Tehnium 11 1984

8/2/2019 Tehnium 11 1984

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-11-1984 1/24

REVISTA LUNARA EDITATA DE C.C. AL U.T.C. ANUL XIV - NR. 168 11/84

CONST ,RUCT I I P .ENTRU AMATOR Ii

SUMAR

R E A L I Z Ă R I DE PRESTIGIU,REZULTATE ELOCVENTE ÎNCINSTEA CONGRESULUI ALXIII-LEA AL PARTIDULUI CO-MUNIST ROMÂN . . . . . . . . . . . . . . . pag. 2-3

INITIERE ÎNRADIOELECTRONICA . . . . . . . . . . pag. 4-5

Amplificatoare o p e r a ţ i o n a l e A p l i c a ţ i i cu 741

F i ş ă b i b l i o g r a f i c ă AO

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag.6-7s a t e H ' ţ i i de

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag.8-9Reducerea nivelului demot În aparatura decere a sunetului

LABORATOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 10-11r-'''''''nnÎ""!>t,,,,. biologic

..... ~ I " I I v ' l . D f r U I l o . ! b TEHNICO.................. pag. 12-13

" . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 14-15

8/2/2019 Tehnium 11 1984


R E A L I Z Ă R I DE PRES I I ,REZULTATE ELOCVENTE

ÎN CINSTEA CONGRESULUI AL XIII-LEAA PAR IDULUI COMUNIST ROMÂN

con resul,-lea

diverseea Î n s ă ş i

pentru saltu!al industriei r o m â n e ş t i , care

u r m ă CL: 40 de ani 'in acest domeniu era ca i n e x i s t e n t ă , a s t ă z i afirmîndu-se nu numai ca p r i n c i p a l ă p r o d u c ă t o a r e pentru nevoile interne,dar impunÎndu-se În afara hotarelo r ţ ă r i i noastre d a t o r i t ă c a l i t ă ţ i i produselor.C o n s e m n ă m la loc de cinste prin

tre principalele c r e ş t e r i calitative înregistrate de a c e a s t ă Întreprinderevolumul produselor exportate - dela 100 În cincinalul 1971-1975 la455 În actualu! cincinal -, productivitatea muncii, e x p r i m a t ă În producţ i a n e t ă , de la 100 În 1975 la 238,8 În1985, ponderea produselor noi reproiectate În p r o d u c ţ i a - m a r f ~ de la28,9 În 1981 la 70 În 1985, În condiţ i i l e În care aceasta aproape s-a dublat în actualul cincinal f a ţ ă de perioada 1971-1975.

De altfel, În o b ţ inerea acestor rezultate un rol important este jucatde muncitorii, tehnicienii special i ş tii de la Centrul de Cercetare Ş t i i n ţ i f i c ă Inginerie T e h n o l o g i c ă pentru T e l e c o m u n i c a ţ i i , acolo undese p r o i e c t e a z ă se r e a l i z e a z ă celemai noi prototipuri pentru telecomun i c a ţ i i . S t ă m de v o r b ă cu t o v a r ă ş u l subinginer Constantin Costache. se-

Î

sarcinilor de plan,anual se î n r e g i s t r e a z ă 10--12%. C o n t r i b u ţ i a h o t ă r î t o a r e in recente teme de cercetare, precum centralele telefoniceautomate electronice sistemul te-lefonic cu a b o n a ţ i O pre-m i e r ă i n d u s t r i a l ă la care partiCi-pat tineri u ' t e d ş ti este realizareatelefoanelor navale baterie.Printre f r u n t a ş ii În productie putemcita pe tinerii: subinginer Radu Silvia, tehnicienii Alexandru Postelnicu, Gheorghe Ciobanu, muncitorul Gabriel Meloni economistaIoana Alexe.

Centrul de Cercetare Ş t i i n ţ i f i c a Inginerie T e h n o l o g i c ă pentru Telec o m u n i c a ţ i i , prezent cu o serie deproduse realizate de tinerii muncitori, tehnicieni ingineri la recentultîrg i n t e r n a ţ i o n a l , a avut expusa orealizare de u l t i m ă o r ă - m in it el ef onul ROTEL. S t ă m de v o r b ă cu unuldintre tinerii s p e c i a l i ş t i din colectivul ce a realizat minitelefonul ROTEL, inginerul Andrian Nicolae:

Aparatul, realizat de un colectivce a mai cuprins pe ing. 1. N q ă , ing.Radu Minciunescu, ing. Victor Simion ing. Paul M a r i c u ţ o i u , are tonde apel in capsula receptoare, sel e c ţ i a n u m ă r u l u i de abonat f ă c i n du-se prin intermediul unei claviaturi. Aceasta poate reapela ultimul

INTEGRAREA CU PRODUCTIA -

CHEIA DE B O L T Ă A P R E G Ă T I R I I TINEREI GENERATII

PENTRU M U N C Ă V I A Ţ Ă În cadrul Grupului Ş c o l a r ,,23 Au

gust" din B u c u r e ş t i , o r g a n i z a ţ i a U.T.C. are de îndeplinit un plananual la p r o d u c ţ i a g l o b a l ă deaproape 5 milioane de lei dintrecare 1300000 Iei p r o d u c ţ i e n e t ă . Expresie a modului În care se realiz e a z ă o l e g ă t u r ă stn n s ă Între 'i n v ă ţ a mint, cercetare

p r O d u c ţ i e , calitatea practicii În p r o d u c ţ i e r e p r e z i n t ă

pentru calitateamuncitori

Din profilul

2:

întreprinderii tutelare, elevii grupuluiscolar e x e c u t ă indicatoare locale denivel (trei tipodimensiuni), capacpalier, r o ţ i d i n ţ a t e , limitatoare axiale

pentru tampon, axe, pinioane, suporturi r o l ă , alte repere pentru locomotive diese! hidraulice etc.P r e g ă i i n d u - s e pentru a deveni fie

f o r j o r i - t r a t ~ m e n t i ş t l , fie mecanicipentru utilaje sau mecanici

combusfie inelec-

PRODU ETEHN IC I

cini de p r O d u c ţ i e care SÎnt controlate verificate pentru primirea avjzului de calitate de c ă t r e organelecontrolului tehnic din intreprindere.Deci nici un rabat de la calitate, nicio concesie f ă c u t ă lucrului de n intul a l ă . Este interesant de remarcatelevii r e a l i z e a z ă peste 200 de produse repere În cadrul a 10 atelier e - ş c o a l ă , dintre care trei cu profilde p r e l u c r ă r i prin a ş c h i e r e , cinciateliere de I ă c ă t u ş ă r i e , unul de sud u r ă unul cu profil electrotehnic.A c e a s t ă f r u m o a s ă b a z ă m a t e r i a l ă este d o t a t ă cu peste 109 m a ş i n i - u nelte de diverse tipuri (strunguri,freze, raboteze, m a ş ini de rectificat,de g ă u r i t ) . Este de m e n ţ i o n a t faptul

elevii au la dispozij e treim a ş ini-unelte cu c o m a n d ă programce permit i n ~ i e r e a viitorilo!" munci

tori Î ri mi nuirea unorm a ş

in! moderne.Instruirea elevilor se face sub in

drumarea controlul unui colectivde m a i ş tr i cu o b o g a t ă e x p e r i e n ţ ă Înp r o d u c ţ i e pedagogicâ.

Remarcî nd faptul tot i absolvent i ş c o m profesionale se ' Î n c a d r e a z ă

modultehnicieni,

s p e c i a l i ş ti traduc În prevederileimportantelor documente ale Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, eveniment de refer i n ţ ă din viata p O l i t i c ă a ţ ă r i i .

În întreprinderea t u t e l a r ă omare parte din a b s o l v e n ţ i i de la liceu aleg a c e l ~ i loc de m u n c ă , conform profilului pentru care au optat,este de subliniat familiarizarea cuviitoarele colective se face În cadrulstagiilor de p r a c t i c ă programatechiar În întreprindere pentru claselea X-a a XII-a. Integrarea din timpa absolventilor În noile lor colectivede m u n c ă se constituie într-o datorie f i r e a s c ă a ş c o l i i a întreprinderii. De altfel, parametrii i n t e g r ă r i i înv ă ţ ă m î n t u l u i cu ' p r o d u c ţ i a sînt edificatori, u r m ă rind cuprinderea elevilor în cercurile tehnico-aplicativeÎn care 60% din cei peste 3000 deelevi ai grupului ş c o l a r e x e c u t ă diverse proiecte, i a n t r e n e a z ă spiritulde inovare l creativitatea.

Rezultatele o b ţ i n u t e recent: patru

premii I la fazele pe municipiu ale

locuriconcursurile

meserii la t u r n ă t o , m e c a n i c ă

j

d o u ă locuri ocum i n i ţ i a t i v e l e " " , . ~ n ; " " " ' + ; " " ' ;

TEHNIUM 11/1984

8/2/2019 Tehnium 11 1984


A C T I V I T Ă Ţ I COMPLEXE,FORMATIVE LA CASA DEC U L T U R Ă . A Ş T I I N Ţ E I

TEHNICII PENTRUTINERET DIN CÎMPINA

Direct indrumate de c ă t r e comitetele j u d e ţ e n e ale Uniunii TineretuluiComunist, casele de c u l t u r ă , ale ş t i i n ţ e i ş i tehnicii pentru tineret reprez i n t ă una dintre cele mai elocventeexpresii ale politicii pline de g r i j ă aPartidului Comunist Român f a ţ ă det î n ă r a g e n e r a ţ i e , f a ţ ă de p o s i b i l i t ă ţ i l e de afirmare m u l t i l a t e r a l ă a personal i t ă ţ i i tinerilor. Loc predilect de intilnire a tinerilor de diferite profesii,fiecare asemenea c a s ă de c u l t u r ă , aş t i i n ţ e i ş i tehnicii se constituieintr-un autentic centru al e m u l a ţ i e i pentru ş t i i n ţ ă t e h n i c ă , reunind unn u m ă r impresionant de u t e c . i ş t i Încercurile tehnico-aplicative, de cult u r ă g e n e r a l ă . Ia cursuri de i n i ţ i e r e

p e r f e c ţ i o n a r e p r o f e s i o n a l ă , în form a ţ i i artistice.

p r e z e n t ă m În continuare cîteva

aspecte de la Casa de C u l t u r ă , aŞ t i i n ţ e i ş i Tehnicii pentru Tineretdin Cîmpina, o primitoare g a z d ă pentru a c t i v i t ă ţ i l e u t e c i ş t i l o r .

La noi in orSf - ne spunea t î n ă rul inginer automatist Gheorghe Piscan, directorul Casei -, e x i s t ă maimulte inJreprinderi cu n u m e r o ş i Ji neri c& Intreprinderea "Neptun:', Intreprinderea de Piese Turnate, Intreprinderea de R e p i \ r a ţ i i Utilaje Electrice Aparataj, Intreprinderea deReparatii MSf ini Grele I n s t a l a ţ i i Petroliere etc. Sute de tineri partic i p ă s ă p t ă m î n a l la a c ţ i u n i l e casei dec u l t u r ă , a ş t i i n ţ e i ş i tehnicii pentrutineret, a c ţ i u n i care se inscriu fiesub imperativele unei competentepropagande t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c e , fie În

bogata p a i e t ă a programelor cercurilor tehnico-aplicative.M a n i f e s t ă r i l e

înscriseÎn

calendaru l a c ţ i u n i l o r noastre au dreptobiectiv popularizarea r e a l i z ă r i l o r o b ţ i n u t e de tinerii cîmpineni În acţ i u n e a "R.R.R.", În aplicarea de raţ i o n a l i z ă r i . i n o v a ţ i i ş i i n v e n ţ i i , În introducerea noului la fiecare loc de

TEHNIUM 11/1984

m u n c ă . Prin Intermediul Casei, cusprijinul m e t o d i ş t i l o r , o r g a n i z ă m actiuni de c u n o a ş t e r e orientare prof e s i o n a l ă pentru diferite ş c o l i din localitate prin vizite la diverse u n i t ă ţ i economice. De asemenea, întilnlrilecu d i v e r ş i s p e c i a l i ş t i din j u d e ţ peplan n a ţ i o n a l , concursurile tematiceprofilate pe electronica i n d u s t r i a l ă , I n f o r m a t i c ă , concursurile profesionale (cum ar fi: Cel mai bun t u r n ă tor formator) dezbaterile pe temepsihopedagogice întregesc calendarul a c t i v i t ă ţ i l o r . F ă r ă a ie epuiza, c o m p l e t ă m noi;

În acest frumos edificiu realizat pen-

tru tinerii cimpineni au loc periodicseri de ş t i i n ţ ă t e h n i c ă cu parti

ciparea i n v i t a ţ i l o r r e d a c ţ i e i " Ş t i i n ţ ă t e h n i c ă " - " T e h n i u m " , sesiuni de

referate c o m u n i c ă r i ş t i i n ţ i f i c e , sesiuni ale s o c i e t ă ţ i l o r de ş t i i n ţ ă dinR. S. România (cea mai r e c e n t ă afost o sesiune o r g a n i z a t ă În colaborare cu Societatea de Ş t i i n ţ e Matematice). zile ale c ă r ţ i i ş t i i n ţ i f i c e tehnice, Întîlniri cu autorii de cartet e h n i c ă ş i ş t i i n ţ i f i c ă , f ă r ă a maiaminti de activitatea c o t i d i a n ă acercurilor tehnico-aplicative.

Acestea, conduse de s p e c i a l i ş tic o m p e t e n ţ i cu e x p e r i e n ţ ă pedagog i c ă , au o activitate r i t m i c ă În domeniul radioamatorismului, c o n s t r u c ţ i i lor electronice, telegrafiei, d e p a n ă r i i aparatelQ.r de radio televiziunecarting. In p e r s p e c t i v ă se preconiz e a z ă organizarea unui cerc deauto-moto În care tinerii amatori iîn Cîmpina nu sînt p u ţ i n i ) se vor putea i n i ţ i a atit în tainele conduceriiautoturismelor motocicletelor, dar

În problemele nu mai p u ţ i n dificilecomplicate ale d e p a n ă r i i acestora.

