1988 - Start Spre Viitor nr.5

7/22/2019 1988 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1988-start-spre-viitor-nr5 1/16



Faunrea soc.' t ă ţ u socialiSte multi lateral dez oltate 1mplic1t a civ•h

z a ţ i e i noe. pnn oameni ş . i pentru oamem 1mpune cu caracter de permanenta spcmrea c u n o a ş t e m partiCIparea cu o tot ma• ef1c1enta compe

tenta s1 responsabilitate , n toate do men••le de act1v1tate. la afirmareaş t u n t e t ca pnnctpal miJlOC de prod u c ţ l e e altfel ş t i m ţ a , cultura, civil i z a ţ i e smt cele tret dommante aleprogresulUI msus1, sublimate cupregnant de secretarul general al

par t idu lu i tovarasul N1colaeC e a u ş e s c u Epoca pe care o traimastazi este caractenzata de un ntmde transforman, de dezvoltare ex trem de rap1d, pe baza nou u1. pebaza remarcabtlelor c r e a ţ 1 1 ale mteli

g e n ţ e o m e n e ş t i Tratm in phna revolul&e t e h m c o - s u i n ţ l f l c a , fenomencomplex adevarata forta motnce a

s o c i e t a ţ u , fenomen n cadrul carwawcermle . t e h n • c o - ş t i m ţ l f l c e au devenit forte reale p r o d u c ţ i e Este

mer1tul mcontestabll al P ifllduiUI-nostru e;omumst ca, ses•z1nd ace t

fenomen evalumd corect Import a n ţ a 1u1. a elabOrat o strateQle on gmala cu pnv&re l onentarea stimularea efortunlor de g•ndtre·promovare a noului in toate domemtl_e de act1v tate.

Om 101\lat1va to a r a ş u t u N1coldeCeausescu, ct1torul ge ial al Româmel moderne, au fost elaborate nu meroase programe prin a caror tnnspunere m pracuca s-au rezolvat osene de probleme 1mportante alep r o d u c ţ 1 e t matenale, ale v 1 e ţ econonuco-soctale Pe baza unu1 program umtar, parte mtegranta dmPlanul national umc de dezvoltare

econom•co-soc1a a a patne1. efortunle tuturor s p e c i a l i ş t i l o r smt Indreptate in d1rect1a progresului ne10trcrupt al s o c 1 e t a ţ u noastre

Au fost m f 1 1 n ţ a t e numProase orgamsme cu m1s1unea de a concentra

ÎN SLUJB PROGRESULUI.

MULTIL TER L L P TRIEIcoordona efortunle matenaltzmdu -se pnnctptul integram cercetanicu p r o d u c ţ t a m v a ţ a m m t u l , modalitate pnn care se realizeaza nu numat o solida pregat1re de specialitate. c1 o mtegrare eftoenta a tt·

ner11or •n problemele de vtrf ale ş t 1o ţ e t Aceasta onentare ş 1 - a demonstrat v 1 r t u ţ 1 l e constructive. intregulprogres inregtstrat 10 economta romaneasca in ulttmn ann bazmdu -sepe remarcabile crea t e h m c o - ş t u n ltflce

In fruntea cercetam s t u n ţ t f i c e ro man ş t i se af la t o v a r a ş aacadem1etan doctor mg1ner Elena

C e a u ş e s c u pr edmtele Cons huiUI

N a ţ t o n a l al S t i 1 0 ţ e 1 1 n v a ţ a m m t u l upersonalitate marcanta a v t e ţ u noas-1re poht1ce, savant cu larga reputatiemternat1onata car cu pastune revolutionara ::; e x c e p ţ 1 o n a l a competenta t u n ţ t h c a indruma mtreaga activitate de Gercetare de mtroducere a progresului tehmc. stunullnd

prm wopnul sau exemplu stralucttmarele d e t a ş a m e n t ar ş t i n t e • roma

n e ş h spre not n01 succese, sprereahzan tot mat inalte, spre r ş t -rea prestigiului Ş t 1 m ţ e 1 r o m ă n e ş ' b 10

lume.Av1nd in vedere I m p o r t a n ţ a deose

bita ZI cercetam ş t 1 1 n ţ t f 1 c e în ţ a r anoastra. m ultimii 23 de am a lostdezvoltata contmuu baza m a t e r ~ a l a

au fost pregahte cadre de tmencercetator& Jl.slfe tn pfezent mRomama soc1altst ex1sta pestedoua sute de umtat• de ~ r c e t a r emst1tute 1 centre) la care trebute

adaugata cele peste o uta de staţ l u m de l':ercetare m ţ 1 f 1 c a din dornemut agncutturn f a ţ a de ' numa1

110 u m t a ţ 1 ex1stente m anul 1965)Personalul de cercetare a crescut dela 45 000 oamem muncn 10 1965

la peste 25 in prezent Au fostalocate sume 1mportante pentru dotarea umtattlor de cercetare astgu rmdu-se un ntm accelerat de dezvol

tare a bazet m eriaTe. az1, u r n t ă ţ l l ed cercetare au r o n d i ţ i i de lucru exce

lente Pe1sa1u1 qunÎ flc eS.te completschimbat f a ţ a de cel de acum20- 25 de am In locul eprubetel > SI retortelor dm vech&e labOratoaretnlllmm tot mat multe mstalatu semlmdustnale, tar m s t a l a ţ n l e automatizale mtc{opro<:esoarele. catculatoa-'

rele electron1ce tau treptat locul ve

chilor aparate d masuraT _rnahca cercetaru raspunde as

tdZI tot ma• mu t nev01lor actualede perspechva ale t n d u s t n ~ • noastrem plina dezvoltare . ndustna romaneasca a cunoscut o c r e ş t e r e spectacutoasa de anvergura calitatiVaAstfel. s-au dezvoltat ramurile subramurile moderne. beneficiind de o

11l3lta tehmcttate :;;t care stau la baza

progresuh.11 tehntc t u n ţ 1 f l c cons t r u c ţ i a de m 101 , electromca, mformallca robotica. p r o d u c ţ i a deo

elemente de automat1zare. mecamcatma . me,taturg&a o ţ e l u n t o r sup -noam ap01 ch1m1a petrochtm:abut tund cea aceste d n a dome-

nii ş 1 - a u consacrat in r-un,curt o t r a d t ţ e de mare notst<> semmhcat1v faptul ca

stntem m masura sa putempe baza p r o d u c ţ 1 e t mterne. 9suta dm necesarul de m a ş ~ n t

tnstalatulndustna romaneasca rea 1

larga gama de ma 101 ut•ltre cele ma1 moderne, dezvorametn St caractensttcl la ntvdial sau supenoare mvelu Ut

ţ â n cu t r a d 1 ţ 1 e mdustnala_al optulea c ~ n c 1 n a l . p r o d u c . ţ ttrtala urmeaza sa creasca 1n

d10tre ce le ma t malte Plaprogramele de anvergt.ra apentru penoada 986- 19

t&vele de exceptionala nsestabthte 10 actua ul cmcmaltele cutezatoar atesta cunscnerea defmtt•v<l , tmpet J

1ndustne1 noastre soc.alrstec; economu, pe coordonatevoltaru mtenstVe ale progm•Jtlllateral , spre bmell:' s. mcontmua a patriru a vtetti innostru popor.



Întreaga o p e r ă d ~ cons o c i a l i s t ă nu se

decît pe bazamai noi cuceriri ale

tehnicii ale cuumane în general

l e g ă t u r i i strînse a ş t i i n ţ e ii n v ă t ă n i n t u l produca r i d i c ă n l continue a ni

de c u n o ş t i n ţ e tehniale tuturor

muncii.

