1984 - Start Spre Viitor nr.6
of 16
/16
Embed Size (px)
description
Revista tehnico stiintifica a pionierilor si scolarilor, editata de Consiliul National al Organizatiei Pionierilor
Transcript of 1984 - Start Spre Viitor nr.6
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 1/16
NULV
IUNIE 1984
Oin
s
umar _
M de\ism • De \a
ioc
' ·
· m p r e u n ă
• •
n ţ i t i c
•
E\ec-
•
c o ~ s u ; m P ~ i e t e n i i
a d e 1 ă r u l u
:--
e h n i c o ş t i i \ i -
\a
~ l i a s t n e Raliu\
ideilor
• Recrea
t r o n c ă •
e
tice e Dialog
~ : : :
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 2/16
F i ~ a e d i ţ i e a Concu rsului repu
blican de c r e a ţ i e t e h n i c o - ş t i i n ţ i f
al
pion
ierilor
ş c o l a r i l o r
"start
spre
viitor" din cadrul Festivalului
nal .,Cinta rea României" este, f ă r ă
n d o i a l ă , un eveniment, o e t a p ă de
neuit
at
din v i ţ
.
celor
c
are d u p ă
orele de
ş c o a l ă
poposesc in l
abora
toare atellere pentru a da a ţ ă
celor mal c u t e z ă t o a inaripata
ginduri privind pasiunea pentru
teh
n i c ă
S e c ţ i u n i l e
concursului cuprin
zind o ar ie t e m a i c ă d i v e r s ă ii antre
n e a z ă pe
copii practic
in toate
sec
to
are
le v i e ţ i i economice sociale
,
le
o f e r ă din plin posib ilitatea de
etala pasiunile cele mai diferite,
de
a
se ş t i p a r t i c i p a n
-
u r i
de
a d u l ţ i
-
la
to
t ceea
ce
e o c u p ă
societa
tea. m cu a t e n ţ i e l u c r ă r i l e
premiate in decursul anil or, p o ţ i
in
e g e min
una
tul i
mbold
care a
de
term inat apropierea m
iilo
r de copii
de lumea tehnicii, lume pe
care ei o o g ă ţ e s c
cu
e l ( p l o
imp
lini
r i, cu
inge
niozitate creat ivi-
Pionierii din j u d e ţ u l se pre
z i n t ă cu r e a l i z ă ce u r c ă pe podiumu
rile
intl
llor premii acordate de juriu l
concursur
ilor
.,Start spre viitor". Dar
contactul cu l u c r ă r i l e
lOr
In cadrul expo
Zijiilor nu poate oferi decit patlial imag i
nea c o m p l e x ă a u n i i cu care cei ma i
miel e l e c t r o n ~ t i mecanici,
c h l m l ş t i
biologi, m o d e l i ş t l m i ş t i din
l i t ă -
ţ i l e
l ş l
inscriu e a l i z ă r i l e In efor
tul genera l de racordare la p r e o c u p ă r i l e
ce
v i z e a z ă l m b u n ă t ă ţ i
modernizarea
unor a c t i v i t ă ţ i productive,
ale
procesului
instructiv-educativ etc.
A d e v ă r a t e l e va
l e n ţ ale c u t e z a n ţ e i
p i o n i ~ t i
le p o ţ i
descoperi doar
in
ateliere laboratoare,
acolo unde prind contur cele mal î n d r ă z
vise, acolo unde Imposibilul nu se
sim te la el
a c a s ă
fiind mereu asaltat de
cu
ra
jul de a l n d r ă z n i construi.
Ne
vom
opri i n rindurile de doar la cel a
ror pasiune
v i z e a z ă
electronica aplica
ţ i i l e ei.
Vom
reveni in numerele viitoare
cu r e l a t ă r i din activitatea celorlalte
cercuri, c ă c i , practic, in toate am lntnnll
rezultate de exceptie. r e a l i z ă r i deosebite
prin gradul de aplicabilitat
e,
prin origina
litatea ideilor ce au
sta
t la
baza l u c r ă r i l
o
•
PIONIERIA
RAMPA
DE LANSARE
tate. D incolo de f iecare lucrare, de
fiecare
participa
re,
dincolo
de
bre
vatui de inscr iere,
d e s c i f r ă
m
imagi
nea unor noi
noi izbin
zi ale ş t i i n
ţ e i
tehnologiei, ale
se
tei de nou
c u n o a ş t e r e
ale
celor ma
i
ti
neri con
structori
inventatori
ai
i i .
La
cea
de-
a ~ a aniversare a or
g a n i z a ţ i e i r e v o l u ţ i o a r e de m a s ă a
copiilor pionierii tehnicieni se
p r e z i n t ă cu a l i z ă r i pe
m ă s u
grijii
cu
ca
re
si
nt
inconju
rat de in tr
egul
popor, r ă s p u n z i n d minunatelor con
ţ i i
ce li
s-au pus
la dispozit
ie
pen
tru a se
implini
ca oameni
demni ai
s o c i e t ă ţ i i Bucurindu-se, din partea
t o v a r ă ş u l u i Nicolae C e a u ş e s c u se
cretarul general al
partidu
lui , marele
prieten
ai
t iner
ei e r a ţ i i ,
e l e
iubit sti
ma
t al
ce
lor mai tinere
v l ă s t a ale patriei, de permanent,,
a t e n ţ i e
t î n ă r a g e n e r a ţ i e are la
dis
pozitie
ş c o l i ,
cu
moderne cabinete
,
laboratoare ateliere, tabere de va
cl uburi case de crea1ie, o
p a l e
de
mij
loa
ce
de recrea
249 case
ale
p ionierilor
m
lor patriei
18
fil iale ale acestora,
cu ee
ste 5 7
00
cercuri de d
if
erite
profr
lu
ri, peste 94 000 cercuri
tehni-
. "
co-aplicative pe obiecte de n v ă t
mint
care f u n c 1 i o n e a z ă tn
ş c o l
peste 3 500 cercuri care î ş i d e s f ă
activitatea in
u n i t ă ţ i
econo
mice o f e r ă un
ci
mp larg d e z v o l t ă r i i
aptitudinilor sp iritului de creativi
tate al copiilor.
Cit mai
m u l ţ i
tineri
m p l i c a ţ i
in
ac
t ivitatea de cercetare c r e a ţ i e
c e a s t ă e x i g e n 1 ă
a secretarului ge
neral
al partidului
este g u v e r n a t ă de
i ncrederea in capacitatea tineretului
de a se implica pasionat eficient
in toate procesele de r e v o l u ţ i o n a r e a
economiei. Cei peste
2
700 000 de
pionier , ci t
n u m ă r ă
O r g a n
Pio
nierilor, n v a ţ ă alfabetul unu l exem
plar mod de a î n d r ă z n i a visa, a
c
ute
za a
ă p t u i . C u n o ş t i
la
virsta margini
de a descoperi
ce
rceta vor
cu
n o a ş t e noi
valen1e.
într-un
plan
su
pe
r
io
r,
o d a t ă
cu primii
p a ş i
in
mese
ria
a l e a s ă
t i v i t ă 1 i l e
ă ş u r a t e
in
ateliere laboratoare s e a m n ă in
final
tot
atitea drumuri deschise
sp
re c u n o a ş sp
re orien tarea
pentru
me
serii le p rio ritare
eco
no
miei i o n a l e Tn a c e l a ş i ti mp, pen
tru
u r t ă t o r i i cr
avate lor r o ş i i
cu
tri-
•
CUTEZ NT 1
CRE TIVIT TE
CERCUL
DE
E L E C T R O N I C
DE
LA
C
ASA
PIONIERILOR I L O R PA ·
TRIEI DIN
I Ş O R
este cunoscu t
atit n / d e ţ cit de c ă t r e pasiona elec
tronic din intreaga Cele o u ă pre
mii intii pe obtlnute la
d ~ i a
de anul
trec
ut
a concu
rs
ului .,Start spre viitor• re
c o m a n d ă
de la
bun
Inceput activi
tatea
s u s ţ i
u t ă d e s f ă ş u r a t ă
de cei
pes
te
180
de
membri ai cercului sub Tndrumarea prof.
Cristu Budescu. Un aspect retine in mod
deosebit aici atenlia: fi
ecare
c o n s t r u c ţ i e
r e a l i z a trebuie
c a n t i n ă
obligatoriu
ceva original, contri,butle proprie, astfel
Incit activitatea d e s f ă ş u r a aici
nu
de
r u t i n ă , ci cu fiecare e t a p ă s ă ampli
fice pasiunea pentru nou, pentru studiu
cercetare. D u p ă cinci ani de activitate
n
cerc. Anca Manta r e c u n o a ş t e nicio
d a t ă
nu i-a
l ă c u t
se
re
pete, totdeauna
a fost atrasA de noile scheme pe care le-a
transpus In montaje,
a l ă t u r i
de colegi din
tre care ii amintim pe Gabriel
Pod
,
van i v ă ţ
r a g o ş
Slndelar. Proiectele de
•
viitor ale membrilor cercului sint deosebit
de T n d r ă z n e ţ e
f ă r ă indoieli ca se vor
materializa, m ă r t u r i e stind implinirile de
p î n ă acum . Dar nu la aceste proiecte in
t e n ţ i o n ă m sA ne referim, ci la o
l n 1 1 a t i v ă
meritorie a cercului de
electronlc:i
in
Sl
ghlfoara:
infiintarea
in
sediul casei pio
nierilor
m i l o r
patriei a unui
c o l ţ
mu
zel5 c
avind ca profil EVOLUTIA A
PARA
TURII DE INREGISTRARE , TRANSMISIE
1
REDARE
. Primele exponate
- a u
ocu
pat deja locul in vitrine: telefoane vechi,
gramofon, patefoane. c e n t r a l ă t e l e f o n
m a n u a l ă
aparate de radio
vechi
etc. Este
o I n i ţ i a i v ă
pe
care o s a l u t ă m I n v i t ă m
o t o d pe t o ţ i cei care p o s e d ă aparate
ce se î n c a d r e a z ă
in
tematica col ului mu
zeistic
de azi,
poate un viîtor muzeu.
care le pot oferi
se
adreseze
Ca1e
l
plonler1Jor fi olmiJor patrtel
Slghl f -
telefon
950171846.
LA
DI N viNATORI l-am f 1 ă s i t
pe pionierii e l e c t r o n i ş t i
n
p l i n ă activttate
d e s f ă s u r a t ă
sub semnul
v o i n ţ e i
de auto-
S T R T
S P R E
V I I T O R
color, cercetarea, cautare
cutezanta în gindire, p l a
î n v ă ţ ă t u cit munca p
r e v o l u ţ i o n a r al c r e a ţ i e i pe
e a ţ i a
t e h n i c o - ş t i i n ţ i i c
r e a s c ă d e m o n s t r e a z ă i m p o r
o s e b i t ă a m ă s u r i l o r luate d
cerea partidului statulu
pe
baza
i n d i c a ţ l l l o r t o
Nico lae a u ş e s c u privind
rea procesului Instructiv-ed
p r o d u c ţ i a ,
cu n ţ e l e v i e ţ
tatea d e s f ă ş u r a t ă Tn
cercu
n ţ i f i c e p i o n i e r e ş t i r
cea mai
s i g u r ă promisiun
dezvoltarea de miine a
te
hnicii
r o m â n e ş t i . Promisi
g ă m i n t
de p u r t ă t o r i
lor r o ş i i cu trlcolor t o
Ni
colae C e a u ş e s c u p ă r i n t
care
nut
r im
cele
mai ale
mente, si
mbolu
l cel mal
m
vrerll s i m ţ i r i l o r noastre.
Alese
sentimente
de
dr
e c u n o ş t i n ţ ă aduce
t î n ă r a
a patriei, t o v a r ă ş e l Elena C
care, a l ă t u r i de t o v a r ă ş u l
C e a u ş e s c u
ct
i
torul c o n d
României
contemporane
,
s
ca un savant de inalt pre
un minunat t o v a r ă ş de m u n
l u p t ă
pe calea i s t o r i c ă a n ă
or induiri sociale in patria
constituind o ă l u c i t ă p i l
siune a b n e g a ţ i e r e v o l u ţ
edificarea operei
de
c o n s t r
c i a l i s
c o m u n i s t ă
La
ac
est ceas de bucurie
t l n ă r a generatie a
pa
tr
g a j e a z ă s ă o b ţ i
no i tot
succese, s ă - ş i a d u c ă dl n p
b u ţ i a
la
edificarea pe p ă m î
triei scumpe a s o c i e t ă ţ i i co
d e p ă ş i r e de ridicare pe plan
c a l i t ă ţ i i muncii lor. Aflat la
drum, cercul cuprinde
20
de p
clasele a VI-a a Vil-a care,
marea prof. H e g e d u ş
aparatura de laborator.
au
fina
taje cu grad de dificultate red
acum
la
construirea unul ohmm
tronic liniar la care o c o n t r i b u
aduc pionierii Ioan P ă d u r a r
tlna Moraru, Anca Todoran
colegi, printre
care
i c u
Dan i
el
Adrian Nilca,
l
zor
la
finalizarea unul aparat
a solutiei de c l o r u r ă de so
lod de mercur destinat a u t o d o t
ratorului de chimie.
RADIOAMATORII DIN
RE
c u n o s c u ţ i In
ţ a r ă
dincolo d
el
.
Dar
cea
mai mare
pa
rt
e din
ş i - a u inceput activitatea ca pio
drul cercului de r a d i o e l e c t r o
Casa pionierilOr
ş o l m i l o r
pat
calitate. Valentin M a r i ş Lasz
Alexandru Albert, Ion Tlmar
radloamatori autorizatl
c o n t i n u î
siunea
ce
a debutat In anii
Acum a l ţ i l ţ i viitori radloama
f r e a z ă tainele frumoasei preo
ajutorul unui inimos talenta
tor care este conducatorul de
Ş t e f a n Ce
î n s e a m n ă
activitate
prin ce se
m a t e r i a l i z e a z ă
ea? P
turile pe care cei 193 de copt
pe r e a l i z ă r i din domeniul elec
dlotel89rafiei, radloamatorismudlogonlometriei.
l ă t u r i
de a
m ă s u r ă control. amplificatoa
dio
r a d i o f r e c v e n ţ ă
generato
d l o f r e c v e n
pionierii din Re
tind joaca este s p e c i f i c ă
r e a l i z e a z ă u c ă r i i electron
g a m ă destul de d i v e r s l a
nume din multele pe ca re c o
cercului le-a amintit, precizind
e r ă doar la cel
mal
buni dintr
Iuliu Moldovan,
ca
rmen Mlllta
Samu. Iuliu
Mera.
Vasile Ş e r
Pop
, Csaba Lorincz, Angela
Imag inile p r e z i n t ă aspecte d
de e l e c t r o n i c ă din
g h i ş o a r a
cercul
de r a d i o e l e c t r o n i c ă
d
(foto 2)
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 3/16
ROMANIA
PE
.