To t În p e r s p e c t i v ă c o n s e m n ă m d o r i n ţ a a m p l i f i c ă r i i a c t i v i t ă ţ i i de cer-

cetare pe b a z ă de contract cu div e r ş i beneficiari, activitate ce a datexcelente rezultate la Casa de Cult u r ă , a Ş t i i n ţ e i Tehnicii pentru Tineret din B r a ş o v . G ă z d u i n d , nu de mult timp, o

g a m ă l a r g ă de a c ţ i u n i a c t i v i t ă ţ i cularg ecou formativ pentru Uneri,Casa de C u l t u r ă , a Ş t i i n ţ e i ş i Termicii pentru Tineret din Cîmpina ramîne un loc ideal al schimbului dee x p e r i e n ţ ă , un loc de Întîlnire de$tinat incite la e m u l a ţ i e creativi"'"tate, la maxim interes pentru cele

mai noi domenii ale ş t i i n ţ e i tehni- .cii, domenii chemate În repetate rînduri, În special, În importantele documente ale Congresului al XIII-leaal Partidului Comunist Român,consolideze r e a l i z ă r i l e poporuluinos,tru, contribuie decisiv la des ă v î r ş i r e a s o c i e t ă ţ i i socialiste multilateral dezvoltate la asigurarea. pea c e a s t ă b a z ă , a tuturor c o n d i ţ i i l o r materiale pentru trecerea la Î n f ă p t u i rea manifestarea tot mai larga Însocietatea n o a s t r ă a principiilor comuniste de r e p a r t ~ ie, de muncade v i a ţ ă În toate domeniile de activitate.

neret, printre care amintim organizarea "Decadei c ă r ţ ii t i i n ţ ificetehnice", d e s f ă s u r a r e a l u n a r ă a Zilei ş t i i n ţ e i ş i tehnicii" (în care cadrele didactice, inginerii profesoriii n f o r m e a z ă pe elevi despre ceie mainoi eveni mente Înregis trate În d verse domenii), o b ţ i n e r e a unor rezultate bune În realizarea de economii la c ă l d u r ă mii la energiaprime (25 t de yoYr>, r" , , , ' o în

circuituldovedescale unei

acesteaa c ţ i u n e

ti neret puter-pe m ă s u r ă ,

"'''''''iar,...",.", ale i n t e g r ă riiromânesc cu cerceta

ce permit formareaa viitoarelor cadre solicitate

În economia n a ţ i o n a l ă , sînt e!e-mente definitorii activitateatinenlor GrupulUi ,23 Au-

un procentpnJmov,abiiiltc1te ce se apropie de

raportînd importante irila ' cu

102 lei,aproape 300 000 u t e c i ş tiilui Ş c o l a r ,,23 August", î m p r e u n ă cucadrele didactice si tehnice de aici,

î n t î m p i n ă marele f'orum ai c o m u n i ş tilor cu rezultate ce a t e s t ă d o r i n ţ a tinerei g e n e r a ţ i i de a participa plenara l ă t u r i de întregul popor la procesulde edificare m u l t i l a t e r a l ă a patrieinoastre socialiste,

3

8/2/2019 Tehnium 11 1984


asHe! riscul ca,un am-inverso r nu mai p o a t ă

inversa semnalul aplicat laintrare (se ş t i e inversarea estedefaza re cu 80C

). Mai r ă u , d a c ă o p e r a ţ i o n a l u l mai p r e z i n t ă î n c ă amplificare d u p ă d e p ă ş i r e a celei de-atreia f r e c v e n ţ e de "cot", r e z i s t e n ţ a c o n e c t a t ă între ies ire si intrarea inversoare produce' o ' r e a c ţ i e pozit i v ă , care duce la intrarea montajului În o s c i l a ţ i e . Pentru a preîntîmpina riscul de a u t o o s c i l a ţ i e , trebuie

ne a s i g u r ă m amplificarea Întensiune scade la unitate Înainte cadefazajul la i e ş ire a t i n g ă valoarea de 1350

• Cea mai s i m p l ă s o l u ţ ieÎn acest sens o constituie conectarea unui condensator Între bazacolectorul principalului tranzistoramplificator de tensiune, a d i c ă exact ceea ce am f ă c u t În schemelesimplificate din figurile 46 47. Capacitatea acestui condensator nutrebuie fie prea mare (de r e g u l ă , zeci de picofarazi), deoarece eaeste m u l t i p l i c a t ă prin efectul Miller.(Î n e s e n ţ ă , efectul Miller o p e r e a z ă astfel: cînd baza tranzistorului. pre-

A P L I C A Ţ I I CU 741:

devinep o z i t i v ă ,

potense d e p l a s e a z ă Întensiunea la bor

este astfelsuma tensiunilor de b a z ă de colector; r e z u l t ă valoarea curentului de b a z ă trebuie fie mai marepentru a î n c ă r c a acest condensato!b a z ă - c o l e c t o r decît cea necesarapentru a Î n c ă r c a un condensator similar conectat Între b a z ă m a s ă . )

Modificarea r ă s p u n s u l u i În frecv e n ţ ă În b u c l ă d e s c h i s ă , pentru prevenirea o s c i l a ţ i i l o r , a;;a cum s-aa r ă t a t mai sus, p o a r t ă numele decompensare in f r e c v e n ţ ă sau compensare de f a z ă . Pentru unele tipuride AO, compensarea este i n t e r n ă , a d i c ă este i n c l u s ă În schema int e r n ă de principiu a integratului;acesta este cazul o p e r a ţ i o n a l e l o r [3A741 ( ţ 1 A 7 4 1 etc.), LF355, LM307,NE535, ţ 1 A 7 4 7 , LM324 etc. Pentrualte tipuri, elementele de compensare În f r e c v e n ţ ă se m o n t e a z ă Încircuitul extern, a;;a cum recom a n d ă firmele p r o d u c ă t o a r e În cataloagele lor {de exemplu: LM301,ţ 1 A 7 0 9 , LM308, NE531 , ţ 1 A 7 4 8 etc.}.

Compensarea cu 6 d B / o c t a v ă este

STABILIZATOARE

DE TENSIUNE(URMARE DIN NR. TRECUT)

cea mal s i m p l ă cea mai s t a b i l ă , dar, d u p ă cum am v ă z u t din figura61, ea l i m i t e a z ă sever l ă r g i m e a ben

zii de f r e c v e n ţ ă în interiorul c ă r e i a se pot o b ţ i n e c î ş t i g u r i mari În tensiune În b u c l ă Î n c h i s ă . F ă r ă a intraîn detalii, m e n ţ i o n ă m e x i s t ă numeroase alte metode de compensare - ca, de exemplu, r e ţ e l e l e cudoi poli, r e ţ e l e l e cu "conexiuneÎnainte" (feed-forward) etc. -, carepermit o l ă r g i m e mai mare de b a n d ă

î m b u n ă t ă ţ e s c viteza de r ă s p u n s (viteza de c r e ş t e r e a semnalului dei e ş i r e ) , dar cu un p r e ţ nu Întotdeauna acceptabil În p r a c t i c ă : c r e ş terea s e n s i b i l i t ă ţ ii f a ţ ă de natura sarcinii. Amplificatoarele oper a ţ ionale a d e z a g r e a z ă sarcinile capacitive.

17. L Ă R G I M E A DE BANDA. FRECV E N Ţ A DE T R A N Z I Ţ I E

S i t u a ţ i a d e s c r i s ă În figura 61 estev a l a b i l ă pentru semnalele mici,a d i c ă atunci cînd v a r i a ţ i i l e tensiuniide i e ş ire sînt mici În c o m p a r a ţ i e cuplaja m a x i m ă p o s i b i l ă c o n d i ţ i i l e de alimentare date. D u p ă cum amv ă z u t , În acest caz l ă r g i m e a benziide f r e c v e n ţ ă c o r e s p u n z ă t o a r e uneif u n c ţ i o n ă r i liniare (cu amplificarec o n s t a n t ă ) este d i c t a t ă practic decompensarea În f r e c v e n ţ ă În b u c l ă d e s c h i s ă de c î ş t i g u l ln tensiunedorit În b u c l ă Î n c h i s ă . Intre l ă r g i -mea de b a n d ă (bandwidth, prescurtat B sau BW) c î ş t i g u l În tensiune În b u c l ă î n c h i s ă , ACL e x i s t ă or e l a ţ i e de i n v e r s ă p r o p o r ţ i ' o n a l i t a t e : cu cît alegem un c î ş t i g mai mare(deci o r e a c ţ i e mai s l a b ă ) , cu atîtbanda de f r e c v e n ţ ă devine mai in -

1iIEo

1 1

La experimentarea acestui montaj, care, de ase.menea, f?oate debit!=!c u r e n ţ i de ordinul zeCilor de mlliamperi (cel p u ţ i n 50), se recom a n d ă verificarea s t a b i l i t ă ţ i i tensiunii de i e ş i r e la variatia curentuluide s a r c i n ă .

g u s t ă viceversa. A c e a s t ă depE?,n-d e n ţ ă poate fi c a r a c t e r i z a t ă prin va-loarea aproximativ c o n s t a n t ă . a pro

dusului b a n d ă - c î ş t i g , n o t a t ă f1"n u m i t ă f r e c v e n ţ ă de t r a n z ~ i e : = ACL • B (27)

De exemplu, pentru o p e r a ţ i o n a lui ţ 1 A 7 4 1 cu = 1 MHz, unei amplif i c ă r i În b u c l ă Î n c h i s ă ACl 1 000(respectiv 60 dB) Îi corespunde ol ă r g i m e de b a n d ă B f Ţ / A = 1MHz/1 000 1 kHz; unei a m p l i f i c ă r i ACL = 10 (respectiv 20 dB) îi corespunde o l ă r g i m e de b a n d ă B == 100 kHz etc.

Deducem din cele expusef r e c v e n ţ a de t r a n z i ţ i e r e p r e z i n t ă de fapt f r e c v e n ţ a (sau banda def r e c v e n t ă ) c ă r e i a îi corespunde oamplificare În tensiune În b u c l ă d e s c h i s ă , la semnale mici, e g a l ă cu1. De aceea, ea se mai n o t e a z ă uneori cu fu - f r e c v e n ţ a cu amplificare u n i t a r ă . Altfel spus, la d e p ă ş j-rea valorii d a t o r i t ă c o m p e n s ă r i i În f r e c v e n ţ ă b u c l ă d e s c h i s ă , am-plificarea circuitului "trece" În atenuare, a d i c ă devine s u b u n i t a r ă .

II

10%

i I ht

- -90%

Eomax

I

D u p ă cum vom vedea În c o n ţ i ! 1 u -are, montajele precedente pot fi I mb u n ă t ă ţ i t e u ş o r atît În ceea ce priv e ş te factorul de stabilizare, cîtprin extinderea plajelor maxime dev a r i a ţ i e pentru tensiune curent.Mai mult, ele pot fi p r e v ă z u t e cu

+40+45V

2 N ~ ~ S 5

TEHNIUM 11/1984

8/2/2019 Tehnium 11 1984


, . , . . . - - - - -. . .~ - - o + v c c

bile, intervine un factor suplimentarcare l i m i t e a z ă mai mult banda de

.....--------4...--0 +V. f r e c v e n ţ ă : este vorba de viteza dece r ă s p u n s , mai exact viteza de va

r i a ţ i e a tensiunii de i e ş i r e , Î n t î l n i t ă Înliteratura de specialitate sub denumirea c o n s a c r C i t ă de slew rate(prescurtat SR). D e f i n ~ i a ' acestuiimportant parametru de catalog -care ne a r a t ă cît de .,rapid", respectiv cît de, " l e n e ş " e$te o p e r a ţ i o n a l u l - este s u g e r a t ă În figura 63,.

Este vorba, de fapt, de reluareacomparatoruluide tensiune nein-

, versor, În cazul parti cular E"ref O'Eo > O fig. 63 a) p c ă r u i a i se a p l i c ă se,mna

lui de intrare Ei reprezentat în figura63 b. Amplitudinea Ea , acestui semnal o presupunem suficient de marepentru a produce trecerea i e ş i r i i În

~ ' \

s a t u r a ţ i e În ambele sensuri, a d i c ă atingertaa valorilqr maxime E"omaxE omax', Nu mai de data aceastanun,e, mai J n t e r e s ă m de caracteris.;.ttca d ~ t r a n s f e r 1:0 = f(E,),ci de va:r i ~ t J ş t n t i f " R a t t a n S i u n n d , e i E I Ş Î l ' e , Eo

, p ) ' y , "",>'",'",~ ( ) l ' l ~ . i d ~ f f l m ) [ t o m , ~ J " I t u l , ' Înit a,1: t e n s h ; l n f ; l @ . d ~ \ l n ţ , r a , r , e E l ' ( a V ; ) a r ~ ~ ! f \ ţ a q @ ! t ! " a y a l ~ a r e ~ ' > , P 9 z ~ t ~ y ă ,

Q ă , \ \ t , ~ s l u .la·rnOl]e

o 1n . ", , r i e g a t I v ă ~ n t r u r ~ m ă r e ş te fidel ' s E ) m n a l u l d ~ , intrare,D u p ă un scurt interval de , i n e r ţ i e , tensiunea de, l e ş ire incepe

. c r e a s c ă , dar În, prima p O r ţ i u n e c r e ş -Ee terea este p r o n u n ţ a t n e l , i n i a r ă . Con .

v e n ţ i o n a l , intervalul de timp coresp u n z ă t o r !-mei\ c r e ş t e r i a lui EQ de10% din ,plaja t o t a l ă de v a n a ţ i e (E'omax -Eomax) ,s,e n u m e ş t e timp.de intirziere (delay,time) se (lo-

l i .VITEZA DE RASPUNS _ SLEW t e a z ă 't d. U r m e a z ă o c r e ş t e r e apro-RATE ximativ u n i f o r m ă a semnalului"., de

i e ş ire, î n c h e i a t ă cu un nou intervalPentru semnale mari, cînd va- de v a r i a ţ i e n e l i n i a r ă , p î n ă la atin-

r i a ţ l i l e tensiunii de ire sînt com- gerea s a t u r a ţ i e i pozitive.parabilecu valorjJemaxime posi- (CONTINUARE iN HR.VIITOR)

circuite de a u t o p r o t e c ţ i e l a scurt\circuit sau la s u p r a s a r c i n ă ; devenind astfel aparate de laboratQr Înt o a t ă regula.O ' p r l m ă v a r i a n t ă Î m b u n ă t ă ţ i t ă de

$tabillzator 'cu AOeste cea din figura 5. Pentru a extinde plaja·max i m ă de variatie a tensiunii de i e ş i r e la .Intervalul 3-30 V" tensiunea dealimentare 'a montajului ( u n i c ă , n ~ s t a b l l i z a t ă , ,foarte btne f i l t r a t ă ) a;fost m ă r i t ă la 40-45 V. Amplificate-'

o p e r a ţ i o n a l 'este alimentat r n s ă tensiune mai m i c ă (33 V), stabi

cu ajutorul celulei R1-OI, Tot',""','\'.11'" S$ o b ţ i n e . tensiunea de re

a p l i c a t ă . f n t ă r i . r i i neinverli5'Uiltf,I!:'. . AO cu ajutorul celulei su·

stabilizare R2,-D"R3-R 4• Condensato

suplimentar tensiu-dÂ'lr"f.l=ltri m.A.

Eventual Se r e t u ş e a z ă ' ş i valoarealui R6' D u p ă cum se o b s e r v ă , ·divizorul P - R 6 ~ R 7 , care d o z e a z ă ' r e a c ţ i a n e g a t i v ă , a fost astfel ales incîtp e r m i t ă reglarea c î ş t i g u l u i t n ten-siune În intervalul 1-10.

Cea de-a doua v a r i a n t ă Î m b u n ă t ă ţ i t ă (fig. 6) . p ă s t r e a z ă avantajelemontajului precedent - p l a j ă l a r g ă de tensiune de curent, .stabilizared u b l ă a r e f e r i n ţ e i - la care maia d a u g ă un circuit· simplu de prot e c ţ i e ia s u p r a s a r c i n ă (scurtgircu t)" real izat În varianta c l a s i c ă . Int r - a d e v ă r , se o b s e r v ă c ă 1.n serie cudivizorul ce d o z e a z ă r e a c ţ i a (P Fh,Rs)a fost· i n t r o d u s ă o r e z i s t e n ţ . R6,care are roJul de traductor de curent. Valoarea m i c ă a lui R6 nu afect e a z ă practic calculul divJzorului.

Atit timp cît curentul de s a r c i n ă sem e n ţ i n e sub limita de cca 1 A, c ă d e rea de tensiune la bornele lui R6 estemai m i c ă de 0,6 V ş i , 1n c o n s e c i n ţ ă , tranzistorul suplimentar'T} (de prot e c ţ i e ) r ă m î n e blocat, p r e z e n ţ a san e i n f l u e n ţ î n d cu nimic montajul..

Atunci cînd curentul de s a r c i n ă atinge (avind t e n d i n ţ a s ă d e p ă ş e a s c ă ) . limita p r e s t a b i l i t ă de 1 A,c ă d e r e a de tensiune pe R(i, a p l i c a t ă j o n c ţ i u n i i b a z ă - e m i t o r a lui T3, îl deschide pe acesta, blQCÎndgrupul. D a r ~ Iington T 1- T2 sub forma unui echilibru dinamic. Rezultatul ti constituielimitarea, curentului debitat de s u r s ă la cca.1 A. "

(CONTINUARE iN NR . VIITOR)

4 1979

5 1979

5 1979

9 1979

9 1979

10 1979

10 1979

10 1979

11 1979

12 1979

1980

2 1980

1980

3 1980

1980

8 1980

8 1980

9 1980 '

9 1980

1980

10 1980

10 198.0

12 1980.