NICOL E C E A U Ş E S C U

P RTIDUL CENTRUL VIT LL N TIUNII NO STRE

in indelungata istorie a poporului român, numeroase sint evenic ă r o r a trecerea timpului, departe de a le cufunda în uitare,

m ă r e ţ i a s t r ă l u c i r e a le-a adincit î n ţ e l e s u r i l es e m n i f i c a ţ i i l e conferindu-le statutul de momente ce au inrîurit ho

mersul inainte al n a ţ i u n i i pe calea progresului c i v i l i z a ţ i easemenea m ă r e ţ eveniment, c ă r u i a scurgerea vremii îi s p o r e ş t e

îl constituie f ă u r i r e a Partidului Comunist Rou r ă cu 67 de ani. la istoricul Congres din mai 1921.

in t o ţ i a c e ş t i ani, partidul comunist ş i - a s ă p a t adinc luminosîn inima c o n ş t i i n ţ a poporului prin a t a ş a m e n t u l s ă u n e s t r ă m u

f a ţ ăde marile idealuri ale acestuia, prin clarviziunea conseca c ţ i o n a t pentru implinirea n ă z u i n ţ e l o r celor mai vi i

n a ţ i u n i i prin eroismul a b n e g a ţ i e r e v o l u ţ i o n a r ă ce i-au caractep e r m a n e n ţ ă pe militantii c o m u n i ş t i . Prin întreaga sa activi

, cu f o r ţ a de n e t ă g ă d u i t a faptelor, este fidin marea f i i n ţ ă a poporului, nu a avut nu are ţ e l mai inalt

libertatea ţ ă r i i a oamenilor s ă i m ă r e ţ i agloria n a ţ i u n i i din rindurile c ă r e i a s-a ridicat.

Stau m ă r t u r i e acestui a d e v ă r marile b ă t ă l i i r e v o l u ţ i o n a r e purtate

rînduielilor întemeiate pe inegalitate asuprire s o c i a l ăs o c i e t ă ţ i mai bune mai drepte, pe

al patriei, b ă t ă l i i incununata de victoria r e v o l u ţ i e i des o c i a l ă n a ţ i o n a l ă a n t i f a s c i s t ă a n t i i m p e r i a l i s t ă declan

în August 1944, care a deschis nou rodnic f ă g a ş istoriei roSuprema confirmare a l e g i t i m i t ă ţ i i a c ţ i u n i i r e v o l u ţ i o n a r e a

s t r ă l u c i t in care acesta î ş i î n d e p l i n e ş t e misiuneape care ş i - a asumat-o o r e p r e z i n t ă r e a l i t ă ţ i l e României con

î n f ă ţ i ş e a z ă a s t ă z i ca o ţ a r ă cu o economiem o d e r n ă a r m o n i o a s ă c o n e c t a t ă strins pulsului viu al ret e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c e o economie care r e p r e z i n t ă temelia trai

a i n d e p e n d e n ţ e i s u v e r a n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e ; România se î n f ă ţ i ca o ţ a r ă in care, in fiecare dintre zonele sale, s-a asigurat o

e c h i l i b r a t ă a f o r ţ e l o r de p r o d u c ţ i e ridicîndu-se sute de

î n f ă ţ i ş e a z ă ca o ţ a r ă in care, peî n f ă p t u i r i i celor mai c u t e z ă t o a r e programe de dezvoltare din

c o n s t r u c t i v ăo amplitudine f ă r ă precedent, modificind î n s ă ş i geografia ţ ă r i i

a ş e z ă r i l o r punind in valoare tot mai de-

b o g ă ţ i i l e f r u m u s e ţ i l e patriei, p o t e n ţ i a l u l creator al poporului;î n f ă ţ i ş e a z ă a s t ă z i ca o ţ a r ă ce se b u c u r ă de un u r i a ş

i n t e r n a ţ i o n a l d a t o r i t ă intensei sale a c t i v i t ă ţ i politico-diploc o n s a c r a t ă cu e x e m p l a r ă c o n s e c v e n ţ ă s o l u ţ i o n ă r i i proble

f r ă m î n t ă lumea c o n t e m p o r a n ă in consens cu as -

piratii.le de pace, i n d e p e n d e n ţ ă progres social ale popoareÎn inima c o n ş t i i n ţ a tuturor fiilor ţ ă r i i aceste m ă r e ţ e î n f ă p t u

sînt rodul muncii poporului, sub conducerea partidului , în cea mf e r t i l ă p e r i o a d ă a istoriei n a ţ i o n a l e p e r i o a d ă i n a u g u r a t ă de Congreal IX-lea, cind in fruntea partidului a fost ales prin o p ţ i u n e a un

n i m ă a c o m u n i ş t i l o r români, a intregului popor, t o v a r ă ş u l NicolC e a u ş e s c u H o t ă r î r i l e marelui forum comunist din iulie 1965 caraterizate printr-o p r o f u n d ă viziune novatoare, au f ă c u t s ă p ă t r u n d ătoate sferele v i e ţ i i politice, economice, sociale, sevele ·unei gîndnoi, creatoare, care a revigorat intreaga o p e r ă de edificare a n

orinduiri; ele au inarmat,t o t o d a t ă

partidul poporul cu un vastmobilizator program de lucru, menit valorifice marile resurse c r e a ţ i e ale poporului , program necontenit î m b o g ă ţ i t amplificatcongresele c o n f e r i n ţ e l e n a ţ i o n a l e ale· partidului din perioada u

m ă t o a r e potrivit cu noile c e r i n ţ e ale f i e c ă r e i etape istorice.Acum, cind România t r a v e t s e a z ă un moment de mare i m p o r t a n

al e v o l u ţ i e i sale, Expunerea t o v a r ă ş u l u i Nicolae C e a u ş e s c u privunele probleme ale conducerii a c t i v i t ă ţ i i economico-&Ociale, muncii ideologice - p o l i t { ~ d u c a t i v e precum ale s i t u a ţ i e i int

n a ţ i o n a l e r o s t i t ă in cadrul ş e d i n ţ e i Comitetului Politic Executiv 29 aprilie a.c. se inscrie ca un eveniment politic de m a j o r ă semnific

ţ i e ca un moment de r e f e r i n ţ ă in v i a ţ a partidului, a poporului, in cnica e d i f i c ă r i i s o c i e t ă ţ i i socialiste multilateral dezvoltate in pat

n o a s t r ă . O r i e n t ă r i l e tezele aprecierile cuprinse in Expunere se bz e a z ă pe o c u n o a ş t e r e a p r o f u n d a t ă m u l t i l a t e r a l ă a r e a l i t ă ţ i l o r s

c i e t ă ţ i i noastre, precum ale lumii in care t r ă i m tocmai paceasta ele se s i t u e a z ă l temelia intregii a c t i v i t ă ţ i a partidului,

s o c i e t ă ţ i i noastre, fiind in deplin consens cu l i t ă ţ i l e procesur e v o l u ţ i o n a r cu interesele vitale a s p i r a ţ i i l e undamentale an a ţ i u n i i noastre socialiste.

