o b ţ i

no i tot

succese, s ă - ş i a d u c ă dl n p

b u ţ i a

la

edificarea pe p ă m î

triei scumpe a s o c i e t ă ţ i i co

d e p ă ş i r e de ridicare pe plan

c a l i t ă ţ i i muncii lor. Aflat la

drum, cercul cuprinde

20

de p

clasele a VI-a a Vil-a care,

marea prof. H e g e d u ş

aparatura de laborator.

au

fina

taje cu grad de dificultate red

acum

la

construirea unul ohmm

tronic liniar la care o c o n t r i b u

aduc pionierii Ioan P ă d u r a r

tlna Moraru, Anca Todoran

colegi, printre

care

i c u

Dan i

el

Adrian Nilca,

l

zor

la

finalizarea unul aparat

a solutiei de c l o r u r ă de so

lod de mercur destinat a u t o d o t

ratorului de chimie.

RADIOAMATORII DIN

RE

c u n o s c u ţ i In

ţ a r ă

dincolo d

el

.

Dar

cea

mai mare

pa

rt

e din

ş i - a u inceput activitatea ca pio

drul cercului de r a d i o e l e c t r o

Casa pionierilOr

ş o l m i l o r

pat

calitate. Valentin M a r i ş Lasz

Alexandru Albert, Ion Tlmar

radloamatori autorizatl

c o n t i n u î

siunea

ce

a debutat In anii

Acum a l ţ i l ţ i viitori radloama

f r e a z ă tainele frumoasei preo

ajutorul unui inimos talenta

tor care este conducatorul de

Ş t e f a n Ce

î n s e a m n ă

activitate

prin ce se

m a t e r i a l i z e a z ă

ea? P

turile pe care cei 193 de copt

pe r e a l i z ă r i din domeniul elec

dlotel89rafiei, radloamatorismudlogonlometriei.

l ă t u r i

de a

m ă s u r ă control. amplificatoa

dio

r a d i o f r e c v e n ţ ă

generato

d l o f r e c v e n

pionierii din Re

tind joaca este s p e c i f i c ă

r e a l i z e a z ă u c ă r i i electron

g a m ă destul de d i v e r s l a

nume din multele pe ca re c o

cercului le-a amintit, precizind

e r ă doar la cel

mal

buni dintr

Iuliu Moldovan,

ca

rmen Mlllta

Samu. Iuliu

Mera.

Vasile Ş e r

Pop

, Csaba Lorincz, Angela

Imag inile p r e z i n t ă aspecte d

de e l e c t r o n i c ă din

g h i ş o a r a

cercul

de r a d i o e l e c t r o n i c ă

d

(foto 2)



ROMANIA

PE

.

DRU UL

MARILOR

Î N F Ă P T U I R I

26 mai 1984. O zi care a intrat

in

istoria

patr iei, care se a ş e a z ă

in c o n ş t i i n ţ a poporu

lui român ca o s u p r e m ă t r e a p t ă de r e f e r i n

l n e a s t zi,

o n d u c ă t o r u l

partidului sta

tului nostru,

t o v a r ă ş u l

Nicolae

C e a u ş e s c u ,

a

deschis oficial n a v i g a ţ i a pe noul drum de

al ţ ă r i inaugurind astfel Canalul D u n ă

re-Marea

N e a g r ă

ctitorie

e r o i c ă

a unui po

por er

oi

c.

Un vis î n d r ă z n e ţ a fost transformat,

dar

,

in

realitate. Marea

s t r a l ă

a l b a s t r

- care va peste secole milenii,

atita ti

mp

ci t

va

planeta n o a s t r ă -

d e m o n s t r e a z ă

cu puterea faptelor in

n ţ a poporului român s ă t r a n s p u n ă

in

toate

m ă r e ţ e l e ob

iective ale Programu

lui partidului, ale planurilor programelor

d e z v o l t r i i economico-sociale a patriei.

Canalul

D u n ă r e - M a r e a N e a g r

se consti

tu i

e ca o

m o n u m e n t a l ă c r e a ţ i e

a gindirii

in

g i n e r e ş t i n a ţ i o n a l e fiind cea mai reprezenta

t i v ă


r e a l i z a t ă

Îfl

e ş t i

ani de

pu

e r n i

fnftorire

s o c i a l i s t ă

a

i i , d e n u m

pe drept, de intregul popor, "EPOCA

NICOLAE

E U Ş E S U

Grandioasa c

on

s t r u c ţ i e p o a r t

amprenta n c t ă a gindirii

a c ţ i u n i creatoare ale p r e ş e d n t e l u

sub a r u i conducere indrumare

s-au realizat toate r ă r i l e î n c ă din primele

faze. Aflat in repetate ri nduri in mijlocul

p r o i e c t

constructorilor, secretarul

general al

partidulu

i, o v a r ă ş u l N

ico

lae

C e a u ş e s i-a indrumat, i-a l ' l s u f l e ţ i t deter

minind direct, prin i n d r u m ă r i l e r i e n t ă r i l

sale, realizarea

c o n s t r u c ţ

la cele mai

inalte cote de e x i g e n ţ ă p r o f e s i o n a l

O p e r ă a in tregului popor, s t r u c ţ

nalului se inscrie ca o s t r ă

in Istoria tehnici i

a acestor a

n

e x c e

p ţ i o n a l e împliniri socialiste. treb

subl iniat a c e a s t ă e s t u o a

fost

r e a l

z a t ă in întregime numai

pr

in e

material uman al

pop

orul ui român,

in

p e r i

a d ă

ci

nd lumea

l n t r e a g i m ţ e a

e

tele recesiunii economice ale crizei ene

tice.

Fapt care

s t r e a z

o

in

plus

rile resurse ale orinduirii noastre social

o c a ţ i a de c o n s t r u c ţ e p a ş n i c ă a popor

•

ln

cedrul e x p o z i ţ i e i

j u d e ţ e n e

Start

spre vHtor", deschid la

Sibiu,

u fost prezentete o serie

de

luerir

l

e etesti cuno-.•rea de

citre

eu·

orl a

n e c : e s l t i ţ l l o r

lmedtete din dl·

ftf'M domenii

de

ectiYttate.

Ca 1

fn

.rte

e d i ţ i i am

putut con

tete o

asidui

preoc:upere

1

pentru

esignul

lucrirllor

, astfel fncft multe

intre ecestea se

sltueui

- prin

odul

de

prezentere -

la

nivelul

elor realizate Industrial.

Pagini realizate de

Ioan VOic

.l

roman

•

PIONIERII ENERGETICIENI

DIN

D O M A Ş N E A

Discutam cu

t o v a r ă ş u l

Românu A

ch1m

primarul comunei

D o m a ş n e a din

judetul

C a r a ş - S e v e r i n .

despre contributia pe

car

e

1 - o aduc pionierii din comuna la mult1 ·

piele Impliniri care au schimbat i n f â ţ i ş a

rea l o c a l i t ă ţ i i viata oamenilor in anii

so·

Calismului. Am aflat astfel ca practic fie·

care realizare. fiecare

n o u ă

izbinda

pe

d1umul m o d e r n i z ă r i i p o a r t ă amprenta

p a r t i c i p ă r i i celei mai tinere generatii a co

munei u r i

de

p ă r i n ţ i la

i n f ă p t u i r e

unor obiective dintre cele mai a m b i ţ i o a s e

.,

Dar , imi spunea

interlocutorul

meu

•

~ > x i s t ă

aici.

in

comuna, o realizare care

1-a consacrat din

plin pe

purtatorii crava

telor

r o ş i i

cu tricolor ca a d e v ă r a ţ i creatori

de valori puse in slujba colectivitatii. Este

vorba de microhidrocentrala ş c o l a r ă .

Î m p r e u n ă

cu profesorul Iosif Galescu,

directorul

ş c o l i i , c u n o a ş t e m

indeaproape

a c e a s

realizare.

cu

adevarat

de

excep

tie. De

e x c e p ţ i e

atit prin c o n c e p ţ i e cit

prin modul de executie. Apa unui piriu C<

trece prin localitate, chiar prin apropierea

c o l i i , a fost obligata sa strabata pe 250

metri o galerie cu denivelarea de cea 10

L STARTUL PERFORMANTELOR TEHNICE

Pion ie rii tehn ici

en

i d

in

mun icipiul

B r ă i l au cunoscut e m o ţ i unei competi·

f i n a l i z a t ă

recent care le-a pus la i n·

cercare atit

spir

i

tul

de

cr

eativitate, c

it

cel practic, real i

st

, temeinicia u n o ş

l

or l t e

la orele

de l a s ă

Tn

t i v i t

cercu

ri lor t e h n

c o - a g ~

t i v e ' t l l

flce din o l i de la pionierilor

ş o l m l l patr iei din l

oca

li tate.

Pr

oba lor

de c

ulturi c o - ş : t i i

n ţ i f

i c ă

este int i

tu

la

..La atlftul

perfoclll&llfelor Wwllce

se

Includ

e,

a l ă t u

de alt

e

pr

o

be

p r e v

zut

e,

Tn

cadrul

con

cursul

ui .Pionlefl

ln

enll de

tumlni

81 patriei•,

I n i ţ i a

de

torii cravate

lo

r r o ş i i

cu

trico lor bri ll

en

l,

care s-a aflat, in acest

an

, la a 11-a e d i ţ

Incepind d in luna martie a.c.

p e r t

p a n ţ

s-au prezentat la acest ..start

u t e z

o r ,

prezenti

nd

aparate din multiplele domenii

r o r a

s-au dedicat

in act

ivitAtile

lor

de

ti

neri tehn

ic

ieni:

e l e c t r o n i c ă

electroteh

nlcl

a u t o m a t i z ă r r a d i o t e h n l c ă , meca

nici

ş i r l e

timplir

ie, transporturi,

r i c ă ,

n f o r m t i c ă

ag

ricol

e,

material didactic

etc

.

la

realizarea

aoes

tor aparate, autorii

au u t a t s i

respecte

cnterille impuse

de

regulam

entul

probei,

anume: eficien1a.

f u n c ţ i o n l i t a de-

slgnul modalitatea de prezentare la

n e r e a probel.

Intr-una din zil

ele

c

on

cursului, i-am

su

rprins cu aparatu l nostru fotografle pe

citiva di

ntre p a r t p a n ţ la

clipe

du

pA

ce au trec

ut

de emotiile

m l n ă r i

In a ţ a unui juriu exigent. Sint p i o n ~ e r i de

la ş c o l i l e nr.

14, 13, 8. 2.

22

.

care au pre-

metri. pentru ca la capatul traseului

de pionleri

s a - ş

puna intreaga energ

slujba turbinel realizata ea de

a c

pric

eputi pasionati tehnicieni care

pionierii din D o m a ş n e a

Sub suprave

rea indrumarea permanenta a dire

rului ş c o l i i , pe baza proiectelor real

de acesta. pionier din clasele a VI

VIl-a a VIII-a au

m e ş t e r i t in

ate

ş c o l a r , b u c ă ţ i c a

cu bucâtica.

a c e a s t ă

crohidrocentrala ce a

ă c u t

ca

a

ş c o a l a

in

care el invata fie inde

d e n t ă

energetic

din

punct

de

vede

iluminatului.

Proiecte de viitor? C r e ş t e r e a difer

de nivel prin urcarea In continuare a

ductei, ceea ce va permite

c r e ş

puterii microhidrocentralei.

z

en

tat o turbfnl eoliana cu gene

pentru producerea curentului elect ric

dispozitiv pentru

m e n ţ i n e r e a

tempera

constante intr-un

ţ i u

Tnchls, un s

nal izat

or

electron

ic

et

c.

P

ri

ntre rea

to

ri ,

li

ami

nti

m

pe

pi

on

i

erii

Adrian

taru, Teodor

BizAr

, P e t r u ş Hurmuza

Eugen

Gh

lnea, lonut Nucutii, Octa

Tetelea. Dupa cum s-a doYedlt, part

ic

rea la acest start al crea

tl

vitiilil

le-a

I

pat mal

mult

vointa

r e a l

uno

c r ă r i

cu reale performan

te

teh

ni

ce.

S T R T S P R E V I I TO R e



~ ; = ~ ~

U

rm re

din

n u m ă r u l

tr

e

cut)

FUNCTION RE

M I Ţ I T O R U L U I

m i ţ ă t o r u permi

te

d o u ă moduri

de lucru: telefonle cu

b a n d ă l a t e a l ă

telegrafie.

F u n c ţ i o n a r e a

In telefonle

Semnalul de e c v e n ţ ă pro-

venit de la microfon se

a p l i c ă

prin

sorul ţ i o m e t r u l u i P304 se

a p l i c ă semnalul de la oscilatorul de

500 kHz. Condensatoarele C318

C319 servesc la fazarea mixerulul.

ln

punctul de conexiune 203 apare

semnalul

DBL

Pentru reglajele

a m i ţ ă t o r u l u i

se

f o l o s e ş t e oscilatorul cu d o u ă

tonur

i

(

anzistoarele T301 T303). Osci

latoarele sint de tip cu defazare re

z i s t e n ţ ă

condensator. Reteaua de

defazare este

c o n s t i t u i t ă din

: C313,

R314, C312, R313, C311, R312

respectiv R303, C303, CR302, C302,

R301 , C301. Rezlstoarele R305

R316 vor trebui alese astfel ca

in

co-

lectorul lu i T303 respectiv T301

forma semnalu lui fie

u s o i

P o t e n ţ l o m e t r e l e

P301 respectiv

P302

g u r ă la intrarea mixerului

(T302) nivele egale.