1981

1981

1981

19813 1981

4 1981

5 1981

5 1981

5 1981

6 1981

7 1981

7 1981

1981

7 1981

7 1981

Arrlplj"ticaltor pentru

22 Efecte acustice

8 Oscilator de relaxare

10.-11 Montaje AF cu ţ 3 A 7 4 1

9 Verificator

21 GeneratorAF

16 O'hmmetIu cu s c a l ă lin i a r ă

22 Detector

22 Filtru activ

22 Compresor de dinam i c ă

6-7 RTTY

22 Ohmmetru

11 Capacimetru

9 O r g ă de lumini

10-11 CDB413 triger integrat

7

7

DIspozitivetronice

RAA într-un domeniude60 dBFiltru activ pentru AMSSB-CW

,11 Preamplificator pentru c h i t a r ă

8 Automat pentru lum i n ă

11 Ohrnmetru electronic

9 O r g ă e l e c t r o n i c ă 16-17 Exponometre delabo

rator22 Receptor

9 Termometru

4 Amplificator

8 I M livoltmetru

16

22

Fuz cu MA709 1 MA741

Cu 741

Tipuri de AO, capsule,a p l i c a ţ i i :

corector deton Baxendall, mixercu 3 c ă i , atenuatorPentru 709; 741, 301,748Cu 741

Cu 741,70.9, SC2709

Cu K1YC221l'

Cu741

Cu 741

Preampltftcator-corector. cu 741

Comanda LED-urilbrcu AO

Cu 741

Cu 741

Cu 741

Cu 741

Liniar,cu741

Cu 741

Cu SFC2201 ,MA741

Cu 741

Cu 741

Preamplificator cu 741

Cu MA709

Cu 741

Cu 7418 Generatorsinusoidal Cu 741

2 I ul de bacalau- Exponometru, cu 741un proiect apli-

12-13 Maiak 203 Super

6 S t a ţ i e de t e l e c o m a n d ă cu circuite inte rate

Convertor tensiunef r e c v e n ţ ă " cu 741

j ;.<A741

10 Indicator d.e nivel "Voltmetru" cu indic a ţ i e o p t i c ă , cu 741

18-19 T ermostatare de pre-cizie Cu 709, 741, IS1

22 Avertizor Preamplificator , cuTAA861

22 Automa.t pentru lu- Cu 741m i n ă

(CONTINUARE iN NR. VIITOR)

8/2/2019 Tehnium 11 1984


(URMARE DIN NR, 9/84)

în cele ce u r m e a z ă va fi prezentatmodul În care se pot predeterminaorbitele aparente ale s a t e l i ţ ilor, pre

cum timpul (ora GMT sau ora 10-c a l ă ) la care s a t e l i ţ i i de radioamatori sînt accesibili pentru realizareade l e g ă t u r i radio (QSQ-uri).

De ia Început vom separa d o u ă cazuri:

A - s a t e l i ţ i cu orbite polare (cuorbite circulare de altitudine relativj o a s ă ) , a ş a cum sînt OSCAR 8RS3 ...RS8 ce se g ă s e s c in p r e z ţ : l n t În f u n c ţ i u n e ;

B - s a t e l i ţ i cu o r b i t ă e l i p t i c ă a l u n g i t ă , a ş a cum este QSCAR 10,În prezent În f u n c ţ i u n e .

Cazul A este mai p u ţ i n complexdeoarece orbitele s a t e l i ţ i l o r sînt circulare nu este necesar se ia Înconsiderare efectele produse asupra m i ş c ă r i i s a t e l i ţ i l o r de elipticitatea globului p ă m î n t e s c . M i ş c a r e a , satelitului se e f e c t u e a z ă deci pe un

cerc cuv i t e z ă c o n s t a n t ă ; r ă m î n e

deprecizat doar perioada În care ser e a l i z e a z ă o o r b i t ă c o m p l e t ă Înclinarea planului orbital f a ţ ă de pianul ecuatoriaL Perioada de revol u ţ i e (timpul În care se e x e c u t ă parcurgerea unei orbite) este În f u n c ţ i e de altitudinea satelitului. Altitudinea, precum Înclinarea planuluiorbita" se d e t e r m i n ă cu precizied u p ă lansarea satelitului se difuz e a z ă prin diverse buletine radiosalJ p u b l i c a ţ i i de specialitate.

In tabelul a l ă t u r a t se p r e z i n t ă , pentru s a t e l i ţ i i de radioamatori

Ing. VIRGIL IONESCU.

V09CN

e x i s t e n ţ i , principalele date referitoare la orbitele pe care g r a v i t e a z ă În jurul P ă m î n t u l u i .

Pentru a caracteriza complet oa n u m i t ă o r b i t ă este suficient cun o a ş t e m , pe l î n g ă datele de maisus, î n c ă d o u ă elemente: longitudinea v e s t i c ă momentul (ora GMTsau ora l o c a l ă ) în care p r o i e c ţ ia peP ă m î n t a satelitului trece ecuatorulde la sud spre nord (nodul de ascensiune d r e a p t ă sau ecuator crossing, ECCR).C u n o a ş t e r e a parametrilor de mai

sus pentru o a n u m i t ă o r b i t ă (de ref e r i n ţ ă ) permite determinarea cuu r i n ţ ă a parametrilor ,orbitelor ur

m ă t o a r e , chiar pe o p e r i o a d ă relativmare de timp în viitor (luni chiarani de zile); singura limitare esteprecizia ,cu care se cunosc parametrii i n i ţ i a l i c o r e c ţ i i l e necesare.

Parametrii orbitelor de r e f e r i n ţ ă (prima dintr-o zi GMT) se d i f u z e a z ă fie prin balizele

s a t e l i ţ i l o r RS, fie Încadrul altor buletine radio pe US

(CW sau RTTY).Din cei doi parametri m e n ţ i o n a ţ i

(longitudinea v e s t i c ă timpul latrecerea planului ecuatorial) se potdeduce orbitele aparente al s a t e ' ~ ; lor (EL-AZ-timp).

Determinarea se poate face prinm&i multe metode (calculator electrqnic, tabele, diagrame).

In figurile a l ă t u r a t e se p r e z i n t ă oa b a c ă ( d i a g r a m ă ) care c o n ţ i n e CÎteva orbite succesive (din a c e t l 8 Ş izi) un fragment al unui tabel care

PERIOADA CU

ECHIPAMENTULRADIO OPRIT

R:::.6,4 mii Km

c o n ţ i n e orbitele aparente timpuld u p ă trecerea ecuatorului ( a c e l e a ş idate ca abaca) pentru toate orbitele din ~ 1 0 În 10 grade longitudinev e s t i c ă . In acest fel, prin<interpolarea l g e b r i c ă sau g r a f i c ă , se poate deduce cu s u f i c i e n t ă precizie orice orb i t ă ce ne i n t e r e s e a z ă .

Trecerea de la parametrii unei orbite la parametrii orbitei u r m ă t o a r e se face a d ă u g î n d la longitudineav e s t i c ă a primei orbite "incrementul" de grade m e n ţ i o n a t În tabel.A c e a s t ă c r e ş t e r e sau increment rep r e z i n t ă exact n u m ă r u l de grade delongitudine pe care îl parcurgeP ă m î n t u l În jurul propriei ,axe În timpul În care satelitul parcurge o orb i t ă c o m p l e t ă . De asemenea, trecerea de la momentul nodului ascendent al unei orbite la orbita urm ă t o a r e se taQe prin a d ă u g a r e a latimpul GMT (sau local) al ECCR aunui interval de timp egal cu perioada de r e v o l u ţ i e a satelitului.

Cazul S, pentru orbitele elipticealungite, este mult mai complex deoarece:

- m i ş c a r e a satelitului pe o r b i t ă nu mai este u n i f o r m ă (legile Ke-

/II

35,6 mii Km - - - · - - - - t " " ,APOGEU

6

I

"\\\

"

- 4 - - - - - 4 - - - - - - - 4 - - - - - - - - - - - - - - ~ ~ ~ ~ ( O R A T}

a=26,1 mi'l km

" " " ANOMALIA MEOlE

\ ,FAZA4li><too<too-. ,45 (32)

...... 39SENSUL M I Ş C Ă R I I SATEUTULUIl()t.-Iii()o .. .- - U " Ţ _ ~ 3 h 4d

T-4h

101

PERIOADA CU ECHIPAMENTULRADIO ÎN FUNCTIUNE

I

ORBITA SATELITULUI GSCAR 10

I

pier), ci este mai r a p i d ă În zOf)a perigeului mai l e n t ă În zona alPogeu lui ; ':

- e llpt ic itatea P ă m î n t u l u i : facea p a r ă " pe l î n g ă m i ş c a r e a i h ~ i a l ă

pe, orbita e l i p t i c ă a satelitului, I n c ă d o u ă m i ş c ă r i "seculare", anume orotire a planului orbital În d i r e c ţ i a i n v e r s ă m i ş c ă r i i satelitului Î , n ~ j u r u l axei P ă m î n t u l u i . ' În cazul luiOSCAR 10 m i ş c a r e a este i n v e r s ă sensului de r o t a ţ i e a P _ ă m î n t u l u i ş i , are perioada de cca 5 , 8 ~ a r t i . A douam i ş c a r e s e c u l a r ă r o t e ş te perigeulcu 360° În circa 3,5 ani, m i ş c a r e a realizîndu-se În planul orbital;

- echipamentul radio care permite realizarea l e g ă t u r i l o r prin satelit nu mai este În p e r m a n e n ţ ă deschis, ci numai pe o a n u m i t ă porţ i u n e a orbitei eliptice ( p o r ţ i u n e a a l u n g i t ă ) .

Pentru caracterizarea p o z i ţ i e i satelitului Într-o astfel de m i ş c a r e sefolosesc u r m ă t o r i i parametri:

1 - anomalia medie este unghiul(0° - 360°) care a r : . a t ă p o z i ţ ia satelitului pe e l i p s ă . Acest unghi sem ă s o a r ă Între d i r e c ţ i a perigeului,

,(vîrful apropiat al elipsei) directia1.

//

/

POLUL SUD

satelitului - notat cu v pe figurd, Încazul lui QSCAR 10 se utilizeazam ă r i m e a n u m i t ă " f a z ă " (60...256),

2 - excentricitatea e a orbitei.care d e t e r m i n ă forma orbitei eliptice;

3 - semiaxa mare a orbitei, no-t a t ă a; "

4 - argumentul perigeului, notatcu w pe f i g u r ă , d e t e r m i n ă d i r e c ţ iaperigeului În planul orbital f a ţ ă deplanul ecuatorial;

5 - ascensiunea d r e a p t ă a nodului notat cu .o d e t e r m i n ă p o z ~ i a pianului orbital (iongitudinea e s t i c ă aECCR);

6 - Înclinarea planului orbital,n o t a t ă cu i;

7 - viteza de rotire a planului orbital ( v a r i a ţ i a d i u r n ă a unghiului H);

8 - viteza rotirii argumentuluiperigeului (de asemenea d i u r n ă variatia z i l n i c ă a unghiului w).

TEHNIUM 11/1984

8/2/2019 Tehnium 11 1984


aRA LOC = NE 0 '1

SATELIT = OSCAR 8ECCR : 165,0° lONG. VEST

V VRR

TIMP (MIN)(ECCR + ..)

V

SS

313335373941

434547495153

V

56

ORBIT

003020109Z

Al.(G.RADE)

15,1 .13,210,04,4

352,7322,6

268,5239,2227,7222,1218,821'6,6

MESAJUL BALlZEI RS

'FOR '1 JULY 83

R 281 WR 326W

EL(GRADE)

0',17,015,426,340,956,6

55,539,525,314,66,4-0,4

T" MOMENTUL ~ r O G t U L U ! R S 1 0148Z R 333W

T+2 = MOMENTUL AUGfULU! A S 8 0006Z R 304W V V V vPLUS D O U Ă ORE

0°

1800

SATEl:IT LOCATOR NE ,s 1

1 tabelul a l ă t u r a t sînt m e n ţ i o -nate valorile parametrilor de maisus pentru o o r b i t ă un moment der e f e r i n ţ ă ' ale satelitului OSCAR 10.

Orbitele sînt numerotate (orbitaÎncepe se t e r m i n ă la perigeu).

RS3 .....RS 8

Pentru predeterminarea orbitelorse folosesc fie calculatoare electronice, fie tabele sau abace care furn i z e a z ă datele cu o a p r o x i m a ţ i e acceptabi I ă . D a t o r i t ă m i ş c ă ( i i "seculare" pro-

OSCAR 8 RS-6 RS-8

ÎNCLINAREAPLANULUI

ORBITAL (GRADE) 98,99 82,96 82,96PERIOADA (MINUTE) 103,2314 118,7174 (1119,7640

C R E ~ T E R E A (GRADE})

(INe EMENTUL) lONG. 25,8086 29,8061 30,0679,VJ:ST)

ALTITUDINEA (KM) 906 1691 1693

TABELUL ORBITELOR AP,ARENTE-

OSCAR10 (fragment)

Înclinarea planului orbital, i grade 25,8374

Excentrlcitatea elipsel, e 0,608485

Sem'laxa mare, a km 26106,227

M i ş c a r e a medie rev/zi 2 , 0 ~ 5 4 Perioada de revolut ie minute 699,524906

Data de r e f e r i n ţ ă 84 FEB02 0530 UTC(orbita nr. ) 84 + 33,2292 (NR 481)

Argumentul perigeului, w grade 242,062

C r e ş terea z i l n i c ă a argu-mentului perigeulul grade/zi' 0,27094

Ascensiunea d r e a p t ă , n grade 217,474

C r a ş terea z i l n i c ă a as-grade/ziensiunii drepte ; -0,16922

Anomalia medie

d u s ă . de m i ş c a r e a perigeului (perioade cca 3,5 ani), aceste tabele vor

trebui Înlocuite la intervale de cîtevaluni de zile.in cazul satelitului OSCAR 10

e x i s t ă Î n s ă un element care simplif i c ă mult întregul proces de localizare a satelitului, j anume faptulc ă , În p o r ţ i u n e a În care transponderul este deschis, satelitul are o ast-

grade 37,1887

fel de m i ş c a r e Încît se apropie decaracteristicile s a t e l ~ i l o r g e o s t a ţ i o -nari, a d i c ă m i ş c a r e a a p a r e n t ă estefoarte l e n t ă r e d u s ă . Luînd În considerare directivitatea relativ red u s ă a s stelTlu lui , de antene, d u p ă " a c h i z ~ ionarea" satelitului va fi nec e s a r ă numai c o r e c ţ i a e l e v a ţ i e i antenei acest lucru la intervale detimp de 30 -- 60 de minute.

7

8/2/2019 Tehnium 11 1984


de r e l a ţ i a : Uze j.ro.R.C.U.

unde: ro 217'f (f = f r e c v e n ţ a semnaluluiperturbator), R = r e z i s t e n ţ a circuitului receptor f a ţ ă de! conductorul· de m a s ă ; C = capacitateae l e c t r i c ă .dintre conductoarele În

..... , ... ..... __ ~ i n t e r a c ţ i u n e ; ,U ::;; tensiunea În cir-

..... ......... cuitul care p r o v o a c ă p e r t u r b a ţ i a . Tn

. D u p ă c u m s e ş t i e , < u " t . r I Q i n i p a r a ~ metrU .. atent u r m ă r ~ 1 .de c o n s t r u c t ~

I t r H . ş i u t i l l z a t ( ) r H de a p a r a t u r ă de. re:prqduperea. ~ u n e t u l l . l i d e J n a I t ă caf i t a t . e e s t ~ J raportlJl . ·semna!-zgomQt.Cu . QUr'livelul.zQomotului .este .' mais c ~ z u t ; c u a t î l m a i m s r e este dinamiclll.s\.Jnj9ttJlui reprodus, ceea ce

. cOî"ldlJce I l a . } ~ r ~ terea a c u r a t e ţ . I i : ) Î .. re-· p r o d u c e r U . · . ~ e m n a l e l o r ; . c e r i n ţ ă . i m ~ p u ~ ! a p a r a t u r H : d e J n a l ~ " . idelitate(H.J . ~ I ) . N ~ ~ C ) m Qcupa inee1ece urm e ~ ~ ă .• lo>speq!al. .de.ampli1Jcatoar e l e ţ : l ~ ~ . ţ I ( j l o f r e e v e . n â.de . P ţ i t e carEf •. lm:b,.u . tUUi

nal-z$Jomotti .' '.' ... ..\..tei'!s Î q l l ă .. ~ · . ~ ~ n t ă t n ~ 4 ~ ~ l J l t l i l . n · \ e t a j e l e a m p l J f l o . â t o a ~ e t 9 ţ .<:lea u d l o f r e c v e n ţ ă , \ z g o r n o t u t ~ e ciat9"'.r e a z ă clmpuriJ.or. m a " p ~ t i o e ş i e l e o , , : ' trlce p r o d u s e . d e Q 9 n P u C ţ o s . r e l e c ; 1 e . l e g ă t u r ă l n t r e e t ~ j e . Z g p m o t u J a r ~ oc o m p o n e n t ă . I m p o r t a n t ă . d e f r e c ~ v e n ţ ă j o a s ă ( n u m i t ă de obicei brumde r e ţ e a saubrum) . d a t o r a t ă aliment ă r U 1n curent alternativ:

f== 50 xn , 'in care n = 1,2,3, ...,iar50 Hz == f r e c v e n ţ a curentului alternativ al r e ţ e l e i de alimentare.