Expunerea secretarului general al partidului d e f i n e ş t e cu limpzime rolul i m p o r t a n ţ a a c t i v i t ă ţ i i teoretico-ldeologice in conducrea ş t i i n ţ i f i c ă a s o c i e t ă ţ i i in dezvoltarea creatoare a patrimoniugindirii pnteticii r e v o l u ţ i o n a r e . e e v i d e n ţ i a z ă t o t o d a t ă i m p o r t a nce revine in etapa a c t u a l ă e x e r c i t ă r i i rolului c o n d u c ă t o r al partidul

a s i g u r ă r i i deplinei sale u n i t ă ţ i ideologice, politico-organizatoticMagistr 18 Expunere• a t o v a r ă ş u l u i Nicolae C e a u ş e s c u r e p r e z i

un document programatic de e x c e p ţ i o n a l ă i m p o r t a n ţ ă pentru intgul popor, menit asigure continuarea ridicarea pe o t r e a

n o u ă s u p e r i o a r ă a procesului r e v o l u ţ i o n a r din patria n o a s tp r o p ă ş i r e a b u n ă s t a r e a c o n t i n u ă a n a ţ i u n i i socialiste, c r e ş t e rprestigiului României in lume, a c o n t r i b u ţ i e i sale la afirmarea f o r

s u p e r i o r i t ă ţ i i socialismului.



con ursului republic n1 1 ~ I :JJ :1· t l

La Casa ptonrerilor ş o t -milor patriei din Buzau ft

a n ţ e a z a de mai bine de tre1decenn cercul de aeromodele ,ventab1l loc de modelare a indemimiril tatentulut celor ce-lfrecventeaza . Sub indrumareacompetenta a profesorului Ova di u Nica, grupele de incepatori,avansat• p e r f o r m a n ţ ă COtlStru

tese aeromodele, OllCromodele,rachetomodele automodele,cercul avind inscns p cartea deVIZi t a un palmares deosebtt debogat . Numa1 anul trecut, aufost o b ţ i n u t e de catre p1on•ennu ma1 pufin de un'sprezece t -

dalu (patru de aur, doua de ar

gmt, cmc1 de bronz} - toate lacategoru de machete de aeromodele m cadrul SalonulUI Na

n a l de Modelism Bucu

resti . Sa ma• amintim 1 .caechipa formata din harnicii copildorn1c1 de a escalada i n a l ţ a m tcerulUI cu propriile aeromodelea cucent tttlul de v1cecampoana

Membr ii cercului de elec·

t r o t n i ă de la Casaptonierilor ş o 1 m t l o r

patnet din Alexandr ia au constrwt acest Economizor corn-

nationala, s1tuîndu-se pe locul a ldadea. Peste tot, acolo undesa-au disputat ş a n s e l e laolalta cucele mru bune cercun de profil

amilar din ţ a r a la c o m p e t 1 ţ nrepublicane {Concursul n a ţ 1 o n a iHenrs Coanda de la Puctoasa,

intrecerile .Cutezatoru Deltea,;Racheta BaraganulUI ş . a micu

a e r o m o d e l t ş t i buzotem au pro .bat talent, p e r s e v e r e n ţ a ,

t m ţ e temeimce. ceea ce a contribUit la rasplattrea munc1i lorcu un total de 63 de medali1: ob ·

ţ i n u t e in anit 1981- 1987Acum . a t e n ţ 1 a purtatonlor cra

vat&. rosu cu trirolor ce frecven •teaza acest cerc este Jndrepta a

spre 'fmahzarea machc tet zburatoare ..YAC 50', a rachetomodelu lur a c t ţ e t a ..Meteor 2 , a une1centrale eohene in m1rnatura aaltor lucrari pe care le vor pre

zenta la concursurile repubt• '"

cane ce se vor d e s f ă ş u r a in an ul988 si in ami urmaton (Dan

Stroe)

plex programabil. Este vorba d&un dispoz1tiv destmat programam f u n c ţ 1 o n a r n intregn aparaturielectrocasni ce sa u electncedin locuinte sau instituh1.

'

1magmea surpnnde la lucru pe trei dmtre membrucerculUI ..Ateherul fante

;w= r de la Casa pionienlorş o a m i l o r patnei din F e t e ş t t . Au-

tori ai unor lucran apree d i ţ i i l e precedente 'alesului, p1oniern de a1c1 f i nacum exponatele pe carprezenta m acest an.

indria de a iPIONIERI INVENTATO

Dsubstantivul , . m v e n ţ i e asociat c o p i l ă r i e i poate p ă r e

· p r e t e n ţ i o s . d e ş i tehnica cea mai avansata n e c e s i t ă ucare numai prin ani î n d e l u n g a ţ i de studiu practica

dobindi, c r e a ţ i a t e h n i c ă p i o n i e r e a s c ă , a l ă t u r i de studiile. cesi realizarile s p e c i a l i ş t i l o r a deventt tot mai f r e c v e n t ă atit ncat sub aspect calitativ. Numeroase aparate, dispozitive. î

utilaje purtind amprenta gindirii si muncii pionieriJor sint amiliare nu numai in laboratoarele atelierele ş c o l a r e , ciponderi, institute de cercetare proiectare. Aceste coordo

r e ş t i ale legaturii cu c o n s t e l a ţ i a c i v i l i z a ţ i e i tehnice le întîlnactivitatea cercului ge a u t o m a t i z ă r i de la Casa pionierilorpatriei din P l o i e ş t i . Inainte de a lua contact cu p r e o c u p ă r i l eale cercului, vom m e n ţ i o n a d o u ă l u c r ă r i de e x c e p ţ i e real

c î ţ i v a ani in u r m ă . Astfel, lucrarea Aparat pentru a c u p u n c t u rb r e v e t a t ă ca i n v e n ţ i e p r e z e n t a t ă la Salonul de i n v e n ţ i i dima. A doua lucrare, Terra magnetic, a o b ţ i n u t locul la co..S art spre viitor din anul 1986. A c e a s t ă realizare a atras

s p e c i a l i ş t i l o r din m e d i c i n ă care au testat-o in a c u p u n c t u r ăpie . Probele efectuate au demonstrat aparatul poate fi fosucces in terapia medicala m o d e r n ă . De data aceasta i-ampionierii e l e c t r o n i ş t i ir. p l i n ă activitate d e s f ă ş u r a t ă sub semn

ţ e i de autod ă s i . e diversiftcare a l u c r ă r i l o r , de ridicarplan superior a c a l i t ă ţ a î ·muncii lor. Abordind domenii priorieconomie cum -ar fi: eeonomisirea energiei, a u t o m a t i z ă r i , auetc., pionierii tehnicieni Ciprian Albert, Marian Nicolae, Adrfescu, M ă d ă l i n Nicolae, Daniel Alexe, Claudiu Nichita Crisdaru, sub indrumarea prof. Eugen Moraru au in lucru un Dopta-electronic pentru economisirea energiei electrice unmator electronic pentru m a ş i n i l e de s p ă l a t industrial casmul disP.ozitlv, in f a z ă a v a n s a t ă de e x e c u ţ i e , se realizeaza inrare cu Intreprinderea de r e ţ e l e electrice din P l o i e ş t i . Finalizaduce insemnate economii de energie e l e c t r i c ă va eliminatul ceasurilor de contact folosite acum la iluminatul public.a doua lucrare deja e x e c u t a t ă in varianta cu componente in

a fost solicitata de Intreprinderea Teleprecizia dfn P l o i e ş t i .va inlocui comutatoarele clasice care au o fiabilitate r e d u s ăde comutare l i m i t a ţ i Dar cum procesul c r e a ţ i e i tehnice nu c

o d i h n ă , veritabilii inovatori a f l a ţ i la virsta pionieriei ş i - a u prconstruaasca Programatorul electron•c in varianta cu tran

componente rezultate din r e c u p e r ă n . Odata realizate, cevariante vor fi comparate din punct· dt:: vedere al f i a b i l i t a ţ i ilui ae cost. Varianta o p t i m ă , cu wrul beneficiarului, va fi i nin f a b r i c a ţ i e Unde? Tot in cadrul cercului de a u t o m a t i z ă r iun vis î n d r ă z n e ţ al membrilor cerculUI de a u t o m a t i z ă r i . m

d u c ţ i a , va deveni realitate.Aceste fapte demonstreaza printr-un asemenea proces

catie se cultiva capacitatea de a gindi creator se formeatudtntle de a inova. mventa, moderniza r a ţ t o n a h z a



._ .