P o t e n ţ i o m e t r u l

P303

r e g l e a z ă ni -

velul semnalului de test care prin

condensatorul C317 este aplicat mi

12v Rx

701 R703

R701

R711

R702

R70

4

703

· · · .

T R

N

1VERUL

· ·

< >

- . ' - ' -

.

. . -

.- .

START SPRE VIIT R

•

. .

•

. . . . . .

.

' ·

p o t e n ţ i o m e t P305

condensato

ru l C324, bazei tranzistorului T304

montat ca a

mp

lificator, colectorul

este cuplat direct cu baza

lui

T305

montat ca etaj repetor pe emitor.

Cuplajul cu mixerul echilibrat se

face prin condensat

orul

C321 .

Modulatorul ech

ilibr

at este

echi-

pat cu diodele 0 301 0304. Pe cur-

( 201

202

l 2

01l

•1 2vRx

xe rului

echil

ibrat.

Pentru

ţ i n e r e a

semnalului cu

a l ă n i c ă se

o s e ş t e

fil

trul EM

F30Q 3V

, care la emisie

r e c e p ţ i e

este conectat cu diodele

0201 - 0204. Polarizarea diodelor

0201,

0204

este a s i g u r a t ă de rezis

toarele

R21

4, R213 respectiv R219

R220. Pentru a evita cuplajele pa-

R

206

215

R205

P203

(214

R204

b

c

RAA

107

BC 109

- --A_.. .

c

I I

I T

nD__

razite, pe

l a n ţ u l

de alimentare a d io

del

or

au fost montate filtre

RC

for

mate din R217 C224 R218 C230.

La

emisie, de la mixerul echilibrat,

prin punctul

203,

dioda 0201

C225 semnalul

DBL

este aplicat fil-

trul

ui, la

i e ş i r e a

c ă r u

g ă s i m un

semnal

BLU

.

Prin condensatorul

C227, dioda 0204,

cond

ensatorul

244

R706

(708

R709

R705

706

P702

C229 semnalu l BLU este a

L401

.

Circuitul oscilant format

bina L402

divlzoru

l

C402. C403 este cuplat ind

L401 are o

r e c v e n ţ ă de

(fo) de 500 kHz.

Din pu

nct

ul de conexiun

C403, semnalul este aplic

tranzistorului

amplif

icator.

rea este

a s i g u r a t ă

prin R401

trul format din R404 , C404

ampliflcatorului este c o m p

L403, C406.

Cuplajul cu mixerul ech

face prin

i n d u c t a n ţ e l e

L404

C407.

Bobina L406 este cu p

d i a n ă fapt care face ca la

ei semnalul fie defazat

Mixerul format din tran

z

T208

RAA



12vTEST +12v Tx

R

06

(3 0

4

t r = ţ i :

C 3 6

310

mixare

nedor

ite, semnalul est

cut printr-un filtru trece b a n

tip

C E T Ş E V

format din 4 celu

m ă t o a e l e

boblne

con

d

toare L602. C601 , L603, C60

2.

C605, L605, C606. Condensat

C603, C604, C606, servesc la c

jul

intre celule.

C317

P303

1.0- i--. .---+--<1(

321

Prin condensatoru l C607 sem

de la

r e a

filtrului se

a p l i

baza tranzistorului T601, car

p r e u n cu T602 f o r m e a z ă un a

ficator de t ip cascod in f r e c v e

9000 kHz.

Cont

u

are In

u m ă r u l

r :jr

:J

h R3:18 J •

2v Tx

SSB

Trtfu

Duml

Y0

Maestru al

sp

320

R319

R316

R321

016

313

R315

01 5

HIC.

R32

4

T402 T403 transpune semnalul cu

f r e c v e n ţ a

de 500 kHz in cea de 9000

kHz.

in

punctul 402 se

n j e c t e a z ă un

semnal cu

f r e c v e n ţ a

8500

kHz.

Sar

cina mixerului

E Sie

formatii din b

o

bina L407 condensatorul C41 2.

Pnn L408 C414 semnalul

se

mtro

duce în fil

trul

trece banda

9000 kHz.

Pu

nctul

de

f u n c ţ i o n a r e

a

tran

-

Ta

Tlo01

uos

zistoarelor T402 T 403 este deter

minat de divizorul R405, R406.

Pe

bara de alimentare s-a montat filtrul

R407 C413.

P o t e n ţ i o m e t r u l P401

r v e ş t e

la echilibrarea montajului.

Fac torul beta al tranzistoarelor

T402, T 403, trebuie fie cit mai

apropi

at cu p u t i n ţ ă

Pentru atenuarea produselor de

T402

T

403 ---4-..J

- - ~ : r - - - ~ H : ; : ; ; : r - o • 1 2 V

Tx

Rlo06

401

L601

+1

2v

R601

C6C3

R

6v3

R6C4

604

(610.

1

5

9

0 603

l 611

501

1

R636

l S12

•

Numarul

bobl nel

- - - - - - - -- --------------

--

Olametrul D iametru

sirmei earcasel

Tipul

mi

ezului

Nr

.

splre

Observatii

(mm) (m m)

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

L 201 Cu Em 0,15 Fl455

ktU 10

L

202

ldem idem ldem

L203

L204

L205

L206

L

207

L 2

08

L209

L

210

L211

L 212

L

213

L

214

L

215

L301 '

L302

L 401

L402

L403

L404

L405

L406

L407

L408

L 501

L 502

L

503

LS

04

l<;O i

4.505

&.507

LSOI

L509

L 5

10

L 511

L512

L 5

13

L

514

L515

L516

L 517

L 518

L519

L520

L 521

LS22

L

523

L 524

L52S

L526

L527

L 528

L529

L 530

L

531

Cu Em 0,1

••

Cu

Em 0.09

Cu Em 0,1

"

Cu

Em

0,

15

Cu

Em

0.2

Cu Em

0.2

••

Cu Em

0.3

"

Cu Em 0,5

"

Cu Em

0,

65

Cu Em 0,4

CuEm1m

Cu Em 0,65

"

5

4

4

.

.,

"

-

t

f e n t ă

L

20mm

A

455 kHz

-

•

-

F e r i t ă

punct

r o ş u

F e r i t ă

punct

r o ş u

2

2

65

7

6 5

7

250

40

65

65

1

7

65

65

7

7

2

x33

2115

2

5

35

- s

Se boblneazi pest

Se b o b l n e a z ă pest

Se

n e u ă

pest

Se boblneazi pest

Se

bobineazi

pest


Se boblneazi pest

Se

boblneazi

pest


Se b

obl neazi eu

fi

se

1nserlazi eor

Se boblneazi eu fi

se i

a z ă

eoresp

Se

bob

l

neazi

pest

Se

boblneazi

la

e

rece

al

lui L S

4

Ft-n

la

~ ~

K ~ ~ ~

Se o b i n e a z ă la e

rece a

lui L

5

>.. DoN•.c..u

1 1

c

l e ce

al

lui

L S

-

"

n

•

"

-

"

•

F e r i t ă

p. violet

t o r - f e r i t ă

.,

•

24

24 Se

bobin.-zi la

f tCe.a luiLS

4

Se

bobineazi

la ci

3

17

17

L S07

3 Se b o b l n e a z ă la

r

ece

al

lui

L

5

2 Se n e a z ă l a

10

10

2

2

10

10

2

5

10

10

2

x24

24

7

2 x7

5

5

s

rece al lui L

5

Se

bo b

lneazi la

rece al lUI L 5

Se bobineazi la

rece al lui L

Feriti

cu

6 orlf

C606

X

10 A

••

Tor e r i t ă

pun

9 X 6 X 2

Tor

feriti pun

18

X

8

X

9

Tor

feriti pun

20 X

10

X

Se boblneazi l mp

L 527 (trei f

F e r i t ă eu 6 orlllc

6

x10

A2

S T R T

SP RE V I I T O



• M D D E L I S M •

fel ca ceie ale modelelor propul

sate cu motor

de

cauciuc. D i f e r ă

doar fuselajul care este construit in

f u n c ţ i e

de

modul cum se

f i x e a z ă

motorul cu arc. Fiind vorba

de

ran

dament, la acest model,

pe

axul

pe

care este montat arcul, se mal poate

Instala î n c ă un arc suplimentar care

dub

leze

f o r ţ a ,

dar care

nu

Tn-

greuneze prea mult aparatul. Paiele

elicei

vor

fi pliabile Iar pasul di -

mensiunile se

vor

alege in

f u n c ţ i e

de n u m ă r u l de

ture dezvoltate

de

arc de f o r ţ acestuia. Armarea

motorului se face cu cheia ceasului.

E R O O D E L

P R O P U L S O R

C U

R C

Din

i n i ţ i a t i v a pionierilor D ă n u ţ

T ă u t Gheorghe M ă l ă d e a n la Casa

pionierilor

ş o i m i l o r

patriei

din

Ş i m l e u

Silvaniei,

j u d e ţ u l

S ă l a j , in ca

dru l cercului

de

modellsm, sub

in -

drumarea maistru lui instructor Petru

Rus a fost realizat un aeromodel

proputsor cu arc.

P i n ă in

prezent,

asemenea aeromodele au avut ca

sistem

de

a c ţ i o n a cauciucul PI

relll , material

din

import, montat in

fuselaj. Originalitatea aeromodelului

c o n s t ă in realizarea motorulul cu

arc,

c o n f e c ţ i o n a t

dintr-un mecanism

de

ceas

de

m a s ă cu arcul

lung

puternic. Din acest mecanism s-a

sat o m i c ă parte din schelet r o ţ i l e

necesare pentru multiplicarea

r o t a ţ i

ilor. Aripa stabilizatoarele sint la

Motorul aeromodelului este fixat pe

o r a m ă o v a l ă c o n f e c ţ i o n a t ă din

pla-

caj de tei cu ş a s e straturi. Fixarea

motorului

pe r a m ă

se face cu ajuto

rul

ş u r u b u r i l o r

M2. Motorul este ca

renal cu o c a r c a s ă din placaj

de

1

mm. Panoul frontal

prin

care iese

axul mot

orului

este carenat

cu

o

a c ă

de batsa de

8

mm,

m o d e r a t ă

aerodinamic. Carcasa cu motorul

se

f i x e a z ă pe fuselaj cu ajutorul unui

inel

oval,

prin

care se introduce un

ş t l t

de

otel din s î r m ă de 1 mm.

• Fusele)ul este construit in felul

u r m ă t o r : se construiesc panourile

din placaj

de

tei de 2 mm, in f o r m ă

o v a l ă , se fac c r e s t ă t u r i l e pentru

lon-

geroane care

sint

in n u m ă r de

8

cu

dimensiunile de 2 x 4

mm

. Se

mon-

t e a z ă contrafirele pentru rezistenta

la r ă s u c i r e a fusetajulul. La c a p ă t u l

din spate al fuselajului se l i p e ş t e

deasupra o

f î ş i e

de batsa

de

2 mm,

pe care

se vor

fixa stabilizatoarele

modelului. Fuselajul se i m p i n z e ş t e

cu hirtie

japico

.

•

ripa

se

c o n s t r u i e ş t e din

lemn

de

balsa

d u p ă

colete

din

plan. Ner

vurile se c o n f e c ţ l o n e a z ă din p l a c ă

de

balsa

de

1 mm, Iar longeroanefe

din

bagheta

de

baisa. Asamblarea

scheietului aripii se face cu clei

GO

sau cu aracet. Urechile aripii

se m o n t e a z ă la partea

c e n t r a l ă

cu

ajutorul

unor

chesoane

din

placaj

de

2 mm. Jmpinzirea aripii se face

cu

hirtie

japico,

fo

losind la

lipire

clei

AGO.

• Stebillzetorul ortzontel are el

ca aripa,

un

profil concav-convex.

Nervurile se construiesc din p l a c ă

de balsa de 1 mm. Se

a s a m b l e a z ă

cu clei aracet se

i m p i n

a c e e a ş i

hirtie.

• Steb

iUze

torul vertlc8J

s t r u i e ş t e d u p ă colete din

bagheta

de

2 x 4 mm s

z e ş t e pe

ambele

p ă r ţ i .

O d a t

pinzirea stabilizatorului ve

bordul

de

scurgere al aces

lipi o f î ş i e

de

carton duplex

cm, pentru a putea face cu

turile pe d i r e c ţ i e . Stabilizato

cal se

f i x e a z ă

pe fuselaj

p

mediul a 2 g ă u r i f ă c u t e in

spatele fuselajului.

Tot

pe

p l a c ă se

f i x e a z ă

stabiliza

zontal, cu ajutorul cauciuc

• Peresolul este piesa c

c ă r e i a f i x ă m pe fuseiaj ar

c o n s t r u i e ş t e din lemn d

d u p ă forma cotele din

• Paiele ellcel se c o n f e c

din p l a c ă

de

balsa de

1

mm

u r m ă t o r : se face mai intii u

al formei palei, apoi se d e c

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

REZERVO RE

SI COMBUSTIB

1

1

1

1

t

1

J

'

- - - - - t r -

-

_ _ _

_____

__

. . . ~ _

___

...

s r

1

t

- __ ..

REZ

ER

VOR 58crrf

•

1

,

PENTRU

EROMODELE

D u p ă realizarea aeromodelelor,

captive sau cu r a d i o c o m a n d ă ur

m e a z ă

o n o u ă e t a p ă la fel de impor

t a n t ă

anume

c o n f e c ţ i o n a r e a

re

zervorului

prepararea combustibi

lului pentru

f u n c ţ i o n a r e a

m o t o r a ş u -

lui.