DRU UL
MARILOR
Î N F Ă P T U I R I
26 mai 1984. O zi care a intrat
in
istoria
patr iei, care se a ş e a z ă
in c o n ş t i i n ţ a poporu
lui român ca o s u p r e m ă t r e a p t ă de r e f e r i n
l n e a s t zi,
o n d u c ă t o r u l
partidului sta
tului nostru,
t o v a r ă ş u l
Nicolae
C e a u ş e s c u ,
a
deschis oficial n a v i g a ţ i a pe noul drum de
al ţ ă r i inaugurind astfel Canalul D u n ă
re-Marea
N e a g r ă
ctitorie
e r o i c ă
a unui po
por er
oi
c.
Un vis î n d r ă z n e ţ a fost transformat,
dar
,
in
realitate. Marea
s t r a l ă
a l b a s t r
- care va peste secole milenii,
atita ti
mp
ci t
va
planeta n o a s t r ă -
d e m o n s t r e a z ă
cu puterea faptelor in
n ţ a poporului român s ă t r a n s p u n ă
in
toate
m ă r e ţ e l e ob
iective ale Programu
lui partidului, ale planurilor programelor
d e z v o l t r i i economico-sociale a patriei.
Canalul
D u n ă r e - M a r e a N e a g r
se consti
tu i
e ca o
m o n u m e n t a l ă c r e a ţ i e
a gindirii
in
g i n e r e ş t i n a ţ i o n a l e fiind cea mai reprezenta
t i v ă
c o n s t r u c ţ i e
r e a l i z a t ă
Îfl
e ş t i
ani de
pu
e r n i
fnftorire
s o c i a l i s t ă
a
i i , d e n u m
pe drept, de intregul popor, "EPOCA
NICOLAE
E U Ş E S U
Grandioasa c
on
s t r u c ţ i e p o a r t
amprenta n c t ă a gindirii
a c ţ i u n i creatoare ale p r e ş e d n t e l u
sub a r u i conducere indrumare
s-au realizat toate r ă r i l e î n c ă din primele
faze. Aflat in repetate ri nduri in mijlocul
p r o i e c t
constructorilor, secretarul
general al
partidulu
i, o v a r ă ş u l N
ico
lae
C e a u ş e s i-a indrumat, i-a l ' l s u f l e ţ i t deter
minind direct, prin i n d r u m ă r i l e r i e n t ă r i l
sale, realizarea
c o n s t r u c ţ
la cele mai
inalte cote de e x i g e n ţ ă p r o f e s i o n a l
O p e r ă a in tregului popor, s t r u c ţ
nalului se inscrie ca o s t r ă
in Istoria tehnici i
a acestor a
n
e x c e
p ţ i o n a l e împliniri socialiste. treb
subl iniat a c e a s t ă e s t u o a
fost
r e a l
z a t ă in întregime numai
pr
in e
material uman al
pop
orul ui român,
in
p e r i
a d ă
ci
nd lumea
l n t r e a g i m ţ e a
e
tele recesiunii economice ale crizei ene
tice.
Fapt care
s t r e a z
o
in
plus
rile resurse ale orinduirii noastre social
o c a ţ i a de c o n s t r u c ţ e p a ş n i c ă a popor
•
ln
cedrul e x p o z i ţ i e i
j u d e ţ e n e
Start
spre vHtor", deschid la
Sibiu,
u fost prezentete o serie
de
luerir
l
e etesti cuno-.•rea de
citre
eu·
orl a
n e c : e s l t i ţ l l o r
lmedtete din dl·
ftf'M domenii
de
ectiYttate.
Ca 1
fn
.rte
e d i ţ i i am
putut con
tete o
asidui
preoc:upere
1
pentru
esignul
lucrirllor
, astfel fncft multe
intre ecestea se
sltueui
- prin
odul
de
prezentere -
la
nivelul
elor realizate Industrial.
Pagini realizate de
Ioan VOic
.l
roman
•
PIONIERII ENERGETICIENI
DIN
D O M A Ş N E A
Discutam cu
t o v a r ă ş u l
Românu A
ch1m
primarul comunei
D o m a ş n e a din
judetul
C a r a ş - S e v e r i n .
despre contributia pe
car
e
1 - o aduc pionierii din comuna la mult1 ·
piele Impliniri care au schimbat i n f â ţ i ş a
rea l o c a l i t ă ţ i i viata oamenilor in anii
so·
Calismului. Am aflat astfel ca practic fie·
care realizare. fiecare
n o u ă
izbinda
pe
d1umul m o d e r n i z ă r i i p o a r t ă amprenta
p a r t i c i p ă r i i celei mai tinere generatii a co
munei u r i
de
p ă r i n ţ i la
i n f ă p t u i r e
unor obiective dintre cele mai a m b i ţ i o a s e
.,
Dar , imi spunea
interlocutorul
meu
•
~ > x i s t ă
aici.
in
comuna, o realizare care
1-a consacrat din
plin pe
purtatorii crava
telor
r o ş i i
cu tricolor ca a d e v ă r a ţ i creatori
de valori puse in slujba colectivitatii. Este
vorba de microhidrocentrala ş c o l a r ă .
Î m p r e u n ă
cu profesorul Iosif Galescu,
directorul
ş c o l i i , c u n o a ş t e m
indeaproape
a c e a s
realizare.
cu
adevarat
de
excep
tie. De
e x c e p ţ i e
atit prin c o n c e p ţ i e cit
prin modul de executie. Apa unui piriu C<
trece prin localitate, chiar prin apropierea
c o l i i , a fost obligata sa strabata pe 250
metri o galerie cu denivelarea de cea 10
L STARTUL PERFORMANTELOR TEHNICE
Pion ie rii tehn ici
en
i d
in
mun icipiul
B r ă i l au cunoscut e m o ţ i unei competi·
f i n a l i z a t ă
recent care le-a pus la i n·
cercare atit
spir
i
tul
de
cr
eativitate, c
it
cel practic, real i
st
, temeinicia u n o ş
l
or l t e
la orele
de l a s ă
Tn
t i v i t
cercu
ri lor t e h n
c o - a g ~
t i v e ' t l l
flce din o l i de la pionierilor
ş o l m l l patr iei din l
oca
li tate.
Pr
oba lor
de c
ulturi c o - ş : t i i
n ţ i f
i c ă
este int i
tu
la
..La atlftul
perfoclll&llfelor Wwllce
se
Includ
e,
a l ă t u
de alt
e
pr
o
be
p r e v
zut
e,
Tn
cadrul
con
cursul
ui .Pionlefl
ln
enll de
tumlni
81 patriei•,
I n i ţ i a
de
torii cravate
lo
r r o ş i i
cu
trico lor bri ll
en
l,
care s-a aflat, in acest
an
, la a 11-a e d i ţ
Incepind d in luna martie a.c.
p e r t
p a n ţ
s-au prezentat la acest ..start
u t e z
o r ,
prezenti
nd
aparate din multiplele domenii
r o r a
s-au dedicat
in act
ivitAtile
lor
de
ti
neri tehn
ic
ieni:
e l e c t r o n i c ă
electroteh
nlcl
a u t o m a t i z ă r r a d i o t e h n l c ă , meca
nici
ş i r l e
timplir
ie, transporturi,
r i c ă ,
n f o r m t i c ă
ag
ricol
e,
material didactic
etc
.
la
realizarea
aoes
tor aparate, autorii
au u t a t s i
respecte
cnterille impuse
de
regulam
entul
probei,
anume: eficien1a.
f u n c ţ i o n l i t a de-
slgnul modalitatea de prezentare la
n e r e a probel.
Intr-una din zil
ele
c
on
cursului, i-am
su
rprins cu aparatu l nostru fotografle pe
citiva di
ntre p a r t p a n ţ la
clipe
du
pA
ce au trec
ut
de emotiile
m l n ă r i
In a ţ a unui juriu exigent. Sint p i o n ~ e r i de
la ş c o l i l e nr.
14, 13, 8. 2.
22
.
care au pre-
metri. pentru ca la capatul traseului
de pionleri
s a - ş
puna intreaga energ
slujba turbinel realizata ea de
a c
pric
eputi pasionati tehnicieni care
pionierii din D o m a ş n e a
Sub suprave
rea indrumarea permanenta a dire
rului ş c o l i i , pe baza proiectelor real
de acesta. pionier din clasele a VI
VIl-a a VIII-a au
m e ş t e r i t in
ate
ş c o l a r , b u c ă ţ i c a
cu bucâtica.
a c e a s t ă
crohidrocentrala ce a
ă c u t
ca
a
ş c o a l a
in
care el invata fie inde
d e n t ă
energetic
din
punct
de
vede
iluminatului.
Proiecte de viitor? C r e ş t e r e a difer
de nivel prin urcarea In continuare a
ductei, ceea ce va permite
c r e ş
puterii microhidrocentralei.
z
en
tat o turbfnl eoliana cu gene
pentru producerea curentului elect ric
dispozitiv pentru
m e n ţ i n e r e a
tempera
constante intr-un
ţ i u
Tnchls, un s
nal izat
or
electron
ic
et
c.
P
ri
ntre rea
to
ri ,
li
ami
nti
m
pe
pi
on
i
erii
Adrian
taru, Teodor
BizAr
, P e t r u ş Hurmuza
Eugen
Gh
lnea, lonut Nucutii, Octa
Tetelea. Dupa cum s-a doYedlt, part
ic
rea la acest start al crea
tl
vitiilil
le-a
I
pat mal
mult
vointa
r e a l
uno
c r ă r i
cu reale performan
te
teh
ni
ce.
S T R T S P R E V I I TO R e
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 4/16
~ ; = ~ ~
U
rm re
din
n u m ă r u l
tr
e
cut)
FUNCTION RE
M I Ţ I T O R U L U I
m i ţ ă t o r u permi
te
d o u ă moduri
de lucru: telefonle cu
b a n d ă l a t e a l ă
telegrafie.
F u n c ţ i o n a r e a
In telefonle
Semnalul de e c v e n ţ ă pro-
venit de la microfon se
a p l i c ă
prin
sorul ţ i o m e t r u l u i P304 se
a p l i c ă semnalul de la oscilatorul de
500 kHz. Condensatoarele C318
C319 servesc la fazarea mixerulul.
ln
punctul de conexiune 203 apare
semnalul
DBL
Pentru reglajele
a m i ţ ă t o r u l u i
se
f o l o s e ş t e oscilatorul cu d o u ă
tonur
i
(
anzistoarele T301 T303). Osci
latoarele sint de tip cu defazare re
z i s t e n ţ ă
condensator. Reteaua de
defazare este
c o n s t i t u i t ă din
: C313,
R314, C312, R313, C311, R312
respectiv R303, C303, CR302, C302,
R301 , C301. Rezlstoarele R305
R316 vor trebui alese astfel ca
in
co-
lectorul lu i T303 respectiv T301
forma semnalu lui fie
u s o i
P o t e n ţ l o m e t r e l e
P301 respectiv
P302
g u r ă la intrarea mixerului
(T302) nivele egale.
P o t e n ţ i o m e t r u l
P303
r e g l e a z ă ni -
velul semnalului de test care prin
condensatorul C317 este aplicat mi
12v Rx
701 R703
R701
R711
R702
R70
4
703
· · · .
T R
N
1VERUL
· ·
< >
- . ' - ' -
.
. . -
.- .
START SPRE VIIT R
•
. .
•
. . . . . .
.
' ·
p o t e n ţ i o m e t P305
condensato
ru l C324, bazei tranzistorului T304
montat ca a
mp
lificator, colectorul
este cuplat direct cu baza
lui
T305
montat ca etaj repetor pe emitor.
Cuplajul cu mixerul echilibrat se
face prin condensat
orul
C321 .
Modulatorul ech
ilibr
at este
echi-
pat cu diodele 0 301 0304. Pe cur-
( 201
202
l 2
01l
•1 2vRx
xe rului
echil
ibrat.
Pentru
ţ i n e r e a
semnalului cu
a l ă n i c ă se
o s e ş t e
fil
trul EM
F30Q 3V
, care la emisie
r e c e p ţ i e
este conectat cu diodele
0201 - 0204. Polarizarea diodelor
0201,
0204
este a s i g u r a t ă de rezis
toarele
R21
4, R213 respectiv R219
R220. Pentru a evita cuplajele pa-
R
206
215
R205
P203
(214
R204
b
c
RAA
107
BC 109
- --A_.. .
c
I I
I T
nD__
razite, pe
l a n ţ u l
de alimentare a d io
del
or
au fost montate filtre
RC
for
mate din R217 C224 R218 C230.
La
emisie, de la mixerul echilibrat,
prin punctul
203,
dioda 0201
C225 semnalul
DBL
este aplicat fil-
trul
ui, la
i e ş i r e a
c ă r u
g ă s i m un
semnal
BLU
.
Prin condensatorul
C227, dioda 0204,
cond
ensatorul
244
R706
(708
R709
R705
706
P702
C229 semnalu l BLU este a
L401
.
Circuitul oscilant format
bina L402
divlzoru
l
C402. C403 este cuplat ind
L401 are o
r e c v e n ţ ă de
(fo) de 500 kHz.
Din pu
nct
ul de conexiun
C403, semnalul este aplic
tranzistorului
amplif
icator.
rea este
a s i g u r a t ă
prin R401
trul format din R404 , C404
ampliflcatorului este c o m p
L403, C406.
Cuplajul cu mixerul ech
face prin
i n d u c t a n ţ e l e
L404
C407.
Bobina L406 este cu p
d i a n ă fapt care face ca la
ei semnalul fie defazat
Mixerul format din tran
z
T208
RAA
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 5/16
12vTEST +12v Tx
R
06
(3 0
4
t r = ţ i :
C 3 6
310
mixare
nedor
ite, semnalul est
cut printr-un filtru trece b a n
tip
C E T Ş E V
format din 4 celu
m ă t o a e l e
boblne
con
d
toare L602. C601 , L603, C60
2.
C605, L605, C606. Condensat
C603, C604, C606, servesc la c
jul
intre celule.
C317
P303
1.0- i--. .---+--<1(
321
Prin condensatoru l C607 sem
de la
r e a
filtrului se
a p l i
baza tranzistorului T601, car
p r e u n cu T602 f o r m e a z ă un a
ficator de t ip cascod in f r e c v e
9000 kHz.
Cont
u
are In
u m ă r u l
r :jr
:J
h R3:18 J •
2v Tx
SSB
Trtfu
Duml
Y0
Maestru al
sp
320
R319
R316
R321
016
313
R315
01 5
HIC.
R32
4
T402 T403 transpune semnalul cu
f r e c v e n ţ a
de 500 kHz in cea de 9000
kHz.
in
punctul 402 se
n j e c t e a z ă un
semnal cu
f r e c v e n ţ a
8500
kHz.
Sar
cina mixerului
E Sie
formatii din b
o
bina L407 condensatorul C41 2.
Pnn L408 C414 semnalul
se
mtro
duce în fil
trul
trece banda
9000 kHz.
Pu
nctul
de
f u n c ţ i o n a r e
a
tran
-
Ta
Tlo01
uos
zistoarelor T402 T 403 este deter
minat de divizorul R405, R406.
Pe
bara de alimentare s-a montat filtrul
R407 C413.
P o t e n ţ i o m e t r u l P401
r v e ş t e
la echilibrarea montajului.