T 330

aparatul a f i ş e a z a 200, ceeace repre.zinta.numarul depulsuri ale ceasulw ttmp de20 secunae. A f s ş a r e a unutnumar mai mic ş a o mat mare

de irnpulsurj arata ca ceasulramine în urma s u o 1a

inainte. Numararaa rapida a

impuisurilor sau oprirea sa-cadata din numarare mdicao f u n c ţ i o n a r e d e f e c t u o a s ă amecanismu•ui care poateprezenta zgomote parazitedatorita unor p:ese defor-

ate.Schema eiectnca a apara

tului se compune in urma-toarele odtile

ampltficatorut pentrumicrofon realizat cu treitranzistoare ttp BC 108;

.,_ e ajut formato T T Lcompus din doua tranz1 s

Lucrarea a fost r e a l i z a t ă de pionierii Sorin C r e ţ u Petrina N e m e ş Constantin Lupu de la Ş c o a l a nr 2din B u h u ş J U d e ţ u l B a c ă u sub indrumarea profesorilor Constantin Ursache Vasile S i l i v a ş

li

t

8 4 9



el româm, d u p ă . s ..d

L zborul a facut parte din ms.f1rea lor. Numaa astfel ne p

• tem exp11ca cum an'• putut saam aeronauhcu mondaale pe c...

ma1 de seama dmtre paomem s

a ş a cum au fo::.t Tra1an Vu1a , AurelVlaicu

,Henn Coanda,

Ehecaraloli

a l ţ n Putem afirma ca , odata cudezvoltarea mdeletnlcmlor mecamces tehmce populare, pe romanul de

nd. sagetat de mlimtul c e r ~ u • al -

bastru ale caru culma al chemau ancepul sa-I preocupe pos&blhtatea

lborulu& cu aparate constrwle de

:mna lui. Sigur ca aceasta• donntaa-a lacul pe Nestor Constantin f

Deva, acum 220 de am, sa const1 a ~ c a acolo, d1ntr-un trunch& depac, pnmul planor cu care s-a stobozll dm v1rful unu dea de 80 demetn, reu .&nd sa vma an zbor planatp1na la pammr· Mai tirzio. prin anu

1675, tmarul Gngore Stur w a con.trult eL la l a Ş I un planor de con

c e p ţ i e propne, ca zece am mai ttrzaun comuna Ormmdea de hnga Deva

taranul Ion Stoaca sa :oe mdeletnt

ceasca In hmpul hber cu conslroareamodelelor zburatoare care 111eercau:oa mate zborul pa:oanlor.

Cu ·toale acestea, Ion Romanescu

( 1893-1918), caruaa marele :oavantNtcolae Iorga &a dedicat ctteva pa gmt, desemmndu-1 .,demn de a fitrecut m nodul oamen&lor c . ~ r e au

tosr·, poate h constderat , pe drept

cu11mt, antemetetorul planortsmulut

10 Roman1a. Provenmd dmlr-o lamafie de r e v o l u ţ 1 n a n p a ~ o p l l s l l mea

am coptlane a &nceput msue a s c a un frumos bagaJ de cuno

tmte, a1ungmd ca m anul 1908,c nd era elev tn cla:oa a doua a· hce ·ului care acum poarta numeleN1colae Sale seu. sa COI'IS ulasca It>



incurajat de succes, t î n ă r u l craioean a terminat în 1911 c o n s t r u c ţ i a

unui planor cu care a executat maimulte lansari, unele chiar destul der e u ş i t e , de pe faleza s t a ţ i u n i i man

. îrne ce se cheama azi Eforie Sud,folosindu-se de propriile-i picioare

pentru decolârilea t e r i z ă r i l e f ă ·

eule. întocmai ca d e l t a p l a n i ş t i l zile

lor noastre.F'und nevoit s a - ş i continue studiile

la l a ş i , dupa un ttmp, î m p r e u n ă cuun grup de prieteni ca Gh. Costache, D Ghica, H Hulubei {academi

aanul de mai t ~ r z i u ) N. T ă b u ş aconstruit in 1912 cel de-al tredeaplanor cu ure a zburat mu t ma1metodic, Incepind cu dezlipttitef• 1uate In curtea liceului inte,,Jatdii . termmmd cu $11lturile depe . dealu Copoului. T o t o d a t ă peacest t•p de planor, IOn Romanescucare, oricum, era mai i n i ţ i a t , a incercat sa ofere prietenilor din p u ţ i n a lui

e x p e r i e n ţ a ajuntindu-i invete tehnica pilotajului, bineîn1eles atît cit aputut s-o f a c ă el î n s u ş i atunci.

Azi t o a t ă lumea c u n o a ş t e avionul

t i e ca acest aparat poate zburade ta un loc la altul d a t o r i t ă motorului. Mult• cunosc planorul, aces1mijloc de zburat asemenea avionului, dar care nu este dotat cu motorul respectiv_ Upsa motorului, ii facepe multi se 1ntrebe, · pe bunadreptate, cum se pot atunci realizazborun de lunga d u r a t ă . de i n ă l ţ m imari sau de mari d i s t a n ţ e . f ă r ă aavea inluimat Pegasul zilelor noastre, a d i c ă motorul? l a t ă raspunsul:La planor, energia moton,dui este in,

l o c u i t ă de diversele energii din at·mosfera, datorate la origine energteirazelor solare. Sub ac iunea acestora, î n v e l i ş u l atmosferic devine o

u r i a ş a m a ş m a t e r m i c ă tn care ldu .

- - - - ------------------------------- -------------------------------------

n a ş t e r e felurite m 1 ş c a r i de mase deaer, pe o r i z o n t a l ă pe verticalaMasele cu deplasare orizontala lenunum an genere v1nt iar cele ct.i

d e p l a s ă r i pe v e r t i c a l ă le-am nurmtc u r e n ţ i ascenden i descendentLDe p i l d ă vin ul, cind este deviat de

formele de relief. dan a ş t e r e

la curenti a s c e n d e n ţ i sau descendent•"dinamici"; • n c ă l : i : i r i d i f e r e n ţ i a t e lasoi sau in a t m o s f e r ă senereaza ascendente sau descendente ~ t e r mice".·

Dar revenim la trecerea in revista a unora dintre etapele zborului .faa:a motor sn iara noastr.l.

In anul 1949, la Sinpetru, se efec-tueaza. primul zbor cu planorulpeste m u n ţ i . Constantin Atanas1u adecolat jn ziua de 20 apnlie 1949

pentru un zbor de »> tun, ca p î n ă lawma t r e a c ă C a r p a ţ i i O r i e n t a l ă ,facînd- astfel o realitate din visulmultor serii de p l a n o r i ş t i f o r m a ţ i sau

a n t r e n a ţ i in jurul dealurilor de lingacotul Oltulu1.

in ceea ce p r i v e ş t e zborul de an trenament p e r f o r m a n ţ a registrele

anului 1949 ne-au consemnat datecare dovedesc explozia de entuZ18511l specific faptelor de l e g e n d ă

m u ~ i n d u s e cum nu se mai f ă c u s epina atunci, in ciuda tuturor lipsur1-

lor g r e u t a ţ i l o r care mea mai persistau. La Mocrea s-au executat 60zboruri de i n a l ţ i m e 11 de d u r a t ă14 de d i s t a n ţ ă iar la Sinpetru s-aufacut 34 probe de î n ă l ţ i m e 20 de

d u r a t ă unul de d i s t a n ţ a . De asemenea, la CluJ s-au totalizat 32 zbo·

ruri dep e r f o r m a n ţ a

dintre care 16de durata, 12 de î n ă l ţ i m e 4 de dis

t a n ţ ă Ş c o a l a de pe dealul Oezm•rul u ~ 1nreg•streaza, de altfel. prima

t e n t a t i v ă de record .. anului, pe ure

a s t ă z i o $OCOlim de--a dreptul extrao r d i n a r ă ; Bella Bar18 a zburat sn 4februarie mai m&ilfCfe 12-ore, incer-

cind ,.bata" recordul stabilit deGheorghe Branescu, . u p ă caretrebuit sa aterizeze dar nu din cauza

t ă i ş u l u i vintului sau a gerutui dinp l i n ă I a r n ă , CI din lipsa c o n d i ţ i i l o rdinamice. anul 1.949 a fost un ansn care s-a o b ţ i n u i p e r f o r m a n ţ efrumoase o confirma cele 10 insigne

i n t e r n a ţ i o n a l e ,.C'' de argint o b ţ i nute, f a ţ a de numai d o u ă dobinditecu un- an mai in urma, sau trei in·signe c î ş t i g a t e in t o a t ă perioada in

t e r b e l i c ă .