Rezervoarele au diferite forme

dimen12iuni in

f u n c ţ i e

de

tipul mode

lului. In fig. 1 p r e z e n t ă m un tip de

rezervor pentru modele de ş c o a l ă

antrenament, macheta,

cu un

volum

de

58

cm3

Mal intii se t r a s e a z ă un ş a b l o n din

carton, conform planului d e s f ă ş u r a t

la scara

1:1,

d u p ă care se decu

p e a z ă cu a t e n ţ i e din t a b l ă de 0,3

mm

forma rezervorului. Peretele

2

este perforat antlbalans dimensio

nat

pentru carburantul necesar

unui

zbor de 5 minute cu un motor de 2,5

cm3 Ţ e v i l e de alimentare

l e g ă -

t u r ă sint realizate din rezerve

de

mine de

pix

.

D u p ă

cositor/re

s p ă -

lare in interior cu

a p ă

c u r a t ă rezer-

t

nPVC

l

1

1

1

l

1

vorul

se

m o n t e a z ă pe

fusel

apoape

de

motor. fn figur

prezentat alt model de reze

tru aeromodele de

a c r o b a ţ

Combustibilul utilizat es

d u p ă tipul m o t o r a ş u l u i As

tip Diesel cu

c a m e r ă

de a

g l a b l l ă

folosesc u r m ă t o a r e

de

combustibil:

Pentru roda/, care d u r e a

d o u ă ore, combustibilul va

din eter sulfurlc de uz teh

eter anestezic,

petrol

lampa

de ricin, in p ă r ţ i egale.

Pentru

ş c o l a r i z a r e

antr

m o t o r a ş u l va

fi alimenta

combustibil format ·din 3 p

1,5

p ă r ţ

petrol

lampant

p ă r ţ i

ulei de ricin. La co

pentru

a m ă r i

viteza

de

ard

zului comprimat in cilindru

lui, acestui combustii i

a d a u g ă

20Jb

am/1-nitric.

Dupll concurs motorul

v

lat, 1n mers, cu un combus

f ă r ă

am/1-nltric deoarec

din aluminiu

ori

sl/uminlu

tens corodate de

n i t r a ţ i .

Pentru m o t o r a ş e l e cu buj

d e s c e n t ă combustibilul va

din 25 ulei de ricin

75

met

ilic. Barbu

CeH

pionieril

or i

patriei

Cu

rt

ea

d

,

________

•



piese din placa de balsa de 1 mm.

P r e g ă t

un cilindru inalt de 20 2

5

cm cu diametru de

25

cm. Se

ung

cite c i l e

cu clei

-

A

•

20

-l L -

80

- j

1

.....J

1 .

•

Liculree modelului. Intrucit

modelul este impinzit cu hirtie

ja

pico, mai intii se va proceda la intin

derea hi rtiei. Pentru aceasta

se

pul-

v e n z e a z ă

fin cu a p ă

s u p r a f e ţ e l e

care

se s i se

usuce. Prin elimi

narea apel, hirtia se va contracta

mal mult ca inainte de umezire.

D u p ă a c e a s ă o p e r a ţ i e

s u p r a f e ţ e

se

p u l v e r i z e a z ă

cu

2- 3

straturi de

e m i l i t ă sau nitrolac.

-

~

,__

80

90

:z

o

N

B B

. - - . . .

-· - - ---·

-

_

-

- . -

. - . ---

-

co

)

N

-

CD

X

LJ l

<

l

....J

<

m

\

•

•

•

-

0..

-

....J

:::>

.....J

-

..

o

a::

0..

o

o

( (')

AGO

. Intre cele doui plici

se

int ro

duce

hirtie jap

ico

pentru a mir i re

zistenta paielor. Axa n l ă a

palei

va

fi inclinati cu

25

grade

de

axa cllindrului. Paiele

se f i x e z

pe cilindru prin n f 6 ş u r a r e a unei

sfori peste c

il i

ndrul pe care am pus

paiele. D u p ă uscare, paiele se mo

d e l e a z ă

cu hirt

ie

de

in

a ş a

fel

incit bordul de atac al palel co

r e s p u n d ă

cu sensul de

r ă s u c i r e

al

axei motorului. Paiele se

f i x e z ă

intr-un butuc de balsa

cu

s e c ţ i u n e a

p ă t r t ă sau dreptunghlulari, lntro

ducindu-ee cu clei intr-o c r e s t ă t u r i

f ă c u t ă in

diagonala butuculul. Pen

tru a se asigura rezistenta butuculul,

acesta se p l a c h e a z ă cu placaj de

1

mm pe cele o u ă laturi unde se face

gaura pentru a fi fixat pe ax. Se fac

u r i l e pentru fixarea pe ax, se fi

e a z ă ş t i f t u r i l e pentru delimitarea

pl lerfi

se

m o n t e a z ă clrtigeie pen

t ru f

ix

area firului

de

cauc

iuc

, care

u t ă

la plierea palelor.

1--

f

1-- ·- -

•

LAinurea modelulal. Motorul

,

care constitu ie botul modelului, este

demontabll . Se a r m e a z motorul, ti

nind

u-se cu o axul cu pale_

e.

SECTIUNE A

A- t1

Se 1:1

... - 1

1

1

t_

tn

-..:t

r

•

•

"

1

\

\

•

BOTUL

CU MOTORUL

Sectiunea B B

Sc

.1:1)

1 o :

1 1

1 .::;: 1

~

1 1

1

o

1

l

•

CLICHET-

/

ARC

U:

---ff-t--

• c.ntr

. . modelului se face la

fel

ca

la

orice

planor, detennlnln

du-se centrul

de

greutate pre

siune la locul

stabilit

Aripa

se

poate

deplasa in a ţ a in spatele fuselaju

lul, permitind stabilirea coeficientu

lu i maxim de

f i n e ţ e

al planorului.

•

\

\

'

'

1

o

o

Apoi

se n t e a z ă

pe fuselaj, c

torul unui t i f t Eliberarea mod

se face

ca

la celelalte pro

pu ls

impingindu-se aparatul

Tn

•

•

'

-

w

t-- .

w

.....J

<

a..

.....J

:::>

z

o

.....J

co

<

V )-

S T R T S P R E VI ITO



CONSTRUCTOR -

T R

Î N T R E A G Ă

•

Indiscutabil,

c o n s c ţ i a

marii ma

gistrale fluviale maritime a reprezen

tat

un

examen deosebit pentru

in

treaga economie

r o m i n e a s c ă

pen

tru industrie, cercetare proiectare.

Amploarea noii n v e s t i ţ i i era

n e o b i ş

n u i t ă

Pentru efectuarea

unor lu

c r ă r i ,

dintre cele p r e v ă z u t e in docu

m e n t a ţ i i l e tehnice, trebuia apelat la

import. Dar nu s-a intimplat

La

I n d i c a ţ i a

secretarului general al par

t i du lu i o v a r ă ş u l

N

ico lae

C e a u ş e s c u

o s c ă t o r

ca nimeni

altul al

ta

lentului h ă r n l c i e i popo

rului român, al

c a p a c i t ă ţ i i

sale crea

toare,

ze

ci de colective de

m u n c ă

de

pe intreg cuprinsul patriei ş i - a u mo

bilizat

f o r ţ e l e ,

aslmilind ln f a b r i c a ţ i e

aproape intreaga

g a m ă

de

m a ş i n i

utilaje necesare constructorilor

ca

nalului, precum toate

n s t a l a ţ i i l

din dotarea acestuia. Se executi

astfel,

In premlerl mondiali

,

in in

treprinderi

r o m â n e ş t i

o

g a m ă l a r g ă

de utilaje teraslere, m a ş i n i de exca

vat, Jmplns

i n c ă r c a t ,

alte aseme

nea agregate de cea mal

T n a l t ă

teh

nlcltate, Instalatiile necesare func-

ţ i o n ă r i i ecluzelor. .

Activitatea

de c o n c e p ţ i e

a revenit ,

ca o

s a r c i n ă

de onoare, Institutului

de

p r o l e c t ă r l pentru transporturi

auto, navale aeriene (IPTANA) din

Ministerul Transporturilor Teleco

municatiilor, care a conlucrat

fruc

tuos

cu

cele

38 de

institute centre

de proiectare din c a p i t a l ă din

ţ a r ă .

La c o n c e p ţ i a

proiectarea cana

lului D u n ă r e - M a r e a N e a g r ă

au

con

tribuit peste 1 000 de s p e c i a l i ş t i de

la Ingineri constructori automa

t ş t

p i n ă la ecologi a r h i t e c ţ i pei

s a g l ş t l .

s-au elaborat mii de

proiecte, cu peste 33 500 de detalii

de

e x e c u ţ i e .

Mindri de a avea

un

lu

minos exemplu ln personalitatea to

v a r ă ş e

academician doctor inginer

Elena C e a u ş e s c u prim vlceprim-mi

nlstru al Guvernului,

p r e ş e d i n t e l e

Consiliului

N a ţ i o n a l

pentru

Ş t i i n ţ ă

Tehnologie, savant de renume mon

dial, a c ă r e i t r i b u ţ i e la dezvolta

rea

ş t l i n t e i

tehnicii r o m â n e ş t i este

e s e n ţ i a l ă g e n e r o a s ă ,

oamenii

de

ş t i i n ţ ă români fac din

a c e a s t ă

iz

b i n d ă un

prilej de afirmare a dra

gostei lor pentru patria

s o c i a l i s t ă

a

devotamentulul lor

f a ţ ă de

partid

popor.

•

canalul

este

un

vis

s t r ă v e c h i .

Cei dintii care au reflectat la posl bi

litatea folosirii v ă i i Carasu ca a r t e r ă

de n a v i g a ţ i e au fost - d u p ă unele

sugestii istorice - adtll, care - se

zice -

p r o p u s e s e r ă s-o

g e a s c ă .

• Grecii, la rîndul

lor

, au analizat

ipoteza

unui

canal prin Dobrogea -

mai ales

d u p ă

innisiparea portul

u

Histria - dezvolti

nd

i n

5 4 ţ m \

portul Tomis.

• Romanii, d u p ă cucerirea Daclei,

au reconsiderat Ideea, inginerii lor

cercetind

tot

felul de

s o l u ţ i i

pentru a

scurta, printr-un canal, distanta

din

tre Danubiu Pontul Euxln.

• Cea

dintii

propunere

rominea

c l

de


a canalului apar

unui mare patriot - agronomul

luptatorul p a ş o p t i s t Ion Ionescu

de la Brad -

d a t e a

1850.

• Inginerul român Jee

cu-Dunire reia, in

1927

canal pe traseul Cernavo

gidia - Basarab - Valu

- Constanta.

Nici

aces

poate fi pus

in

o p e r ă

•

ln 1949

incep

l u c r

executarea unei

c ă i

nav

Cemavoda Midia, d

1953

lucrarea este

i n t r e

rece

d e p ă ş e a p o s i b i l i t ă ţ

economice.

• Plenara Comitetulu

Partidului Comunlal

R

18-19

Iunie

1973 hoti

lnl atlva

aecretarulul gen

tidului - realizarea Com

droenergetlc

fi de

trana

re-Marea

Neagri

.

Doi

an

In

toamna

lui

1975

con

nalului Dunire-Marea

lanl8ui cu un

avint lm

• 1984. C O M U N I Ş T I I

COMUNIST ROMA

SFORMA VISUL MILEN

LITATEA CONCRETA A

MAl

1984

ORA

8 47. U

CARE INTRA

lN

ISTO

RASUL

NICOLAE

C E

TAIE PANGLICA INAU

CANALULUI DUNAR

NEAGRA, REALIZARE E

POPORULUI ROMA

DIOAsA C O N S T R U C Ţ I E

SOCIALISMULUI.



-

.

-

--

P R I O R I T Ă T I

RO ÂN

STI

l a t ă citeva date comparat1ve din

care se poate deduce

la

realiza

rea acestui grandios obiectiv s-au

atins cote

ritmuri neintilnite

i n c ă

pe plan

mondial.

CANALUL

PANAMA

L u c r ă r i

de e x c a v a ţ i i -

160 mi-

lioane

metri cubi

D u r a t ă de

e x e c u ţ i e -

29

ani

CANALUL

SUEZ

r ă r i

de e x c a v a ţ i i -

275 mi-

lioane

metri

cubi

D u r a t ă de e x e c u ţ i e

- 10 ani

CANALUL MOSCOVA - YOLGA

L u c r ă r i de

e x c a v a ţ l i

-

154 mi-

lioane

metri

cubi


-

4

ani

8

luni

CANALUL DUNARE-MAREA

NEAGRA

r ă r i de

excavatii -

2M mi

lioane metri cubl


- 8

ani fi

6

lunJ

D U P Ă

EXIGENTELE NORME

lN

VIGOARE ALE O.N.U, CANALUL

D U N Ă R E - M A R E A

N E A G R Ă SE IN

SCRIE PRIN AMPLOARE

SI

DIFI

CULTATE,

lN

CEA

MAl lNAl

T

C L A S Ă

A VI-A.

SPRE

TULCE

CONST NT

•

F IS E H N I Ă

•

Lungime

:

64 2

km. Trece

pe

l i n g ă

(sau

t r a v e r s e a z ă ) u r m ă t o a r e l e

l o c a l i t ă ţ i :

Cernavoda - Saligny -

Faclia - Mircea V o d ă - Satu Nou

- Medgidia - Cestelu - Poarta

A l b ă

- Basarab - Straja -

Cum

p ă n a - Aglgea.

•

ţ l m e

7Q-90

m

m ă s u r a t ă la

fundul canalului).

• Adincime:

7

metri.