Fac torul beta al tranzistoarelor
T402, T 403, trebuie fie cit mai
apropi
at cu p u t i n ţ ă
Pentru atenuarea produselor de
T402
T
403 ---4-..J
- - ~ : r - - - ~ H : ; : ; ; : r - o • 1 2 V
Tx
Rlo06
401
L601
+1
2v
R601
C6C3
R
6v3
R6C4
604
(610.
1
5
9
0 603
l 611
501
1
R636
l S12
•
Numarul
bobl nel
- - - - - - - -- --------------
--
Olametrul D iametru
sirmei earcasel
Tipul
mi
ezului
Nr
.
splre
Observatii
(mm) (m m)
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
L 201 Cu Em 0,15 Fl455
ktU 10
L
202
ldem idem ldem
L203
L204
L205
L206
L
207
L 2
08
L209
L
210
L211
L 212
L
213
L
214
L
215
L301 '
L302
L 401
L402
L403
L404
L405
L406
L407
L408
L 501
L 502
L
503
LS
04
l<;O i
4.505
&.507
LSOI
L509
L 5
10
L 511
L512
L 5
13
L
514
L515
L516
L 517
L 518
L519
L520
L 521
LS22
L
523
L 524
L52S
L526
L527
L 528
L529
L 530
L
531
Cu Em 0,1
••
Cu
Em 0.09
Cu Em 0,1
"
Cu
Em
0,
15
Cu
Em
0.2
Cu Em
0.2
••
Cu Em
0.3
"
Cu Em 0,5
"
Cu Em
0,
65
Cu Em 0,4
CuEm1m
Cu Em 0,65
"
5
4
4
.
.,
"
-
t
f e n t ă
L
20mm
A
455 kHz
-
•
-
F e r i t ă
punct
r o ş u
F e r i t ă
punct
r o ş u
2
2
65
7
6 5
7
250
40
65
65
1
7
65
65
7
7
2
x33
2115
2
5
35
- s
Se boblneazi pest
Se b o b l n e a z ă pest
Se
n e u ă
pest
Se boblneazi pest
Se
bobineazi
pest
Se b o b l n e a z ă pest
Se boblneazi pest
Se
boblneazi
pest
Se b o b l n e a z ă pest
Se b
obl neazi eu
fi
se
1nserlazi eor
Se boblneazi eu fi
se i
a z ă
eoresp
Se
bob
l
neazi
pest
Se
boblneazi
la
e
rece
al
lui L S
4
Ft-n
la
~ ~
K ~ ~ ~
Se o b i n e a z ă la e
rece a
lui L
5
>.. DoN•.c..u
1 1
c
l e ce
al
lui
L S
-
"
n
•
"
-
"
•
F e r i t ă
p. violet
t o r - f e r i t ă
.,
•
24
24 Se
bobin.-zi la
f tCe.a luiLS
4
Se
bobineazi
la ci
3
17
17
L S07
3 Se b o b l n e a z ă la
r
ece
al
lui
L
5
2 Se n e a z ă l a
10
10
2
2
10
10
2
5
10
10
2
x24
24
7
2 x7
5
5
s
rece al lui L
5
Se
bo b
lneazi la
rece al lUI L 5
Se bobineazi la
rece al lui L
Feriti
cu
6 orlf
C606
X
10 A
••
Tor e r i t ă
pun
9 X 6 X 2
Tor
feriti pun
18
X
8
X
9
Tor
feriti pun
20 X
10
X
Se boblneazi l mp
L 527 (trei f
F e r i t ă eu 6 orlllc
6
x10
A2
S T R T
SP RE V I I T O
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 6/16
• M D D E L I S M •
fel ca ceie ale modelelor propul
sate cu motor
de
cauciuc. D i f e r ă
doar fuselajul care este construit in
f u n c ţ i e
de
modul cum se
f i x e a z ă
motorul cu arc. Fiind vorba
de
ran
dament, la acest model,
pe
axul
pe
care este montat arcul, se mal poate
Instala î n c ă un arc suplimentar care
dub
leze
f o r ţ a ,
dar care
nu
Tn-
greuneze prea mult aparatul. Paiele
elicei
vor
fi pliabile Iar pasul di -
mensiunile se
vor
alege in
f u n c ţ i e
de n u m ă r u l de
ture dezvoltate
de
arc de f o r ţ acestuia. Armarea
motorului se face cu cheia ceasului.
E R O O D E L
P R O P U L S O R
C U
R C
Din
i n i ţ i a t i v a pionierilor D ă n u ţ
T ă u t Gheorghe M ă l ă d e a n la Casa
pionierilor
ş o i m i l o r
patriei
din
Ş i m l e u
Silvaniei,
j u d e ţ u l
S ă l a j , in ca
dru l cercului
de
modellsm, sub
in -
drumarea maistru lui instructor Petru
Rus a fost realizat un aeromodel
proputsor cu arc.
P i n ă in
prezent,
asemenea aeromodele au avut ca
sistem
de
a c ţ i o n a cauciucul PI
relll , material
din
import, montat in
fuselaj. Originalitatea aeromodelului
c o n s t ă in realizarea motorulul cu
arc,
c o n f e c ţ i o n a t
dintr-un mecanism
de
ceas
de
m a s ă cu arcul
lung
puternic. Din acest mecanism s-a
sat o m i c ă parte din schelet r o ţ i l e
necesare pentru multiplicarea
r o t a ţ i
ilor. Aripa stabilizatoarele sint la
Motorul aeromodelului este fixat pe
o r a m ă o v a l ă c o n f e c ţ i o n a t ă din
pla-
caj de tei cu ş a s e straturi. Fixarea
motorului
pe r a m ă
se face cu ajuto
rul
ş u r u b u r i l o r
M2. Motorul este ca
renal cu o c a r c a s ă din placaj
de
1
mm. Panoul frontal
prin
care iese
axul mot
orului
este carenat
cu
o
a c ă
de batsa de
8
mm,
m o d e r a t ă
aerodinamic. Carcasa cu motorul
se
f i x e a z ă pe fuselaj cu ajutorul unui
inel
oval,
prin
care se introduce un
ş t l t
de
otel din s î r m ă de 1 mm.
• Fusele)ul este construit in felul
u r m ă t o r : se construiesc panourile
din placaj
de
tei de 2 mm, in f o r m ă
o v a l ă , se fac c r e s t ă t u r i l e pentru
lon-
geroane care
sint
in n u m ă r de
8
cu
dimensiunile de 2 x 4
mm
. Se
mon-
t e a z ă contrafirele pentru rezistenta
la r ă s u c i r e a fusetajulul. La c a p ă t u l
din spate al fuselajului se l i p e ş t e
deasupra o
f î ş i e
de batsa
de
2 mm,
pe care
se vor
fixa stabilizatoarele
modelului. Fuselajul se i m p i n z e ş t e
cu hirtie
japico
.
•
ripa
se
c o n s t r u i e ş t e din
lemn
de
balsa
d u p ă
colete
din
plan. Ner
vurile se c o n f e c ţ l o n e a z ă din p l a c ă
de
balsa
de
1 mm, Iar longeroanefe
din
bagheta
de
baisa. Asamblarea
scheietului aripii se face cu clei
GO
sau cu aracet. Urechile aripii
se m o n t e a z ă la partea
c e n t r a l ă
cu
ajutorul
unor
chesoane
din
placaj
de
2 mm. Jmpinzirea aripii se face
cu
hirtie
japico,
fo
losind la
lipire
clei
AGO.
• Stebillzetorul ortzontel are el
ca aripa,
un
profil concav-convex.
Nervurile se construiesc din p l a c ă
de balsa de 1 mm. Se
a s a m b l e a z ă
cu clei aracet se
i m p i n
a c e e a ş i
hirtie.
• Steb
iUze
torul vertlc8J
s t r u i e ş t e d u p ă colete din
bagheta
de
2 x 4 mm s
z e ş t e pe
ambele
p ă r ţ i .
O d a t
pinzirea stabilizatorului ve
bordul
de
scurgere al aces
lipi o f î ş i e
de
carton duplex
cm, pentru a putea face cu
turile pe d i r e c ţ i e . Stabilizato
cal se
f i x e a z ă
pe fuselaj
p
mediul a 2 g ă u r i f ă c u t e in
spatele fuselajului.
Tot
pe
p l a c ă se
f i x e a z ă
stabiliza
zontal, cu ajutorul cauciuc
• Peresolul este piesa c
c ă r e i a f i x ă m pe fuseiaj ar
c o n s t r u i e ş t e din lemn d
d u p ă forma cotele din
• Paiele ellcel se c o n f e c
din p l a c ă
de
balsa de
1
mm
u r m ă t o r : se face mai intii u
al formei palei, apoi se d e c
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
REZERVO RE
SI COMBUSTIB
1
1
1
1
t
1
J
'
- - - - - t r -
-
_ _ _
_____
__
. . . ~ _
___
...
s r
1
t
- __ ..
REZ
ER
VOR 58crrf
•
1
,
PENTRU
EROMODELE
D u p ă realizarea aeromodelelor,
captive sau cu r a d i o c o m a n d ă ur
m e a z ă
o n o u ă e t a p ă la fel de impor
t a n t ă
anume
c o n f e c ţ i o n a r e a
re
zervorului
prepararea combustibi
lului pentru
f u n c ţ i o n a r e a
m o t o r a ş u -
lui.
Rezervoarele au diferite forme
dimen12iuni in
f u n c ţ i e
de
tipul mode
lului. In fig. 1 p r e z e n t ă m un tip de
rezervor pentru modele de ş c o a l ă
antrenament, macheta,
cu un
volum
de
58
cm3
Mal intii se t r a s e a z ă un ş a b l o n din
carton, conform planului d e s f ă ş u r a t
la scara
1:1,
d u p ă care se decu
p e a z ă cu a t e n ţ i e din t a b l ă de 0,3
mm
forma rezervorului. Peretele
2
este perforat antlbalans dimensio
nat
pentru carburantul necesar
unui
zbor de 5 minute cu un motor de 2,5
cm3 Ţ e v i l e de alimentare
l e g ă -
t u r ă sint realizate din rezerve
de
mine de
pix
.
D u p ă
cositor/re
s p ă -
lare in interior cu
a p ă
c u r a t ă rezer-
t
nPVC
l
1
1
1
l
1
vorul
se
m o n t e a z ă pe
fusel
apoape
de
motor. fn figur
prezentat alt model de reze
tru aeromodele de
a c r o b a ţ
Combustibilul utilizat es
d u p ă tipul m o t o r a ş u l u i As
tip Diesel cu
c a m e r ă
de a
g l a b l l ă
folosesc u r m ă t o a r e
de
combustibil:
Pentru roda/, care d u r e a
d o u ă ore, combustibilul va
din eter sulfurlc de uz teh
eter anestezic,
petrol
lampa
de ricin, in p ă r ţ i egale.
Pentru
ş c o l a r i z a r e
antr
m o t o r a ş u l va
fi alimenta
combustibil format ·din 3 p
1,5
p ă r ţ
petrol
lampant
p ă r ţ i
ulei de ricin. La co
pentru
a m ă r i
viteza
de
ard
zului comprimat in cilindru
lui, acestui combustii i
a d a u g ă
20Jb
am/1-nitric.
Dupll concurs motorul
v
lat, 1n mers, cu un combus
f ă r ă
am/1-nltric deoarec
din aluminiu
ori
sl/uminlu
tens corodate de
n i t r a ţ i .
Pentru m o t o r a ş e l e cu buj
d e s c e n t ă combustibilul va
din 25 ulei de ricin
75
met
ilic. Barbu
CeH
pionieril
or i
patriei
Cu
rt
ea
d
,
________
•
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 7/16
piese din placa de balsa de 1 mm.
P r e g ă t
un cilindru inalt de 20 2
5
cm cu diametru de
25
cm. Se
ung
cite c i l e
cu clei
-
A
•
20
-l L -
80
- j
1
.....J
1 .
•
Liculree modelului. Intrucit
modelul este impinzit cu hirtie
ja
pico, mai intii se va proceda la intin
derea hi rtiei. Pentru aceasta
se
pul-
v e n z e a z ă
fin cu a p ă
s u p r a f e ţ e l e
care
se s i se
usuce. Prin elimi
narea apel, hirtia se va contracta
mal mult ca inainte de umezire.
D u p ă a c e a s ă o p e r a ţ i e
s u p r a f e ţ e
se
p u l v e r i z e a z ă
cu
2- 3
straturi de
e m i l i t ă sau nitrolac.
-
~
,__
80
90
:z
o
N
B B
. - - . . .
-· - - ---·
-
_
-
- . -
. - . ---
-
co
)
N
-
CD
X
LJ l
<
l
....J
<
m
\
•
•
•
-
0..
-
....J
:::>
.....J
-
..
o
a::
0..
o
o
( (')
AGO
. Intre cele doui plici
se
int ro
duce
hirtie jap
ico
pentru a mir i re
zistenta paielor. Axa n l ă a
palei
va
fi inclinati cu
25
grade
de
axa cllindrului. Paiele
se f i x e z
pe cilindru prin n f 6 ş u r a r e a unei
sfori peste c
il i
ndrul pe care am pus
paiele. D u p ă uscare, paiele se mo
d e l e a z ă
cu hirt
ie
de
in
a ş a
fel
incit bordul de atac al palel co
r e s p u n d ă
cu sensul de
r ă s u c i r e
al
axei motorului. Paiele se
f i x e z ă
intr-un butuc de balsa
cu
s e c ţ i u n e a
p ă t r t ă sau dreptunghlulari, lntro
ducindu-ee cu clei intr-o c r e s t ă t u r i
f ă c u t ă in
diagonala butuculul. Pen
tru a se asigura rezistenta butuculul,
acesta se p l a c h e a z ă cu placaj de
1
mm pe cele o u ă laturi unde se face
gaura pentru a fi fixat pe ax. Se fac
u r i l e pentru fixarea pe ax, se fi
e a z ă ş t i f t u r i l e pentru delimitarea
pl lerfi
se
m o n t e a z ă clrtigeie pen
t ru f
ix
area firului
de
cauc
iuc
, care
u t ă
la plierea palelor.
1--
f
1-- ·- -
•
LAinurea modelulal. Motorul
,
care constitu ie botul modelului, este
demontabll . Se a r m e a z motorul, ti
nind
u-se cu o axul cu pale_
e.
SECTIUNE A
A- t1
Se 1:1
... - 1
1
1
t_
tn
-..:t
r
•
•
"
1
\
\
•
BOTUL
CU MOTORUL
Sectiunea B B
Sc
.1:1)
1 o :
1 1
1 .::;: 1
~
1 1
1
o
1
l
•
CLICHET-
/
ARC
U:
---ff-t--
• c.ntr
. . modelului se face la
fel
ca
la
orice
planor, detennlnln
du-se centrul
de
greutate pre
siune la locul
stabilit
Aripa
se
poate
deplasa in a ţ a in spatele fuselaju
lul, permitind stabilirea coeficientu
lu i maxim de
f i n e ţ e
al planorului.
•
\
\
'
'
1
o
o
Apoi
se n t e a z ă
pe fuselaj, c
torul unui t i f t Eliberarea mod
se face
ca
la celelalte pro
pu ls
impingindu-se aparatul
Tn
•
•
'
-
w
t-- .
w
.....J
<
a..