Grupaj realizat de Vasile Tudor

1 In Utf \3 cu c•llva aru, un gwp dfot• americam a tacut turul aenaS:U .A., cu un motoplanor. marculfapt fara preceaent m viata awtajoet

h ; ~ e i n t e r n a ţ i o n a l e Pentru a realiZa ,.tura m jurul ~ l e l o r amertcane··.sena presa din S O A. , ct ' l o pcloh. s

ţ i n a ţ i d•ntr-un ... .ar de 40, au folOmatumum poSiblitlil ile unu; aparazbor utiliz.al ca planor, acolo unde c

ţ i i l e atlf'C)Stence au perm1s ca aviOacolo unde acestea au bpsit. ,

Zborui de peste 25 OOOkm . . jurul

n i ţ e l o r a 1ost executat de ce1.I0 \ cu un mmoplar, .Jr r.Jm<.mes<. deI.S. 28 M2 (on -1mag1ne) Acest aparzbor ş 1 - a demonslrat asllel mea oe x c e p ţ i o n a l e l e : - i c a l t a ţ 1 conslr.x."llvp e r f o r m a n ţ e tehnice. Frontur11e de

tuna traznete. rafalele de ' ' nudovedit •n stare sa ,.mlimideze · motnorul romanesc . Acest succes uveg1de I.S. 28 M2 VIne sa confinne > aplus p e r f o r m a n ţ e l e constructorilor nde matenal aeronaubc.

2. Serie de planoare r o m a n e ş b gazbor ·

3. In condi i• de furtuna, datorita pJuiUI compelent Ş I , in egala mastM"a,

t a ţ i l o r constructive ale aparatului , Ltara motor dev•ne realitate . .



doua j u m ă t a t e a secolului nostru are ca nu-mitor comun al Intregiie v o l u ţ i i economice

consumul u r i a ş de energie. Ma-rile t r a n s f o r m ă r i cuceriri indomeniul tehnologiei ar fi prac- mtic de nereallzat In afara compo- 1: 1nentel energetice a a d e z v o l t ă r l l .Prognozele alarmante de epui-zare r a p i d ă in u r m ă t o a r e l e de-cenii, a resurselor a ş a - n u m i t e

c o n v e n ţ i o n a l e au f ă c u t camulte proiecte experiente delaborator privind folosirea unorsurse n e c o n v e n ţ i o n a l e , In faptlnepulz•blle ti nepoluante, fietot mal muH luate in calcul t i

puse In p r a c t i c ă concomitentcu o r i g u r o a s ă economlslre a

z ă c ă m l n t e l o r subsolulul.Paralel cu sursele t r a d i ţ i o n a l e

de energie, cu combustlbilll foslll, in ultimii ani se folosesc pe

s c a r ă tot mal l a r g ă energia alo-mici energia s o l a r ă energiaeollani, energia geotennlci precum alte surse regenerablle.

So•ele s u r s ă e n e r g e t i c ăI n e p u i z a b i l ă

in zonele lnsorHe ale planeteit i nu numai, existi o s u r s ă deenergie practic I n e p u i z a b i l ă -Soarele .Prin punerea la punct aunor tehnologii eficiente deconversie a cildurll solare in

energie electrici acest sector alenergetictl resurselor regenerablle a Inregistrat progrese mari.Tehnicile solare lnglobeazienergia t e r m i c ă sol• i bazlnelesolare, sursele parabolice deconcentrare, precum energiafotovoltaici. Intre acestea, tehnologia bazlnelor solare c i f U g ăde la o zi la alta tot mal mult teren. Acestea slrit nltte lacuri -

tificiale de mici adindme, care

au pe fundUl lor un strat densde api sirati pentru a ~ r lt i lnmagazlna r a d i a ţ H i e solare.Mitcarea normali spre u p r a f a ţ ăa stratulul incilzlt de pe fundullacului este o p r i t ă de gradlentulde densitate dintr-un strat Intermediar, evident Intre apa incil-zHi de la fund apa mal recede la s u p r a f a ţ ă . Energia lnmagazlnati In stratul de la fund (temperatura putind ajunge alei la100 C) este folositi pentru pro-ducerea de energie electrici. Unsistem de bazlne solare poate



produce o cantitate de electrici·tate de p î n ă la 4 MW km 2 caunitate cu sarcini de b a z ă , saude 7,5 p i n ă la 15 MW/km2 caunitate de virf.

Tehnologia bazlnelor solarenu este s o f i s t i c a t ă t este sin·

gura tehnologie p r o i e c t a t ă sfurnizeze pe scari largi energie

t e r m a l ă cu o t e m p e r a t u r ăj o a s ă . Bazinul solar constHuie oposibilitate e n e r g e t i c ă ·eficientidin punct de vedere al costului,in situatia in c-re terenul, sarea

apa sint disponibUe fi Ieftine.· Alternatlvele devenite deja, .clasice" - avem in vedere cap.tatoarele de diverse forme fi c. .lulele fotovoltalce - se a f l ăintr·o permanenti perfectionarepentru a le sport ranUmentul infunctfonare. Stocarea energieisolare a fost realizati expert.mental fi cu ajutorul captatorulul sferic cln Imaginea 1. Re

teaua de circul-tie a apel este

formati dintr-o s p i r a l ă de cauciuc special i n c o r p o r a t ă in sferadin material plastic transparent.De la r ă s ă r i t p l n ă la asfln1it,Soarele se d e p l a s e a z ă in jurulcaptatorului luminind o supra

f a t ă constanti: un sfert din su·prafa1& t o t a l ă a sferei, reallzln·du-se suplimentar o alti cantitate de energie c a p t a t ă prin razele reflectate In Interiorul lnstalatlel. Un asHel de captator sferic, cu diametru de 1 13 metri~ t e

stoca pini la 300 litri dea p ă c a l d ă . El este dotat cu undispozitiv automat de reglare aclrculatJel apel a debitulul

s ă u , in functie de t e m p e r a t u r ă .Cit prlve,te celulele fotovol·

talce (foto 2 acestea au deoc a m d a t ă un randament s c ă z u t(cea 12 la s u t ă ) . in laboratoares-a atins recordul de 29 35 la

s u t ă , dar d e o c a m d a t ă ele r ă m l nca r e z e r v ă in numeroasele variante de valorif lc.e a energieisoa.e.

lng.niozitat:M noilor s o l u ţ i i_Preocupati de gislrea unei

metode cit mal economice de

colectare fi valorificare a energiei solare, c e r c e t ă t o r i i au realizai o folie metallci, pe bazaunul aliaj de cupru nichel, cetransformi direct energia lumi

n o a s ă 1n energie t e r m i c ă , cu unrandament de 80 la s u t ă . Follaeste de fapt o , . c a p c a n ă de fo·tonl, care r e f l e c t ă repetat razelesolare. Dupi ,ase reflectirl esteabsorblt i aproape intreagaenergie radiati. Ea p ă t r u n d eprin folie poate fi u t i l i z a t ă , pepartea c e a l a l t ă , ca radlatle ter·

m i c ă . Din folie se pot fabrica lamele, Iar din acestea jaluzele. in

stare s e m l d e s c h l s ă jaluzeleletransferi lumina s o l a r ă in c ă i ·

d u r ă , Iar in stare inchisi, deexemplu noaptea, ele reftectiInapoi, In c a m e r ă , c ă l d u r a inci-perii. Cu lemele Intoarse in exteTior se a s i g u r ă o r ă c o a r e p l ă c u t ăin l n c ă p e r e , deoarece razele calorlce sint reflectate In exterior.Se pot executa, din acest material, sere care s asigure plantelor c ă l d u r a n e c e s a r ă (foto 3 ,chiar daci vremea este r ă c o -roasi.