Alte lcomponente ale zgomotuluiprovin de la cîmpurile electricem a ~ n e t i c e generate de transmisiileradIO TV, aparatura i n d u s t r i a l ă , a u t o o s c l l a ţ i i l e provocate de cuplajeparaZite nedorite etc., la care se.a d a u g ă zgomotul propriu al componentelor montaju ui (reZis1loare,condensatoare, componente activeetc.).P r e c i z ă m c ă aplicarea unei. sin

gure m ă s u r i · pentru reducerea 'zgo

motulul nu. rezultatele spectaculoase a, teptate de constructoru lamator; deaceea, d u p ă examinareaG o m p l e t ă c o n c r e t ă a aparaturii pecare se i n t e n ţ i o n e a z ă i n t e r v e n ţ i a , se decide un complex de m ă s u r i menite c o n d u c ă la Î n l ă t u r a r e a sau limitarea cît mai' mult posibil a

• ,, , . ÂUPlELIANIVJ.ATEESCU

i n f l u e n ţ e i p e r t u r b a t o a r e a factorilorde zgomot..·' . '

fn acestc.ontextseJlîscriu m ă s u r i ca: .

-asigurarea Iiplril ferme, deb u n ă . calitate . a conductoarelor, în~ p e c i E d a celor de m a s ă ; : - g ă s i r e a prin t a t o n ă r i a punctu

lu'i .·opfimpentru . egarea la m a s ă amontajului ( " i m p ă m î n t a r e " ) ;

. - ecranarea, pe cit posibil, aetajeror .de. amplifh;:are a semnalelordEl.nivel m : . i e f \ . a s t f e l ~ ~ \ a c ~ $ t e ~ : s ~ fte'

, •, ( : i l 1 f ' t J ~ h ţ ~ ; \ . C Î Î 1 I l ? ţ I . r l l p r •.·. •. ! . ~ ~ $ ~ ~ t ! ~ ~ , ! . ; .••.. ~ f , · j : .•.~ I . ~ ~ "

~ : s : ' : : , ; " , , ~ ~ : < , ,/'\' : 'i ,,< ' <> ,' ""\''':' " ~ > ~ " ' , '' 'i' , , ~ > ~ , ::,'/'{"•. · · . ~ · · · · ~ I l n l l h a ţ e ~ r •. c\Jpt.j'l()r·• · · p a r a z i t ~ p r l n s ~ r s a . d e a l ' l l T \ ~ n t a r e , \ ....•....•.•.......•....•.

f a Q t o r i t c a r ( \ ) . p r ( ) v o a e ~ • l n . m p d ţ u f f " ( \ ) n t z g o m o t J . n : e ţ a j e l e d e , audlofrec-,v e l J ţ ă s l l ' ) t m e n ţ i p n a ţ i . î l J tabeiMI nr1, l m p r e u ' n ă c q m e t o d e l e o e sepropun a fi . aplicate . pentru reducereai n f l u e n ţ e i lor.Unul din principalele canal.& de

propagare a zgomotului 1n l a n ţ u l dea u d i o f r e c v e n ţ ă î I constituie conductparele de conexiune. Zgomotul!ntrodusin acestea c o n ţ i n e , iri principal, componente datorate cimpuluimagnetic . al transformatorului. der e ţ e a , al cond uctoarelor .prin carec i r c u l ă curent alternativ, ca iCÎmpurile electrice diverse. Pentru reducerea tensiunii de zgomot datoratecauzelor mai sus m e n ţ ionate, conductoarele de conexi.une ale' etaje10rde intrare, ale etajelor cu i m p e d a n ţ ă mare de intrare se e c r a n e a z ă seo r i e n t e a z ă ci t se poate 1n afara cimpurilor perturbatoare.

Cimpurile electrice magneticea c ţ i o n e a z ă , În mod diferit asupraconductoarelor, considerînd unconductor de conexiune aflat Încîmpul generat de un alt conductor,de exemplu un conductor de alimentare.Tensiunea de. zgomot gen e r a t ă de un cîmp electric este d a t ă

L I ' ~ ~ C ' ~ ~ C ~ t : ? ~ C V ' ~ f O " ' : ! / I : : U ? t ? ' ~ O""'e, . .-?/j /e/ .n?/C

((;;;?dvc/'hr C ~ ~ V / 7 .l??t:7tSO'

" , S ' a , . 5 / ~ ks f ! ! ' e t : : ' ~ n < : : : ; l ' J " f ! ! . I ~ q h ; : : ? t : / r / : 5 / · / ' 7 ? ~ r i - ' ~ e ' h , ţ ~ 8

c o n s e c i n ţ ă , pentru reducerea' valorii tens.iunii Uze se poate a c ţ i o n a numai asupra parametrilor e ş i R, U

ro fiind elemente ale circuituluiperturbator. Pentru, m i c ş o r a r e a . cap a c i t ă ţ i i

C de cuplaj între conductoarese pot aplica' u r m ă t o a r e . l e m ă s u r i :

- separarea d i s t a n ţ a r e a conductoarelor Între ele;

...".. reorientarea conductoarelor;- ecranarea conductoarelor.Pentru s c ă d e r e a valorii lui R se va

a c ţ i o n a , d a c ă este posibil, În sensulrepucerii acesteia prin ş u n t a r e .

In cazul cimpului magnetic perturbator, tensiunea i n d u s ă .În conductorul "receptor" considerat e ş t e d a t ă de expresia:

Uzm == 'j.ro.Mi, unde Mi == coefi':'cientul !de inductivitate m u t u a l ă acircuitului; 1. == intensitatea curentului ce parcurge conductorul carec r e e a z ă cîmpul perturbator.D u p ă cum se poate vedea, sin

gura cale pentru reducerea tensiu-

nii de zgomot induse este aceea dea reduce cuplajul inductiv dintrecele d o u ă conductoare.' Aceasta ser e a l i z e a z ă prin:

- separarea conductoarelor;- orientarea pozijionarea con:-ductoarefor; "

- utilizarea În circuitele de· alimentare, cele de .nivel mic demare . i m p e d a n ţ ă , a perechilor deconductoare torsadate ( r ă s u c i t e ) pentru compensarea cîmpurilormagnetice.

Pentru protejareai n f l u e n ţ a cimpurilor A I A . ~ t r i r < A de ecranare a cond"1"1', ....• Inl\

conecta 'Ia conductorulaparatului intr-un sipentru p r o t e c ţ i a lmlor magnetice În d o u ă puimediata v e c i n ă t a t e a cif,QUn(ilrator de zgomot ia celtor de zgomot., I ridepliniread o u ă c e r i n ţ e o p u s e ~ se poateatunci cind conductoare.1elor. corespondente -'seî m p r e u n ă se introduc sub

ecran comun . ecran care se vanecta la m a s ă Într-un singurSpraexemplificare, În figuraprezentat modul de conectare al e g ă t u r i l o r de, m a s ă pentru un montajce cuprinde un cap magneticf o n i ţ preampli1icatorul de nivelaferent Pentru modul de conectareprezentat, tensiunea I n d u s ă de cîmpurile magnetice este a t e n u a t ă p î n ă la valoarea unui raport semnal-zgomot de minimum 70 dB.

Un rezultat bun H a s i g u r ă conectarea ecranului a conductorulqÎde semnal ce se l e a g ă la m a s ă Înacela,i punct de m a s ă , astfel catensiunea de zgomot nu t r e a c ă .din ecran la conductorul de m a s ă almontajQJtJ i (in figura 1 este notat cuB). De: :âceea, conductorul de sem· ,. nal legat la m a s ă va fi ' izolat! de

ecran nu se va utiliza ecranul curol de conductor de m a s ă .

Folosirea la' transmiterea semnalelor de nivel mic a perechilor. de

conductoare torsadate protejatede acela, i ecran, respectlndu-se in .

d i c a ţ i i l e de mai sus, a s i g u r ă o ' b u n ă p r o t e c ţ i e pentru cîmpurile e l e c t r o ~ magnetice, E f i c i e n t a s o l u ţ i e i c r e ş t ~ cu cît se m ă r e ş t e n u m ă r u l de .spiretorsadate pe unitatea de lung/me

. Pentru conectarea conductoarefor.. de m a s ă ale circuitelor blocurilor

8/2/2019 Tehnium 11 1984


cEitoarele de mare putere la care (etajele au v a r i a ţ i i mari ale puterii'absorbite. Conductoarele de m a s ă ale etajelor' ce c o n s u m ă puteri micia m p l i f i c ă s e m n ~ l e de nivel mic se

r e c o m a r t d ă a fi legate î m p r e u n ă , separat de conductoarele de m a s ă aleetajelorcu consum nivel mari alesemnalului. .

de audiofrecse'reco

II I II I II UI II, e x i s t e n ţ a am a s ă care seÎntr-un singur'

aproape de etajul de

i m p e d a n ţ a t o t a l ă aCOf'lductolrului de m a s ă fie cît mai

indeplinite u r m ă t o a -mare,

fie

conductorului fie

sub 1./20, unde A este lungimea deu n d ă c o r e s p u n z ă t o ~ r e f r e c v e n ţ e i de lucru celei mai inalte . Acested o u ă ' c o n d i ţ i i sfnt deobicei Îndepli-.nite in aparatura audio; de aceea,conductorul de m a s ă al. f i e c ă r u i etaj

I nu trebuie conectat la . m a s ă ln mai' multe puncte, fapt ce ar conduc.e laa p a r ~ i a de bucle de m a ş ă Închise,sensibile la cîmpuri magnetice.Apar astfel p o t e n ţ i a l e parazite Înpunctele de c o n e ~ i u n e .. Acest lucrur ă m î n e valabil Îrt cazul circuitelorimprimate,ca o r e g u l ă de proiectare.

Amplificatoarele . de . audiofrecv e n ţ ă

au, de obicei, oi c o l i s t r u c ţ i e

m e t a l i c ă din elemente .distincteasamblate între ele prin diferite procedee, spre u ş u r i n ţ a . d e p a n ă r i i . Aceste î m b i n ă r i pot conduce laa p a r ~ i a unei r e z i s t e n ţ e electriceapreciabile Intre d o u ă puncte aleş a s i u l . u i , cu repercusiuni serioaseprivind f u n c ţ i o n a r e a montajului,

d a c ă ş a s i u l metalic este .folositdrept conductor de m a s ă : C o r . ) d u c -toi-ul de. m a s ă va fi· conectat la. ş a s . iÎntr-un singur punct, prin cositorlres i g u r ă corect e > , < . e c u t a t ă . C o . n e , . xi unile prin elemente elastice nusînt· recomandabile deoarece. con.,.tactul electric poate nu fie ferm,introducîndu-se o r e z i s t e n ţ ă decontact mare. Se r e c o m a n d ă deasemenea, ca În timpul f u n c ţ i o n ă r i i amplificatoarele de putere fie conectate la o p r . i z ă de p ă m î nt corecte x e c u t a t ă sau,. În lipsa acesteia, laconductonll de î m p ă m Î n t a r e al uneiprize de tip §upo, la o ţ e a v ă de a p ă sau calorifer.$e va asigura un con:tact ferm î n t r ş ţ e a v ă colierul pen": I

tru ,conexiune prin c u r ă ţ a r e a vopselei. strîngerea colierului' cuş u r u b . O a t e n ţ i e d e o s e b i t ă trebuie acor

d a t ă ecranelor metalice ale poten:ţ i o m e t r e l o r de volum,ton balans.In aperatura de Î n a l t ă fidelitate, cor,:"pul ecranul metalic ale p o t e n ţ i o ~ metrelor amintite sînt montate lZOlat f a ţ ă de ş a s i u l metalic al amplifi.catorului se' folosesc butoane dinm'ateriale electroizolante sau cuprind l o c o n s t r u c ţ i a l o r b u c ş e deizolare . Un exemplu de conectare lam a s ă . a corpului ecranului unuip o t e n ţ i o m e t r u aflat între d o u ă etajeale unui amplificator este prezentatÎn figura 4. D a c ă circuitul de semnalse c o n e c t e a z ă la m a s ă numai la intrarea. etajului u r m ă t o r , atunci elementul de reglaj { p o t e n ţ iometrul},

ecranu.1 s ă u , tresa de ecranare aconductoarelor de conexiune aferente se vor conecta obligatoriu Îna c e l a ş i punct. D a c ă cu a c e l a ş i conductor de m a s ă se unesc etajuldinaintea p o t e n ţ i o m e t r u l u i celu r m ă t o r , conductorul va fi conectatla m a s ă , conform figul;H 4.

Prin formarea buclelor închise dem a s ă , eficacitatea p r o t e c ţ i e i la cîrn-

. purile magnetice se reduce cu25-27 dB. A c e l a ş i lucru este valabil

pentru \cazul cînd mai multe conductoare ecranate au un traseu comun. Atingerile traseelor deecranare intre ele sau cu ş a s i u l metalicconduc .Ia formarea de. bucle Închise ce . trebuie evitate. Conductoarele ecranate se vor izola cu tuburi .v a r n i ş sau PVC. j norige caz,lungimea conductoarelor ecranate

se va c ă u t a fie m i n i m ă , ' avînd Învedere c ă , d a t o r i ţ ă c a p a c i t ă ţ i i întreconductorulcentral tresa deecranare, atenuarea i n t r o d u s ă laf r e c v e n ţ e i n â l t e . c r e ş t e cu lungimea.

Elementele prezentate mai susvor fi ilustrate În figura 5, in care sîntr e p r e ~ . e n t a t e blocurile' f u n c ţ i o n a l e ale unui amplificator audio de putere. S ..au notat:-1A1. 2A1 .;:..., etaje preamplifi-

ca t o a r e ; ,-1 1 , 2Fî .:;;... filtre trece-sus;- 1F2, 2F2- fi Itre .trece-jos:- C1, C2 --;- etaje de c o r e c ţ ie

ton, volum, balans;1A2, 2A2 - amplificator

adaptor de i m p e d a n ţ ă ; .:.... AF1, AF2 - etaje finale stin

ga-dreapta;- RSÎ, Rs2 - r e z i s t e n ţ e de sar

c i n ă sau incinte acustice;- VU1, VU2 - indicatoare de nivel al puterii de i e ş i r e ;

- P1, P2 -.etajele de p r o t e c ţ i e aamplificatoarelor finale a incintelor acustice;

- BA - bloc de alimentare.(CONTINUARE iN PAG. 15)

9

8/2/2019 Tehnium 11 1984


OPTI

P'ropunem cititorilor revistei unmontaj electronic interesant, carea j u t ă la recuperarea d u p ă efort fizicsau intelectual, prin optimizareaf u n c ţ i i l o r biologice, folosind efectul de b i o a f e r e n t a ţ i e i n v e r s ă {biofeedback).