.....J
:::>
z
o
.....J
co
<
V )-
S T R T S P R E VI ITO
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 8/16
CONSTRUCTOR -
T R
Î N T R E A G Ă
•
Indiscutabil,
c o n s c ţ i a
marii ma
gistrale fluviale maritime a reprezen
tat
un
examen deosebit pentru
in
treaga economie
r o m i n e a s c ă
pen
tru industrie, cercetare proiectare.
Amploarea noii n v e s t i ţ i i era
n e o b i ş
n u i t ă
Pentru efectuarea
unor lu
c r ă r i ,
dintre cele p r e v ă z u t e in docu
m e n t a ţ i i l e tehnice, trebuia apelat la
import. Dar nu s-a intimplat
La
I n d i c a ţ i a
secretarului general al par
t i du lu i o v a r ă ş u l
N
ico lae
C e a u ş e s c u
o s c ă t o r
ca nimeni
altul al
ta
lentului h ă r n l c i e i popo
rului român, al
c a p a c i t ă ţ i i
sale crea
toare,
ze
ci de colective de
m u n c ă
de
pe intreg cuprinsul patriei ş i - a u mo
bilizat
f o r ţ e l e ,
aslmilind ln f a b r i c a ţ i e
aproape intreaga
g a m ă
de
m a ş i n i
utilaje necesare constructorilor
ca
nalului, precum toate
n s t a l a ţ i i l
din dotarea acestuia. Se executi
astfel,
In premlerl mondiali
,
in in
treprinderi
r o m â n e ş t i
o
g a m ă l a r g ă
de utilaje teraslere, m a ş i n i de exca
vat, Jmplns
i n c ă r c a t ,
alte aseme
nea agregate de cea mal
T n a l t ă
teh
nlcltate, Instalatiile necesare func-
ţ i o n ă r i i ecluzelor. .
Activitatea
de c o n c e p ţ i e
a revenit ,
ca o
s a r c i n ă
de onoare, Institutului
de
p r o l e c t ă r l pentru transporturi
auto, navale aeriene (IPTANA) din
Ministerul Transporturilor Teleco
municatiilor, care a conlucrat
fruc
tuos
cu
cele
38 de
institute centre
de proiectare din c a p i t a l ă din
ţ a r ă .
La c o n c e p ţ i a
proiectarea cana
lului D u n ă r e - M a r e a N e a g r ă
au
con
tribuit peste 1 000 de s p e c i a l i ş t i de
la Ingineri constructori automa
t ş t
p i n ă la ecologi a r h i t e c ţ i pei
s a g l ş t l .
s-au elaborat mii de
proiecte, cu peste 33 500 de detalii
de
e x e c u ţ i e .
Mindri de a avea
un
lu
minos exemplu ln personalitatea to
v a r ă ş e
academician doctor inginer
Elena C e a u ş e s c u prim vlceprim-mi
nlstru al Guvernului,
p r e ş e d i n t e l e
Consiliului
N a ţ i o n a l
pentru
Ş t i i n ţ ă
Tehnologie, savant de renume mon
dial, a c ă r e i t r i b u ţ i e la dezvolta
rea
ş t l i n t e i
tehnicii r o m â n e ş t i este
e s e n ţ i a l ă g e n e r o a s ă ,
oamenii
de
ş t i i n ţ ă români fac din
a c e a s t ă
iz
b i n d ă un
prilej de afirmare a dra
gostei lor pentru patria
s o c i a l i s t ă
a
devotamentulul lor
f a ţ ă de
partid
popor.
•
canalul
este
un
vis
s t r ă v e c h i .
Cei dintii care au reflectat la posl bi
litatea folosirii v ă i i Carasu ca a r t e r ă
de n a v i g a ţ i e au fost - d u p ă unele
sugestii istorice - adtll, care - se
zice -
p r o p u s e s e r ă s-o
g e a s c ă .
• Grecii, la rîndul
lor
, au analizat
ipoteza
unui
canal prin Dobrogea -
mai ales
d u p ă
innisiparea portul
u
Histria - dezvolti
nd
i n
5 4 ţ m \
portul Tomis.
• Romanii, d u p ă cucerirea Daclei,
au reconsiderat Ideea, inginerii lor
cercetind
tot
felul de
s o l u ţ i i
pentru a
scurta, printr-un canal, distanta
din
tre Danubiu Pontul Euxln.
• Cea
dintii
propunere
rominea
c l
de
c o n s t r u c ţ i e
a canalului apar
unui mare patriot - agronomul
luptatorul p a ş o p t i s t Ion Ionescu
de la Brad -
d a t e a
1850.
• Inginerul român Jee
cu-Dunire reia, in
1927
canal pe traseul Cernavo
gidia - Basarab - Valu
- Constanta.
Nici
aces
poate fi pus
in
o p e r ă
•
ln 1949
incep
l u c r
executarea unei
c ă i
nav
Cemavoda Midia, d
1953
lucrarea este
i n t r e
rece
d e p ă ş e a p o s i b i l i t ă ţ
economice.
• Plenara Comitetulu
Partidului Comunlal
R
18-19
Iunie
1973 hoti
lnl atlva
aecretarulul gen
tidului - realizarea Com
droenergetlc
fi de
trana
re-Marea
Neagri
.
Doi
an
In
toamna
lui
1975
con
nalului Dunire-Marea
lanl8ui cu un
avint lm
• 1984. C O M U N I Ş T I I
COMUNIST ROMA
SFORMA VISUL MILEN
LITATEA CONCRETA A
MAl
1984
ORA
8 47. U
CARE INTRA
lN
ISTO
RASUL
NICOLAE
C E
TAIE PANGLICA INAU
CANALULUI DUNAR
NEAGRA, REALIZARE E
POPORULUI ROMA
DIOAsA C O N S T R U C Ţ I E
SOCIALISMULUI.
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 9/16
-
.
-
--
P R I O R I T Ă T I
RO ÂN
STI
l a t ă citeva date comparat1ve din
care se poate deduce
la
realiza
rea acestui grandios obiectiv s-au
atins cote
ritmuri neintilnite
i n c ă
pe plan
mondial.
CANALUL
PANAMA
L u c r ă r i
de e x c a v a ţ i i -
160 mi-
lioane
metri cubi
D u r a t ă de
e x e c u ţ i e -
29
ani
CANALUL
SUEZ
r ă r i
de e x c a v a ţ i i -
275 mi-
lioane
metri
cubi
D u r a t ă de e x e c u ţ i e
- 10 ani
CANALUL MOSCOVA - YOLGA
L u c r ă r i de
e x c a v a ţ l i
-
154 mi-
lioane
metri
cubi
D u r a t ă de e x e c u ţ i e
-
4
ani
8
luni
CANALUL DUNARE-MAREA
NEAGRA
r ă r i de
excavatii -
2M mi
lioane metri cubl
D u r a t ă de e x e c u ţ i e
- 8
ani fi
6
lunJ
D U P Ă
EXIGENTELE NORME
lN
VIGOARE ALE O.N.U, CANALUL
D U N Ă R E - M A R E A
N E A G R Ă SE IN
SCRIE PRIN AMPLOARE
SI
DIFI
CULTATE,
lN
CEA
MAl lNAl
T
C L A S Ă
A VI-A.
SPRE
TULCE
CONST NT
•
F IS E H N I Ă
•
Lungime
:
64 2
km. Trece
pe
l i n g ă
(sau
t r a v e r s e a z ă ) u r m ă t o a r e l e
l o c a l i t ă ţ i :
Cernavoda - Saligny -
Faclia - Mircea V o d ă - Satu Nou
- Medgidia - Cestelu - Poarta
A l b ă
- Basarab - Straja -
Cum
p ă n a - Aglgea.
•
ţ l m e
7Q-90
m
m ă s u r a t ă la
fundul canalului).
• Adincime:
7
metri.
• Cele
doui
ecluze (gemene)
de
la
Cernavoda Agigea au sasul
(camera
în
care
se
face ecluzarea
navelor)
de 310
m x
25
m,
cu
porturi
de
a ş t e p t a r e in
amonte aval.
• Se construiesc trei porturi afe
rente canatulul (in
a f a r ă de
Col"
stan
ta-Sud
- Agigea) .
- Cernavoda avind
un
volum
de
trafic
de un milion tone pe
an,
cu
p o s i b i l i t ă ţ i
de dezvoltare p l n ă
la
ş a p t e
milioane
tone pe
an.
-
Medgidla cu un volum de trafic
de 11 5 milioane tone pe an.
- Basarab
cu
un volum
de trafic
de circa
1
milion tone pe
an
cu
un ş a n t i
naval pentru intretinerea
flotei tehnice a canalului.
•
Din
cete 36
de poduri
,
ppte sint
adevirate
opere
de .ti
Incluzind
s o l u ţ i i
de
Inalti cutezantA tehn. ci.
Acestea
sint
:
- podul mixt (rutier
de
cale fe
r a t ă )
de la
Cernavoda (peste
e c l u z ă )
in lungime de 571 m deschidere
m a x i m ă
de 81 m, al
c ă r u i
tablier
metalic peste canal a fost fixat
pe
pozitie
prin t r a ~ e r e
- podul rut1er de la Medgidia
(care t r a v e r s e a z ă calea
f e r a t ă
seaua canalul),
cu
o lungime
de
689 m
din
care deschiderea peste
canal
de
131 m.
-
podul de
ca
le f e r a t ă
Medgidia,
cu o
lung
ime
de
292
m.
- podul
de
cale
f e r a t ă
Nazarcea
(peste canalul Poarta
A l b ă - M i d i a ) ,
rn
lungime
de 141 m.
- podul
rutier
Basarabi (pes
nal) in lungime de 225 m.
- podul rutier Agigea (pest
nal, pentru
ş o s e a u a C o n s t a n ţ a
galia)
cu
patru benzi
de
circ
in lungime de
266
m,
din
ca
zona
c e n t r a l ă
o p o r ţ i u n e
de 1
nu
are puncte
de
sprijin,
fiind
n u t ă de
zece hobane (cabluri g
de otel) prinse de un pilon In
de A,
Inalt
de
83
m.
-
podul
de cale
f e r a t ă
A
(peste
portul
de
a ş t e p t a r e
a
ecluzei) In lungime de
358
m
•
Pe canal
pot circula
(In
aena) remorchere
cu 6
barje
de
la 3 000 tone flecare. ca t i nav
vfale-marltlme de plni la
5 000
Peecaful
admis eate de 5,5
m
teza
de
8 9 km pe o ri
.
•
E x e c u ţ i a
canalului a Ins
un volum
de
munci
uri. . .
nem
tllnlt
In
tari i
foarte
rar
In
- 294
milioane metri
cubi
d
.;avat•i in pamint calcare, cre
zona de platou
e x c a v a ţ i l l e
au
rit
p i n ă la 70
metri).
- 4 2
milioane metri
cubi d
toane turnate
in
ecluze, podu
duri de
sprijin
c o n s o l i d ă r i
luze.
- 7 2 m i l i o a n ~
metri
p ă t r a
p r o t e c ţ i i taluze cu pereuri
din
In alte sisteme constructiv
- 45 9
km ziduri
de spriji
- 24 345 tone confectil me
echipamente montate.
- 11 085 tone
de tabllere
lice pentru
poduri.
-drumuri t r a v e r s ă r i sist
zata pe o lungime de
150
km
ferate
pe
lungime
de 80
km.
• Pe canal
• •
ulgur i un
de
trafic
de
plni la
75
milioane
mirfurl.
• Canalul r t e a z i vechiul
Cemavoda -
G a l a ţ i
-
Tulc
Sul lna -Constan ta cu
400 km.
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 10/16
~ • DE
L
jo
L
M Ă I E S T R I E
ELE TRONI
PIONIER
Tirul electronic Pionier este des
tinat
copiilor
de
v i r s t ă ş c o l a r ă pen
tru practicarea tragerii la n t ă cu un
pistol j u c ă r i e El d e z v o l t ă ia partici
p a n ţ
a t e n ţ
spir
i
tu
l
de
observare
precum
o
serie de deprinderi
le
gate
de
practicarea tragerii la ţ i n t ă
•
N
2
(
Se p o r n e ş t e aparatul cu
ajutor
ul
bu
tonului OPRIT
/
PORNIT/VOLUM
se
s t a b i l e ş t e intr-o
pozitie
de
mij
loc pentru ţ i e o p t i m ă in difuzor.
T r ă g ă t o r u l se a ş e a z ă la o d i s t a n ţ
p o t r i v i t ă virstei sale
(3 6 m) va
incerca o c h e a s c ă t r a g ă cu
pistolul in mijlocul tintei unde se
a f t ă punctul r o ş u D a c ă
lovitura s-a
executat in centrul
tinte
i (punctul
ln acest moment pe panou se
va aprinde
b e c u l e ţ u l
care
ma
r
h e a z ă o b ţ i n e r e a de
10
puncte pen
t
ru
l
ov
i
re
e x a c t ă ,
in a c e l a ş i timp in
difuzor se
va
produce un
ton de
G4 -
.___. 6V
+
•
--tZERO
T1NOS
,
- R4:.3l0dlmi
L1-l4=6,3V/0,2A
CONTACTE
PAKOU
Tragerea se
e f e c t u e a z ă cu
un
pis
tol
J u c ă r i e
s t a n ţ a intre t r ă g ă t o r
n t Ă poate fi intre 3 6 m in f u n c ţ i e
de
virsta partlcipantului. fn cazul in
care la joc p a r t i c i p ă mal m u l ţ i
cop
i i,
rezultatul
f i e c ă r u i
concutent se
con
s e m n e a z ă tn clasament, avind astfel
posibilitatea
o r g a n z ă r i i unui con
curs de
tir.
1 000 Hz, ceea
ce
i
mpr
u
muti
un
efect sonor tragerii.
D a c ă
lovitura s-a produs
pe unul
din celelalte c
ercuri
c
oncentrice
(unde se a f l ă punctele albastre, gal
bene negre) aceasta
va
fi semnali
z a t ă
pr in aprinderea becurllor de
semnalizare
i n s o ţ i t ă de un
ton
de
-SPRE
AMPL AF
B ~ F
256
Generatoarele de
ton
cele patru tonuri pentru a
efect ului sonor: 100, 300
1 000 H
z
Aceste eta
je
sînt
cu tranzis
to
are BC256 (se
cui cu
ti
pu
r
il
e BC251
BC253
etc.) elemente A
asigurarea frecvent
elor
Elementele AC
r m e a z
de de
fa
zare
t rece-sus
.
calculate cu relatia: t
'
2
r
(C =C, =C
2
A,
Obs.
D a c ă
monta
JUI nu
se va
modif
ica valoarea re
de
100 K.
100.n
DE
LA
GENERATOR
AF
10Kn
VOLUM
AUDIO 1 0 ~
500 Hz pentru 8 puncte, 300
Hz
pentru
6
puncte 100 Hz pentru
4
puncte.