Unele Upurl de stlc:li previ-zute cu pellcule de polimer auproprietatea de a reflecta razelelnfrarofll, reducind asHel pierderile de cilduri. Ele se afl i sus·pendate fi fixate in Interiorulspatiului, umplut cu gaz, dintred o u ă foi de geam. RezuHate malbune s-ar obtine daci In loc dep z s-ar crea .vid. ~ t u lipireaunor asemenea petlewe pe ferestre se s t u d i a z ă u t U i z a r e a l a s e -rului. Au mai fost experimentale•••·numitele ,.ferestre Inteligente". Este vorba de mal multepellcule extrem de subtiri fixatepe geam. Ele pot fi manevratemanual sau automat, pentru areduce sau miri l n c ă l z i r e a ."-ov o c a l ă de razele prea puterniceale Soarelui. s-a mal creat fi unfel de lac pentru geamuri, care••• modifici capacitatea de a ab

sorbi lumina • i respectiv c ă l -dura. Se s t u d i a z ă chiar t un tapet, ce r e f l e c t ă In c a m e r ă razelelnfraro,u prlmRe de la Soare saude la orice alt i u r s ă de ci ldur ie x i s t e n t ă (foto 4). Tot In fazi deexperiment se afl i t un materialtermochimlc, care la 68 gradeCelsius trece de la o f o r m ă de

cristal la elta, modificind capacl·tatea materialului de a reftectarazele tnfrarotiL Peretii Interioracoperiti cu plgmentl de vopseacontinind acest material vor absorbi c ă l d u r a la o anumiti tem-

peraluri c r i t i c ă fi o vorcind este d e p ă f l t ă a c e a s tperaluri.

Un nou material cristalise f o r m e a z ă in timpul h icimentului numit de Pomaterial ce p o a r t ă num

. , e t r i n g i t ă are proprietateinmagazina c ă l d u r a . Aicigarea apei duce la eliber

c ă l d u r ă iar deshidra_tareao inmagazineze. In plu

terialul este neinflamabilxic. 5-a mai creat un c

solar cu . pat fluidizat . Baer trec printr-o cavitate î

ţ i i u m p l u ţ i cu sfere m_icigoale in interior. In t

particulele se învîrtescciocnesc in ş u v o i u l de aecurge lin, ele t r a n s f e r ă cde la peretele î n c ă l z i t de

c ă t r e aerul din conductels c h i m b ă t o r de c ă l d u r ă insel în cavitatea din perete.

m i ş c a r e a bulelor de aerrelor de s t i c l ă se f o l o s

m i c ă p o m p ă i n s t a l a t ă totrete. Noaptea, cind pomp

_ p r i t ă s f e r ~ l e ce umplu cla s u t ă diri cavitatea · pe

f o r m e a z ă un strat izolator

de interesant este p.,viu , care absoarbe sau

c ă l d u r ă d a t o r i t ă unor maincorporate in t e n c u i a l ă"cu s c h i m b ă r i de f a z ă C etorii sint e cale de a ideun material cu schimbaf a z ă din produsele secale r a f i n ă r i i petrolului. Su

.tele ce au a c e a s t ă propabsorb o mare cantitaenergie cind se topesc

·pierd a p ă sau i ş i m o d i f i c ătura c r i s t a l i n ă . Din a c e a s tgorie fac parte alcoolii drici. 5-au fabricat ghips produse lemnoas

i n c o r p o r e a s ă o mare cade alcooli polihidrici.materiale pot fi t ă i a t e b ă

-eule sau vopsite, iar in catonului turnate sau reproduse prefabricate. O idvremea Egiptului antic, cade la Luxor, in care lum

. l e c t a t ă era f o l o s i t ă pentrmina · î n c ă p e r i subteranefum, se i n c e a r c ă a fi p u s ăp r a c t i c ă , utilizindu-se cutehnicii moderne. Experia fost c o n s t r u i t ă o c l ăcare razele solare sint refd u p ă vechiul sistem. O pde oglinzi mobile instala

a c o p e r i ş c o l e c t e a z ă luminî n d r e a p t ă in jos, într-un caflat la 40 metri adincime.

·ea este f o r t a t ă intre iducte de l u m i n ă speciazate, a s e m ă n ă t o a r e fibreltice, luminind i n c ă l z i n dnumeroase coridoare, i

laboratoare î n d e p ă r t a t e ,la adincime, in p ă m î n t . Sce c o n t i n u ă vor duce, dla g ă s i r e a a altor gencolectoare solare, la careazi nici nu v i s ă m .



w . -

TEHNIC MODERN

1. Ace•t i t c u f ă atehteeoalnd mUChiile l ă l t o din c;tnlc i ette u t i l l u t ă la preiUc

foarte dure.2. C« UC - - . . u ; rn-

primi • wiMorulul pilruncle..... _ In ~ t r u c l l de .umoblle. Uzura wentiMior de lacule le de . . . . . . mofoarturbo. conf.qlonale d n

ette cu tO la t u l ă l l l iccompara1Je cu cea • plueobqnulte .

3 p de gtlldaj

la un motor cu ardrellllzate din c:et 81Dici, reziscele nutl Inalte temperaturi

4 Ciptu l din cerarnlcmotorul dleHI ricii cu aer -tor destinat autoc:amloanelmeginea p r z i n t ă capul cilinlui cu pifti . c ţ l o n a t e



C

cocanu t lectnc de hp1t t>slun& lta flecesara ;,1 utoîa t tu1 r amatorilor de roostruct

jA • ontaw Vananta pe care o pr, m e reaftZare- destmata rm-

n,ar lor pr · ~ > e cu cos.tof n t 1 ~-StJ metahc St.lbim ţ l : t ata@ a.:

ll'lmtmu' s c.ompune_d l). o rez,".ten1a etectnca de 50---250 W rpeeate o procuratc dm magazmeleprese electrocasr.cej; •n wtr1 o nnara de cupru. uo muie• ae remn oear a s < ~ p s o t e c ţ t e f)entru re i ..tc..Ota electflca un catdon otflrar -atrmentare cu stecher; -doua bumetalice s• cneva ş u r u b u r i

Se f u c r ~ a z a VIrful dmtf-o bara ctecupru cJf.indnca sau cu sect;uneapatrata on areptunghtulara, dupa t t l

d l c a ţ • l l e desem11tll A al f1guri1 put e ţ i indot dupa d o n n ţ a . Carcasa o

c o n t e c ţ 1 o n a ţ t d.ntr-o teava de fier cud ametrul ex:tenor de ceei p u ţ i nmm, asa cum vedejt

mdesenul BLa onfJCtul e tl Jl f a ţ a v e ţ i frxa VIrfUl.

1ar la cel din spate minerul foiosmd •u ~ u u n In aceasta c a r c a s ă v e ţ t m

troouce doua bucse metalice dupacotete dt l oesenele C O. In ortftcupuneti ş u r u b u n potrivite ca dtametru Mmerw ti lucrat• dm lemn desteJar sau fag. li v e ţ i perfora m mter: or potnvl cotelor md•cate în desenul E Car(,asa o p u t e ţ i vopst cubronz de alummîu. Legatura Intrecapetele rez stente• s: cordonul deahmentare o r e a l z a ţ 1 - prrn t n f a ş u 1 ar<:Înanua1 .. •ard a ltpt cu cositor sau

t los• bandd uola oare. Ciocanw• rmmat a r ~ a ca m d e s e n u ~ f

B LIUL IDEILOR

3,5V .