1. GENERALITATI I

A ş a cum am a r ă t a t Îounele articole anterioare ("Electrostimularea" "Detector de puncte În acup u n c t u r ă , , ) , putem spune f u n c ţ i ile biologice ale organelor internesînt a f i ş a t e pe întreaga s u p r a f a ţ ă a

corpului uman sub forma unor pot e n ţ i a l e electrice, care apar În diferite puncte cutanate. Electroencefalograful (EEG), electrocardiografuI (EKG) electromigraful (EMG)sînt doar cIteva din aparatele medicale de diagnostic, a c ă r o r f u n c ţ i o nare se b a z e a z ă pe m ă s u r a r e a înregistrarea acestor p o t e n ţ i a l e . Dintre acestea, ne vom referi În cîtevacuvinte la EEG.

Activitatea c h i m i c ă din neuron , ş i in special r e p a r t ~ i a ionilor de sodiu(Na) potasiu(K) este strîns l e g a t ă de activitatea e l e c t r i c ă are ca rezultat a p a r ~ ia acestor p o t e n ţ ialeelectrice pe pielea capului. .Acestep o t e n ţ i a l e sint captate cu ajutorulunor electrozi a d e c v a ţ i d i s p u ş i pecutia c r a n i a n ă . Prelevarea lor sepoate face bipolar, cu doi electrozi

activi, sau monopolar, cînd doar unelectrod este activ (EA), iar al doileaeste de r e f e r i n ţ ă (ER), acesta dinu r m ă urmind a fi dispus undeva peo z o n ă i n d i f e r e n t ă a capului sau pelobulurechii.

fnregistrarea semnalelor ner-voase pe e n c e f a l o g r a m ă este,a s t ă z i , o p r a c t i c ă c u r e n t ă În medicina m o d e r n ă . În f u n c ţ i e de frecv e n ţ a amplitudinea lor, aceste

I=lz. ' VALENTIN PASCUt

Suceeva

~ e m n a l e au fost clasificate aupa'cum u r m e a z ă : '"

- undele "delta" (0,2-3,5 Hz40-100 }N) c a r a c t e r i z e a z ă s t ă r i l e de somn profund;

- undele "theta" (4-7,5 Hz30-70 j.N) se Întîlnesc la copii Îns t ă r i l e de stres e m o ţ i o n a l ;

- undele "alpha" (8-12 Hz.20-100 }J-V) c a r a c t e r i z e a z ă repausul ( l i n i ş t i r e a , deconectarea) Îns t ă r i l e de veghe;

- undele "beta" (16-28 Hz10-20 IN) au fost i n ~ i a l afectatea c t i v i t ă ţ i i

cerebrale, dara s t ă z i

sec o n s i d e r ă c ă ele apar mai d e g r a b ă la repausul În stare de veghe, caundele alfa.

Clasificarea undelor d u p ă frecv e n ţ ă nu este foarte p r e c i s ă , ea diferind de la un autor la altul, dare x i s t ă concluzii ferme În ceea cep r i v e ş t e s t ă r i l e piologice pe carelec a r a c t e r i z e a z ă . In figura 1 se dauformele diferitelor unde.

Cea mai d i s c u t a t ă u n d ă a creierului este unda alfa. Se presupuneritmul alfa este În c o r e s p o n d e n ţ ă custarea n e r v o a s ă . care m e n ţ i n e exist e n ţ a b i o l o g i c ă a organismului. S-ademonstrat cu cît omul este mail i n i ş t i t , mai calm, cu atît pe traseulencefalogramei apare mai pregnantritmul alfa. Dar starea de l i n i ş t e pecare o dorim cînd ne odihnim poate,

fi doar una s u b i e c t i v ă .. Bine ar fiş t i m d a c ă , atunci cind ne odihnim, Înstarea de veghe ( f ă r ă dormim),creierul nostru emite i n t r - a d e v ă r unde alfa. Jn acest scop trebuiele c a p t ă m le facem audibile Înc , a s c ă . Dar realizînd acest lucru, amcreat t o t o d a t ă q f e r e n t a ţ ia i n v e r s ă deoarece, o d a t ă ' a p ă r u t e 1n c ă ş t i , undele alfa i n f l u e n ţ e a z ă organismul printr-o r e a c ţ i e b i o l o g i c ă ast-

BOLOMETRUBolometrele sint termistoare cu

strat s u b ţ i r e cor1struite din materialoxidic semiconductor. Ele sînt detectoare termice totale pentru rad i a ţ i i l e in i n f r a r o ş u cu lungimi deu n d ă cuprinse Între 0,75 40 J.Lm.

Se face precizarea orice corpemite raze i n f r a r o ş i i , iar intensitatea fluxului, depinde de m ă r i m e a temperaturii. Bolometrul e s ţ e destinat t e l e d e t e c ţ i e i temperaturii Înaparatura de control În aparaturade m ă s u r a r e a temperaturii f ă r ă contact.

Particularitatea bolometrului estem ă s u r a r e a temperaturii se face la

d i s t a n ţ ă , ceea ce îi o f e r ă posibilitatea de a fi utilizat În orice mediu;obiectele m ă s u r a t e pot fi sub oricep o t e n ţ i a l , iar corpurile pot fi Înm i ş c a r e . O a l t ă d e s t i n a ţ i e pe care opoate avea este telecomanda În inf r a r o ş u . Telecomenzile În i n f r a r o ş u se folosesc În locul telecomenzilorÎn ultrascurte ultrasunete.

Bolometrul cu termistoare seo b ţ i n e prin depunerea unor straturis u b ţ i r i de material oxidic sinterizat

10

Ing. M . IBTRATE, Cra love

(1-3 J.Lm) folosind tehnici speciale( r a d i o f r e c v e n ţ ă ) . Substratul depunerii este format din Si02 ( c u a r ţ ) , Ab03. BeC, MgO etc. Un elementbolometric are dimensiuni foartemici, cca 1 mm

2•

Un bolometru are d o u ă elementeîncapsulate intr-o c a p s u l ă de tranzistor T68 aVind capacul p r e v ă z u t cu un orificiu (2) 2 mm.

Unul din elementele. bolometriceeste plasat îndreptul orificiuhJi,c e l ă l a l t fiind acoperit de capac. In'figura 1 se v ă d elementele bolometrice capsufele in care sînt montate. Elementul 1, 2 este cel activ,a d i c ă cel din dreptul orificiului supus la r a d i a ţ i i , iar elementul 3, 4este cel mascat. Intre elementul ba

lometric iradiat, a d i c ă acela dindreptul orificiului, cel acoperit sesta bil te o d i f e r e n ţ ă de r e z i s t e n ţ ă e l e c t r i c ă d e p e n d e n t ă de energia rad i a n t ă ce cade pe elementul expus.Aceasta este urmarea faptuluimaterialul oxidic semiconductoreste un bun absorbant de r a d i a ţ i i . la noi În ţ a r ă se construiesc bolo-

fel se m e n ţ i n e starea de repaus asistemului nervos central, caracter i z a t ă tocmai prin a c e l e a ş i undealfa pe care le-a emis.

2. PRINCIPIU DE F U N C Ţ I O N A R E Deoarece semnalele electrice

produse de creier au niveluri mici, deordinul m i c r o v o ~ i l o r , trebuie ca,Înainte de utilizare. le a m p l i f i c ă m . Ca amplificator de intrare se folos e ş t e un tranzistor cu coeficient deamplificare mare zgomot redus.

Amplificatorul d i f e r e n ţ i a t compensat din EEG este substituit, În cazulnostru, cu un amplificator selectiv,care a m p l i f i c ă doar f r e c v e n ţ e l e deinteres (8-12 Hz), atenuÎnd suficient f r e c v e n ţ e l e cetortalte ritmuri(beta, delta theta). Semrfalul alfaÎ e ş it din acest· amplificator selectivm o d u l e a z ă În f r e c v e n ţ ă un semnalaudio generat de un multivibrator.cu f u n c ţ i o n a r e c o n t i n u ă pe frecv e n ţ a de 700 Hz in q a s c ă se audeun tremolo specific. In concluzie,atunci cînd lipsesc undele alfa, înc ă ş t i se aude un sunet cu f r e c v e n ţ a c o n s t a n t ă , Iar la a p a r ~ i a acestoraf r e c v e n ţ a sunetului Începe deNieze u ş o r in ritmul alfa, o b ţ i n Î n d u se un efect de tremolo.

Pentru culegerea·' b i o p o t e n ţ i a l e lor se folosesc doi electrozi: elec

trodul der e f e r i n ţ ă

(ER), care sel e a g ă la lobul unei urechi, electrodul activ (EA), care se dispune înunul din punctele de pe cap indicate În figura 2.

Punctul din mijloc este chiarpunctul VG19 din a c u p u n c t u r ă , numit "punctul memoriei aten..,ţ i e i " ; el este situat În depresiuneaa f l a t ă cu o l ă ţ i m e de deget mai josde c r e ş t e t u l capului.

1 1 3 ~ 2 8 H z I 8 -!2.Hz

I J1 e 5-7,SHz

1 1> O,2-3,SHz

O·'3. DeSCRIEREA APARATULUIB i o p o t e n ţ i a l e l e colectate de elec

trozi sÎrit aduse la aparat (fig. 3)

printr-un cablu ecranat (ecranul laER) aplicate pe baza tranzistorului TI (BC109) care trebuie ales astfel Încît s ă a i b ă Ics rezidual cît maimic f3 cît mai mare. Cu ajutorulp o t e n ţ i o m e t r u l u i PI din emitorul

-tranzistorului TI se s t a b i l e ş t e amplificarea (sensibilitatea). Semnalulamplificat se ia din colectorul tranzistorului TI prin R4 se a p l i c ă laintrarea circui tului · integrat Cit·(J.LA 741). Acest integrat este montat ca amplificator selectiv (filtruactiv) cu f r e c y e n ţ a de trecere mijlocie de 10 Hz. In acest fel, d u p ă integrat sînt l ă s a t e s ă t r e a c ă numai undele alfa, celelalte unde fiind t ă i a t e . Caracteristica de f r e c v e n ţ ă a acestui filtru depinde de precizia elementelor pasive Rs, R7' C5 C6, caretrebuie a i b ă t o l e r a n ţ a de 1%. tn

.caz contrar se poate ca montajulnu semnalizeze undele alfa ci, deexemplu, undele theta. D a c ă se resp e c t ă o valoare s t r i c t ă pentru componentele amintite, semnalul va con.ţ i n e numai unde alfa la i E Ş i r e a din integrat, b i n e î n ţ e l e s În ipoteza elesînt emise de creier.

Urechea u m a n ă s e s i z e a z ă frecv e n ţ e l e de la 16 Hz. Ia 20 kHz deaici concluzia undele alfa nu pot

E/em,,,1.Slfc1/une;,., «,psu/o Ct:tpS'u/o

HI"Me1r t'emetre la Institutul de Fizica Tehnologia Materialelor B u c u r E Ş t i . Bolometrele au u r m ă t o a r e l e caracter.istici:

- dimensiunea e f e c t i v ă a elementului: 0,8 x 0,5 mm 2

;

- dimensiunea zonei active aelementului activ: 0,5 x 0,5 mm2

;

- tensiunea de alimentare a punţ i i bolometrice: 20-80 V C.C.;

- r e z i s t e n ţ a e l e c t r i c ă pe ele

ment: 400-800 kO;- coeficientul de v a r i a ţ i e a rezis-

t e n ţ e i cu· temperatura ( a = . : ~ ) : Între 4 5% pe cC.

Sensibilitatea (S) este raportuldintre semnalul de i e ş i r e din puntea

vedere dft ~ U $ b o l o m e t r i c ă energia t e r m i c ă incid e n t ă pe bolometru.D e t e c t i v i t a t e a x e p r e z i n t ă depen

d e n ţ a puterii de zgomot de supraf a ţ a s e n s i b i l ă a bolometrului: O =

AI/2

= T ' unde A1/2 este aria s e n s i b i l ă

a bolometrului.Constanta de timp este timpul de

r ă s p u n s al bolometrului, a d i c ă timpul În care masoara temperaturar e a l ă a obiectului testat.

Bolometrele se folosesc În termometre sau i n s t a l a ţ i i de infracom a n d ă numai În punte b o l o m e t r i c ă . Pu ntea este de tip W heatstone, darcu denumirea de b o l o m e t r i c ă de laintroducerea În b r a ţ e l e sale a ele-

TEHNIUM 11/1984

8/2/2019 Tehnium 11 1984


R15 ~ - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - ~ ~ ~ l I +.

fi ascultate. Le vom pune În evid e n ţ ă f ă c î n d u - l e s ă modUleze Înf r e c v e n ţ ă un ton ~ u d i o generat decircuitul integrat CI 2 (p,A741) Înmontaj de multivibrator. Cînd nu

sînt unde alfa, acest circuit. gener e a z ă unde dreptunghiulare cuf r e c v e n ţ a de 700 Hz (nota Fa) factorul de umplere 1/3-1/5, ca Înfigura 4. A p a r i ţ i a undelor alfa, Întimpul d e c o n e c t ă r i i subiectului,produce la început U ş o a r e modific ă r i ale f r e c v e n ţ e i sub forma unuitremolo, mai Întîi p u ţ i n sesizabilcare devine tot mai intens maip l ă c u t (prin fenomenul de bioafe-

(7 ,1QOnF

r e n t a ţ i e i n v e r s ă ) , s e m ă n î n d cu tremoi oul unei orgi electronice.

Sunetul modulat În f r e c v e n ţ ă , dela i e ş irea lui C12 , este trimis prin R13

Ca la p o t e n ţ iometrul P2' care reg l e a z ă

amplitudinea. Lai e ş

ire sevor conecta c ă ş t i de mare imped a n ţ ă sau, printr-un adaptor, altfelde c ă ş t i .

Se poate obiecta tonul continuu ar putea perturba procesul del i n i ş t i r e , de odihnire a pacientului

ar fi mai 'bine ca multivibratorulfie pornit de ritmul alfa, la apa

r i ţ i a acestuia. Ei bine, nu. Un asemenea generator este mai p u ţ i n efi-

39Kn.

/ / 9vIP1

330n.

Fig. 3: Schema oplimizaloruluibiologic. Numerotarea terminalelor corespunde integratuluip,A741 În c a p s u l ă Dil (dual inline) cu 2)(4 terminale.

cient deoarece subiectul deconectat, apropiindu-se treptat de stareaalfa, va fi mai repede scos dina c e a s t ă

stare laa p a r i ţ i a b r u s c ă

atonului; pe cînd, d a c ă procesulodihnirii s-a adîncit pe fondul tonului, a p a r i ţ i a t r e p t a t ă a ritmului alfa,deci a acelui tremolo din ce În cemai intens, este mai p u ţ i n stînjenitoare. Tot a ş a , subiectul se -poateo b i ş n u i treptat cu p r e z e n ţ a ' c ă ş t i l o r

electrozilor; 1n fond, la encefal ograf este o s i t u a ţ i e a s e m ă n ă t o a r e , electroLii tiind foarte m u ~ i .

4. UTILIZARE. VERIFICARE.

EFECTE

f:::.lectrozii se construiesc din inoxsub forma unor discuri cu diametrulde 5-8 mm; cel indiferent poate fi

mai mare, la geometria lobului urechii. Fixarea ER (indiferent) se faceu ş o r , folosind leucoplast. Pentru fixarea celui activ (EA), se va Îndep ă r t a pe cît posibil p ă r u l de pe unuldin punctele indicate În figura 2d u p ă a ş e z a r e a electrodului se punedeasupra o b a n d ă de cauciuc, care

t r e a c ă orizontal peste frunte;aceasta nu trebuie fie preas t r î n s ă . Este "bine d a c ă Între electrozi piele se pune p a s t ă conduc-toare, ca "21 EEG. '

Locul cu cea mai mare activitatealfa d i f e r ă de la un subiect la altul.Se va alege prin t a t o n ă r i cel mai

mentelor bolometrului. Pentru casensibilitatea fie mai mare, estenecesar ca fluxul de i n f r a r o ş i i fieconcentrat pe s u p r a f a ţ a bolometrului cu ajutorul unui sistem opticcq lentile sau oglinzi, ca În figura 3.