Fi
ecare participant
la j
oc
are
dreptul efectueze
un
n u m ă r de 3
trageri, rezultatul final va
fi
suma
punctelor realizate
din
cele patru tn
ă r i . D u p ă terminarea tragerii
din
partea
unui
concurent, s
corul
se
a n u l e a z ă a p ă s i n d butonul ZERO,
p r e g ă t i n d u - s e
pentru tragere
u r m ă
torul concurent
Partea e l e c t r o n i c ă cuprinde trei
etaje
f u n c ţ i o n a l e 1)
blocul de co
m a n d ă 2)
generatoarele
de ton
;
3)
amplificatorul de a u d l o f r e c v e n ţ ă
o c : t ~ l e
comMdi este echipat
cu patru tiristoare TIN05 a s i g u r ă
punerea tn e v i d e n ţ ă a
relultatulu
i
tragerii
prin
aprinderea celor patru
becuri de semnalizare (negru, gal
ben, albastru, r o ş u a l i m e n t e a z ă
generatoarele
de ton
cu f r e c v e n t ă
s e l e c t a b i l
39 n
±1%
Ampltflc8torul de audlo
s e r v e ş t e la amplificarea se
acustlce care se produc
loviril punctelor
de
pe ţ i n
etaj este echipat cu un ci
r
grat TBA 790 T. A u d l ţ l a
intr-un difuzor.
Ampliflca
a u d i o f r e c v e n ţ ă
poate fi ex
cu alte tipuri
de
ci rcuite
sau cu componente discr
dent
adaptrnd o s c h e m ă
Aparatul se a l i m e n t e a z ă c
curent continuu
o b ţ l o u t
pri
rea a patru baterii R 20.
D u p ă utilizare aparatul
s
cu ajutorul butonului OPR
NITNOLUM
.
Lucrarea a
fost r e a l i z a t ă
pionierilor
ş o i m i l o r
patrie
ghin,
j u d e ţ u l M u r e ş .
ONSTRU TII DIN MODULE
J
l
c o l ţ u r i 5 ale uneia din sco
El este stabil deoarece fiec
ee a f l ă
la
j u m ă t a t e a lung
i
d o u ă f e ţ e c o r e s p u n z ă t o a r e
lul de sus este inversat,
c o l ţ u r i
intr'fnd
tn
scobitura
J-' 111 '
p r e z e n t ă m un joc cu cuburi
pe
care
n
u t e ţ i folosi cu succes la cele
mal diverse c o n s t r u c ţ i i
• Modul ul 1 reprezentat in
figura
1 are forma
unul
cub ale c ă r u i
~ e
au a c e l e a ş i dimensiuni f o r m e a z ă
intre
efe unghiuri drepte.
La
ambele
capete ale diagonalelor modulului 1
se g ă a i S C scobituri ldentico, 2
care au ele f o r m ă de cub. La rtn
dul
lor, aceste dimensiuni sint egale
cu j u m ă t a t e din lungimea uneia din
laturile modulului 1. Astfel, laturile 3
ale
modulului 1 au
o
configuratie
p l a n ă
tn
f o r m ă de
L
iar
p e r e ţ i i
4
ai
e c ă r e scoblturi fac ca modulul
s i
albi
tn
total
d o u ă s p r e z e c e f e ţ e el
fi
ind
un
poliedru.
• Figura 2 reprezinti o construc
tie s i m e t r i c ă r e a l i z a t ă
prin
oloslrea ,
a opt
module
1.
• Agura 3
a r a t ă
cum se poate
dutulul de jos . .
• Figura 4
r e p r e z i n t ă un
de
constructie
ce ee
poa
folosind module
de
tipul c
zentat.
I m a g i n a ţ i a
va
ajuta
c o n s t r u c ţ i i
deosebit de In
cu
ajutorul
unui
singur fel
d
construi un turn folosind modulul 1.
Modulul
de
la
b a z ă s t ă pe
cefe trei
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 11/16
•
PRIETENI I
D E V Ă R U L U I STI INT IF I •
• •
Imaginea pe ecranul ordlnatorului a galaxiei Markarlan 325 cu un diametru de 30 000
a
ni
lum in i, aflati la o dis tanti de Terra de 150 000 000 ani lumini. Fotografle a fost
re
aHuti
cu ajutorul unei p l ă c i fotografice atapt i la tel .copul cu diametru de 5 metri
de la Palomar. Culorile conventionale i c ă Intensitatea lumlnoaai: rofU· foarte Intens.
alb-Intens, verde, bleu-slab.
D a t o r i t ă progreselor pe care
le-a radioastronom ia in u l-
timele trei decenii
.
portretul"
Galaxiei a
fost
co
ntinuu
comple
tat.
A ş a d a r
a s t ă z i se ş t i e despre
Calea Lactee are ci rca
150
miliarde de stele dintre care una
se n u m e ş t e Soare,
iar
una dintre
planetele care g r a v i t e a z ă
in jurul
este Terra .. Dar, Calea Lac
tee
nu
este
doar
o c o l e c ţ de
stele.
Ea
c o n ţ i n e gaz,
in
special
hidrogen heliu, praf cosmic -
mai ales
silic
iu carbon -
chiar molecule organice - amo
niac
f o r m a l d e h i d ă .
P r i v i t ă
in
s e c ţ i u n e
Galaxia
n o a s t r ă
sea
m ă n ă cu o j e r b ă de artificii, cu
tre
i
b r a ţ e
principale populate de
stele, d e s f ă ş u r a t ă in s p i r a l ă
Soarele nostru
cu
familia sa de
El
U LUPT T
PENTRU DEV R
Istoria relatiilor dintre ş t i i n ţ a ş i re
ligie este f ă r ă i n d o i a l ă istoria re
tragerii neincetata
a
fanteziilor
reli
gioase
din
fata
a d e v ă r u l u i
ş t i i n ţ i f i c
Dar religia
n a cedat
f ă r a l u p t ă nict
o p o z i ţ i e .
Slujitorii
bisericii au
tat sa discrediteze, dezminta sau
chiar
s ă - ş i asimileze de
pe
pozitiile
lor ooce noua descoperire mare
care afecta dogmele religioase. Î ·
potriva
oamenilor
de ş t i i n ţ a au fost
folosite torturi/a rugurile. <;;u
toate acestea a d e v ă r u l a in vins. In-
tre martirii care.
pentru
ca r a ţ i u n e a
toumfe, au infruntat teroarea
in-
z i ţ i e i . Copernic. Bruno Galilei
au ramas in c o n ş t i i n ţ a lumii nu nu
mat
ca
descoperitor/
ai
unora
dintr
e
cele
mat importante le
gi
ale
naturii
ci ca adevarati
eroi
ai u m a n i t ă ţ H
PORTRETUL
G L XIEI
Î D TE
•
• Vltsla
ntnat i :
12 mfllarde e nl
~ r u totlll CU halou : 500 000
.,.., lumini.
• Dlametrul ~ u l u i 1
100
am lumini.
Publicam in a c e a s t ă pagina
un
nucrodocumentar despre Nicolaus
Copernic
urmind ca in numerele
vii
toare sa r ă s p u n d e m solicitarii
ac
elor
cititori care ne au rugat sa
scriem despre Giordano
Bruno
Galileo Galilei.
NICOLAUS
COPERNIC
1473- 1543)
Dovedind
netemeinicia o n e p i e i
geocentrice a lut Ptolomeu care
a ş e z a Pamintul
n e m i ş c a t in centrul
Universulut), Nicolaus Copernic a
produs o s p ă r t u r a iremedi_abl/a in
mentalitatea evului mediu. In lucra-
rea
..
Despre m i ş c a n / e
de
r e v o l u ţ i e
ale sferelor c e r e ş t i . . . el demon-
streaza
ca
Pamintul
nu
este in cen-
trul
Umversului, CI doar una
dintre
planete/a care se rotesc in jurul
Soarelui. Teoria
lui
Copernic a fost,
dupa
cum
a r ă t a Engels in Dialectica
naturii,
..actul
r e v o l u ţ i o n a r
prm
care
planete se s i t u e a z ă la 30 000 de
ani
l u m i n ă
de centru, pe
f a ţ a in-
t e r n ă a b r a ţ u l u i Orion.
La
fel ca alte stele, Soarele
se î n v î r t e ş t e
in jurul
centrului
galactic. El r e a l i z e a z ă m ş c a r e a
de
r e v o l u ţ i e in
230 sau 240 mi
lioane de ani
t e r e ş t r i
cu viteza
de
250
s e c u n d ă Stelele mai
aprop
iaTe de centru se
intorc
mai repede,
..
anul"
lor
cosmic
fi -
ind mai scurt. D i f e r e n ţ a semna
l a t ă
in
vitezele de
r o t a ţ i e
ar fi
g e n e r a t ă
-
potrivit unor
ipoteze
- de forma de s p i r a l ă a b r a ţ e -
lor
.
Cit p r i v e ş t e referirea la vecinii
n o ş t r i cosmici, trebuie r e ţ i
nem
d i s t a n ţ e l e
cosmice au
alte dimensiuni decit
s t a n ţ e l e
terestre. A ş a atunci cind vor
bim de vecinii n o ş t r i
din
Galaxie
va trebui
a p e l ă m
la unitatea
s tudiul naturii ş 1 - a proclamat i n d ~ :
pen denta
Se
poate
spune
ca
tot ce
au infap·
tuit pina in zilele noastre astrono
mii, are in mare parte la baza con
c e p ţ i i l e lui Copernic.
Zborul omului
in s p a ţ i u l
cosmic
nu
ar
fi fost posi-
bil de pe platforma
i n g u s t ă
s t a t i c ă
a
conceptiei
geocentrice. zavor
al
Universului.
lnitiind
ampla
m i ş c a r e
de elibe
rare a ş t i i n ţ e i de dogma. Copernic a
dat o grea lovitura teolog/ei. Motiv
pentru care biserica a
pornit
o
lupta
i n v e r ş u n a impotriva cosmolog1e1
coperniciana. J n v ă ţ a t u r a lui Coper
nic a fost Interzisa
ca
o abatere evi
denta de
la
dogmele infailibile ale
bisericii. Numai faptul lucrarea
s-a publicat
cu
foarte p u ţ i n timp
inamte de moartea sa cartea a apa
rut
in
1543),
1-a
salvat pe Copernlc
de
..cercetarea riguroasa . a închizi
tiei - teoria c o p e r n i c i a n ă fiind t o t u ş i
condamnata
ca
eretica de catre
..Sfintul OfiCIU al i n c h i z i ţ i e i . lnter·
de Pe
de
20 de
in
Soarelui se
a f l ă 60
de
PROXIMA CENTAURI, de
plu , se
s i t u e a z ă la
o
d i s t a
4,29 a n i l u m i n ă fiind
ce
a p r o p i a t ă
stea de Terra
precis, este de
5 500
de
o
n d e p ă r t a t ă
decit
ul t
ima
p
a sistemului nostru solar.
dul ei
STEAUA LUI BER
se a f l ă la o
d e p ă r t a r e d
a n i l u m i n ă se d e p l a s e a
c
er intr o m i ş c a r e
oscilato
t o r i t ă unor s a t e l i ţ i
inviz
r o r f o r ţ ă de a t r a c ţ i e
a z ă
asupra ei.
Cit p r i v e
RUS A, este cea mai s t
toare stea
de
pe
cerul
no
se g ă s e ş t e la o d i s t a n ţ ă d
l u m i n ă
•
Am
primit
la redactie
Io
multe scrlsou de
la
cllilorU
n
- elevi
fi
cadre didactice.
contin numeroase propuneri
ne a j u t ă e i stabilim tema
acestei pagini pentru nume
u r m ă t o a r e ale revistei. Celor
ne-au sugerat
c o n t i n u ă m
p r e z e n t ă m a c e a s t ă
pagini f
timpul v a c a n ţ e i le
r ă s p u n d e m
matlv, d u p ă cum li a s i g u r ă
t o ţ i cel care ne-au scrlt c;i
devreme
tau
mal tirziu toate
blemele car preocupi
l f i
gls i relleclare"a In
r e v i e t ă
T
datA dorim
preclzim
c i te
tica pe care o vom aborda va
seama de propunerile formu
de
cadrele didactice care do
ca materialele publicate In r e
fie
utile
dezbaterilor
din
ce
rile prietenilor a d e v ă r u l u i f l l l n
A f l e p t ă m
In continuare sc
rile cititorilor n o ş t r i cu i n t r e
propuneri t i sugestii pentru
~ l n a .Prietenii a d e v ă r u l u i t l
llcu
dtC Ia asuprd invataturii
lui
Co
a r ă m a s in vtgoare timp
de
200 de ani.
Ea
a fost a n u l a
1882
cind
adevarul despre s
lu
mi i
descoperit
de
econo
medicul omul de stat
polon
sese de mult definitiv sta
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 12/16
•
L E C T R O N I C Ă - - - - - - - ~ - - . .
patru terminale (al patrulea fi.nd, in
maJoritatea
cazunlor
ecranul). Me
toda prezentata se bazeaza pe eff'c
tul de tranzistor (cuplarea e l e c t r i c ă
a
celor doua jonctiuni
semiconduc
toare, JOnctiunea emitor-baza
si
JOnctiunea colector-baza) Punerea
in e v i d e n t ă
a celor
doua
jonctiuni se
face
cu
un multimetru ( 10 Ki lv) pe
p o z ~ 1 a de x 100 .
Se va
proceda
astfel:
1) Se 1/0r masura rezistentei ?.
Ct'-
V E R IF IC R E
T R N Z IS T O R E L O R
N u m e r o ş 1
cititori
ne-au scris des
pre
greutatile
pe
care le
intimpina
on de cîte ori sînt in poses1a unnr
tranzistoare la care i n s c r i p ţ i i l e sint
nPclare sau ş t e r s e Determinart•a
C••recta a
terminalelor
este
destul
de
dificila . Venind in întîmpinarea
so
li
c i t ă r i l o r lor, in cele ce urmeaza vorn
dt'Scrie o metoda
s i m p l ă
cu ajutorul
ca reia se
pot
identifica termmalele
tranzistoarelor b1polare necunos
cute.
De la
inceput
trebuie
sa
r e ţ in
•:m
ca
un
tranzistor poate
avea
cel
f'liUII
OH
Dl
-
Ilo
60
tl
TR
,1
",
SOO o
100 D;
Oz2
BzYas
CJ
150 1
.n.
K
n.
1 1
,
K.n
-
8 177./
y
)
li
a...
Co
ntrolul comanda unui
flux
lt-1 mic dintr
-o
incinta
se
face
cu
~ a
1
utomlunur-reteu1ermtc:'"Principala
p1esa
a releului
termic
o constit111e
lor trei terminale, cite doua
intre
ele,
in ambele
sensun
Valorile
absolute
nu
c o n t e a z ă Ma
suratorile vor pune
in evidenta cele
doua jonctiuni
(diode).
rezistenta
mica intr-un
sens
51 rezistenta mare in sens opus
2) Terminalul care
f a ţ a
de cel1
lctlle d o u ă terminale p r e z i n t ă o rez1•
tenta
m i c ă (cele
doua rezistente sint
apropiate ca valoare) este baza
3)
Pentru a determina structura
tranzistorului (
pnp
sau npn) este ne
C f s a r ă
identificarea polaritatii gene
ra te
la virtunle
de incercare
ale
m-
>
trumentului.