• Cele

doui

ecluze (gemene)

de

la

Cernavoda Agigea au sasul

(camera

în

care

se

face ecluzarea

navelor)

de 310

m x

25

m,

cu

porturi

de

a ş t e p t a r e in

amonte aval.

• Se construiesc trei porturi afe

rente canatulul (in

a f a r ă de

Col"

stan

ta-Sud

- Agigea) .

- Cernavoda avind

un

volum

de

trafic

de un milion tone pe

an,

cu

p o s i b i l i t ă ţ i

de dezvoltare p l n ă

la

ş a p t e

milioane

tone pe

an.

-

Medgidla cu un volum de trafic

de 11 5 milioane tone pe an.

- Basarab

cu

un volum

de trafic

de circa

1

milion tone pe

an

cu

un ş a n t i

naval pentru intretinerea

flotei tehnice a canalului.

•

Din

cete 36

de poduri

,

ppte sint

adevirate

opere

de .ti

Incluzind

s o l u ţ i i

de

Inalti cutezantA tehn. ci.

Acestea

sint

:

- podul mixt (rutier

de

cale fe

r a t ă )

de la

Cernavoda (peste

e c l u z ă )

in lungime de 571 m deschidere

m a x i m ă

de 81 m, al

c ă r u i

tablier

metalic peste canal a fost fixat

pe

pozitie

prin t r a ~ e r e

- podul rut1er de la Medgidia

(care t r a v e r s e a z ă calea

f e r a t ă

seaua canalul),

cu

o lungime

de

689 m

din

care deschiderea peste

canal

de

131 m.

-

podul de

ca

le f e r a t ă

Medgidia,

cu o

lung

ime

de

292

m.

- podul

de

cale

f e r a t ă

Nazarcea

(peste canalul Poarta

A l b ă - M i d i a ) ,

rn

lungime

de 141 m.

- podul

rutier

Basarabi (pes

nal) in lungime de 225 m.

- podul rutier Agigea (pest

nal, pentru

ş o s e a u a C o n s t a n ţ a

galia)

cu

patru benzi

de

circ

in lungime de

266

m,

din

ca

zona

c e n t r a l ă

o p o r ţ i u n e

de 1

nu

are puncte

de

sprijin,

fiind

n u t ă de

zece hobane (cabluri g

de otel) prinse de un pilon In

de A,

Inalt

de

83

m.

-

podul

de cale

f e r a t ă

A

(peste

portul

de

a ş t e p t a r e

a

ecluzei) In lungime de

358

m

•

Pe canal

pot circula

(In

aena) remorchere

cu 6

barje

de

la 3 000 tone flecare. ca t i nav

vfale-marltlme de plni la

5 000

Peecaful

admis eate de 5,5

m

teza

de

8 9 km pe o ri

.

•

E x e c u ţ i a

canalului a Ins

un volum

de

munci

uri. . .

nem

tllnlt

In

tari i

foarte

rar

In

- 294

milioane metri

cubi

d

.;avat•i in pamint calcare, cre

zona de platou

e x c a v a ţ i l l e

au

rit

p i n ă la 70

metri).

- 4 2

milioane metri

cubi d

toane turnate

in

ecluze, podu

duri de

sprijin

c o n s o l i d ă r i

luze.

- 7 2 m i l i o a n ~

metri

p ă t r a

p r o t e c ţ i i taluze cu pereuri

din

In alte sisteme constructiv

- 45 9

km ziduri

de spriji

- 24 345 tone confectil me

echipamente montate.

- 11 085 tone

de tabllere

lice pentru

poduri.

-drumuri t r a v e r s ă r i sist

zata pe o lungime de

150

km

ferate

pe

lungime

de 80

km.

• Pe canal

• •

ulgur i un

de

trafic

de

plni la

75

milioane

mirfurl.

• Canalul r t e a z i vechiul

Cemavoda -

G a l a ţ i

-

Tulc

Sul lna -Constan ta cu

400 km.



~ • DE

L

jo

L

M Ă I E S T R I E

ELE TRONI

PIONIER

Tirul electronic Pionier este des

tinat

copiilor

de

v i r s t ă ş c o l a r ă pen

tru practicarea tragerii la n t ă cu un

pistol j u c ă r i e El d e z v o l t ă ia partici

p a n ţ

a t e n ţ

spir

i

tu

l

de

observare

precum

o

serie de deprinderi

le

gate

de

practicarea tragerii la ţ i n t ă

•

N

2

(

Se p o r n e ş t e aparatul cu

ajutor

ul

bu

tonului OPRIT

/

PORNIT/VOLUM

se

s t a b i l e ş t e intr-o

pozitie

de

mij

loc pentru ţ i e o p t i m ă in difuzor.

T r ă g ă t o r u l se a ş e a z ă la o d i s t a n ţ

p o t r i v i t ă virstei sale

(3 6 m) va

incerca o c h e a s c ă t r a g ă cu

pistolul in mijlocul tintei unde se

a f t ă punctul r o ş u D a c ă

lovitura s-a

executat in centrul

tinte

i (punctul

ln acest moment pe panou se

va aprinde

b e c u l e ţ u l

care

ma

r

h e a z ă o b ţ i n e r e a de

10

puncte pen

t

ru

l

ov

i

re

e x a c t ă ,

in a c e l a ş i timp in

difuzor se

va

produce un

ton de

G4 -

.___. 6V

+

•

--tZERO

T1NOS

,

- R4:.3l0dlmi

L1-l4=6,3V/0,2A

CONTACTE

PAKOU

Tragerea se

e f e c t u e a z ă cu

un

pis

tol

J u c ă r i e

s t a n ţ a intre t r ă g ă t o r

n t Ă poate fi intre 3 6 m in f u n c ţ i e

de

virsta partlcipantului. fn cazul in

care la joc p a r t i c i p ă mal m u l ţ i

cop

i i,

rezultatul

f i e c ă r u i

concutent se

con

s e m n e a z ă tn clasament, avind astfel

posibilitatea

o r g a n z ă r i i unui con

curs de

tir.

1 000 Hz, ceea

ce

i

mpr

u

muti

un

efect sonor tragerii.

D a c ă

lovitura s-a produs

pe unul

din celelalte c

ercuri

c

oncentrice

(unde se a f l ă punctele albastre, gal

bene negre) aceasta

va

fi semnali

z a t ă

pr in aprinderea becurllor de

semnalizare

i n s o ţ i t ă de un

ton

de

-SPRE

AMPL AF

B ~ F

256

Generatoarele de

ton

cele patru tonuri pentru a

efect ului sonor: 100, 300

1 000 H

z

Aceste eta

je

sînt

cu tranzis

to

are BC256 (se

cui cu

ti

pu

r

il

e BC251

BC253

etc.) elemente A

asigurarea frecvent

elor

Elementele AC

r m e a z

de de

fa

zare

t rece-sus

.

calculate cu relatia: t

'

2

r

(C =C, =C

2

A,

Obs.

D a c ă

monta

JUI nu

se va

modif

ica valoarea re

de

100 K.

100.n

DE

LA

GENERATOR

AF

10Kn

VOLUM

AUDIO 1 0 ~

500 Hz pentru 8 puncte, 300

Hz

pentru

6

puncte 100 Hz pentru

4

puncte.

Fi

ecare participant

la j

oc

are

dreptul efectueze

un

n u m ă r de 3

trageri, rezultatul final va

fi

suma

punctelor realizate

din

cele patru tn

ă r i . D u p ă terminarea tragerii

din

partea

unui

concurent, s

corul

se

a n u l e a z ă a p ă s i n d butonul ZERO,

p r e g ă t i n d u - s e

pentru tragere

u r m ă

torul concurent

Partea e l e c t r o n i c ă cuprinde trei

etaje

f u n c ţ i o n a l e 1)

blocul de co

m a n d ă 2)

generatoarele

de ton

;

3)

amplificatorul de a u d l o f r e c v e n ţ ă

o c : t ~ l e

comMdi este echipat

cu patru tiristoare TIN05 a s i g u r ă

punerea tn e v i d e n ţ ă a

relultatulu

i

tragerii

prin

aprinderea celor patru

becuri de semnalizare (negru, gal

ben, albastru, r o ş u a l i m e n t e a z ă

generatoarele

de ton

cu f r e c v e n t ă

s e l e c t a b i l

39 n

±1%

Ampltflc8torul de audlo

s e r v e ş t e la amplificarea se

acustlce care se produc

loviril punctelor

de

pe ţ i n

etaj este echipat cu un ci

r

grat TBA 790 T. A u d l ţ l a

intr-un difuzor.

Ampliflca

a u d i o f r e c v e n ţ ă

poate fi ex

cu alte tipuri

de

ci rcuite

sau cu componente discr

dent

adaptrnd o s c h e m ă

Aparatul se a l i m e n t e a z ă c

curent continuu

o b ţ l o u t

pri

rea a patru baterii R 20.

D u p ă utilizare aparatul

s

cu ajutorul butonului OPR

NITNOLUM

.

Lucrarea a

fost r e a l i z a t ă

pionierilor

ş o i m i l o r

patrie

ghin,

j u d e ţ u l M u r e ş .

ONSTRU TII DIN MODULE

J

l

c o l ţ u r i 5 ale uneia din sco

El este stabil deoarece fiec

ee a f l ă

la

j u m ă t a t e a lung

i

d o u ă f e ţ e c o r e s p u n z ă t o a r e

lul de sus este inversat,

c o l ţ u r i

intr'fnd

tn

scobitura

J-' 111 '

p r e z e n t ă m un joc cu cuburi

pe

care

n

u t e ţ i folosi cu succes la cele

mal diverse c o n s t r u c ţ i i

• Modul ul 1 reprezentat in

figura

1 are forma

unul

cub ale c ă r u i

~ e

au a c e l e a ş i dimensiuni f o r m e a z ă

intre

efe unghiuri drepte.

La

ambele

capete ale diagonalelor modulului 1

se g ă a i S C scobituri ldentico, 2

care au ele f o r m ă de cub. La rtn

dul

lor, aceste dimensiuni sint egale

cu j u m ă t a t e din lungimea uneia din

laturile modulului 1. Astfel, laturile 3

ale

modulului 1 au

o

configuratie

p l a n ă

tn

f o r m ă de

L

iar

p e r e ţ i i

4

ai

e c ă r e scoblturi fac ca modulul

s i

albi

tn

total

d o u ă s p r e z e c e f e ţ e el

fi

ind

un

poliedru.

• Figura 2 reprezinti o construc

tie s i m e t r i c ă r e a l i z a t ă

prin

oloslrea ,

a opt

module

1.

• Agura 3

a r a t ă

cum se poate

dutulul de jos . .

• Figura 4

r e p r e z i n t ă un

de

constructie

ce ee

poa

folosind module

de

tipul c

zentat.

I m a g i n a ţ i a

va

ajuta

c o n s t r u c ţ i i

deosebit de In

cu

ajutorul

unui

singur fel

d

construi un turn folosind modulul 1.

Modulul

de

la

b a z ă s t ă pe

cefe trei



•

PRIETENI I

D E V Ă R U L U I STI INT IF I •

• •

Imaginea pe ecranul ordlnatorului a galaxiei Markarlan 325 cu un diametru de 30 000

a

ni

lum in i, aflati la o dis tanti de Terra de 150 000 000 ani lumini. Fotografle a fost

re

aHuti

cu ajutorul unei p l ă c i fotografice atapt i la tel .copul cu diametru de 5 metri

de la Palomar. Culorile conventionale i c ă Intensitatea lumlnoaai: rofU· foarte Intens.

alb-Intens, verde, bleu-slab.

D a t o r i t ă progreselor pe care

le-a radioastronom ia in u l-

timele trei decenii

.

portretul"

Galaxiei a

fost

co

ntinuu

comple

tat.

A ş a d a r

a s t ă z i se ş t i e despre

Calea Lactee are ci rca

150

miliarde de stele dintre care una

se n u m e ş t e Soare,

iar

una dintre

planetele care g r a v i t e a z ă

in jurul

este Terra .. Dar, Calea Lac

tee

nu

este

doar

o c o l e c ţ de

stele.

Ea

c o n ţ i n e gaz,

in

special

hidrogen heliu, praf cosmic -

mai ales

silic

iu carbon -

chiar molecule organice - amo

niac

f o r m a l d e h i d ă .

P r i v i t ă

in

s e c ţ i u n e

Galaxia

n o a s t r ă

sea

m ă n ă cu o j e r b ă de artificii, cu

tre

i

b r a ţ e

principale populate de

stele, d e s f ă ş u r a t ă in s p i r a l ă

Soarele nostru

cu

familia sa de

El

U LUPT T

PENTRU DEV R

Istoria relatiilor dintre ş t i i n ţ a ş i re

ligie este f ă r ă i n d o i a l ă istoria re

tragerii neincetata

a

fanteziilor

reli

gioase

din

fata

a d e v ă r u l u i

ş t i i n ţ i f i c

Dar religia

n a cedat

f ă r a l u p t ă nict

o p o z i ţ i e .

Slujitorii

bisericii au

tat sa discrediteze, dezminta sau

chiar

s ă - ş i asimileze de

pe

pozitiile

lor ooce noua descoperire mare

care afecta dogmele religioase. Î ·

potriva

oamenilor

de ş t i i n ţ a au fost

folosite torturi/a rugurile. <;;u

toate acestea a d e v ă r u l a in vins. In-

tre martirii care.

pentru

ca r a ţ i u n e a

toumfe, au infruntat teroarea

in-

z i ţ i e i . Copernic. Bruno Galilei

au ramas in c o n ş t i i n ţ a lumii nu nu

mat

ca

descoperitor/

ai

unora

dintr

e

cele

mat importante le

gi

ale

naturii

ci ca adevarati

eroi

ai u m a n i t ă ţ H

PORTRETUL

G L XIEI

Î D TE

•

• Vltsla

ntnat i :

12 mfllarde e nl

~ r u totlll CU halou : 500 000

.,.., lumini.