In figura 2 se schema unui termometru cu bolometru. Ea este form a t ă din punte b o l o m e t r i c ă , repe-

11« : : . - - - -+ - - - -......- tor, amplificator microampermetru pentru a f i ş a r e .

Puntea b o l o m e t r i c ă este p r e v ă z u t ă cu p o t e n ţ i o m e t r e l e P1, P2 pentru reglaj fin. Alimentarea se face dela o s u r s ă d u b l ă (± 12 V). Consumulpentru termometru este de cel mult2 'IV la m ă s u r a r e a m a x i m ă . Termo-

R,

IfMK

1/5

eficace dintre cele trei puncte pentril ~ o l i c a r e a electrodului activ.D u p ă fixarea electrozilor, cablul

ecranat al acestora se introduce Înmufa c o r e s p u n z ă t o a r e de pe aparat, se pun c ă ş t i l e se deschideaparatul cu P1 pe p o z i ţ i a de m a x i m ă sensibilitate P2 Într-o p o z i ţ i e care

p r o d u c ă un sunet de intensitatec o n v e n a b i l ă . Subiectul va alege op o z i ţ i e c o m o d ă de odihnire, de pref e r i n ţ ă culcat, Într-o c a m e r ă coresp u n z ă t o a r e . D a c ă m u ş c h i i sînts c o ş i din starea de Î n c o r d a r e 1 ş id a c ă subiectul se va concentradoar pe ascultarea acelui sunetp l ă c u t , d u p ă 2-5 minute, sunetulva trece treptat În tremolo, semna a p ă r u t ritmul alfa caracteristicodihnei În stare de veghe. Ş e d i n ţ a va dura 15-20 de minute este recomandat fie f ă c u t ă m ă c a r oş e d i n ţ ă pe zi. Q a c ă mai multe Înc e r c ă r i nu conduc la a p a r i ţ i a aceluitremol€>, trebuie verificat aparatul,d e ş i el nu este atît de complicat Îndt nu f u n c ţ i o n e z e de la prima Încercare. Verificarea se face astfel:

- la unirea electrozilor trebuiese a u d ă un pocnet;

- atingerea d e p ă r t a r e a repet a t ă a electrozilor trebuie prod u c ă o v a r i a ţ i e de ton În c ă ş t i .

Schema circuitului imprimat ested a t ă În figura 5.

Utilizarea unui asemenea aparatconduce la o odihnire r a p i d ă foarte e f i c i e n t ă a organismului, Înspecial d u p ă eforturi mari (sportivi,a r t i ş ti, muncitori).

BIBLIOGRAFIE: C. Arsen;, 1.

Oprescu - Traumatologia cranioc e r e b r a l ă ; 1. Baciu - F iziologie,"Radio" nr. 2/1978; Dumitru Constantin - I n t e l i g e n ţ a materiei; Dumitru Constantin - M e t o d ă ins t a l a ţ i e pentru b i o a l f a a c u p u n c t u r ă (Brevet nr. 64,906/1978); "Science etV i e ' ~ nr.3/1973.

metrul , f u n c ţ i o n e a z ă bine cu o c l a s ă de precizie de 2% În domeniul50-400°C.

Realizarea la temperaturi marieste mult mai u ş o a r ă . Sub 50°C seface s c a l ă s e p a r a t ă este mai greu

de realizat, complicînd schema cuamplificare mai mare circuite deliniarizare a caracteristicii. Microampermetrul se g r a d e a z ă directÎn °C. Sistemul optic este realizatcu o l e n t i l ă din CaFb sau germaniumonoc[is talin ori cu . oglinzi concave. In figura 3a se schemaunui sistem .optic cu l e n t i l ă de germaniu sau CaFb, s f e r i c ă , cu f 100mm. De fapt, acest sistem se main u m e ş t e .obiectiv. Bolometruleste montat În' focarul obiectivului.În figura 3b este .., d a t ă schema

unui sistem optic cu o g l i n d ă conc a v ă cu f == 100 mm. Bolometrul estemontat În centrul optic al oglinzii.Prin urmare, indiferent de sistemuloptic folosit, trebuie avut În vedereca bolometrul fie montat În focarul optic al sistemului. D u p ă cum se

o b s e r v ă din cele a r ă t a t e mai sus,bolometrul are mari a p l i c a ţ i i Înm ă s u r a r e a temperaturii În diferiteramuri ale industriei.

BIBLIOGRAFIE:Dr. P. Nlcolau - Semiconduc

toare oxidiceDr. C. Constantin, fiz. l. Ribco

- Bolometru cu termistoare

I I

8/2/2019 Tehnium 11 1984


• Pentru cercurile tehn,ico-aplicative • Pentru cerc

În ultimii ani ş i - a f ă c u t a p a r i ţ i a unnou tip de antene, care nu n e c e s i t ă s u p r a f e ţ e mari de teren, utilizate pes c a r ă l a r g ă i n i ţ i a l În benzile inferioare (80 40 m), dar care au dat rezultate ce au Întrecut t e p t ă r i l e În benzile superioare (20, 15 10m). Este vorba de antenele Înclinate, generalizate sub numele ,cor e s p u n z ă t o r . , Î n c l i n ă r i i " , din limbae n g l e z ă , de SLOPER.

Simpl.itatea lor, precum posibilitatea m o n t ă r i i În c o m b i n a ţ i i pe maimulte d i r e c ţ i i , pe s p a ţ i i reduse, auatras imediat a t e n ţ i a ~ a d i o a m a t o r i Iqr a f l a ţ i În a c e a s t ă s i t u a ţ i e .

Cea mai s i m p l ă v a r i a n t ă este unsimplu "dipol înclinat" (Sloping Dipole), aVind ca b a z ă de calcul dipolui , o b i ş n u i t care, montat vertical,

o m n i d i r e c ţ i o n a l , are un unghi der a d i a ţ i e În plan \(ertical foarte mic,excelent pentru l e g ă t u r i cu s t a ţ i i Înd ~ p ă r t a t e .

In cazul nostru, dipolul este montat cu o î n c l i n a ţ i e de 30° f a ţ ă de pilonul metalic de s u s ţ i n e r e (carea c ţ i o n e a z ă ca "reflector"). În fi gu ra1 este p r e z e n t a t ă a c e a s t ă a n t e n ă dipol în A/2, la care lungimea, Înmetri, se o b ţ i n e cu formula:

L e g ă t u r i l e radio la mare d i s t a n ţ ă (Dx) În benzile de UUS sînt i n f l u e n ~ ţ a t e atît de c o n d ~ i i i e atmosfericeionosferice, cît de p e r f o r m a n ţ e l e tehnice ale echipamentului de emisie de r e c e p ţ i e al participant ilor latrafic de p r e g ă t i r e a t e h n i c ă (oper a ţ i v i t a t e , i s t e ţ i m e etc.) a acestora.

In vederea alegerii echipamentului optim necesar o b ţ i n e r i i rezultatelor maxime În traficul UUS la mared i s t a n ţ ă , s-a ·trecut la analiza statist i c ă a c o n d ~ i i l o r tehnice în care s-aurealizat, În perioada 1972-1983,1 677 de l e g ă t u r i r a ă t o În banda de144 MHz (tabelul 1). In coloana 1 atabelului sînt trecute echipamentelec o r e s p o n d e m ţ i l o r , În coloanele 2 -7

l e g ă t u r i l e de peste 500 km realizatepe ani, În coloana 8 totalul l e g ă t u r i " , : lor pe grupe de echipamente.

Toate l e g ă t u r i l e s u s - m e n ţ i o n a t e au fost realizate cu un e m ~ ă t o r pilotat cu cristal, cu f r e c v e n ţ a ajustab i l ă În plaja 144,000-144,110 MHz,avînd În etajul final o l a m p ă QQE06/40 a l i m e n t a t ă cu 1 000 V pea n o d ă (input cca 100 W).

Antenele folosite au fost de tipulLong YAGI, SWAN sau QUAGI,toate cu un c î ş t i g de peste 12 dS. Pepartea de r e c e p ţ i e s-a utilizat un receptor de trafic de US cu convertortranzistorizat (3N140 la intrare)pentn.) 144/28 MHz.

Analizînd datele Înscrise pec ă r ţ i l e de confirmare ale corespond e n ţ ilor, s-a trecut la studierea etajelor de intrare (receptor) a etajelor finale ( e m ~ ă t o r ) ale acestora.Rezultatele privind receptoarelec o r e s p o n d e n ţ i l o r sînt cuprinse întabelul 2, iar cele privind putereaetajului final În tabelul 3.

Analizînd datele din tabelele1-3, se impun u r m ă t o a r e l e conclu-zii: .

posibilitatea r e a l i z ă r i i de legaturi radio la mare d i s t a n t ă , cu

.,12

RAUL VAS I LESCU, ~ 3 L X L = 142,65

f(MHz)

D i s t a n ţ a "d" de la pilon la vîrfulantenei este A/28, iar fiderul are imp e d a n ţ a de 75 n.

Lipsa unui pilon metalic poate fiperfect c o m p e n s a t ă prin montarea,de-a lungul pilonului ( b i l ă de bradsau ţ e a v ă PVC pentru alimentare cua p ă ) , a unui fi r de s î r m ă de 3-4 mmdiametru, f i x a t ă prin orice m ~ j l o c depilon. Important este faptul pilonul poate fi Înlocuit de zidul unuibloc Înalt (fig. 2), a r m ă t u r a ziduluidovedindu-se a fi un excelent reflector. Indiferent de pilon sau zidse va respecta d i s t a n ţ a "d".M o n t a t ă ca in figura 2 de subsem

natul În luna iunie 1983, antena adat rezultate În banda de 20 m, careau Întrecut t e p t ă r i l e .

Un dipol montat ,similar, dar cuun randament superior, este cel culungimea de 3 A/2, În care caz lungimea L este:

L449,88

f(MHz)

Antena este - r e c o m a n d a b i l ă ' Înspecial pentru benzile de 15 10 m,

Dr. Ing- IOSIF L INGVA I

e m i ţ ă t o a r e lucrînd pe f r e c v e n ţ ă f i x ă este aproape e x c l u s ă , acest mod delucru fiind total d e p ă ş it;

!..... rezultate remarcabile se o b ţ innumai lucrînd la emisie r e c e p ţ i e pe a c e e a ş i f r e c v e n ţ ă ;

dar rezultate foarte bune În ce

lelalte benzi, d a c ă s p a ţ i u l la dispoz i ţ i e permite montarea ei.O v a r i a n t ă e x c e l e n t ă a dipolului

Înclinat este montarea a doi, treisau patru dipoli la a c e l a ş i pilon, antenele asigurînd ancorarea pilonului. Trei antene pot acoperi toated i r e c ţ i i l e de r a d i a ţ i e , iar cei caredispun de o curte pot .monta o astfelde c o m b i n a ţ i e chiar pentrubanda de 80 m.

- operativitate mare, deci rezultate maxime se o b ţ i n lucrînd Însistem "SK";

- p e r f o r m a n ţ e l e deosebite aletranzistoarelor MOSFET (î n specialSF981 ) în etajele de intrare ale receptoarelor;

- puterea o p t i m ă a etajului finaleste de 100-500 W.În continuare s-au analizat l e g ă t u -

rile radio la mare d i s t a n ţ ă În UUS dinpunct de vedere al c o n d ~ i i l o r depropagare, În f u n c ţ i e de d i s t a n ţ e l e dintre corespondenti putereaeta-

Fig. 1:' D i s t r i b u ţ i a d i s t a n ţ e l o r l e g ă t u r i l o r bilaterale "TROPO"(a) puterile e m i ţ ă t o a r e l o r co

. r e s p o n d e n ţ i l o r (b).N

Ba

Tofal 1015 QSO

ro ta t 528 QSO

3 3

a

În figura 3 este p r e z e n t a t ă o ~ o m -b i n a ţ i e de patru antene, la care fiderele sÎ nt concentrate Într-o cutie derelee, de la care p l e a c ă spre s t a ţ i e un singur fider. Releele vor trebuIdispuse cît mai apropiat concentric, avînd contacte cu o b u n ă izo-

.. l a ţ i e . C e a l a l t ă a n t e n ă Sioper, cu uti

l i z ă r i multiple variate, are ca bazade calcul antena v e r t i c a l ă "GroundPlane", a l i m e n t a t ă la c a p ă t u l de sus

;ului final al c o r e s p o n d e n ţ i l o r . Rezultatele. pentru l e g ă t u r i l e "TROPO"sînt reprezentate În figura 1, pentrureflexii pe stratul. E sporadic ionizaf(Es) În figura 2 pentru reflexii peurme de m e t e ~ r l t l (MS) În figura 3Date pentru l e g ă t u r i radio bilateraleprin reflexie pe a u r e o l ă b o r e a l ă fiindinsuficiente (doar 3 l e g ă t u r i ) , acest e ş nu au fost prelucrate grafic.

In urma analizei figurilor 1-3. seconchide:

- l e g ă t u r i l e "TROPO", În majoritatea .cazurilor, ."sÎnt p î n ă la 1 200km; .

b

Fig. 2: D i s t r i b u ţ i a d i s t a n ţ e l o r l e g ă t u r i l o r bilaterale Es (a)puterile e m i f ă t o a r e l o r coresp o n d e n ţ i l o r (b).

100

b1000 Pa (W)

8/2/2019 Tehnium 11 1984


ce riie i c o ~ a p l i c a t i v e •

cablu coaxial de 52 n, la carel e a g ă direct la pilonul mela f i ruloe s î r m ă menit

(montat de-a

depe v e r t i c a l ă de-a

M o n t a t ă similar cu dipolul Încliconform figurii 4, antena pre

unele avantaje: prin cuplareachiar În vîrf, o c o m b i n a ţ i e

trei sau patru antene permitede relee În. vîrful pi

s i m u l t a n ă d o u ă antene adiacente; cu directi

În plan

To'ta1134 QSO

a

1

144 MH z

Transceiver US + trans-verter UUS

E m i j ă t o r cu f r e c v e n ţ ă va-r i a b i l ă receptor separat

2

BF981

BFT66

3N140

BF900

Alte FET sau MOSFETAlte tranzistoareTuburi (inclusiv nuvistoare)

11/1984

3

3

1

25

orizontal a unghiului format de cele. d o u ă antene -("Tilted 1nverted Vee")sau (Ia patru antene) cuplarea sim u l t a n ă a d o u ă antene opuse, reali

zîndu-se un "V Întors" simplu ("In-verted Vee"),. dar cu un raport deunde s t a ţ i o n a r e mai mare.

acest tip de a n t e n ă are la b a z ă varianta s i m p l ă de '\/4, precumuna s u p e r i o a r ă , În 5 Al8. De asemenea, cea În 5 Al8 are o directivitates p o r i t ă .în benzile superioare. Formulele de calcul pentru aceste antene. . 71

sint: pentru '\/4, L = ----, iar'f(MHz)

pentru 5 AlB, L

m ~ t r i ) .