La
multimetrP
e a s t a
-12V
IJK l15
R
r
180
V
8C
I77
'-
li
aORJO.
5
25
.n.
~
Ja
Ww
EEt
traductorul. Ca
traductor se
folt •
s c ş t e un termistor. a caru1 reziste
•t
a
11ariaza lrrfonctie Cletemperalu
rcl
Principiul
de f u n c ţ i o n a r e
Term1s-
polaritate este de semn contrar
f a t ă
de cea ind1cata pe borne (in c.;azul in
care
multimetrul
este
folosit ca
oh
metru).
Tranzistorul va
fi de
tip pnp
daca
se
c i t e ş t e . . o rezistenta mica
cu
"'rful ..minus"
pe
baza
de
tip
npn
' pentr.u virful .,plus"
4)
1
n
continuare
se masoara rezis
tellla
intre
cele doua terminale ra
mase neidentificate Daca vom
ma
sura o rezistenta mai
mica
intr-un
sens identificam
emitorul
deoarece
la tranzistoarele pnp polul .,plus"
este pe
emitor
(la npn
polul
,.minus··
este
pe
emitor)
.
Evident
ca
termma
tul al treilea este
colectorul
5) Interpretind valorile masura e
d1n punct
de
vedere cantitativ vom
putea preciza daca tranzistorul ma
surat este
cu
german
iu
sau cu sili
CIU. Astfel, daca masuram o rezis
tenta
in
sensul
conductiei
de citeva
sute de ohmi
(200-300 1). iar
invers
o r e z i s t e n ţ a de aproximativ opt sau
zece ori mai mare. tranzistorul este
co germaniu
Tranzistorul este
ou
siliciu,
d a c ă
in sensul conductiei rezistenta este
ac
c î ţ i v a KH (3-5). iar invers rezis
l t - n ţ a
este i n f i n i t ă
Valorile m e n ţ i o n a t e sint
orienta
tiVe deoarece in cazul tranzistoare
lor de putere. in special
cu
siliciu, a
celor
pentru
tensiune mare de luc ru.
rez1ste01a poate sa fte mare
atJ
t 10 .
sensul
de
u c ţ 1
cÎt
si
'nvers
•
torul TR. care
d i f i c ă r e z i s t e n ţ a
la
flux
termtc,
d e t e r m i n ă modthca
rea p o t e n ţ i a l u l u i de pe cursorul po
te ll ometrulu•
de
100 ll.
in momentul
cind
dioda
de
cuplaj
DZ2
se
deschide. tranzistorul T1 in
tra in conductie blocheaza tran
zistorul T2. Releul R din colectorul
tranzistorului
T2
se
d e c l a n ş e a z a
Contactele releului R c o m a n d ă
generatorul de flux termic.
Avantajele deosebite ale schemei
constau in faptul ca se folosesc
nu
mai componente r o m â n e ş t i . care se
po
t u ş o r procura de ta magazinele
de specialitate E c h i v a l ~ a
compo
nentelor
folosite este: DZ1 - DZ10,
"Pl10Z; DZ2 - DZ3; DR305- F407;
T1, T2 - AC180
Re
eul R se
a n c l a n ş e a z ă
la
12 v
,,.,
curent
df' 10Q-200 mA. Valoarea
de 500 {) " tt"frnistorulvi 'St' poale o i
i l ~
l ~ M
m ~ r 1 e '' n m t h e r m ~
tu
r.
CONT CT•CONT CToCONT CT•CDNT CT
• Dragne Ion, d in o l i ~ . Giur
QIU, sohc1ta o s c h e m ă de generator
Morse. Citind nr. 5/1984, g a s e ş t i r ă s
punsul. Uaca
d o r e ş t i sa
realizezi '· '
sa
experimentezi un
e m i ţ ă t o r
radi o.
a1 est lucru se poate face numai 1n
b.1za unei autorizatii eliberata de M _
nlsterul transporturilor telecomu
n i c a ţ i i l o r .
Pentru amanunte, adre
> e a z ă - t e radioclubului judetean din
GIUrgiu.
• Lui T l ţ u (3abrlel , din
B u c u r e ş t i
" m u l ţ u m i m pentru cele d o u ă
scheme
propuse pentru
a
fi publi
cate. Deocamdata
nu-i
putem inde
plini
d o r i n ţ a din urmatoarele motive:
schema de radioreceptor a mai fost
publicata iar cea de-a doua schema
este atit
de simpla
incit
accidental a
fost realizata de
orice
i
c e p ă t o r
teptam noi constructii cu o des
criere detaliata 11 schemelor
•
Din
v e ş t i . j u d e ţ G a l a ţ i
Hamza Glcu, cititor permanent al re
vistei ..Start spre viitor" pasionat
de e l e c t r o n i c ă
s o l i c i t ă
e c h i v a l e n ţ e l e
unor
tranzistoare l a t ă - l e : M
:r
38
AC181. M ;r42 - AC180, tranzistoa
rele EFT353 EFT377 produse
de
l.P .R.S.
sint cu germaniu comple
mentare (pnp
S I
npn )
Va
sfâtuim sa
l o s i ţ i perechea AC180
-
AC1P'
sa
u tranzistoarele cu
si l i
11u
BC1
07-BC177 . Tranzisto1 111
EFT250 nu se mai fabricâ , in
schimb
pu teti folosi
u r m ă t o a r e l e t ipun
EfT214.
AUY31
. AUY32 sau
ASZ15-18. Consultind nr . 5/1983
~ 1 9 8 4 , g ă s e ş t i
montajul
amplifi
ca
torului care tt: ultt l ~ e a z a
• Boghean
Eugen
,
din Piatr
a
str. Democratiei, bl. A- 5
ap2, ne
solicita schema
unui
e m ~ a
tor-receptor
pentru telegrafic
(Morse). Schema
unui
e m ~ a t o r AGA
simplu. u ş o r de construit cu o
b u n ă stabilitate
de
f r e c v e n ţ ă a fost
publicata
in
nr. 1/ 1984.
Schema
pentru receptor a fost publicata
in
nr. 4/1981 . 1n r e v i s t ă au aparut ase
menea scheme. deci te sfa1uim sa
c o n s u ~ i
cu atentie colectia revistei.
A ş t e p t a m ne scrii ce rezultate ai
obtinut Succes Tot din Piatra
FllloreaRu
Ciprian
ne solicita
unele a m ă n u n t e privind constructia
,.Amplificator 10 w" p u b l i c a t ă in nr
3/1984
Valoarea potent
ometruiUI
l o g a r ~ t m i c
este de
10 0. K
Ampllticatorul TI
p o ţ i lnterconecta
ou
radiocaseto
fonul
01fuzorul este
de 8 1 o
putere
de
10-15
w Ra
diatoarele pentru tranzistoarele fi
nale se confectioneaza din tabla
de
aluminiu
(sau profil de aluminiu).
u p r a f a ţ a unui radiator este de
100 cm2. Cea mai s i m p l ă forma de
rad1ator este
de tip
U.
D a c ă
confec
tionati carcasa
amplificatorului din
tabla de
aluminiu
atunci montat
cele d o u ă tranzistoare de putere pe
c a r c a s ă (in
acest caz carcasa ampli
hcatorului
va
indeplini
functia
de
r.1d
iator).
Atelll
iune: izolarea
elec
tnca ( f a t ă de
radiator) a tranzistoa
rPior
se
face cu foaie de
mica si
pasta siliconica . in locul
tiristorului
T3R - 4 puteti folo si tiristo w 1
T3N-4 sau orice
tiristor
care are o
tensiune de
lucru
de
400
V un
cu
rent de 3 A. Vom publica, intr-un
numar
viitor al revistei, o s c h e m ă de
orga
de
lum
ini.
•
Ma
i
m u ~ i
cititori,
printre
care:
Cristi ă t a n o i u .
Gheorghe
Miclea,
Horatiu
Demian, Remus T i t ă doresc
informatii despre constructia unui
motor pentru
rachetomodele. R e v ă
zind nr . 10/1983. g ă s ~ i toate datele
privind construct <l acestui motor
Ing
.
Ilie
Chlroiu
-
L E X I C O
PARAMETRI
REZISTOARE
Valoarea nommala e
stE'
dilta
tenta
r a l ă in curent contm
peratura ·de 2o•c marcata
rezistorului
Marcarea in clar pentru rez1
fabncalte
româneasca
se
face
tru
valor1
de
pina
la
999
.
nu
decit ci(ra sau grupul
de
cifre
zatoare valorii (de exemplu 1 =
= 56
);
Pentru ...-alon cupnnse in
10 K l, se inscrie numarul urm
K. sau
numarul urmat oe liter
care
urmeaza
cifra indicatoa1e
de ohmi (exemplu 1K2
=
1200
7500 1
).
Rez1stoarele a caror
cuprinse intre
1
000
k
l la
9999
teaza cu numarul corespunza
urmat de litera M pentru valo
un numar urmat de
htera
M 51
mllr (
ex
emplu
1M
IM•' tM:>
4M7 4,1
Mn)
1
1
1
POTENTIOII
1-
•
AJUSTABIL
Nota11a so
mai
tace
in cod
C"arc cs to
t e r n a ţ i o n a l
Semn1
g11or colorate: negru =
zero.
c
rQi u = 2. portocaliu ( oranj) =
4. verde " 5. albastru = 6. viole
7.
c e n u ş 1 u 8,
9. De
reg
\la este formata de trei colon
o a patra
d u n ~
aceasta
ind1c
auriu = argmttu =
~ 1 4
rele fara al patrulea marcaj au
precizare egala ct.Jo+.2<J'AI .
Prima 1 a doua dunga rep
mele doua cifre, cea de a tre1a
marul de zerouri
De
exemplu
unui rezistor sint culorile cale
portocaliu. Se
va
citi: cafeniu
2.
portocahu =
3
cleei: 1200 l
De
re inut ca citirea
se
face
de baza ( 1)
T o l e r a n ţ a repreztnta abate
admisa.
a valorii exprimata in
este i
nscrisa
pe corpul
piese
i
precizie sint:
clasa
1
cores
une. tolerante de %5"'
clasa
11
1atoare unet tolerante de 10
ttt
;-
corespmaatoare uuei tole
·:ledrîc pnnlr-
un
rCZJStor. ace
·runa o
incalzire a rez1storulw c
'"
iui Joulc lentz
O
=
0.2
are a
repreztnta
cantitatea d
11,24 este un
coefoc1ent
stabiht e
tal, U - tens•unea electrica . 1
latea curentului care strabate
C
- timpul. D a c ă intensitatea
este
consl<lnla
. dupa un anum
a1unge la un echilibru termic; c
Sipala in mediul amt11ant de co
torului este egala cu caldura re
trecerea curentului. Putem spu
p 'ratura corpului rezistorului ra
s
ta
n
ta
. TenSiunea
m a x i m ă adm1
rezistorulu i, nu trebuie d e p
'
' o
f u n c ţ 10nare
normala a
lmbatnmrea unui roz1stor inc
ma
nifeste
1
nea
din timpul fabn
C".te in continua c r e ş t e r e Fab
·fucatoare de rezisto
ar
e
fac ma
'' pecltv marcarea valorii dup
' le au fost supuse unor
o p e r a
l>.ltnnire Tn realit11te.
dupa
u
ltrnp de f u n c ţ i o n a re.
valoarea
: ş t e foarte mult A t e n ţ 1 e dec1
unor p1ese vech1
1
ă s u r a ţ i
de a le refolosi
ţ m : : t = =
= = : : . : : : j : : n . c ;
{l:J
• 1 ••
...
: \J.
1 1
l-1],5 -l·
10
·lo
1t .J
••
·1 10
o . 11.5
POTENTIOMETRU l'eUCULAR
Rt
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 13/16
-
R L I U L IDE IL O R
RQzQrvor
stocqro
lfmgntaf Q
-
i o l a ţ . : . . . ; i Q - - - '
Ftg 1
ig
Î N Ă L Z I T D R
D E
P Ă S O L R
Cu material e care se s e s c la in
demina
se
poate realiza o
n s t a
d e apa la te
mpera
·
t ura
de 60
° - 70°C
cu ajutorul
en erg i ei so lare. Princ ipi ul de tune·
n a r e
este binecunoscu tul efect de
s e r ă pr
o
pr
ietatea
co
rpuri l
or
ne
gr
e
de a capta energ ie solara .
Un
asemenea încalzitor este alca
tui
t d in
r m ă t o a r e l e p a r ţ i
compo
nente: reze
rvoru
l
de
stoc
are
a a
pel
3
cu
un
volum de 10 ) -
120
litri
, iz
olat
termic. un capta tor so lar plan cu
apa , co nd uc te de
g ă t u
ro br·
nete,
precu
m un
suport
de
s u s ţ
nere din ţ e a v ă
sau lemn c
are sa per
·
mr ta ro t irea i n direct a s
oar
e lu i.
l a ţ i
apei
in
tre c
apta
to r
zervor se face pe principul
termo
sr·
tonului. •
Pr
act
ic
, c ea
ma
i
di fi-
7
'
PROIECTOR PENTRU DI POZIT
VE
D u p ă c a ţ i i l e de ma l jos p u t e ţ i con
strui
u ş o r un
aparat pentru proiectat dia·
pozitive alb-negru color, care
p r e z i n t ă
avantajele unul cost deosebit de redus
ma i ales, posibilitatea de a lucra tn cu
imagini
de 24 x
36 mm,
cit
cu cete de
60 x
60
mm. Originalitatea constructie
i,
asociatii cu c i e n ţ a aparatului constituie
un argument
In
plus.
. ... ....._ n n
1N:
buciitele
de
sein·
d u r ă sau PAL cu grosimea de 10 mm
(pentru suportul aparatului, In
f o r m ă
de
L); bucAtele de placaj gros de 5 mm
(pentru suportii pieselor 3 5 pentru
lucrat piesa 4); placaj gr
os
de 2 mm
(pentru piesele
5,
6
11
12); tabll de
aluminiu sau vopsitii cu bronz de alumi
niu pe ambele fete (pentru lucrat piesa 13
- capacul becului); un
ş u r u b
cu
p i u l i ţ ă
9); un fasung (1) cu cordon de alimen
tere ş t e c h e r ; un bec de 60--100 W (2);
un balon de laborator, sferic, cu fund plat
sau rotund (poate
fi
procurat de
la
maga
zinele cu articole tehn ico-medicale),
avind capacitatea de
250-500
mi; o
ten-
TOTUL
L EDERE
Pentru a
ă s t r
in ordine ta n d e m
scule, piese ma i ales materiale m
runte, v i r e c o m a n d ă m ca. fie intr-un du·
lap, fie pe o
s i m p l ă p o l i ţ ă
cu rafturi ,
z a t ă dea
eupra mesei de lucru sau pe
un
perete al garajului
et
c . si
p ă s t r a ţ ..
otul
la vad ere", fiecare obiect sa aiba
locul sau fix ca intr-o Materialele
marunte
ş u r u
piulite. eu le de
diferi
te
dimensiuni, pio
neze
etc.). p
rec
um
unele piese mici sensibile (diode,
t
ran
z
is
toa
re.
condensatoare etc.) vor fi
excelent sortate , depozitate
p ă s t r
la
indemi
na
in borcane de s
ti
cla cu capace.
recuperate de la dife rite amabalaje.
o constituie real izarea captato
rului so lar ( fig.