• Dlametrul ~ u l u i 1

100

am lumini.

Publicam in a c e a s t ă pagina

un

nucrodocumentar despre Nicolaus

Copernic

urmind ca in numerele

vii

toare sa r ă s p u n d e m solicitarii

ac

elor

cititori care ne au rugat sa

scriem despre Giordano

Bruno

Galileo Galilei.

NICOLAUS

COPERNIC

1473- 1543)

Dovedind

netemeinicia o n e p i e i

geocentrice a lut Ptolomeu care

a ş e z a Pamintul

n e m i ş c a t in centrul

Universulut), Nicolaus Copernic a

produs o s p ă r t u r a iremedi_abl/a in

mentalitatea evului mediu. In lucra-

rea

..

Despre m i ş c a n / e

de

r e v o l u ţ i e

ale sferelor c e r e ş t i . . . el demon-

streaza

ca

Pamintul

nu

este in cen-

trul

Umversului, CI doar una

dintre

planete/a care se rotesc in jurul

Soarelui. Teoria

lui

Copernic a fost,

dupa

cum

a r ă t a Engels in Dialectica

naturii,

..actul

r e v o l u ţ i o n a r

prm

care

planete se s i t u e a z ă la 30 000 de

ani

l u m i n ă

de centru, pe

f a ţ a in-

t e r n ă a b r a ţ u l u i Orion.

La

fel ca alte stele, Soarele

se î n v î r t e ş t e

in jurul

centrului

galactic. El r e a l i z e a z ă m ş c a r e a

de

r e v o l u ţ i e in

230 sau 240 mi

lioane de ani

t e r e ş t r i

cu viteza

de

250

s e c u n d ă Stelele mai

aprop

iaTe de centru se

intorc

mai repede,

..

anul"

lor

cosmic

fi -

ind mai scurt. D i f e r e n ţ a semna

l a t ă

in

vitezele de

r o t a ţ i e

ar fi

g e n e r a t ă

-

potrivit unor

ipoteze

- de forma de s p i r a l ă a b r a ţ e -

lor

.

Cit p r i v e ş t e referirea la vecinii

n o ş t r i cosmici, trebuie r e ţ i

nem

d i s t a n ţ e l e

cosmice au

alte dimensiuni decit

s t a n ţ e l e

terestre. A ş a atunci cind vor

bim de vecinii n o ş t r i

din

Galaxie

va trebui

a p e l ă m

la unitatea

s tudiul naturii ş 1 - a proclamat i n d ~ :

pen denta

Se

poate

spune

ca

tot ce

au infap·

tuit pina in zilele noastre astrono

mii, are in mare parte la baza con

c e p ţ i i l e lui Copernic.

Zborul omului

in s p a ţ i u l

cosmic

nu

ar

fi fost posi-

bil de pe platforma

i n g u s t ă

s t a t i c ă

a

conceptiei

geocentrice. zavor

al

Universului.

lnitiind

ampla

m i ş c a r e

de elibe

rare a ş t i i n ţ e i de dogma. Copernic a

dat o grea lovitura teolog/ei. Motiv

pentru care biserica a

pornit

o

lupta

i n v e r ş u n a impotriva cosmolog1e1

coperniciana. J n v ă ţ a t u r a lui Coper

nic a fost Interzisa

ca

o abatere evi

denta de

la

dogmele infailibile ale

bisericii. Numai faptul lucrarea

s-a publicat

cu

foarte p u ţ i n timp

inamte de moartea sa cartea a apa

rut

in

1543),

1-a

salvat pe Copernlc

de

..cercetarea riguroasa . a închizi

tiei - teoria c o p e r n i c i a n ă fiind t o t u ş i

condamnata

ca

eretica de catre

..Sfintul OfiCIU al i n c h i z i ţ i e i . lnter·

de Pe

de

20 de

in

Soarelui se

a f l ă 60

de

PROXIMA CENTAURI, de

plu , se

s i t u e a z ă la

o

d i s t a

4,29 a n i l u m i n ă fiind

ce

a p r o p i a t ă

stea de Terra

precis, este de

5 500

de

o

n d e p ă r t a t ă

decit

ul t

ima

p

a sistemului nostru solar.

dul ei

STEAUA LUI BER

se a f l ă la o

d e p ă r t a r e d

a n i l u m i n ă se d e p l a s e a

c

er intr o m i ş c a r e

oscilato

t o r i t ă unor s a t e l i ţ i

inviz

r o r f o r ţ ă de a t r a c ţ i e

a z ă

asupra ei.

Cit p r i v e

RUS A, este cea mai s t

toare stea

de

pe

cerul

no

se g ă s e ş t e la o d i s t a n ţ ă d

l u m i n ă

•

Am

primit

la redactie

Io

multe scrlsou de

la

cllilorU

n

- elevi

fi

cadre didactice.

contin numeroase propuneri

ne a j u t ă e i stabilim tema

acestei pagini pentru nume

u r m ă t o a r e ale revistei. Celor

ne-au sugerat

c o n t i n u ă m

p r e z e n t ă m a c e a s t ă

pagini f

timpul v a c a n ţ e i le

r ă s p u n d e m

matlv, d u p ă cum li a s i g u r ă

t o ţ i cel care ne-au scrlt c;i

devreme

tau

mal tirziu toate

blemele car preocupi

l f i

gls i relleclare"a In

r e v i e t ă

T

datA dorim

preclzim

c i te

tica pe care o vom aborda va

seama de propunerile formu

de

cadrele didactice care do

ca materialele publicate In r e

fie

utile

dezbaterilor

din

ce

rile prietenilor a d e v ă r u l u i f l l l n

A f l e p t ă m

In continuare sc

rile cititorilor n o ş t r i cu i n t r e

propuneri t i sugestii pentru

~ l n a .Prietenii a d e v ă r u l u i t l

llcu

dtC Ia asuprd invataturii

lui

Co

a r ă m a s in vtgoare timp

de

200 de ani.

Ea

a fost a n u l a

1882

cind

adevarul despre s

lu

mi i

descoperit

de

econo

medicul omul de stat

polon

sese de mult definitiv sta



•

L E C T R O N I C Ă - - - - - - - ~ - - . .

patru terminale (al patrulea fi.nd, in

maJoritatea

cazunlor

ecranul). Me

toda prezentata se bazeaza pe eff'c

tul de tranzistor (cuplarea e l e c t r i c ă

a

celor doua jonctiuni

semiconduc

toare, JOnctiunea emitor-baza

si

JOnctiunea colector-baza) Punerea

in e v i d e n t ă

a celor

doua

jonctiuni se

face

cu

un multimetru ( 10 Ki lv) pe

p o z ~ 1 a de x 100 .

Se va

proceda

astfel:

1) Se 1/0r masura rezistentei ?.

Ct'-

V E R IF IC R E

T R N Z IS T O R E L O R

N u m e r o ş 1

cititori

ne-au scris des

pre

greutatile

pe

care le

intimpina

on de cîte ori sînt in poses1a unnr

tranzistoare la care i n s c r i p ţ i i l e sint

nPclare sau ş t e r s e Determinart•a

C••recta a

terminalelor

este

destul

de

dificila . Venind in întîmpinarea

so

li

c i t ă r i l o r lor, in cele ce urmeaza vorn

dt'Scrie o metoda

s i m p l ă

cu ajutorul

ca reia se

pot

identifica termmalele

tranzistoarelor b1polare necunos

cute.

De la

inceput

trebuie

sa

r e ţ in

•:m

ca

un

tranzistor poate

avea

cel

f'liUII

OH

Dl

-

Ilo

60

tl

TR

,1

",

SOO o

100 D;

Oz2

BzYas

CJ

150 1

.n.

K

n.

1 1

,

K.n

-

8 177./

y

)

li

a...

Co

ntrolul comanda unui

flux

lt-1 mic dintr

-o

incinta

se

face

cu

~ a

1

utomlunur-reteu1ermtc:'"Principala

p1esa

a releului

termic

o constit111e

lor trei terminale, cite doua

intre

ele,

in ambele

sensun

Valorile

absolute

nu

c o n t e a z ă Ma

suratorile vor pune

in evidenta cele

doua jonctiuni

(diode).

rezistenta

mica intr-un

sens

51 rezistenta mare in sens opus

2) Terminalul care

f a ţ a

de cel1

lctlle d o u ă terminale p r e z i n t ă o rez1•

tenta

m i c ă (cele

doua rezistente sint

apropiate ca valoare) este baza

3)

Pentru a determina structura

tranzistorului (

pnp

sau npn) este ne

C f s a r ă

identificarea polaritatii gene

ra te

la virtunle

de incercare

ale

m-

>

trumentului.

La

multimetrP

e a s t a

-12V

IJK l15

R

r

180

V

8C

I77

'-

li

aORJO.

5

25

.n.

~

Ja

Ww

EEt

traductorul. Ca

traductor se

folt •

s c ş t e un termistor. a caru1 reziste

•t

a

11ariaza lrrfonctie Cletemperalu

rcl

Principiul

de f u n c ţ i o n a r e

Term1s-

polaritate este de semn contrar

f a t ă

de cea ind1cata pe borne (in c.;azul in

care

multimetrul

este

folosit ca

oh

metru).

Tranzistorul va

fi de

tip pnp

daca

se

c i t e ş t e . . o rezistenta mica

cu

"'rful ..minus"

pe

baza

de

tip

npn

' pentr.u virful .,plus"

4)

1

n

continuare

se masoara rezis

tellla

intre

cele doua terminale ra

mase neidentificate Daca vom

ma

sura o rezistenta mai

mica

intr-un

sens identificam

emitorul

deoarece

la tranzistoarele pnp polul .,plus"

este pe

emitor

(la npn

polul

,.minus··

este

pe

emitor)

.

Evident

ca

termma

tul al treilea este

colectorul

5) Interpretind valorile masura e

d1n punct

de

vedere cantitativ vom

putea preciza daca tranzistorul ma

surat este

cu

german

iu

sau cu sili

CIU. Astfel, daca masuram o rezis

tenta

in

sensul

conductiei

de citeva

sute de ohmi

(200-300 1). iar

invers

o r e z i s t e n ţ a de aproximativ opt sau

zece ori mai mare. tranzistorul este

co germaniu

Tranzistorul este

ou

siliciu,

d a c ă

in sensul conductiei rezistenta este

ac

c î ţ i v a KH (3-5). iar invers rezis

l t - n ţ a

este i n f i n i t ă

Valorile m e n ţ i o n a t e sint

orienta

tiVe deoarece in cazul tranzistoare

lor de putere. in special

cu

siliciu, a

celor

pentru

tensiune mare de luc ru.

rez1ste01a poate sa fte mare

atJ

t 10 .

sensul

de

u c ţ 1

cÎt

si

'nvers

•

torul TR. care

d i f i c ă r e z i s t e n ţ a

la

flux

termtc,

d e t e r m i n ă modthca

rea p o t e n ţ i a l u l u i de pe cursorul po

te ll ometrulu•

de

100 ll.

in momentul

cind

dioda

de

cuplaj

DZ2

se

deschide. tranzistorul T1 in

tra in conductie blocheaza tran

zistorul T2. Releul R din colectorul

tranzistorului

T2

se

d e c l a n ş e a z a

Contactele releului R c o m a n d ă

generatorul de flux termic.

Avantajele deosebite ale schemei

constau in faptul ca se folosesc

nu

mai componente r o m â n e ş t i . care se

po

t u ş o r procura de ta magazinele

de specialitate E c h i v a l ~ a

compo

nentelor

folosite este: DZ1 - DZ10,

"Pl10Z; DZ2 - DZ3; DR305- F407;

T1, T2 - AC180

Re

eul R se

a n c l a n ş e a z ă

la

12 v

,,.,

curent

df' 10Q-200 mA. Valoarea

de 500 {) " tt"frnistorulvi 'St' poale o i

i l ~

l ~ M

m ~ r 1 e '' n m t h e r m ~

tu

r.

CONT CT•CONT CToCONT CT•CDNT CT

• Dragne Ion, d in o l i ~ . Giur

QIU, sohc1ta o s c h e m ă de generator

Morse. Citind nr. 5/1984, g a s e ş t i r ă s

punsul. Uaca

d o r e ş t i sa

realizezi '· '

sa

experimentezi un

e m i ţ ă t o r

radi o.

a1 est lucru se poate face numai 1n

b.1za unei autorizatii eliberata de M _

nlsterul transporturilor telecomu

n i c a ţ i i l o r .

Pentru amanunte, adre

> e a z ă - t e radioclubului judetean din

GIUrgiu.

• Lui T l ţ u (3abrlel , din

B u c u r e ş t i

" m u l ţ u m i m pentru cele d o u ă

scheme

propuse pentru

a

fi publi

cate. Deocamdata

nu-i

putem inde

plini

d o r i n ţ a din urmatoarele motive:

schema de radioreceptor a mai fost

publicata iar cea de-a doua schema

este atit

de simpla

incit

accidental a

fost realizata de

orice

i

c e p ă t o r

teptam noi constructii cu o des

criere detaliata 11 schemelor

•

Din

v e ş t i . j u d e ţ G a l a ţ i

Hamza Glcu, cititor permanent al re

vistei ..Start spre viitor" pasionat

de e l e c t r o n i c ă

s o l i c i t ă

e c h i v a l e n ţ e l e

unor

tranzistoare l a t ă - l e : M

:r

38

AC181. M ;r42 - AC180, tranzistoa

rele EFT353 EFT377 produse

de

l.P .R.S.

sint cu germaniu comple

mentare (pnp

S I

npn )

Va

sfâtuim sa

l o s i ţ i perechea AC180

-

AC1P'

sa

u tranzistoarele cu

si l i

11u

BC1

07-BC177 . Tranzisto1 111

EFT250 nu se mai fabricâ , in

schimb

pu teti folosi

u r m ă t o a r e l e t ipun

EfT214.