178,31(ambele În

f(MHz)

1n plus, acest ti p dea n t e n ă ,

Înambele variante, permite montareaî m p r e u n ă a d o u ă - t r e i antene pebenzi diferite, legate vîrf împreu n ă cu fidel" comun. In f u n c ţ i e decondijiile locale, . se va u r m ă r i Î n s ă posibilitatea a j u s t ă r i i pas cu pas aacestor antene prin· s c u r t ă r i succesive pe toate benzile, p î n ă la ajungerea la lungim i e optime, deoarece, d u p ă ajustarea dOar a uneiadin ele trecerea la celelalte an-

Fig. 3: D i s t r i b u ţ ia l e g ă t u r i l o r f bilaterale MS (a) puterile

46

23

130

26

179 236

16 8

IV 1, . e m ~ a t o a r e l o r c o r e s p o n d e n ţ ilor(b),

50

40

1 ~ ~ __ __ __ ____ __ - = ~ ~ 1000 Pd (W)

347

213

19

6

291

5

0,1

95

307

18

10

44

31

7

1

1

3

536

1060

78

10

b

"ABElU l3

tate mare, iar s t a ţ i a p e r m i t ă lucrul În telegrafie (CW) bandal a t e r a l ă u n i c ă (SS8), singurele moduri de lucru utilizabile pentru realizarea acestor l e g ă t u r i . Totodataechipamentul utilizat trebuie saa i b ă manevrabilitate. Se preferasistemul de lucru "transceiver"Pentru extinderea a c t i v i t ă ţ i i de perf o r m a n ţ ă În banda de 144 MHz,

l Z o l a t o r ~ Pilon m e t a l i c ~

tene, se va observa c ă . ajustarea primeia nu mai corespunde ., Evitareaatingerii Între ele a acestor antenepoate fi u ş o r r e a l i z a t ă prin legarea,lor la partea i n f e r i o a r ă în puncte diferite, de felul unui mic "evantai"

În încheiere, recomand adaptarea antenei la s t a ţ i e prin intermediul unei u n i t ă ţ i de cuplare a antenei (ATU sau "Trans-Match"), prevaz u t ă cu i o un bun reflectometru. Deasemenea, precizez anteneledescrise mai sus constituie obiectula numeroase e x p e r i m e n t ă r i , menites ă - i ofere noi variante.

-- probabilitatea maxima aturilor MS este de 1 2 0 0 ~ 1 700

au ş a n s e ridicate cu e m i ţ ă t o a r e de peste 100 W;

l e g ă t u r i l e În c o n d ~ i i Esstatistic d i s t a n ţ e maxime (chiar

peste 2 000 km) la puteri aletorului mici chiar foarte(chiar 1 560 Imi cu 100 mW).

AvÎ nd în vedere cele de maise conchide În UUS (144se pot realiza l e g ă t u r i bilaterale radio, În c o n d i ţ i i de amator, la mared i s t a n ţ ă (peste 500 k m ) . : ~ S a t i s f a c ţ iideosebite o f e r ă valorificarea condiţ i i l o r Es, CÎnd chiar cu puteri miciale, e r Ţ l i ţ ă t o a r e l o r se pot realizalegaturi la 2 000 km peste. Pentrurealizarea acestor p e r f o r m a n ţ e estenecesar ca radioamatorul deserv e a s c ă stat ia proprie cu operativi-

d a c ă nu se dispune pe un transceiver special, se r e c o m a n d ă construi-rea unui transverter 28/144 MHz, I uqu ce este la Îndemîna m a j o r i t ă ţ i i amatorilor de US, amatori ce pos e d ă , deja c u n o ş t i n ţ e de trafic ÎnCW SSB sînt o b i ş n u ~ i cu lucrulin c o n d i ţ i i . de " b a n d ă ag-tomerata"\ QRM, i n t e r f e r e n ţ e etc.).

13

8/2/2019 Tehnium 11 1984


I 111 "OllCllliBobinele de Inductiie,

transformator, sint f " , I - , ~ i , . . " , t " , IAEAME."'-Sf. Gheorghe, sau detre a l ţ i furnizori (pentru Oltcit Special - Ducel lier 52001

°pentru

Oltcit CI u b -. Femsa B112R70. Du-cel/ier Lucas 34 C12, SEVMarchel MareUlBZ9206Î n a l t ă tOI'1,,,,ll·,n,,,

cîteva ,..<:1 ,"",,..t;:,,ri.,ti,..i

,portante ale bobinelor de i n d u c ţ i e : tensiunea n o m i n a l ă (12 V), rezist e n ţ a î n f ă ş u r ă r i i primare (O,6-0,a.tlla Oltcit Special 1,26-1,33,n. IaOltcit Club), r e z i s t e n ţ a a d i ţ i o n a i ă (0,66-0,70...n. Ia Oltcit Club), rezist e n ţ a î n f ă ş u r ă r i i secundare (10 k.n.laOltcit Special 6,5-8,5 kn.la OltcitClub),

la motorulrolul s ă u este

An!'in,rl':: '! 't:i!l=i e l e c t r o n i c ă mare, M-D36,ruptor-d stri-

10° f a ţ ă deI " n ! " I . ~ 1 t ' · I I " ' " c l a s i c ă ,

a aveamotorul.

În figura 4 se p r e z i n t ă piesele principaleAEI, format din: 1 -mulatoare; 2 -de i n d u c ţ i e ; 4 -plot; 6 - caoltoarecaptor de ","".1''-;;'''''''

14

cu

ELECTRiCADr. Ing. TRAIAN CANTA

care trebuie se p r o d u c ă scinteia,În f u n c ţ i e de t u r a ţ i a motorului dedepresiunea din tubulatura de admisiune. T o t o d a t ă , a s i g u r ă bobineide i n d u c ţ i e curentul primar necesarpentru producerea În secundar aunei tensiuni Înalte, constante, indiferent de regimul motorului.

Captoarele de turalie (tip Thompson 20164364, Motorola GAP2052Ducellier 527 001) d e t e c t e a z ă trecerea unui plot metalic, 3, situat pe vOrlantul 7, care are rolul de a transmite - la fiecare r o t a ţ i e a arboreluicotit - la calculator un impuls ded e c l a n ş a r e , a c ă r u i f r e c v e n ţ ă estep r o p o r ţ i o n a l ă cu t u r a ţ i a motorului.

Captorul de depreslune (tip Ducellier 527 000 A ş I Femsa OPA - 1)i n f o r 0 1 e a z ă calculatorul asupraunei anumite' valori a depresiuniidin tubulatura de admisiune pentruefectuarea unei c o r e c ţ i i de 10° acu rbei de avans, .priza de depreslune aflîndu-se deasupra ctapeteide a c c e l e r a ţ i e a carburatorului.A c e a s t ă c o r e c ţ ie este .f ă c u t ă cu otemporizare de o s e c u n d ă , penfru odepresiune s u p e r i o a r ă valorii de150 mbari in tubulatura de admisiune pentru un regim superiorsau egal regimului de început alavansului la aprindere. .

În figura 5 se p r e z i n t ă schematicf u n c ţ i o n a r e a sistemului; s-au notatcu: 1 - cheia de contact; 2 - plusulbateriei; 3 - aprinderea e l e c t r o n i c ă i n t e g r a l ă ; 4 - b o b i n ă de i n d u c ţ i e ; 5 - conductoare c ă t r e bujii; 6 -captor de depresiune; 7 - volantmotor; 8 - plot metalic; 9, 10 -captoare de t u r a ţ ie .

Mod de f u n c ţ i o n a r e . nÎ ndseama de sensul de r o t a ţ i e a motorului, captorul de t u r a ţ i e 9 a fostplasat În punctul de calaj i n i ţ i a l , cu10° înaintea P.M.I. (în figura 5 -

unghiul a). Tntre cele d o u ă captoarede t u r a ţ i e 9 10 este un unghi (3,

care are valoarea de 35° ce corespunde unei p o s i b i l i t ă ţ i de avansmaxim ( c o r e c ţ i a prin depresiune a,avansului a fost l u a t ă În considerare).

a) Sub t u r a ţ i a de 1 000 rotlmin,avansul este constant, de 10° plotul metalic trecînd pe sub captorul1, În care moment " a r m e a z ă " capto-'ruj 2, in vederea d e c l a n ş ă r n scînteii,la trecerea plotului.

b) Peste t u r a ţ i a de 1 000 rotlmin,curba de avans începe se dezvolte, captorul 1 avînd rolul de a "informa" calculatorul În vederea det e r m i n ă r i i optime a Întîrzierii dec l a n ş ă r i i scînteii, în raport cu punctele de avans maxÎm. Scînteia seproduce Întotdeauna În. intervalul

de timp În care plotul metalic parcurge sectorul format de cele d o u ă captoare de t u r a ţ i e . Pentru a preveni m e n ţ i n e r e a p r e l u n g i t ă sub tensiune a bob nei de i n d u c ţ i e , dispOrzitivul electronic este dotat cu otemporizare, astfel c ă , d a c ă la cap ă t u l a 0,5-2 s, plotul metalic nutrece pe sub cele d o u ă captoare (de

F> ::l'!lI. . . . . . . . . .::..... :rt • :a=._ _. ..exemplU, În cazul opririi motoruiui),se Întrerupe automat trecerea curentului c ă t r e b o b i n ă .

Calculatorul 'electronic control e a z ă momentul durata declanş ă r i i impulsului energetic, din care

motiva fost denumit "calculatorcu energie c o n t r o l a t ă " . . Pentru a evita distrugerea calculatorului, este interzis il deconectao b o r n ă de la bateria de acumulatoare in timpul f u n C l i o n ă r i i motorului.

Printre avantajele importante aleaprinderii electronice integrale sepot enumera:

- ameliorarea p e r f o r m a n ţ e l o r matorului (autoturismului) d a t o r i t ă r e s p e c t ă r i i curbei de avans optimiz a t ă , pe t o a t ă durata de utilizare amotorului; aceasta are drept consec i n ţ ă reducerea consumului decombustibil cu 3-6%, prin eliminarea dispersiei ciclice din motordiminuarea p o l u ă r i i atmosfericed a t o r i t ă arderi i· optime a combusti-bilului În cilindrii motorului; ,

- pornirea u ş o a r ă a motorului Înc o n d ~ i i anormale. ca: tensiune re-

+

d u s ă În circuitul de aprindere (6\h,t u r a ţ i e r e d u s ă a motorului (10 rOtimin f a ţ ă de 100 rot/rnin, la. motoarelecu aprindere prin scînteie}, pe timpde i a r n ă ; ,,- ...

posibilitatea de a asigura aprin

derea o p t i m ă a unor amestecwris ă r a c e , particularitate i n t e r e s a n t ă inceea ce p r i v e ş t e c o r e l a ţ i a dintre reducerea p o l u ă r i i mediului ambianta consumului de combustibil;

- c r e ş t e r e a duratei de v i a ţ ă abujiilor, care pot f u n c ţ i o n a corect,chiar la d i s t a n ţ e între electrozi maimari f a ţ ă de cele p r e v ă z y t e ;

- eliminarea uzurilor excluderea p r a c t i c ă a p o s i b i l i t ă ţ i l o r dedereglare, proteFnd. În a c e l a ş i timp

bobina de i n d u c ţ i e . Avantajele deosebite ale acestui

sistem AEI au f ă c u t ca el fie fabricat de c ă t r e majoritatea firmelorp r o d u c ă t o a r e de echipament electronic: Thompson, Hitachi, Motorola, Magneti-Marelli, fiind generalizat pe zeci de tipuri de autoturisme, În f a b r i c a ţ i a de serie.

Cablajul electric al i n s t a l a ţ i e i autoturismelor Oltcit este "de mai

8/2/2019 Tehnium 11 1984


\

)I

/ 6..... ------- ." .

t l p u r i ~ oablurl de' j o a s ă tensiune,

tip 24 TTh, care au s e c ţ i u n i de 0,5-1-2-3-5 mm 2,

la exterior cu papuci dela capete; , .

de f n a l t ă tensiune, tip'EJectricfil, fabricate la

de Ferite Urzican!,ale de aprindere ( f i ş a cenalimantare de la b o b i n ă . Ia

ruptor-distribuitoruluila.bujli);

uf motorului, tip 24 MHTfectlol'l,at din PVC marin, rezisl a . l : e m o e r a t u r ă r i d i c a t ă ;

pentru u ş ă spate (sti ncu r e z i s t e n ţ ă mare la

slnt fabricate d u p ă tehnologii clasice au u r m ă t o a r e l e caracteristicitehnice: a _. d i s t a n ţ a intre electrozi0.6-0,1 mm, b - t ipul scaunuluibujlei (conle - Oltcit Special; nprmal (plat) sau conle - Oltcit Club};c - tipuri de bujii recomandate deconstructor (pentru Oltcit Special- /Sinterom 14 CLP 21; Egyuetn 800LJS; SEV Marchal SCGT 34,5 H; ACDELCO 42 .LTS; Champion BN6Y;pentru Oltcit Club - SEV MarchalGT 34,2 H; Sinterom 14 LP 24;Bosch W 200 T 30; Bosch W6 O; Ac42. x LS; Champion N1Y; EgylJem155 LS; Magneti-Marelli CW 18 LP).

Electromotoarele de porniremaroarele) folosite la motoarelecit sint principial identice cu demarorul tip 2140, fabricat curent la

I . E . P . - S ă c e l e . Se r e c o m a n d ă urm ă t o a r e l e tipuri: a - pentru OltcitSpecial (LE.P.S. 2140, Femsa MOM.12-1); b - pentru Ol tc it Club(I.E,P.S. 2142, Paris-AhOne DaE155. OucelIIer 532016 A, FemeaMoS 12-2). O b s e r v a ţ i e : lansorul(bendixul) demarorului folosit in ins t a l a ţ i a e l e c t r i c ă a autoturi.smuiuiOltcit Club. l u c r e a z ă invers f a ţ ă des o l u ţ i a c l a s i c ă .

Tabloul de bord folosit rn fabric a ţ i a de serie a autoturismelor -principial - este identic. fiind oc o n s t r u c ţ i e o r i g i n a l ă , a m p l a s a t ă ergonomic in cadrul postului de conducere. A fost realizat 1n colabqrarecu firma Veglia, la OltcitSpecial liP'"slnd t U ţ ' o m e t r u l , precum unele t n ~ tterupatoare luminoase-martor existente 1n serie sau o p ţ i o n a l la mOdelul

Club. Ca accesorii principale, tabloulde bord are i n p ă l ţ i l e laterale d o u ă blocuri de c o m u ~ i e stingadreapta (rotactoare). s o l u ţ i e adtati p a r ţ i a l sau total de c ă t r e Citla diferite tipuri de autoturisme: VISA,~ S A , OLTCIT, ,

. (CONTINUAREI fN HR. VIITOR)

. . . - 4 - ~ - - - - 4

ama-

8/2/2019 Tehnium 11 1984


FOTO

N u m ă r u l tot mai mare al amatorilor de fotografie, În mod deosebit altinerilor, ca e x i g e n ţ e l e crescute sub aspect calitativ

nerea unor rezultate superioarearta f o t o g r a f i c ă conduc la necesitatea u t i l i z ă r i i În laboratorul de developare a unor tehnologii de lucrumoderne, eficiente.

Desigur, unul din utilajeie deb a z ă ale d o t ă r i i camerei de developare ÎI constituie cronometrul pentru expunerea pozitiveior. Indiferent de c o n c e p ţ i a c o n s t r u c t i v ă (mecanic, electric, electronic),acest utilaj Î ş i j u s t i f i c ă pe deplin utilitatea la l u c r ă r i de mare serie, Înc o n d i ţ i i l e unui material fotograficidentic, ale unei i l u m i n ă r i constante

altele. D a c ă este î n s ă vorba despre efectuarea unor pozitive dem i c ă serie, d u p ă c l i ş e e n e g ~ t i v e cuînnegriri diferite, În cazul unor reţ e l e electrice cu v a r i a ţ i i mai importante de tensiune,· lucrul În labora

torul de developare devine obositorprin solicitarea i n t e n s ă a a t e n ţ i e i ef9rtului fizic al operatorului.

In practica de laborator fotografic se r e g ă s e s c sporadic unele dispozitive electronice cu reglarea aut o m a t ă a timpului de expunere, utilaje procurate din import. Atît achi

ionarea, cît repararea lor s1ntpuse Î n s ă sub semnul d i f i c u l t ă ţ i l o r de cost de procurare p r o m p t ă apieselor de schimb.