2)
. Ac esta se
co
nfec
tioneaza d i
nt
r-o cut ie paralel ip ipe
r c ă avi nd d
imensi
u
ni l
e 1
20
0
x
1 000 x 80 mm . i n cutie se mon
t e a z un registru de ţ e v i avind ele
m
cu
d iametru de
20 -25
mm,
i la a
pro
x imat iv
20
mm.
Deasupra
aces
tora se
s e ş t
o su
pra
f
ata
a
bsor
ba
nta
d
in
ta
bla
d e
1- 1
.5
mm
vop
si
ta
neg
ru
ma
t. U
r-
t i l ă c o n v e x ă
(recuperati de la un
apara
t
optic dezafectat sau
p r o c u r a t ă
de la un
atelier de ochelari, ori d intr-o t r u s ă cu jo
curi optice); o
ş i b ă
7) de carton, de m
rimea lentllei; aracetin;
c u i ş o a r e .
Prelucra
.
i montaN
Incepeti prin a
di
rnens
lona cele
d o u ă sc
lndurele care
constituie suportul intregului aparat. In
f u n c ţ
de
m e a
beculul
p r e f e r a ţ i
unul opac, de format redus) a balonu·
lui de
s t i c l ă T ă i a ţ i m o n t a ţ i
rezistent
aceste d o u ă scindurele prin lipirea lor cu
aracetin sau prenandez consolidarea
piturii cu trel cuie subtiri.
In
prealabil,
orificiul necesar pentru fixarea fa
sungulul 1). Lucrati apoi restul p i - lo r
din lemn, potrivit formelor pe care le
ve-
d e ţ i
cu claritate
In
desene. Piesa
4 din
primul desen (suportul diapozitivului)
este
a c e e a ş
cu nr. 10 In desenul al
doilea. Suportul 5) lentile pe care-I
pu
t e ţ i lucra din material plastic sau tabll
n veti monta pe o
p a t i n ă
de placaj care se
m i ş c ă
p u ţ i n o r ţ a t Intre cele
d o u ă
ş i n e
6.)
O b s e r v a ţ i
apoi c i orificiul de montare
pe
suportul cu ş u r u b al pi
esei 5
(portlen
este mai lung ca un ş a o l pentru a
permite ca tentila-oblectiv
s i o a t ă
fi
co
boriti sau urcati la reglajul axei optice.
Piesa 11
este rama de fixare a diapozili·
velor format
60
x 60 mm ( cu o f e r e a s t r ă
u
ti l i
de circa
50
x
50
mm).
ln
Interiorul
acesteia fixa (cu ajutorul unui mic
z ă v o r
din piesa
12.
a d i c ă
rama
o b i ş n u i t ă pentru diapozitive format
24
x
36 mm . Din tab
lii
de aluminiu lucrati ca
pacul 13,
In o r m ă
de
U. In
timpul proiec
tiei, n veti a ş a n deesopra becului, ur
mind s i ajungi In lungime la gitul
batonului.
meaza la t a n ţ de 1D -15
su
prafata
n s p a r e n t ă
(geam
mm
gr
o
sime
.
l z o l a ţ i a t e r m i
a c
olectorul
b
ui
e
fie
n t ă
ceea
poate realiza
cu
p
olistir
en de
4
mm
.
v a t ă de
st
ic
la sau c h iar
g u ş .
Pentru a past ra apa c ald
t impul noptii trebuie ca ci
apei
in
e l e m e n ţ i fie oprit
c
to
rul
u nu i ro b
in
et
montat pe
de intrare a apei reci. De mef
c instalatia poate
t rmp
fr
iguros la 2- 6°
C) cu
u
d
ament ma
i scazut a
co
co
nstructia cu o h u s ă de o l i e
l n s t a l a ţ i a r e a l i z a t ă la Cas
nierilor ş o i m l l o r patrie
Curtea de
A r g e ş
poate reduc
sumul
de combustibil clasic cu
s u t ă
o
o
o
o
o
1
1
1
1
1
1
1
o
o
o
o
o
1
1
1
1
1
1
1
A s a m b l a ţ toate piesele aparatu
cum v e d e ţ i in
primul desen.
In
p r o i e c ţ i e i ,
u m p l e ţ i cu a p ă balonul
c l ă
pinii la inceputul grtulul
C o n d i ţ i a
de bazl a bunei f u n c ţ
aparatului o consti
tu
ie reglarea
p
lui astfel Incit lumina beculul, cen
lonulul, dlapozitivul centrul obie
(8)
si
se afle de-a lungul
a c e l e i
optice. Aceasta o veti o b ţ i n e prin
f ă c u t e pe peretele alb al une
peri
sau
pe un ecran de pinzii)
a
intuneric. Reglali lampa, condensa
obiectivul astfel Incit o b ţ i n e ţ i
p
un cerc alb luminos de dimensi
mai micii.
La p r o i e c ţ i a
diapozitlvului
v e ţ i
pe ecran o Imagine b u n ă de forma
x
800
mm.
u
DESF CE
C SETELE
ME LICE
O ş u r u b e l n un
c u ţ i
o
f o
u n c l e ş t e patent - sin t n uma i
d in Instrumentele fo losite p
des facerea;
cu
d e s t u l ă
c a z n
satelor
metali
ce c u fi
lme
ing
Necazurile d ispar
folos
ind o
pentru desfacut s
tic
lele de b
,
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 14/16
R E C R E A T I I T E H N I C O S T I IN T I F I C E
• . .
• Cel
mii
lung tunel de cale fe
r a t ă din June este tunelul Oshimlzu
din
Japonia El m ă s o a r ă 22 2 km.
• Cel
mEi
lung tunel subacvatic
de cale f e n t ă este construit to t in
Japonia are o lungime de 18 7
km, intre Honshu Kyushu.
• Cel mai lung tunel continuu
pentru vehicule este tunelul metrou
lUI
din Moscova, de la Bellaevo la
Medvedkovo lung de 30,7 km.
• Cel ma lung tunel
rutier
se a f l ă
in E l v e ţ i a la SI. Godard. Deschis
traficului
in 1980 el m ă s o a r ă
16 32
km.
T UNE L URIL E
IN 1
SUP RL TIV
'
• Cel
mai
lat tunel
rut
ier strabate
•nsula Yerba Buena, la San Fran
cisco, S.UA. Are de
23
m.
n ă l ţ i m e a de 17 m
iar
lungimea de
165 m.
•
•
• Cel mai lung tunel pentru
i r i g - Orange - Fish Rivers
Tunnel - are
82
9 km se
a f l ă in
Africa de Sud.
• Cel mai lung tunel-canal de pe
Terra face e g ă t u r ă intre Marsilia
Ron, pe
s t a n ţ a
de 7 29
km
.
PREC UTII UTOMOBILISTI
• Cel
nai lung sistem pod-tunel
este cet
de
la Chesapeake Bay
(S.U.A.) - 28.4 km.
• Cel mai lung tunel construit
v r e o
d a t ă este tunelul sistemului de
alimentare u a p ă
din
New York, cu
o lungime de 168 9 km
un
diame
tru
de
4 1 m. C o n s t r u c ţ sa a
ince
put
in
1937 s-a terminat
in
1944.
•
PERFORM NTE ÎN LUME
Automobilul una dintre
pa
siunile constante ale
lum ii
moderne
dar, in
a c e l a ş i
timp una dintre preo
c u p ă r i l e
serioase ale
s p e c i a l i ş t i l o r
care a d a u g ă pe zi ce trece
no
i noi
i n b u n ă t
ţ i r l
aparatului
de
bord. Ast
fel , o
m u l ţ i m e
de probleme difi
l t ă ţ sint rezolvate foarte rapid cu
ajutorul unui nou tip de calculator
a t a ş a t
la tabloul de bord al automo
bilelor. Este m ă s u r a t ă de p i l d
temperatura e x t e r in momen
tul in care posibilitatea
f o r m ă -
rii poleiului se
d e c l a n ş e a z ă
simultan
• •
G RNITURI
LOR
ER DIN ELICE
Desigur este vorba despre garn i
turi &
cu
u t i l i z ă r i
tehnice,
f ă r ă de
care nu ar putea f u n c ţ i o n a nici-o
m a ş i n ă nici un utilaj. Dar cele mai
vitrege
c o n d i ţ i i
de
f u n c ţ i o n a r e
pen
tru
garn
itu ri se intilnesc in lumea in
s t a l a ţ i i l o r petroliere. Cele c o n f e c ţ i o -
nate din perflorelastomer
c o m b i n ă
•
p e r f o r m a n ţ e l e
mecanice ale cauciu
cului u i n e r ţ i a c h i m i c ă a teflonului.
A ş a se face asemenea garnituri.
precum cea din Imagine, sint rezis
tente la
c o n c e n t r a ţ i l
ridicate
de
gaze
coroziva î ş i p ă s t r e a z ă
flex
ibilitatea
stabilitatea t e r m i c ă p î n ă la tempe
raturi ce
d e p ă ş e s c
300 C.
•
'
L O T U S U L -
F L O A R E
F Ă R Ă E G A L
Pe
basoreliefurile m ă c i n a t e de
vreme din Egipt sau din India poate
fi a d m i r a t ă imaginea acestei splen
dide flori acvatice
din
familia nlm
feaceelor.
Tn
u r m ă
cu peste 100 000 000 de
ani, in cretacic, lotusul urca p t n ă la
gura
fluvlilor
care se
v a r s ă in
Ocea
nul inghetat
de Nord
.
s-au
descope
rit urmele acestei minunate flori in
Sahalln, Siberia chiar sub calota
de g h e a ţ ă
a Groenlandei.
n
zilele noastre, patria lotusului
este Egiptul, î n s ă mai c r e ş t e
in
Ca-
nada, in Suedia in alte p ă r ţ i Este
fntnnit
in
apele iazurllor riurilor cu
cursul lent, dar supofl4 ape p u ţ i n
s ă r a t e
Planta este s t a t o r n i c ă . O d a t ă sta
b i l i t ă
intr-un loc, foarte
rar
ş i - 1 mai
s c h i m b ă
Se
c : t t t z v o l t ă in familii mari,
putind
acoperi cu r ă d ă c i n i l e unei
asemenea fam
ilii
o s u p r a f a ţ ă de
1 000 - 1 500
m2
. Frunzele
circu
lare ale lotusului, foarte deco.ratlve,
au m e a unei farfurii sau chiar a
une i umbrele.
R ă d ă n î l e
lotusului c o n ţ i n ami
don, uleiuri
z a h ă r
Popoarele din
Orient le a r ă in mod special
le c o n s u m ă ca d e l i c a t e s ă i n s ă le fo
losesc ca
s a l a t ă
in
a l i m e n t a ţ l a
zil -
.
T o t u ş
lotusul
r ă m î n e
celebru
da
t o r i t ă splendidelor sale
flori
parfu
mate. a s e m ă n ă o a r e cu
bujorll
, de
•
S T I A T I
Ă
• •
culoare trandafirle,
a l b ă
sau albas- .. in Sahara cade,
intr-un
secol, mai
p u ţ i n ă
a p ă decit la B u c u r e ş t i într-un
A c e a s t ă p l a n t ă o m a m e n t a l ă este singur an?
f o l o s i t ă
in
Orient
de
foarte
m ~ ă
vreme ca medicament. T o a t ă ...
r e z e n ţ a
unor bogate
z ă c ă m l n t e
planta - de la staminele dulci, peta- de
c ă r b
în Antarctica, j u s t i f i c ă
lele multicolore p î n ă la r ă d ă c i n a presupunerea cu multe milioane
f i i n o a s ă - este
f o l o s i t ă
pentru pro- de ani in
u r m ă
in regiunea Polului
p r i e t ă ţ l l e sate curative. Sud existau o c l i m ă o v e g e t a ţ
Tn apele termale de la B ă i l e Felix t r o p i c a l ă ?
de
l ingi
Oradea a fost
a c l i m a t i z a t ă
o specie de lotus numiti
dre
te ... ă s u r ă t o r i l e efectuate de o expe-
(Nymphaea lotus, varietatea therma- ş t i i n ţ i f i c ă
la
care au participat
lis), d e c l a r a t ă monument al naturii. s p e c i a l i ş t i d in
India
,
Paklstan,
•
1 4
• S T A R T S P R E V I I
o sonerie un semnal l
Este c o m u n i c a t ă de aseme
p e r m a n e n ţ ă d i s t a n ţ a care p
p a r c u r s ă
utilizind cantitatea
d
z i n ă e x i s t e n t ă in rezervor.
semnal luminos il a v e r t i z e
t o r u
auto in mome
care d e p ă ş e ş t e o
a n u m i
v i t e z ă . ş a d a r o
m u l ţ i m e
de
ţ i i automobilistice, de cea m
i m p o r t a n ţ ă
in u ş u r a r e a trafic
tier, cu ajutorul unui calcul
stalat la bord.
Le intilnim
pe
toate
ş a n t i e
pe glob, aceste m
ici
centra
getice denumite compresoa
a l i m e n t e a z ă
ciocanele pneu
sonatele perforatoarele
comprimat.
Recent a avut
loc
premie
noi serii
de
utilaje de ac
Piesa de r e z i s t e n ţ ă o ponstl
cea din fotografie, care c o
aerul aspirat pe baza pr incip
a s e m ă n ă t o r oarecum m
din m a ş i n a de tocat carne.
Noile compresoare. reali
R.F. G e r m a n ă
fac f a ţ ă tuturo
ţ e l o r
muncii
de ş a n t i e r
sau T
v ă r l l e
de p i a t r ă c i r c u l ă ..în v
cioarelor . fiind dotate cu
de amortizare a zgomotului
eficace incit permit o c o n v e r s
ton normal. Un alt avantaj al
..com presor al viitorului , cu
denumit
deja s p e c i a l i ş t i i
il
z i n t ă intretinerea extrem de
suprimarea r e p a r a ţ i i l o r
U.R.S.S. Italia
d e m o n s t r e
scoarta
P ă m i n t u
sub m u n ţ i
lala Pamir atinge grosimi d
ximativ 80
km? C e r c e
rimentele, bazate
pe
seism
au dus la identificarea une i
caracteristice
celor d o u ă
muntoase: ele sînt fixate
cu
cini" u r i a ş e in s c o a P ă m
fapt necunoscut fn alte reg
Terrei.
..
cea mai
coborit i
t e m p e r a t u
gistrati v r e o d a t ă a atins s a .
zero? Data: 24 august 1960
s t a ţ i a s o v i e t i c ă
de
c e r c e t ă r i
din Antarctida
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 15/16
• D I L O G • ---------- - . . .
Cine
riispunde
c i ~ t i g ă 1
.i- PlRTIIE COMPliCATA
Cineva s-a prezentat la un atelier
de
tinichigerie
cu
o
b u c a t ă de
tabla
t ă i a t ă la mijloc,
a ş a
cum se vede in
desen
a cerut
ca
ea fie î m p ă r
ţ i t ă
in
opt
b u c ă ţ i
egale utilizind
î n s ă
taieturlle
f ă c u t e .
t i ţ i cum
trebuie
procedat?