AUY31

. AUY32 sau

ASZ15-18. Consultind nr . 5/1983

~ 1 9 8 4 , g ă s e ş t i

montajul

amplifi

ca

torului care tt: ultt l ~ e a z a

• Boghean

Eugen

,

din Piatr

a

str. Democratiei, bl. A- 5

ap2, ne

solicita schema

unui

e m ~ a

tor-receptor

pentru telegrafic

(Morse). Schema

unui

e m ~ a t o r AGA

simplu. u ş o r de construit cu o

b u n ă stabilitate

de

f r e c v e n ţ ă a fost

publicata

in

nr. 1/ 1984.

Schema

pentru receptor a fost publicata

in

nr. 4/1981 . 1n r e v i s t ă au aparut ase

menea scheme. deci te sfa1uim sa

c o n s u ~ i

cu atentie colectia revistei.

A ş t e p t a m ne scrii ce rezultate ai

obtinut Succes Tot din Piatra

FllloreaRu

Ciprian

ne solicita

unele a m ă n u n t e privind constructia

,.Amplificator 10 w" p u b l i c a t ă in nr

3/1984

Valoarea potent

ometruiUI

l o g a r ~ t m i c

este de

10 0. K

Ampllticatorul TI

p o ţ i lnterconecta

ou

radiocaseto

fonul

01fuzorul este

de 8 1 o

putere

de

10-15

w Ra

diatoarele pentru tranzistoarele fi

nale se confectioneaza din tabla

de

aluminiu

(sau profil de aluminiu).

u p r a f a ţ a unui radiator este de

100 cm2. Cea mai s i m p l ă forma de

rad1ator este

de tip

U.

D a c ă

confec

tionati carcasa

amplificatorului din

tabla de

aluminiu

atunci montat

cele d o u ă tranzistoare de putere pe

c a r c a s ă (in

acest caz carcasa ampli

hcatorului

va

indeplini

functia

de

r.1d

iator).

Atelll

iune: izolarea

elec

tnca ( f a t ă de

radiator) a tranzistoa

rPior

se

face cu foaie de

mica si

pasta siliconica . in locul

tiristorului

T3R - 4 puteti folo si tiristo w 1

T3N-4 sau orice

tiristor

care are o

tensiune de

lucru

de

400

V un

cu

rent de 3 A. Vom publica, intr-un

numar

viitor al revistei, o s c h e m ă de

orga

de

lum

ini.

•

Ma

i

m u ~ i

cititori,

printre

care:

Cristi ă t a n o i u .

Gheorghe

Miclea,

Horatiu

Demian, Remus T i t ă doresc

informatii despre constructia unui

motor pentru

rachetomodele. R e v ă

zind nr . 10/1983. g ă s ~ i toate datele

privind construct <l acestui motor

Ing

.

Ilie

Chlroiu

-

L E X I C O

PARAMETRI

REZISTOARE

Valoarea nommala e

stE'

dilta

tenta

r a l ă in curent contm

peratura ·de 2o•c marcata

rezistorului

Marcarea in clar pentru rez1

fabncalte

româneasca

se

face

tru

valor1

de

pina

la

999

.

nu

decit ci(ra sau grupul

de

cifre

zatoare valorii (de exemplu 1 =

= 56

);

Pentru ...-alon cupnnse in

10 K l, se inscrie numarul urm

K. sau

numarul urmat oe liter

care

urmeaza

cifra indicatoa1e

de ohmi (exemplu 1K2

=

1200

7500 1

).

Rez1stoarele a caror

cuprinse intre

1

000

k

l la

9999

teaza cu numarul corespunza

urmat de litera M pentru valo

un numar urmat de

htera

M 51

mllr (

ex

emplu

1M

IM•' tM:>

4M7 4,1

Mn)

1

1

1

POTENTIOII

1-

•

AJUSTABIL

Nota11a so

mai

tace

in cod

C"arc cs to

t e r n a ţ i o n a l

Semn1

g11or colorate: negru =

zero.

c

rQi u = 2. portocaliu ( oranj) =

4. verde " 5. albastru = 6. viole

7.

c e n u ş 1 u 8,

9. De

reg

\la este formata de trei colon

o a patra

d u n ~

aceasta

ind1c

auriu = argmttu =

~ 1 4

rele fara al patrulea marcaj au

precizare egala ct.Jo+.2<J'AI .

Prima 1 a doua dunga rep

mele doua cifre, cea de a tre1a

marul de zerouri

De

exemplu

unui rezistor sint culorile cale

portocaliu. Se

va

citi: cafeniu

2.

portocahu =

3

cleei: 1200 l

De

re inut ca citirea

se

face

de baza ( 1)

T o l e r a n ţ a repreztnta abate

admisa.

a valorii exprimata in

este i

nscrisa

pe corpul

piese

i

precizie sint:

clasa

1

cores

une. tolerante de %5"'

clasa

11

1atoare unet tolerante de 10

ttt

;-

corespmaatoare uuei tole

·:ledrîc pnnlr-

un

rCZJStor. ace

·runa o

incalzire a rez1storulw c

'"

iui Joulc lentz

O

=

0.2

are a

repreztnta

cantitatea d

11,24 este un

coefoc1ent

stabiht e

tal, U - tens•unea electrica . 1

latea curentului care strabate

C

- timpul. D a c ă intensitatea

este

consl<lnla

. dupa un anum

a1unge la un echilibru termic; c

Sipala in mediul amt11ant de co

torului este egala cu caldura re

trecerea curentului. Putem spu

p 'ratura corpului rezistorului ra

s

ta

n

ta

. TenSiunea

m a x i m ă adm1

rezistorulu i, nu trebuie d e p

'

' o

f u n c ţ 10nare

normala a

lmbatnmrea unui roz1stor inc

ma

nifeste

1

nea

din timpul fabn

C".te in continua c r e ş t e r e Fab

·fucatoare de rezisto

ar

e

fac ma

'' pecltv marcarea valorii dup

' le au fost supuse unor

o p e r a

l>.ltnnire Tn realit11te.

dupa

u

ltrnp de f u n c ţ i o n a re.

valoarea

: ş t e foarte mult A t e n ţ 1 e dec1

unor p1ese vech1

1

ă s u r a ţ i

de a le refolosi

ţ m : : t = =

= = : : . : : : j : : n . c ;

{l:J

• 1 ••

...

: \J.

1 1

l-1],5 -l·

10

·lo

1t .J

••

·1 10

o . 11.5

POTENTIOMETRU l'eUCULAR

Rt



-

R L I U L IDE IL O R

RQzQrvor

stocqro

lfmgntaf Q

-

i o l a ţ . : . . . ; i Q - - - '

Ftg 1

ig

Î N Ă L Z I T D R

D E

P Ă S O L R

Cu material e care se s e s c la in

demina

se

poate realiza o

n s t a

d e apa la te

mpera

·

t ura

de 60

° - 70°C

cu ajutorul

en erg i ei so lare. Princ ipi ul de tune·

n a r e

este binecunoscu tul efect de

s e r ă pr

o

pr

ietatea

co

rpuri l

or

ne

gr

e

de a capta energ ie solara .

Un

asemenea încalzitor este alca

tui

t d in

r m ă t o a r e l e p a r ţ i

compo

nente: reze

rvoru

l

de

stoc

are

a a

pel

3

cu

un

volum de 10 ) -

120

litri

, iz

olat

termic. un capta tor so lar plan cu

apa , co nd uc te de

g ă t u

ro br·

nete,

precu

m un

suport

de

s u s ţ

nere din ţ e a v ă

sau lemn c

are sa per

·

mr ta ro t irea i n direct a s

oar

e lu i.

l a ţ i

apei

in

tre c

apta

to r

zervor se face pe principul

termo

sr·

tonului. •

Pr

act

ic

, c ea

ma

i

di fi-

7

'

PROIECTOR PENTRU DI POZIT

VE

D u p ă c a ţ i i l e de ma l jos p u t e ţ i con

strui

u ş o r un

aparat pentru proiectat dia·

pozitive alb-negru color, care

p r e z i n t ă

avantajele unul cost deosebit de redus

ma i ales, posibilitatea de a lucra tn cu

imagini

de 24 x

36 mm,

cit

cu cete de

60 x

60

mm. Originalitatea constructie

i,

asociatii cu c i e n ţ a aparatului constituie

un argument

In

plus.

. ... ....._ n n

1N:

buciitele

de

sein·

d u r ă sau PAL cu grosimea de 10 mm

(pentru suportul aparatului, In

f o r m ă

de

L); bucAtele de placaj gros de 5 mm

(pentru suportii pieselor 3 5 pentru

lucrat piesa 4); placaj gr

os

de 2 mm

(pentru piesele

5,

6

11

12); tabll de

aluminiu sau vopsitii cu bronz de alumi

niu pe ambele fete (pentru lucrat piesa 13

- capacul becului); un

ş u r u b

cu

p i u l i ţ ă

9); un fasung (1) cu cordon de alimen

tere ş t e c h e r ; un bec de 60--100 W (2);

un balon de laborator, sferic, cu fund plat

sau rotund (poate

fi

procurat de

la

maga

zinele cu articole tehn ico-medicale),

avind capacitatea de

250-500

mi; o

ten-

TOTUL

L EDERE

Pentru a

ă s t r

in ordine ta n d e m

scule, piese ma i ales materiale m

runte, v i r e c o m a n d ă m ca. fie intr-un du·

lap, fie pe o

s i m p l ă p o l i ţ ă

cu rafturi ,

z a t ă dea

eupra mesei de lucru sau pe

un

perete al garajului

et

c . si

p ă s t r a ţ ..

otul

la vad ere", fiecare obiect sa aiba

locul sau fix ca intr-o Materialele

marunte

ş u r u

piulite. eu le de

diferi

te

dimensiuni, pio

neze

etc.). p

rec

um

unele piese mici sensibile (diode,

t

ran

z

is

toa

re.

condensatoare etc.) vor fi

excelent sortate , depozitate

p ă s t r

la

indemi

na

in borcane de s

ti

cla cu capace.

recuperate de la dife rite amabalaje.

o constituie real izarea captato

rului so lar ( fig.

2)

. Ac esta se

co

nfec

tioneaza d i

nt

r-o cut ie paralel ip ipe

r c ă avi nd d

imensi

u

ni l

e 1

20

0

x

1 000 x 80 mm . i n cutie se mon

t e a z un registru de ţ e v i avind ele

m

cu

d iametru de

20 -25

mm,

i la a

pro

x imat iv

20

mm.

Deasupra

aces

tora se

s e ş t

o su

pra

f

ata

a

bsor

ba

nta

d

in

ta

bla

d e

1- 1

.5

mm

vop

si

ta

neg

ru

ma

t. U

r-

t i l ă c o n v e x ă

(recuperati de la un

apara

t

optic dezafectat sau

p r o c u r a t ă

de la un

atelier de ochelari, ori d intr-o t r u s ă cu jo

curi optice); o

ş i b ă

7) de carton, de m

rimea lentllei; aracetin;

c u i ş o a r e .

Prelucra

.

i montaN

Incepeti prin a

di

rnens

lona cele

d o u ă sc

lndurele care

constituie suportul intregului aparat. In

f u n c ţ

de

m e a

beculul

p r e f e r a ţ i

unul opac, de format redus) a balonu·

lui de

s t i c l ă T ă i a ţ i m o n t a ţ i

rezistent

aceste d o u ă scindurele prin lipirea lor cu

aracetin sau prenandez consolidarea

piturii cu trel cuie subtiri.

In

prealabil,

orificiul necesar pentru fixarea fa

sungulul 1). Lucrati apoi restul p i - lo r

din lemn, potrivit formelor pe care le

ve-

d e ţ i

cu claritate

In

desene. Piesa

4 din

primul desen (suportul diapozitivului)

este

a c e e a ş

cu nr. 10 In desenul al

doilea. Suportul 5) lentile pe care-I

pu

t e ţ i lucra din material plastic sau tabll

n veti monta pe o

p a t i n ă

de placaj care se

m i ş c ă

p u ţ i n o r ţ a t Intre cele

d o u ă

ş i n e

6.)

O b s e r v a ţ i

apoi c i orificiul de montare

pe

suportul cu ş u r u b al pi

esei 5

(portlen

este mai lung ca un ş a o l pentru a

permite ca tentila-oblectiv

s i o a t ă

fi

co

boriti sau urcati la reglajul axei optice.

Piesa 11

este rama de fixare a diapozili·

velor format

60

x 60 mm ( cu o f e r e a s t r ă

u

ti l i

de circa

50

x

50

mm).

ln

Interiorul

acesteia fixa (cu ajutorul unui mic

z ă v o r

din piesa

12.

a d i c ă

rama

o b i ş n u i t ă pentru diapozitive format

24

x

36 mm . Din tab

lii

de aluminiu lucrati ca

pacul 13,

In o r m ă

de

U. In

timpul proiec

tiei, n veti a ş a n deesopra becului, ur

mind s i ajungi In lungime la gitul

batonului.

meaza la t a n ţ de 1D -15

su

prafata

n s p a r e n t ă

(geam

mm

gr

o

sime

.

l z o l a ţ i a t e r m i

a c

olectorul

b

ui

e

fie

n t ă

ceea

poate realiza

cu

p

olistir

en de

4

mm

.

v a t ă de

st

ic

la sau c h iar

g u ş .