0,2 A

construim un piStol-blitz. Bemeotul principal il constituie unbec de l a n t e r n ă o oglinda

s uportul pentru ciocanul de hptt dm figura 1 este Simplunec..<JStlsttor e•tctent st IPsn.-

tenaJete necesare· o bucata de• d-uia groasa de 20- 25 mmp ~ A om hgura1 doua p u c a ţ l del ' \3 _oe t<er zincat groasa de 3-4

.n 18 . J cut1e met..JI Ca •ec-upetatarJ; .a c r e m ; ~ de g lete (C., :J alta tu t.e metahca d0ua ar 1bun pen•ru lemn

Pretucrar-e montare. F1msat•J r ~ baza A c < ~ hîrt1a aorazt d

, nevops1:a f ' l l t e ţ t 11p1 evenpe supr-a ata t: o fl$te de pmza

.:u t lndott• sirmele t.a m ft -

c o n c a v ă ca reflector, ceea ceeste u ş o r de procurat de ta al a n t e r n ă tubulara (figura a). Îninteriorul ei se vor monta uncondensator de mare capacitate(vext schema electrica) un rezistoc. Din montaJ Se vedebecu(nu va ilumma puterntc, caun blitz fotografic, decit dupa cese descarca capacitorul C ( i n ~

c ă f c a t bateria de 9 V) prmapasarea 1-ntrerupatorului _

Lumina va f1 puternica, dar descurta durata, o f r a c ţ i U n e -de se

c u n d a ~ Trebuie a ş t e p t a t apoi:J-:-4 secunde sa se reincarcecapacitorul apoi se face contact, altfei becul nu l u m i n e a z ă

·&Clu ·lumineaza slab Î n c e r c a ţ tcu b e c u l e ţ e de scala 6-8 V ,incarcind capacitorul nu de .labateriî ci de la un redresor de 12·V v e ţ 1 o b ţ i n e o l u m i n ă mai ·stralucitoare_

Cu acest blitz-pistol p u t e ţ iochi de la 15-20 m intr-o ţ i n t a , ,cît o carte p o ş t a l a . Dmtre maimult• c o n c u r e n ţ i unul va c i ş t t t g acele mru multe puncte, destgur.Dispozittvui poate fi folostt cablitz la aparatul de fotografiat.,

S u d u r ă in puncte F<;>losmda c e l e a ş i piese dtn montajul cu

gura mhoducett-le capet(taiate oohc, cu c l e ş t e l e patent p

2

blitz, dar de data aceastatmdu-le ca in ftgura B. sefectua mict sudun în puPrincipiul consta în foLunor c u r e n ţ i de scufta d

-.Qar de putere, inmagazincapacitorul C ( 1 000-1 50·croflirazi) _ ·

_Electrozii de sudura - vc o h f e c ţ i o n a ţ j dm doua accusut mat man. Placa oevâ-· fl o folie de aluminiu s

staniol de la -pachetele de cl a t ă .- La contactul celor-ace {unul plasat sub fohedeasupra_) se produce {)_ e

-care r n c a l z e ş t e pma la t a p iCul a-tins care se suooaza.de scata va mâtca mom.cind s ~ a produs sudura } > otoi respectw imptedlcâ sloc scurtcircwtarea b a ţ e T i e

Pentru un nou punct seacul se asteapta putmapot se face contact cu fal

~ t e permis sa se atinga -aace cact se vor suda unul tu .

Cu a c e e a ş i m s t a l a ţ i e se qrava pe o bucata de tabaJuminau, cu c o n d t ţ i a de apolul plus la tabla polutla vîrful metalle

f o r ţ a t m onf1C11 date cu uo IU d d1ametru pu tn mat rm

ce " s rm lor M o n t a ţ t (Cuar pentru lemn) Co.Jtoa C rn

ve•1 pa:;rra ta 1ndem1P.a pastapanta pr um 1 cutoa O, invet• pun- t:O"sttor (::.au fluaonhtrtte abraz1va necesara pent

r a ţ a t virfulCurattrea v•rfulw prea mcar

.restun de COSitor, sau oxidat,face toiosmd o pila lata. fma. care ti vet• unge capatul -ppasta decapanta pe ambeleca în ftgura sus

-Atunct cind a v e ţ r de facuttura fma on p o s u p r a f a ţ asau .ntr-un- loc mgust. nu folorecl 111rtut c1ocanuJur tectnc{prea .9 os) o p r e w J g i ţ t 1sîrma de cupru groasa de 2 -3pe care o 1 1 : 1 0 n t a ţ o p r o v t z o r ţ u•atr asa cum o o s e r v a ţ 1 uf dese

- ,os ai f1gurtr



INF IM TIC

Cercul de i n f o r m a t i c ăde la Ş c o a l a nr. Z din

C a p i t a l ă propune:

La ce f o l o s e ş t e un m•crocalcutator, aceasta .jucane mmune", m ş c o a l aElevi• pot fi mvatati un limbaj de programare (BASIC. LOGO sau altete m a ~complexe) m scopul dezvoltam capac•tat•tor lor de în elegere r a ţ i o n arnent? Lt se pot prezenta programe educative on h se pot ofen programescnse ce l l l Ş Ş profesorii tor. ma• adecvate 5 1 mw la ob•ect dec•t cele realizate 1n cazun generale? In hne. elevtt pot f1 vatat• sa ufl••zeze calculatorulpentru procesare de te.d sau pentru realizarea unor calcule matemat•cecomplell.e?

Pentru a raspunde, in mod concret la aceste intrebari revista ,Start sprevutor" a fost oaspetele cerculUI de mformat1ca de la Ş c o a l a nr 27 dm Capi

tata Era la sflfSit de saptamina. simbata. ora 17 Ultima oraU m ş t e

curateme d e s a v 1 r ş 1 t a . La etaj. •ntr-o sala mmuseula. peste 20 de elev• se aflau incompet1t1e cu viitoruL. cu aceasta unealta ultramodema. calculatorul, cucare e1 vor tr.ansforma SOCietatea de mi lna O parte din e1 . s t r t n ~ i l m jurul m• crocalculatoruiUJ HC-85. venf•cau mstruct•umle dintr-un program rezolvare a unet probleme d•fic1le de matematica Cetlaft• elevi. la clas•ca tablaC )ncepeau un nou program. lndrumatoarea cerculUI. profesoara de matema lca V1oleta Pr1C1u. . remarca ..Da, acum la s f i r ş 1 t u l tnmestrulw al doilea.tot1 c l p a n ţ n la cerc cunosc m s t r u c t • u m l ~ h m b a t u l u ~ de programare BASIC pot crea m1ct progralfle Ca dovada , tn cadrul schtmbulw de exw

n e n ţ a pe sector al cercunlor de mformat1ca. ne-am preze 'Jiat foarte bme. Inprezent, ne prega pentru Olimpiada de mformattca". In toate a c t i _ v i t a ţ i l ecerculUI, s-au remarcat urmatorti p1omeri. Tudor D a n e ş , Flonn C ~ r s t O t u ,lnna Salut. Calin Chiroiu , Daniela Petcu, Victor M e g h e ş a n , Sorin Teodorescu. Stehan Dobre Alexandru Scorpan

Membru cercului de informatica va propun

1. Sa se 1ne oale numerelede lorma aaba care s divid pnn

a cit e l ţ ~ r IOf

10 FOR A 1 TO 920 FOR B O TO 930 LET N 1101•A t 10•840 lET S - J.A t- B50 LET R - N - S•INT (N/S)60 IF A O THEN PRINT N70 NEXT 8: NEXT A80 STOPR 24 de numere2. În c1te moduri se poate

schimba o b a n c n o l ă de 25 de lei cumonede de 5 lei, 3 lei i 1 leu?