2.ÎN
CIUTAREA
ELEFANTULUI
Un elefant s-a ascuns in
J u n g l ă
c o n d u c ă t o r u l lui
a
pornit s ă - I
caute.
Tn j u n g l ă
nu
se poate
intra decit pe
acolo
pe
unde a r a t ă s ă g e a t a .
Priete
nii
s ă i
I-au atras
a t e n ţ i a
pentru a
atunge la elefant
ii v r
fi necesare
un
n u m ă r de 19 ă r i t u r i de
felul
ce
lo r pe care le
e x e c u t ă
calul la
(Exemplu: de
jos
stinga el va ajunge
prin
s ă r i t u r a
calului
in
rindul
doi,
p ă t r a t u l
trei, apoi r
indu
l patru
p ă t r a
tul patru etc.)
P u t e ţ i
i n d i c a ţ i
cele
19
s ă r i t u r i
care trebuie
Tn
final
j)
@
@
®
Q
®
@)
®
®
@
®
®
@
®
@
®
®
®
®
@
®
G)
®
D
®
CELE 25 [
PIESE
va p r e z e n t ă m
un
p ă t r a t
cu
25 de
piese aranjate la intimplare
( a ş a
cum
a r a t ă desenul)
in
25
de c ă s u ţ e
Numerele trebuie
î n s ă
aranjate
in
ordine c r e s c î n d ă de
la
primul p ă t r ă
ţ e l , a d i c ă 1, 2,
3,
4, 5, in primul rind,
6. 7, 8, 9, 10 in
al doilea rtnd
ş . a . m . d
schimbind reciproc
locul
pieselor.
De p i l d ă . inceputul
este
ur
mAtorul:
1
il
s c h i m b a ţ i
cu
7
pentru
ca
1 s ă - ş i
ocupe
locul
lui, apoi
7
cu
piesa care
o c u p ă
locul
s ă u
-
in
ca
zul nostru,
20, 20
cu cea care
o c u p ă
tocul
s ă u , a d i c ă
piesa
16 a . m . d .
V e ţ i
realiza o
b u n ă p e r f o r m a n ţ ă
d a c ă v e ţ i
izbuti le
a ş e z a ţ i in nu
mai
19
schimbu
ri
.
a t i n g ă
numai cite o
d a t ă
toate
p ă t r ă
ţ e l e l e ?
?
•
C ' - ş o ă . . . . , r u
etapei • 6-a: Mariana Munteanu,
Caaa
cM
eo91
, judetUl VMIUI.
Au m ~ 1 dar raspunsun hacre Oucu hlllan FernancY. 8 U$tem. jud. Pra hova: o...- Dan,
e ş b .
Daniel Oorcea, Cons <lnfa. Dan Tutu,... Brasov. EmMuet
Ş l e l a n Bab
adag , jud TulCea. Stan Sogdj
n<
·l
1141ul
, B u ş r e n ~ . Jud Pr:>nov3. Romk:j
Ph111C.
a ~ u l Gheorghe Gheorgt>i
u-DPr
. rud. Bacau. Mugur
Tuca, Rftd3Uf1 , Jud Suceava Cristian Tlmlt, Bls ttla Jud Ionel
Otoman
,
Babad.q
" TulCea· Roxana Iorga. O r a ~ u l Gheorghe GheorghHi·
Der
. Jud
Ba
cau.
Au
rnspuns par11al e •acl Geaminu Constantin, comuna Copacen i, jud.
Vil
cell. Bi nl d Cotllnel,
11 " ld. Adrian
Aneu
, comuna g r e ş jud.
va s
r
u1
; Adrian Condrea, Ploiesh: Aorln Popa, Moi •"
11
1 S.o
cau, Radu Pitriu, 8.1cau, C i t ă U n lac-.c=u. P1ol.,.d; Cl>ehafa Dumflru, comuna
Cogen
l."'·
, . 1 Consrnnt
a. C ă t i i l f n
Maxim, Oorohoi.
jud
. Botosani. Ionel Ş a n g u Tg . N e a m ţ jud Neamt: Dorin
Bolbef
, S1b1u. OctaYian Segiruanu. B r a ş o v Eugen Aplleanu, B u c u r e ş r i IOnut
Angt>e,
Bacau : Mihai
lupu,
com
una B o r ~ r rud Neamt. Daniel Mocanu, A l u x
d r o ~
Vasile Slrbu, P e l r o ş a m
Nnel Anghll
,
C o J r a ş Grom Adrian, la$;
GRESEALA I STET ILOR
,
UNDE MERGEM
ÎN TREAPTA
1
DE
LICEU
N u m e r o ş i cititori
- elevi
in
clasa
a VIII-a - ne-au adresat intreba
ri
referitoare la profilul
s p e c i a l i t ă ţ i l e
unor
licee pe care doresc le
ur
meze în treapta
1.
Vom
r ă s p u n d e
ac
elor
scrisori care
s o l i c i t ă
lnforma
-
1r de larg interes pentru
un
n u m ă r
mai mare de cititori.
in destul de multe scrisori ni se
c
er
precizari privind admiterea la LI·
CEUL INDUSTRIAL DE MARINA
D
IN
G A L A Ţ I
Liceul
p r e g ă t e ş t e
ca
~ r e de specialitate pentru flota co
m e r c i a l ă , m a r i t i m ă
f l u v i a l ă drn
R.S
.
R., in
meseriile: ELECTROME
CANIC NAVAL MARINAR. Pentru
anul ş c o l a r 1984- 1985, liceul dis
pune
, la clasa a IX-a,
de 360
locuri.
Se
primesc absolventi a
8
clase.
din
toate
l o c a l i t ă ţ i l e t ă r i i ,
i
nd
i ferent
de
ş c o a l a profilul liceului. mai
precizam se
a s i g u r ă
o
t e m e i n i c ă
pregatire la disciplinele fundamen
tale ( m a t e m a t i c ă ,
f i z i c ă ,
chimie)
de
specialitate. Absolventii liceului
pot
urma
orice
facultate din tarâ
cu
priorit'ate Institutul de
m a r i n ă
..Mircea cel
B ă t r î n
Constanta.
Li
ceul asigura incadrarea
tuturor ab
solventilor
in
cadrul flotei
R.S
.
R. in
meseriile
in
care s-au pregatit.
Li
ceul dispune de o b a z ă buna de în
v ă ţ ă m î n t ,
instruire
p r a c t i c ă
ca
zare.
I n f o r m a ţ i i
suplimentare privind
înscrierea actele necesare pentru
inscriere se
pot
obtine la secretaria
tul ş c o l i i telefon
1
74
21
sau
1
74
32
Pentru absolventii din Capitala,
care s-au interesat unde se pot
pr
e
gati
in
meseria
de
tîmplari, facem
d o u ă r e c o m a n d ă r i .
LICEUL INDUSTRIAL ..PIPERA
p r i m e ş t e inscrieri in clasa a IX-a la
u r m ă t o a r e l e profiluri
: PRELUCRA
REA I;EMNULUI
M E C A N I C Ă
Se
pot
inscrie
b ă i e ţ i
fete care au p
ro
movat clasa a VIII-a
in
anul ş c o l a
1983/1984
nu
d e p ă ş e s c
virsta
de
16
ani la
15
septembrie
1984.
în
scrierile se fac la secretariatul liceu
lu i
,
Bd.
Dimitrie Pompei nr
. 1,
sector
2,
telefon
33 32 75.
COOPERATIVA .. O B I L Ă TA
P I Ţ E R I E
din str. Lipscani
nr
. 57
,
Desene
de NIC
NICOLAESCU
-TRANSÎVERUL
.,START
r-'< -.... SPRE ViÎTOR :
A • •
-INCEP CU AAIPUFICATORUL
- ş i T O T U ş i
AMPLÎF/CATORUL
NU F U N C Ţ i O N E A Z A / ,_
I>E iNTRARE.
lstctul
n ~ » l • u
a g • e ş i l din nou. Va rugam sa-I
a J U l ~
scr t
indu
-ne r . • ~ p u n s u int (· Un plic
pe
CdrO
nu
Ull<
sa
1•
pili raionul
de
mao los. C i ş h g a t
r u l
va prim•
Oo
ploma • ~ >
vistet ..Start spre v Hor.. un premtu 1n Obtectc
R
aspu
nsul coree r la ..
e ş e a l a
1Stet110r"
d1n n u m ' ' " ' ~
treeut planorul
u1
nu 1
s-
a m
on
lar ampenarul C i ş l l g a l o r u l
era peo Vajko
Mihai
GIYTII. st<. Poetulul
r
. 133. Ar•cl. cod
2900.
•
sector
3,
telefon
16 76
73
,
t e ş t e in
treapta 1
de
liceu1 cu
prelucrarea lemnului,
in
cadru
ului 9e c o n s t r u c ţ i i nr
. 21, in m
. ile TIMPLARI TAPITER.
D
nut
ca se incheie contrac
te d
lar
izare
pe
o
d u r a t ă de
5 ani
din
treapta
1
de liceu primind
rioada
ş c o l a r i z ă r i i
o
i n d e m n i z a
nara de
440
lei.
De
asemenea,
COOPERA
,.INSTALATORUL ,
cu
sediul
c u r e ş t i
str. Radu
V o d ă nr .
11,
4, p r e g ă t e ş t e
i n treapta
1 de
profil construc
tii
in meserii
STALATOR SANITAR ELE
CIAN
iN
C O N S T R U C Ţ I I
plimentare se
pot
obtine la
cooperativei
sau la
tele
13 41 46.
LICEUL
DE
CHIMIE
IN
T R I A L Ă
NR.
4, P I T E Ş T I .
cu se
Bd
.
P e t r o c h i m i ş t i l o r
nr
. 23, t
2
51
42,
ş c o t a r i z e a z ă in
trea
elevi
~ n t r u
profilul CHIMIE
IN
T R I A L Ă (180
locuri
) pentru
lul
ELECTROTEHNICA
(72 l
Pentru cei care s-au intere
LICEUL INDUSTRIAL ,.R
BLICA
din B u c u r e ş t i ,
preciz
profiturile
in
care se pot prega
METALURGIE
,
M E C A N I C
E L E C T R O T E H N I C Ă .
Ş C O A L A
F E S I O N A L Ă din
cadrul a c e l u i
c
eu
,
ş c o l a r i z e a z
elevi pentru
rr il e
:
LAMINORIST-
TREFILA
MECANIC PENTRU
M A Ş I N I
LAJE
P R E L U C R Ă T O R
PRI
CHIERE. liceul industrial
.
blica , situat in bd. Muncii
nr
sector
3,
dispune de
un
loca
modern, dotat cu a t e l i e r - ş c o a l
binete, laboratoare.
Pe
par
c o l a r i z ă r i i ,
elevii
d e s f ă ş o a r e
t ica atit
in
atelierul
ş c o l i i cit
s e c ţ i i l e intreprinderii .
De
rem
ca atit elevii d in treapta 1
de
lic
cei
de
la
ş c o a l a
profesiona
incheia,
in
conditiile prevazu
lege,
contracte cu intreprin
..Republica . primind in
ac
b a z ă
burse
de
întreprindere
asigura e
la
absolvire 1ocuri
munca.
Redactor-
MIHAI
NEGULESCU
Secretar reapon ll
de redactie; Ing. IOAN VOICU
Prezentare
grllfld
:
NIC NICOLAESCU
A C Ţ I A r e ş t i P i a ţ a Sc
in
1. lelefon 17
60 10
, interior 1444
Admini
strat
ia Editura . Scinteia . T
Combinatul poligrafic
.Casa
Sc
in
Abo
namente
- prin oficiile
a
P.T.T.
R. Din s t r a i n ă t a t e ILEXIM
Departamentul
export-import
B u c u r e ş t i , Str
.
13 Decembrie 3. P.
136, 137, telex
112226.
ManuscriMie
nepublicate nu
l11
43911
16
pagini 2
CINE R Ă S P U N D E C Î S T I G Ă "
Talon de participat t' N 8
G R E Ş E A L A ISTETILOR
Talon de participare -----------
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.6
http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr6 16/16
T
ansporturlle pe ape cunosc
o dezvoltare
r p i d ă d a t o r i t ă atit
c a p a c i t ă ţ i i mari de î n c ă r c a r e a
navelor
cit p r e ţ u l u i
de cost
mult
s c ă z u t f a ţ ă
de transportul
rutier ori feroviar.
Navete
de
mare tonaj sint ac
ţ i o n a t e de motoare dintre cele
mai puternice. Dar i a t ă ln
era
u t l z ă r tot
mai accentuate
a energiei nucleare in
f u n c ţ i o n a
rea motoarelor de mare putere,
a t e n ţ i a
p r o i e c t a n ţ i l o r se in -
d r e a p t ă
spre a c ţ i o n a r e a navelor
maritime
cu
ajutorul... vintului .
Motivul? Utilizarea energiei
eo-
liene
permite
reducerea
sub-
s t a n ţ i a l ă a ~ o n s u m u l u l de com-
bustibil. Astfel,
d a c ă
pe mare
s u f l ă un
vint
cu
vlt9za
de
30 de
noduri, nava
j a p o n e z ă
Shiu
Ai-
toku Maru
din
Imaginea
2 cu
î n c ă r c ă t u r a c o m p l e t ă
poate
ob-
ţ i n e de la vele 53 la s u t ă
din
R E V E N I R E
V S E L O R
C U N Z E
o
energia
n e c e s a r ă
pentru a na
viga
cu
o v i t e z ă de 12 noduri.
Pentru a se o b ţ i n e maximum
de
energie folosind alte viteze ale
vintului in diverse puncte de p
s u p r f ţ velei, un sistem de
culator comenzi automate de
reglare a
p o z i ţ i e i
velelor. Fixate
p
rame
de
o ţ e l velele
din
p î n z ă
de mare r e z i s t e n ţ ă se rotesc ast
fel inc
i t
generatoarele pe care le
a n t r e n e a z ă s ă valorifice la maxi
vintului.
A c e l a ş i
minicalculator
r e g l e a z ă automat capacitatea
motorului astfel incit la vint pu
ternic motorul diesel al navei
f u n c ţ i o n e z e cu un consum mi
nim de combustibil.
Desigur,
c e r c e t ă r i l e
vor
conti-
nua, p r o i e c t a n ţ i i v r persevera,
astfel cele mai diferite in
genioase forme de vele, cu
a ş e -
- z ă r i design tot mai eficiente
vor echipa marile nave maritime.
ln desenul
din
imaginea
1 pu
blicat
n
revista ,.lunii
-sint redate
ş a p t e
variante
lizare a energiei vintului
i
sportul pe Imaginea
z i n t ă un alt studiu
de
n
pînze. Oricum, s p e c i a l i ş t
tot
mai unanim de
p ă r e
vintul, energia ce a repre
o
p r i n c i p a l ă s u r s ă
de c ţ
înainte de
r e v o l u ţ i a
i n d u s
r e i n t r ă
din nou pe scena
selor enegetice. B i n e i n ţ e l
un rol principal.
![George Anania - Actiunea Lebada [1984]](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5695cfaf1a28ab9b028f1a19/george-anania-actiunea-lebada-1984.jpg?t=1695410995)