Pentru a past ra apa c ald

t impul noptii trebuie ca ci

apei

in

e l e m e n ţ i fie oprit

c

to

rul

u nu i ro b

in

et

montat pe

de intrare a apei reci. De mef

c instalatia poate

t rmp

fr

iguros la 2- 6°

C) cu

u

d

ament ma

i scazut a

co

co

nstructia cu o h u s ă de o l i e

l n s t a l a ţ i a r e a l i z a t ă la Cas

nierilor ş o i m l l o r patrie

Curtea de

A r g e ş

poate reduc

sumul

de combustibil clasic cu

s u t ă

o

o

o

o

o

1

1

1

1

1

1

1

o

o

o

o

o

1

1

1

1

1

1

1

A s a m b l a ţ toate piesele aparatu

cum v e d e ţ i in

primul desen.

In

p r o i e c ţ i e i ,

u m p l e ţ i cu a p ă balonul

c l ă

pinii la inceputul grtulul

C o n d i ţ i a

de bazl a bunei f u n c ţ

aparatului o consti

tu

ie reglarea

p

lui astfel Incit lumina beculul, cen

lonulul, dlapozitivul centrul obie

(8)

si

se afle de-a lungul

a c e l e i

optice. Aceasta o veti o b ţ i n e prin

f ă c u t e pe peretele alb al une

peri

sau

pe un ecran de pinzii)

a

intuneric. Reglali lampa, condensa

obiectivul astfel Incit o b ţ i n e ţ i

p

un cerc alb luminos de dimensi

mai micii.

La p r o i e c ţ i a

diapozitlvului

v e ţ i

pe ecran o Imagine b u n ă de forma

x

800

mm.

u

DESF CE

C SETELE

ME LICE

O ş u r u b e l n un

c u ţ i

o

f o

u n c l e ş t e patent - sin t n uma i

d in Instrumentele fo losite p

des facerea;

cu

d e s t u l ă

c a z n

satelor

metali

ce c u fi

lme

ing

Necazurile d ispar

folos

ind o

pentru desfacut s

tic

lele de b

,



R E C R E A T I I T E H N I C O S T I IN T I F I C E

• . .

• Cel

mii

lung tunel de cale fe

r a t ă din June este tunelul Oshimlzu

din

Japonia El m ă s o a r ă 22 2 km.

• Cel

mEi

lung tunel subacvatic

de cale f e n t ă este construit to t in

Japonia are o lungime de 18 7

km, intre Honshu Kyushu.

• Cel mai lung tunel continuu

pentru vehicule este tunelul metrou

lUI

din Moscova, de la Bellaevo la

Medvedkovo lung de 30,7 km.

• Cel ma lung tunel

rutier

se a f l ă

in E l v e ţ i a la SI. Godard. Deschis

traficului

in 1980 el m ă s o a r ă

16 32

km.

T UNE L URIL E

IN 1

SUP RL TIV

'

• Cel

mai

lat tunel

rut

ier strabate

•nsula Yerba Buena, la San Fran

cisco, S.UA. Are de

23

m.

n ă l ţ i m e a de 17 m

iar

lungimea de

165 m.

•

•

• Cel mai lung tunel pentru

i r i g - Orange - Fish Rivers

Tunnel - are

82

9 km se

a f l ă in

Africa de Sud.

• Cel mai lung tunel-canal de pe

Terra face e g ă t u r ă intre Marsilia

Ron, pe

s t a n ţ a

de 7 29

km

.

PREC UTII UTOMOBILISTI

• Cel

nai lung sistem pod-tunel

este cet

de

la Chesapeake Bay

(S.U.A.) - 28.4 km.

• Cel mai lung tunel construit

v r e o

d a t ă este tunelul sistemului de

alimentare u a p ă

din

New York, cu

o lungime de 168 9 km

un

diame

tru

de

4 1 m. C o n s t r u c ţ sa a

ince

put

in

1937 s-a terminat

in

1944.

•

PERFORM NTE ÎN LUME

Automobilul una dintre

pa

siunile constante ale

lum ii

moderne

dar, in

a c e l a ş i

timp una dintre preo

c u p ă r i l e

serioase ale

s p e c i a l i ş t i l o r

care a d a u g ă pe zi ce trece

no

i noi

i n b u n ă t

ţ i r l

aparatului

de

bord. Ast

fel , o

m u l ţ i m e

de probleme difi

l t ă ţ sint rezolvate foarte rapid cu

ajutorul unui nou tip de calculator

a t a ş a t

la tabloul de bord al automo

bilelor. Este m ă s u r a t ă de p i l d

temperatura e x t e r in momen

tul in care posibilitatea

f o r m ă -

rii poleiului se

d e c l a n ş e a z ă

simultan

• •

G RNITURI

LOR

ER DIN ELICE

Desigur este vorba despre garn i

turi &

cu

u t i l i z ă r i

tehnice,

f ă r ă de

care nu ar putea f u n c ţ i o n a nici-o

m a ş i n ă nici un utilaj. Dar cele mai

vitrege

c o n d i ţ i i

de

f u n c ţ i o n a r e

pen

tru

garn

itu ri se intilnesc in lumea in

s t a l a ţ i i l o r petroliere. Cele c o n f e c ţ i o -

nate din perflorelastomer

c o m b i n ă

•

p e r f o r m a n ţ e l e

mecanice ale cauciu

cului u i n e r ţ i a c h i m i c ă a teflonului.

A ş a se face asemenea garnituri.

precum cea din Imagine, sint rezis

tente la

c o n c e n t r a ţ i l

ridicate

de

gaze

coroziva î ş i p ă s t r e a z ă

flex

ibilitatea

stabilitatea t e r m i c ă p î n ă la tempe

raturi ce

d e p ă ş e s c

300 C.

•

'

L O T U S U L -

F L O A R E

F Ă R Ă E G A L

Pe

basoreliefurile m ă c i n a t e de

vreme din Egipt sau din India poate

fi a d m i r a t ă imaginea acestei splen

dide flori acvatice

din

familia nlm

feaceelor.

Tn

u r m ă

cu peste 100 000 000 de

ani, in cretacic, lotusul urca p t n ă la

gura

fluvlilor

care se

v a r s ă in

Ocea

nul inghetat

de Nord

.

s-au

descope

rit urmele acestei minunate flori in

Sahalln, Siberia chiar sub calota

de g h e a ţ ă

a Groenlandei.

n

zilele noastre, patria lotusului

este Egiptul, î n s ă mai c r e ş t e

in

Ca-

nada, in Suedia in alte p ă r ţ i Este

fntnnit

in

apele iazurllor riurilor cu

cursul lent, dar supofl4 ape p u ţ i n

s ă r a t e

Planta este s t a t o r n i c ă . O d a t ă sta

b i l i t ă

intr-un loc, foarte

rar

ş i - 1 mai

s c h i m b ă

Se

c : t t t z v o l t ă in familii mari,

putind

acoperi cu r ă d ă c i n i l e unei

asemenea fam

ilii

o s u p r a f a ţ ă de

1 000 - 1 500

m2

. Frunzele

circu

lare ale lotusului, foarte deco.ratlve,

au m e a unei farfurii sau chiar a

une i umbrele.

R ă d ă n î l e

lotusului c o n ţ i n ami

don, uleiuri

z a h ă r

Popoarele din

Orient le a r ă in mod special

le c o n s u m ă ca d e l i c a t e s ă i n s ă le fo

losesc ca

s a l a t ă

in

a l i m e n t a ţ l a

zil -

.

T o t u ş

lotusul

r ă m î n e

celebru

da

t o r i t ă splendidelor sale

flori

parfu

mate. a s e m ă n ă o a r e cu

bujorll

, de

•

S T I A T I

Ă

• •

culoare trandafirle,

a l b ă

sau albas- .. in Sahara cade,

intr-un

secol, mai

p u ţ i n ă

a p ă decit la B u c u r e ş t i într-un

A c e a s t ă p l a n t ă o m a m e n t a l ă este singur an?

f o l o s i t ă

in

Orient

de

foarte

m ~ ă

vreme ca medicament. T o a t ă ...

r e z e n ţ a

unor bogate

z ă c ă m l n t e

planta - de la staminele dulci, peta- de

c ă r b

în Antarctica, j u s t i f i c ă

lele multicolore p î n ă la r ă d ă c i n a presupunerea cu multe milioane

f i i n o a s ă - este

f o l o s i t ă

pentru pro- de ani in

u r m ă

in regiunea Polului

p r i e t ă ţ l l e sate curative. Sud existau o c l i m ă o v e g e t a ţ

Tn apele termale de la B ă i l e Felix t r o p i c a l ă ?

de

l ingi

Oradea a fost

a c l i m a t i z a t ă

o specie de lotus numiti

dre

te ... ă s u r ă t o r i l e efectuate de o expe-

(Nymphaea lotus, varietatea therma- ş t i i n ţ i f i c ă

la

care au participat

lis), d e c l a r a t ă monument al naturii. s p e c i a l i ş t i d in

India

,

Paklstan,

•

1 4

• S T A R T S P R E V I I

o sonerie un semnal l

Este c o m u n i c a t ă de aseme

p e r m a n e n ţ ă d i s t a n ţ a care p

p a r c u r s ă

utilizind cantitatea

d

z i n ă e x i s t e n t ă in rezervor.

semnal luminos il a v e r t i z e

t o r u

auto in mome

care d e p ă ş e ş t e o

a n u m i

v i t e z ă . ş a d a r o

m u l ţ i m e

de

ţ i i automobilistice, de cea m

i m p o r t a n ţ ă

in u ş u r a r e a trafic

tier, cu ajutorul unui calcul

stalat la bord.

Le intilnim

pe

toate

ş a n t i e

pe glob, aceste m

ici

centra

getice denumite compresoa

a l i m e n t e a z ă

ciocanele pneu

sonatele perforatoarele

comprimat.

Recent a avut

loc

premie

noi serii

de

utilaje de ac

Piesa de r e z i s t e n ţ ă o ponstl

cea din fotografie, care c o

aerul aspirat pe baza pr incip

a s e m ă n ă t o r oarecum m

din m a ş i n a de tocat carne.

Noile compresoare. reali

R.F. G e r m a n ă

fac f a ţ ă tuturo

ţ e l o r

muncii

de ş a n t i e r

sau T

v ă r l l e

de p i a t r ă c i r c u l ă ..în v

cioarelor . fiind dotate cu

de amortizare a zgomotului

eficace incit permit o c o n v e r s

ton normal. Un alt avantaj al

..com presor al viitorului , cu

denumit

deja s p e c i a l i ş t i i

il

z i n t ă intretinerea extrem de

suprimarea r e p a r a ţ i i l o r

U.R.S.S. Italia

d e m o n s t r e

scoarta

P ă m i n t u

sub m u n ţ i

lala Pamir atinge grosimi d

ximativ 80

km? C e r c e

rimentele, bazate

pe

seism

au dus la identificarea une i

caracteristice

celor d o u ă

muntoase: ele sînt fixate

cu

cini" u r i a ş e in s c o a P ă m

fapt necunoscut fn alte reg

Terrei.

..

cea mai

coborit i

t e m p e r a t u

gistrati v r e o d a t ă a atins s a .

zero? Data: 24 august 1960

s t a ţ i a s o v i e t i c ă

de

c e r c e t ă r i

din Antarctida



• D I L O G • ---------- - . . .

Cine

riispunde

c i ~ t i g ă 1

.i- PlRTIIE COMPliCATA

Cineva s-a prezentat la un atelier

de

tinichigerie

cu

o

b u c a t ă de

tabla

t ă i a t ă la mijloc,

a ş a

cum se vede in

desen

a cerut

ca

ea fie î m p ă r

ţ i t ă

in

opt

b u c ă ţ i

egale utilizind

î n s ă

taieturlle

f ă c u t e .

t i ţ i cum

trebuie

procedat?

2.ÎN

CIUTAREA

ELEFANTULUI

Un elefant s-a ascuns in

J u n g l ă

c o n d u c ă t o r u l lui

a

pornit s ă - I

caute.

Tn j u n g l ă

nu

se poate

intra decit pe

acolo

pe

unde a r a t ă s ă g e a t a .

Priete

nii

s ă i

I-au atras

a t e n ţ i a

pentru a

atunge la elefant

ii v r

fi necesare

un

n u m ă r de 19 ă r i t u r i de

felul

ce

lo r pe care le

e x e c u t ă

calul la

(Exemplu: de

jos

stinga el va ajunge

prin

s ă r i t u r a

calului

in

rindul

doi,

p ă t r a t u l

trei, apoi r

indu

l patru

p ă t r a

tul patru etc.)

P u t e ţ i

i n d i c a ţ i

cele

19

s ă r i t u r i

care trebuie

Tn

final

j)

@

@

®

Q

®

@)

®

®

@

®

®

@

®

@

®

®

®

®

@

®

G)

®

D

®

CELE 25 [

PIESE

va p r e z e n t ă m

un

p ă t r a t

cu

25 de

piese aranjate la intimplare

( a ş a

cum

a r a t ă desenul)

in

25

de c ă s u ţ e

Numerele trebuie

î n s ă

aranjate

in

ordine c r e s c î n d ă de

la

primul p ă t r ă

ţ e l , a d i c ă 1, 2,

3,

4, 5, in primul rind,

6. 7, 8, 9, 10 in

al doilea rtnd

ş . a . m . d

schimbind reciproc

locul

pieselor.