N o t ă m cu ll y z n u m ă r u l mone-defor de 5, 3 1 leu

10 LET x = O20 OR y - O TO S30 FOR z O TO 2540 LET R = 5• ll t- 3•y f .t Z - 25SO IF M - O THEN PRINT l l ; y, z60 NEXT z: NEXT y70 IF x < 6 THEN x ll t- 1. GO

TO 2080 STOPR = 29 moduri

pelarea subprogramelorUn program bane realizat neces1ta sn prea·

labil o a n a l i z ă a p r o f u n d a t ă r i g u r o a s ă . Unprogram prea lung se poate diviza in subpro·grame mai simple. Apelarea { c h e m a ~ e a ) unuiasemenea subprogram se face cu i n s t r u c ţ i u nea GOSUB u r m a t ă de n u m ă r u l primei linii asubprogramului. Ultima linie a acestuia trebuie fie intotdeauna f o r m a t ă cu RETURN.O s c h e m ă s i m p l ă de utilizare a unui subprogtam este:

10 Prima instructiune20 GOSUB 100 .30 I n s t r u c ţ i u n e a l l r m ă t o a r e

100REM SUBPROGRAM199 RETURN

Dupa . n r u c ţ i u ea 10, se . e x e c u t ă programul de · la 100 la 199, apoi se revine la 30, seexecuta 30 u r m ă t o a r e l e i n s t r u c ţ i u n i p i n ă las f î r ş i t u l programului.

Pentru a i n ţ e l e g e mai u ş o r vom a l c ă t u i , 1ncontinuare, un Brie program care va executala alegere suma, dif r e n ţ a , produsul citul ad o u ă numere date.

10 INPUT I N T R O D l J C E Ţ I DOUA NUMERE"; A,B

20 INPUT "PENTRU ADUNARE T S T Ţ I1"· z

'30 INPUT "PENTRU SCADERE T A S T A Ţ I2 ; z

40 INPUT ''PENTRU PRODUS TASTATI3 ; z .

50 INPUT "PENTRU Î M P Ă R Ţ I R E TAS-T A Ţ I 4"; Z

60 IF Z 1 THEN GOSUB 10076 F L : . 2 THEN GOSUB 120

80 u; Z 3 THEN GOSUB 14090 IF Z 4 THEN GOSUB 16095 GOTO 500

100 LET R = A + 8110 RETURN120 LET R = A 8130 RETURN140 LET R A•B150 RETURN160 LET R = AlB

170 RETURN •500 PRINT "REZULTATUL ESTE"; RCiteva e x p l i c a ţ i i : r e m a r c a ţ i i n s t r u c ţ i u -

nea 10 cu INPUT introduce d o u ă numere, in tii A urmat de ENTER sau RETURN, apoi 8urmat de ENTER. D u p ă aceea, in f u n c ţ i e deZ, se alege subprogramul de calcul iar prin

i n s t r u c ţ i u n e a 95, se t i p a r e ş t e a f i ş e a z ă ) rezultatul. Este bine r u l a ţ i programul ·

v e r i f i c a ţ i mintal calea u r m a t ă de calculator in.rezolvarea mai multo cazuri.



D1 /11 fiiHirl lie ,; pllttl 11:i, motoddn• 11 CMOSCIIt O Împor-

t l l l l f4 nohlpe, i r scltimb pelltl ll

&nbu4t4prefl l lttlfi i/IIÎ ei preoc•p•re• 11 fost mic4. De c ,.

specillli U .. .. , . , . . , ;proÎ«ttlrH . i . ; _xe -.

, , . lfiDtocidn4, IW/Iidlltl ptr4 '

. . - fel • IUiwitl cel ••;,..,;.). I.i.g • 2,81 ,. ; ;

/tii M f 1 ~ tiCest _ .

,.. ,.. , « . . ._ tk trei roptip tllltomo6il, . 111otDr CII . .

cililulri i t JHiff ll tilllpi ,; cilfciteu, ptMte tlet.Wihll

o med • 2 J J ...IMiri twi. c--.diMtll tiNSki ...

..,;.; fft •

JHizitil . . . . . .... .• • • ~ ~ • z i . C•,..,. «n ptmiell-ltlritili, __,

• ost......,. ... ..,.,,;• dl. .. . ..

• in n a v i g a ţ i a m a r i t i m ă se utili-

z e a z ă tot mai mult sistemele de ur- mă r i r e transmitere prin satelit. cu . .

ajutorul c ă r o r a se pot stabili rapidcoordonatele exacte qle naveloravioanelor avariate. Semnalele deavarie primite prin antenele de co

m u n i c a ţ i i prin satelit se p r e l u c r e a z ăin s t a ţ i a t e r e s t r ă pe calculator. iarcoordonatele exacte se transmitimediat centrelor i n t e r n a ţ i o n a l e carestabilesc m ă s u r i l e optime de interven(ie salvare.

• Descoperirea, In I I J ~ 2 a unui pulsar cu e c w n t ă d642 p u l s a ţ i i pe s e c u n d ă , deci de 20 de ori mai mare decît cta o r i c ă r u i pulsar cunoscut la vremea r e s p e c t i v ă a provocas e n z a ţ i e în rîndul astronomilor, care I-au u r m ă r i t de atunccu a t e n Constanta perioadei sale pulsatorii a condus lideea punerii în valo;u-c a acestei descoperiri: pulsar ul a dvenit astfel un .. ceasornic de cea mai î n a l t ă precizie. Specil i ş t i i i n t e n ţ i o n e a z ă f o l o s e a s c ă în domeniul n a v i g a ţ i e igeodeziei al v e r i f ă r i i teoriilor cosmologice, ca etalon ·dcoordonarc în timp.

• În timpul iar ş i p c i l e ce d u n i c ă . Roas-a p ă s t r aproape in

t a c t ă , doar

m i c ă parte fiind i s t r u s ă de fo

unor s ă p ă t u r i unesc compo -arheologice, a nente le , d infost descope- lemn de frasin.

r i t ă cea mai ve - Pentru imbina-che r o a t ă din rea lor a'u fostEuropa, avind folosite orificii,.vÎrsta': de .. 45 c r e s t ă t u r i inde secole Pie- f o r m ă de ..rin-sete din care f t

::n·. } ; ~ : ~ : : . • osGO

Ga\e

• Se ş t i e sint numeroaseaccidentele datorate spargeriiparbrizului unui autovehicul inurma coliziunilor. Recpt s-atrecut la fabricarea unui nou tip

• Înue doua e ~ p l o a t ă r o petroliere ma·nne a fost realiZata p u s ă sulr tensruneo lrnie sulracvahca de î n a l t ă tensiUneP l a s a t ă la o adincrme de 11este 100 lemetri, lrnia l u c r e l l l ă la tensrunea de 35krlovoltr a s r g u r ă lunctronarea neintre ·r u p t ă ch1ar pe tunp de mare f u r t u n ă amstalatiilor de fora1 de pe . rnsulele leotel. Acestea nu mar de111fld acum de lle·neratoarele drese mstalate pe plar lor·mele respective . care consumau fw rtemult carburant nu erau s r y u r ~ 'in eJ ploatare.

de parbriz, cu o r e z i s t e n t ă deos e b i t ă Este vorba de aplicarepe partea i n t e r i o a r ă a parbrizului a unui strat de plastic c

a d e r ă .Perfect de suprafata stclei In cazul lovirii parbrizulucioburile de s t i c l ă r ă m i n i

a f a r ă neprezentind pericol pentfll persoanele aflate in autovehcul

• Eneryra valunlor manne va h vauhc ata de · o noua c e n t r a l ă electrrca 11u

' lunqJUne recent 11e I ă t r m t l OceanulP .Lrlrc, intr ·o z o n ă in care in zilele

m ş u t e se n r e y r s t r e a z ă valurt agnatPnncrprul de lunctronare a h r d r o L e n t r aeste srmplu ongmal. la baza acettu

s t ă oll mefed de aer COillllfllllat pe seamm i ş c ă m vertr ca le a vafu11lor . OeiJOZIIat•etervoare specrale , aerul comprimat a

u r ă punerea in n u ş r . a r e a rurlrmer . cnec tata la electrogeneralor.

1988 - Start Spre Viitor nr.5

Documents

Transcript of 1988 - Start Spre Viitor nr.5