De p i l d ă . inceputul

este

ur

mAtorul:

1

il

s c h i m b a ţ i

cu

7

pentru

ca

1 s ă - ş i

ocupe

locul

lui, apoi

7

cu

piesa care

o c u p ă

locul

s ă u

-

in

ca

zul nostru,

20, 20

cu cea care

o c u p ă

tocul

s ă u , a d i c ă

piesa

16 a . m . d .

V e ţ i

realiza o

b u n ă p e r f o r m a n ţ ă

d a c ă v e ţ i

izbuti le

a ş e z a ţ i in nu

mai

19

schimbu

ri

.

a t i n g ă

numai cite o

d a t ă

toate

p ă t r ă

ţ e l e l e ?

?

•

C ' - ş o ă . . . . , r u

etapei • 6-a: Mariana Munteanu,

Caaa

cM

eo91

, judetUl VMIUI.

Au m ~ 1 dar raspunsun hacre Oucu hlllan FernancY. 8 U$tem. jud. Pra hova: o...- Dan,

e ş b .

Daniel Oorcea, Cons <lnfa. Dan Tutu,... Brasov. EmMuet

Ş l e l a n Bab

adag , jud TulCea. Stan Sogdj

n<

·l

1141ul

, B u ş r e n ~ . Jud Pr:>nov3. Romk:j

Ph111C.

a ~ u l Gheorghe Gheorgt>i

u-DPr

. rud. Bacau. Mugur

Tuca, Rftd3Uf1 , Jud Suceava Cristian Tlmlt, Bls ttla Jud Ionel

Otoman

,

Babad.q

" TulCea· Roxana Iorga. O r a ~ u l Gheorghe GheorghHi·

Der

. Jud

Ba

cau.

Au

rnspuns par11al e •acl Geaminu Constantin, comuna Copacen i, jud.

Vil

cell. Bi nl d Cotllnel,

11 " ld. Adrian

Aneu

, comuna g r e ş jud.

va s

r

u1

; Adrian Condrea, Ploiesh: Aorln Popa, Moi •"

11

1 S.o

cau, Radu Pitriu, 8.1cau, C i t ă U n lac-.c=u. P1ol.,.d; Cl>ehafa Dumflru, comuna

Cogen

l."'·

, . 1 Consrnnt

a. C ă t i i l f n

Maxim, Oorohoi.

jud

. Botosani. Ionel Ş a n g u Tg . N e a m ţ jud Neamt: Dorin

Bolbef

, S1b1u. OctaYian Segiruanu. B r a ş o v Eugen Aplleanu, B u c u r e ş r i IOnut

Angt>e,

Bacau : Mihai

lupu,

com

una B o r ~ r rud Neamt. Daniel Mocanu, A l u x

d r o ~

Vasile Slrbu, P e l r o ş a m

Nnel Anghll

,

C o J r a ş Grom Adrian, la$;

GRESEALA I STET ILOR

,

UNDE MERGEM

ÎN TREAPTA

1

DE

LICEU

N u m e r o ş i cititori

- elevi

in

clasa

a VIII-a - ne-au adresat intreba

ri

referitoare la profilul

s p e c i a l i t ă ţ i l e

unor

licee pe care doresc le

ur

meze în treapta

1.

Vom

r ă s p u n d e

ac

elor

scrisori care

s o l i c i t ă

lnforma

-

1r de larg interes pentru

un

n u m ă r

mai mare de cititori.

in destul de multe scrisori ni se

c

er

precizari privind admiterea la LI·

CEUL INDUSTRIAL DE MARINA

D

IN

G A L A Ţ I

Liceul

p r e g ă t e ş t e

ca

~ r e de specialitate pentru flota co

m e r c i a l ă , m a r i t i m ă

f l u v i a l ă drn

R.S

.

R., in

meseriile: ELECTROME

CANIC NAVAL MARINAR. Pentru

anul ş c o l a r 1984- 1985, liceul dis

pune

, la clasa a IX-a,

de 360

locuri.

Se

primesc absolventi a

8

clase.

din

toate

l o c a l i t ă ţ i l e t ă r i i ,

i

nd

i ferent

de

ş c o a l a profilul liceului. mai

precizam se

a s i g u r ă

o

t e m e i n i c ă

pregatire la disciplinele fundamen

tale ( m a t e m a t i c ă ,

f i z i c ă ,

chimie)

de

specialitate. Absolventii liceului

pot

urma

orice

facultate din tarâ

cu

priorit'ate Institutul de

m a r i n ă

..Mircea cel

B ă t r î n

Constanta.

Li

ceul asigura incadrarea

tuturor ab

solventilor

in

cadrul flotei

R.S

.

R. in

meseriile

in

care s-au pregatit.

Li

ceul dispune de o b a z ă buna de în

v ă ţ ă m î n t ,

instruire

p r a c t i c ă

ca

zare.

I n f o r m a ţ i i

suplimentare privind

înscrierea actele necesare pentru

inscriere se

pot

obtine la secretaria

tul ş c o l i i telefon

1

74

21

sau

1

74

32

Pentru absolventii din Capitala,

care s-au interesat unde se pot

pr

e

gati

in

meseria

de

tîmplari, facem

d o u ă r e c o m a n d ă r i .

LICEUL INDUSTRIAL ..PIPERA

p r i m e ş t e inscrieri in clasa a IX-a la

u r m ă t o a r e l e profiluri

: PRELUCRA

REA I;EMNULUI

M E C A N I C Ă

Se

pot

inscrie

b ă i e ţ i

fete care au p

ro

movat clasa a VIII-a

in

anul ş c o l a

1983/1984

nu

d e p ă ş e s c

virsta

de

16

ani la

15

septembrie

1984.

în

scrierile se fac la secretariatul liceu

lu i

,

Bd.

Dimitrie Pompei nr

. 1,

sector

2,

telefon

33 32 75.

COOPERATIVA .. O B I L Ă TA

P I Ţ E R I E

din str. Lipscani

nr

. 57

,

Desene

de NIC

NICOLAESCU

-TRANSÎVERUL

.,START

r-'< -.... SPRE ViÎTOR :

A • •

-INCEP CU AAIPUFICATORUL

- ş i T O T U ş i

AMPLÎF/CATORUL

NU F U N C Ţ i O N E A Z A / ,_

I>E iNTRARE.

lstctul

n ~ » l • u

a g • e ş i l din nou. Va rugam sa-I

a J U l ~

scr t

indu

-ne r . • ~ p u n s u int (· Un plic

pe

CdrO

nu

Ull&lt

sa

1•

pili raionul

de

mao los. C i ş h g a t

r u l

va prim•

Oo

ploma • ~ >

vistet ..Start spre v Hor.. un premtu 1n Obtectc

R

aspu

nsul coree r la ..

e ş e a l a

1Stet110r"

d1n n u m ' ' " ' ~

treeut planorul

u1

nu 1

s-

a m

on

lar ampenarul C i ş l l g a l o r u l

era peo Vajko

Mihai

GIYTII. st<. Poetulul

r

. 133. Ar•cl. cod

2900.

•

sector

3,

telefon

16 76

73

,

t e ş t e in

treapta 1

de

liceu1 cu

prelucrarea lemnului,

in

cadru

ului 9e c o n s t r u c ţ i i nr

. 21, in m

. ile TIMPLARI TAPITER.

D

nut

ca se incheie contrac

te d

lar

izare

pe

o

d u r a t ă de

5 ani

din

treapta

1

de liceu primind

rioada

ş c o l a r i z ă r i i

o

i n d e m n i z a

nara de

440

lei.

De

asemenea,

COOPERA

,.INSTALATORUL ,

cu

sediul

c u r e ş t i

str. Radu

V o d ă nr .

11,

4, p r e g ă t e ş t e

i n treapta

1 de

profil construc

tii

in meserii

STALATOR SANITAR ELE

CIAN

iN

C O N S T R U C Ţ I I

plimentare se

pot

obtine la

cooperativei

sau la

tele

13 41 46.

LICEUL

DE

CHIMIE

IN

T R I A L Ă

NR.

4, P I T E Ş T I .

cu se

Bd

.

P e t r o c h i m i ş t i l o r

nr

. 23, t

2

51

42,

ş c o t a r i z e a z ă in

trea

elevi

~ n t r u

profilul CHIMIE

IN

T R I A L Ă (180

locuri

) pentru

lul

ELECTROTEHNICA

(72 l

Pentru cei care s-au intere

LICEUL INDUSTRIAL ,.R

BLICA

din B u c u r e ş t i ,

preciz

profiturile

in

care se pot prega

METALURGIE

,

M E C A N I C

E L E C T R O T E H N I C Ă .

Ş C O A L A

F E S I O N A L Ă din

cadrul a c e l u i

c

eu

,

ş c o l a r i z e a z

elevi pentru

rr il e

:

LAMINORIST-

TREFILA

MECANIC PENTRU

M A Ş I N I

LAJE

P R E L U C R Ă T O R

PRI

CHIERE. liceul industrial

.

blica , situat in bd. Muncii

nr

sector

3,

dispune de

un

loca

modern, dotat cu a t e l i e r - ş c o a l

binete, laboratoare.

Pe

par

c o l a r i z ă r i i ,

elevii

d e s f ă ş o a r e

t ica atit

in

atelierul

ş c o l i i cit

s e c ţ i i l e intreprinderii .

De

rem

ca atit elevii d in treapta 1

de

lic

cei

de

la

ş c o a l a

profesiona

incheia,

in

conditiile prevazu

lege,

contracte cu intreprin

..Republica . primind in

ac

b a z ă

burse

de

întreprindere

asigura e

la

absolvire 1ocuri

munca.

Redactor-

MIHAI

NEGULESCU

Secretar reapon ll

de redactie; Ing. IOAN VOICU

Prezentare

grllfld

:

NIC NICOLAESCU

A C Ţ I A r e ş t i P i a ţ a Sc

in

1. lelefon 17

60 10

, interior 1444

Admini

strat

ia Editura . Scinteia . T

Combinatul poligrafic

.Casa

Sc

in

Abo

namente

- prin oficiile

a

P.T.T.

R. Din s t r a i n ă t a t e ILEXIM

Departamentul

export-import

B u c u r e ş t i , Str

.

13 Decembrie 3. P.

136, 137, telex

112226.

ManuscriMie

nepublicate nu

l11

43911

16

pagini 2

CINE R Ă S P U N D E C Î S T I G Ă "

Talon de participat t' N 8

G R E Ş E A L A ISTETILOR

Talon de participare -----------



T

ansporturlle pe ape cunosc

o dezvoltare

r p i d ă d a t o r i t ă atit

c a p a c i t ă ţ i i mari de î n c ă r c a r e a

navelor

cit p r e ţ u l u i

de cost

mult

s c ă z u t f a ţ ă

de transportul

rutier ori feroviar.

Navete

de

mare tonaj sint ac

ţ i o n a t e de motoare dintre cele

mai puternice. Dar i a t ă ln

era

u t l z ă r tot

mai accentuate

a energiei nucleare in

f u n c ţ i o n a

rea motoarelor de mare putere,

a t e n ţ i a

p r o i e c t a n ţ i l o r se in -

d r e a p t ă

spre a c ţ i o n a r e a navelor

maritime

cu

ajutorul... vintului .

Motivul? Utilizarea energiei

eo-

liene

permite

reducerea

sub-

s t a n ţ i a l ă a ~ o n s u m u l u l de com-

bustibil. Astfel,

d a c ă

pe mare

s u f l ă un

vint

cu

vlt9za

de

30 de

noduri, nava

j a p o n e z ă

Shiu

Ai-

toku Maru

din

Imaginea

2 cu

î n c ă r c ă t u r a c o m p l e t ă

poate

ob-

ţ i n e de la vele 53 la s u t ă

din

R E V E N I R E

V S E L O R

C U N Z E

o

energia

n e c e s a r ă

pentru a na

viga

cu

o v i t e z ă de 12 noduri.

Pentru a se o b ţ i n e maximum

de

energie folosind alte viteze ale

vintului in diverse puncte de p

s u p r f ţ velei, un sistem de

culator comenzi automate de

reglare a

p o z i ţ i e i

velelor. Fixate

p

rame

de

o ţ e l velele

din

p î n z ă

de mare r e z i s t e n ţ ă se rotesc ast

fel inc

i t

generatoarele pe care le

a n t r e n e a z ă s ă valorifice la maxi

vintului.

A c e l a ş i

minicalculator

r e g l e a z ă automat capacitatea

motorului astfel incit la vint pu

ternic motorul diesel al navei

f u n c ţ i o n e z e cu un consum mi

nim de combustibil.

Desigur,

c e r c e t ă r i l e

vor

conti-

nua, p r o i e c t a n ţ i i v r persevera,

astfel cele mai diferite in

genioase forme de vele, cu

a ş e -

- z ă r i design tot mai eficiente

vor echipa marile nave maritime.

ln desenul

din

imaginea

1 pu

blicat

n

revista ,.lunii

-sint redate

ş a p t e

variante

lizare a energiei vintului

i

sportul pe Imaginea

z i n t ă un alt studiu

de

n

pînze. Oricum, s p e c i a l i ş t

tot

mai unanim de

p ă r e

vintul, energia ce a repre

o

p r i n c i p a l ă s u r s ă

de c ţ

înainte de

r e v o l u ţ i a

i n d u s

r e i n t r ă

din nou pe scena

selor enegetice. B i n e i n ţ e l

un rol principal.

1984 - Start Spre Viitor nr.6

Documents

Transcript of 1984 - Start Spre Viitor nr.6