La proiectarea realizarea prototipului dispozitivului prezentat Încontinuare s-a avut În vederetul n u m e r o ş i amatori de a r t ă t o g r a f i c ă sînt În a c e l ~ i timp tal e n t a ţ i amatori de e l e c t r o n i c ă aplic a t i v ă . Astfel, acest dispozitiv are lab a z ă o s c h e m ă s i m p l ă ş i f i a b i l ă , real i z a t ă cu componente din p r o d u c ţ i a

1

LEGENDA:

Ing. ALEXANDRU TON.

c u r e n t ă , c a p a b i l ă satisnevoile de expunere

o b ţ i n e r ~ a fotografiilorsau color. In acela;;i timp,

rot'·,-,.n","n,rI"'",.. mai p u ţ i n i n i ţ i a ţ i asocieze construirea re-

dispozitivului un amator cum u l t ă În practicarea

electronicii care, cufantezia proprie d ă r u i r i i amatorilor, p e r f e c ţ i o n a per-f o r m a n ţ e l e ale acestui uti-laj.

D I E ~ ) C i 1 U E F i E A SCHEMEI BLOC

Schema bloc a dispozitivuluielectronic pentru expunere fotog r a f i c ă a u t o m a t ă este p r e z e n t a t ă . , Înfigura 1. .A ş a cum se poate constata, ele

mentul traductor este constituitdintr-o f o t o r e z i s t e n ţ ă (1) de oricetip; autorul a o b ţ i n u t a c e l e ~ i bunerezultate ş - i prin folosirea unei foto

celule cu seleniu, dar poate fi exper i m e n t a t ă utilizarea unei fotodiode sau chiar a unui fototranzistOf. Traductorul p r i m e ş t e prin reHexie fluxul luminos focalizat al imaginii fotografice f o r m a t ă pe hîrtiade copiat. Valorile de i l u m i n a n ţ ă dif e r i t ă ale imaginilor negative se traduc ca v a r i a ţ i i de r e z i s t e n ţ ă elect r i c ă , respectiv prin a p a r ~ i a unortensiuni electrice c o r e s p u n z ă t o a r e În circuitul fototraductorului. la

rindul v a r i a ţ i i l e de tensiune sîntaplicate intrarea amplif icatoru luiadaptor de i m p e d a n ţ ă (2). O parte atensiunii o b ţ i n u t e la i e ş irea acestuia este c o n d u s ă În etajul de integrare (3). D u p ă realizarea În timpulprocesului de f u n c ţ i o n a r e a uneianumite valori a tensiunii În circuitul de i e ş i r e , este comandat etajul

2

[>

BLOC

3

1.Troductor fotorezistiv

16

2.. AmpUf.-adaptor i m p e d a n t ă 3. Etaj integra tor ..

4. Etaj comparaforS. Rel electronic:

c

cO,mparator (4). Pentru a îndeplinia c e a s t ă f u n c ţ i u n e , etajul comparator p r i m e ş t e pe una din i n t r ă r i l e saleo tensiune de r e f e r i n ţ ă r e g l a b i l ă

manual., O d a t ă cu bascularea sa, respectiv cu v a r i a ţ i a b r u s c ă a tensiunii lal e ş irea etajului comparator, estea c ţ i o n a t În continuare releul elec-:tronic (5); prin contactele sale electrice se c o m u t ă elementele de exec u ţ i e necesare, cum ar fi lampa dep r o i e c ţ ie etc.

Blocul de alimentare cu. energiee l e c t r i c ă (6) c o n ţ i n e elementele pasive aferente producerii tensiunilorde lucru necesare f u n c ţ i o n ă r i i componentelor electrice electroniceactive, ' S e m n a l i z ă r i i etc., la intensit ă ţ i l e de curent respective.

MODUL DE F U N C Ţ I O N A R E (fig. 2)

În stare o b t u r a t ă (de întuneric) af o t o r e z i s t e n ţ e i FR, În circuitul s ă u electric apare un curent, iar lapunctul de m ă s u r ă (1) al divizorului -rezistiv Ri ' R2 se n a ş te un p o t e n ţ ialelectric pozitiv p r o p p r ţ i o n a l cu intensitatea i l u m i n ă r i i . In mod similar,la i e ş irea circuitului integrat Cii seo b ţ i n e o tensiune p o z i t i v ă cu valoricuprinse între zero valoarea tensiunii sursei de alimentare. Deasemenea, la · cursorul p o t e n ţ i o m e -trului P1 conectat În circuitul des a r c i n ă al a.cestui etaj apar tensiunipozitive reduse, la un nivel conve-'nabil, variabile În f u n c ţ i e de intensitatea i l u m i n ă r i i ; ele sînt aplicate laintrarea inversoare a etajului integrator format din circl:Jitul integratCI 2 componentele pasive R1i •

RiS' Cs· Aceste ultime componente

d e t e r m i n ă În fond constanta detimp a montajului pot· fi modifi .cate la nevoie de c ă t r e consjructor"c o r e s p u n z ă t o r nevoilor de ' u t i l i z ~ r ~ s p e c i f i c ă a dispozitivului autont)atde expunere. .În stare i l u m i n a t ă sau neilumi

n a t ă a f o t o r e z i s t e n ţ e i , condensatorul Cs se · a f l ă Î n c ă r c a t la valoareatensiunii de alimentare a montajului, avînd polaritatea n e g a t i v ă lapunctul de m ă s u r ă (3) al i e ş irii circuitului integrat C1 2• .

Prin' a p ă s a r e a butonului întrerup ă t o r u l u i Si (care d e t e r m i n ă aqionarea releului REL), condensatorulCsse d e s c a r c ă brusc, d u p ă care începe se Încarce p î n ă la o a n u m i t ă valoare c r i t i c ă pentru etajul urm ă t o r . Timpul necesar atingeriiacestei valori a tensiunii de i e ş ire sed a t o r e a z ă nu numai constantei detimp a . circuitului, ci valorii tensiuniLde î n c ă r c a r e , la carecontribuie tensiunea ce apare ca urmarea i l u m i n ă r i i traductorului la cursorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i P1 reglat manual. Spre exemplu, cînd cursorulacestuia se a f l ă În punctul (a), tensiunea de Î n c ă r c a r e a condensatorului Cs are cea mai mare valoare,ceea ce conduce la o b ţ i n e r e a unortimpi s c u r ţ i de î n c ă r c a r e , p r o p o r ţ i o -nali cu iluminarea. I

în continuare se c o n s t a t ă c ă pot e n ţ i a l u l negativ o b ţ i n u t din etajulintegrator se a p l i c ă i n t r ă r i i neinversoare a circuitului integrat Cls, careare rolul de etaj comparator, faptpentru care pe intrarea sa. inversoare se a p l i c ă o tensiune e l e c t r i c ă de r e f e r i n ţ ă p o z i t i v ă . fn acest fel,atunci cînd m ă r i m e a a b s o l u t ă aacestei ultime tensiuni este de-

Aparat de morit

5

Suporto g l i n d ă -1taductor

Obiectivfoto

Hfrtief o t o g r a f i c ă · Rama pt.copiat

p ă ş i t ă , etajul comparator bascul e a z ă , m o d i f i c Î n d u - ş i brusc tensiunea i n ~ i a l ă la i e ş i r e (5). Astfel, lapunctul de m ă s u r ă (6) .al releuluielectronic format din montajulcompus cu tranzistoarele T j , T 2 ~ i releul REL., se r e g ă s e s c tensiunilede blocare, respectiv de c o n d u c ţ i e necesare a c ţ i o n ă r i i releului electronic.

valorile tensiunilor de r e f e r i n ţ ă reglabile manual prin p o t e n ţ i o m e trul P2 sînt h o t ă r î t o a r e pentru utilizarea e f i c i e n t ă a dispozitivului.ConjugÎnd reglarea j u d i c i o a s ă a celor d o u ă p o t e n ţ i o m e t r e , se poto b ţ i n e timpi de expunere cu valoricuprinse În intervalul 0 ..60 s, desigur intre limitele posibile ale nivelului de iluminare a elementului traductor.

C O N S T R U C Ţ I A REGLAREADISPOZITIVULUI

Formarea imaginii fotograficeprin reflexie pe s u p r a f a ţ a fotorezis-

TEHNIUM 11/1984

8/2/2019 Tehnium 11 1984


sub f o r m ă de flux luminosse r e a l i z e a z ă prin inter

( c a l o t ă ) , c ă r e i a se a m p l a s e a z ă prin fi

3).se

suportului obiectivuluim ă r i t de o asemenea

Încît culiseze solidar cupe v e r t i c a l ă . Constructorul

c ă u t a s o l u ţ i o n a r e a acesc e r i n ţ e prin cea mai a v a n t a j o a s ă

astfel Încît fototraducvizeze cit mai complet ima

n e g a t i v ă f o t o g r a f i c ă nup r o d u c ă obturarea acesteia. Nu sempune o focalizare p e r f e c t ă !

Conexiunile traductorului fotoreistiv la casetâ dispozitivului see x e c l ! i ă prin Oonductor flexibîlecranat. "

Pentru liniarizarea v a r i a ţ i e i rezis

e n ţ e i electrice a f o t o r e z i s t e n ţ e i Înde iluminarea p r i m i t ă , s-a

p r e v ă z u t În s c h e m ă conectarea înparalel pe aceasta a rezistorului fi x

R3; În acest mod, la punctUl dem ă s u r ă (1) se o b ţ i n e o tensiunen u l ă În cazul o b t u r ă r i i traductoruluiFR o tensiune p o z i t i v ă cca+8,0 V În cazul i l u m i n ă r i i pu-ternice.

Cu ajutorul rezistorului semireglabil R7 se r e a l i z e a z ă compensarea curentului de întuneric al fotor e z i s t e n ţ e i FR, prin o b ţ i n e r e a unuip o t e n ţ i a l nul la i e ş irea primului etajCI 1 - borna de m ă s u r ă (2). Prina c ţ i o n a r e a rezistorului reglabil Rese poate regla ulterior amplificareae t ş . j u l u i În limite largi.

In starea de p r e g ă t i r e pentru funcţ i o n a r e , cu fototraductorul obturatsau iluminat, tensiunea la i e ş ireaetajului integrator CI 2 are valoareade -11,5 V, borna de m ă s u r ă (3).Momentul inceperii f u n c ţ i o n ă r i i dis

pozitivului este dat prin a p ă s a r e a Î nt r e r u p ă t o r u l u i S1' moment care mar-

AZOPAN PS-21 este un film

a acesteia fiind 21

printr-o g r a n u l a ţ i e extrao g a m ă b o g a t ă de tonuri, oa c u t a n ţ ă a imaginilor.

Avînd în vedere sensibilitateag r a n u l a ţ i a , se poate afirma

PS-21 corese x i g e n ţ e l o r marii

a l u c r ă r i l o r fote;>fotografiior

La l u m i n ă artificu n i ă t o r unei tem

m i c ă e 320

80 ASA).Pelicula este l i v r a t ă ca roltrlm

de 60 mm (PS-21/120), film perorat de 35 mm În casete metalice cu 20 36 p o z i ţ i i (PS-

PS-21/135-36), precum la metraj.Developarea filmului AZO

PAN PS-21 se r e c o m a n d ă a sef.ace În revelatorul AD-16 pentru g r a n u l a ţ i e e x t r a f i n ă sau 1nrevelatorul KODAK 0-76 (seg ă s e ş te preambalat).

TEHNIUM 11/1984

Revelatorul AD-16 are ur-'m ă t o a r e a c o m p o z ~ ie:

Metol . . . . . . . . . . . . . . . . . 1,5 9Sulfit de sodiuanhidru . . . . . . . . . . . . . . . 100 9

H i d r o c h i n o n ă . . . . . . . . . . . 3 9Metaborat de sodiu . . . . . . 2 9B r o m u r ă de potasiu . .. 0,5 9A p ă . p î n ă la 1 000 mI.

" pul de revelare

fi preparatborat de sodiu),

urabi! decit meta-;e sodiu. Cantitatea se

ine. Se r e c o m a n d ă prelungireatimpului de revelare la9-10 minute.

Revelatorul KODAK 0-76

este una din formulele cele mair ă s p î n d i t e , c u n o s c u t ă subalte denumiri (ILFORO 10 11,ORWO 19). C o m p o z i ţ i a sa este:

Metol . • • . • . • . • . . . . . . . . . . 2 g

Sulfit de sodiuanhidru . . . . . . . . . . . . . . . 100 gH i d r o c h i n o n ă . . . . . . . . . . . 5 9Borax . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2A p ă . . . . . . . . p î n ă la 1 000Durata de revelare poate fi

s t a b i l i t ă În intervalul 8-20 minute, la 20°C. Se r e c o m a n d ă ca

CI1.CI2.CI3=11741 ; ; OZ1.0ZZ=PL13V1

01. D2 = N4001; 03 = N4005T1:BC 251; T2=80138

c h e a z ă d e s c ă r c a r e a condensatorului Ca; contactul normal închis 1 RELexclude erorile subiective de manevrare. La i e ş irea etajului integratorCI 2 va a p ă r e a treptat o tensiune neg a t i v ă care se a p l i c ă i n t r ă r i i neinversoare a etajului comparator Cla.

Temporizarea d i f e r e n ţ i a t ă a expuner ilor fotograf i ce este determin a t ă , a ş a cum s-a a r ă t a t anterior,prin reglarea p r e a l a b i l ă a p o t e n ţ i o -metrului P1 (valori electrice m ă s u -rate la cursorul s ă u între O +1,90 V),precum p o t e n ţ i o m e t r u l u i P2(+1,30 ..+8,55

Astfel, cind

aca

prima se f a c ă cu10-12 minute.D a c ă g r a n u l a ţ i a este un para

metru semnificativ ( d u p ă ima

gi nile negative u r m e a z ă a seefectua m ă r i r i de la 18 x 24 cmÎn sus). developarea se va facecu revelatorul preparat.

Peliculele AZOPAN PS-21pot fi developate În i revelatori de g r a n u l a ţ i e f ! n ă _sau ex-

comparare, acest etaj Î ş i m o d i f i c ă brusc tensiunea la i e ş i r e (+4,10 V ..+0,70 V) la borna de m ă s u r ă (5).Aceste ultime valori ale v a r i a ţ i e i tensiunii se r e g ă s e s c modificate Înbaza tranzistorului T1 ,a l releuluielectronic; la borna. de m ă s u r ă (6)se o b ţ i n tensiunile de +2,10 V pentru starea de blocare -1.65 Vpentru starea de c o n d u c ţ i e .

Blocul de alimentare cu energiee l e c t r i c ă a dispozitivului nu impune.·c o n d ~ i i deosebite de calcul realizare, fiind un invertor uzual cu re

dresare b i a l t e r n a n ţ ă , nestabilizat.Constructorul va realiza un redresor cu tensiunile electrice coresp u n z ă t o a r e a l i m e n t ă r i i montajului(±13 V/0,020 A), cu dimensionareac o r e s p u n z ă t o a r e a rezistoarelorR21 R22 • ca pentru tipul de releuelectromagnetic de care se dispune(de exemplu 24 V, nestabilizat).

Reglarea dispozitivului de expunere a u t o m a t ă este s i m p l ă see f e c t u e a z ă cu ajutorul unui voltmetru cu i m p e d a n ţ ă de intrare de minimum 1 Mn al unui cronometruelectronic.

Verificarea corectei p o z i ţ i o n ă r i atraductorului fotorezistiv se efectue a z ă experimental prin cîtevaexpuneri cu .aparatul de m ă r i t , ca pentru d i a f r a g m ă r i d i f e r i t e ale obiectivului s ă u . In final se vor stabili poziţ i i l e .de lucru optime pentru potenţ i o m e t r e l e P1 P2' În f u n c ţ i e detimpul de developare optim, calitatea revelatorului sensibilitatearo rtiei de cop1at.

Dispozitivul este apt pentru folosire' imediat d u p ă conectarea sa lar e ţ e a u a de curent electric, distingi ndu-se printr-o foarte b u n ă corelare a timpilor de expunere cu gradul de înnegrire a negativelor, caprintr-o d e s ă V Î f Ş i t ă stabilitate.

La timp d u p ă reglarea sa,devine un utilaj deose

În laporatorul fotografic;va fi complet degajat de

cunoscute de consumenergie pe care orice'

fotografie le-a dorit eli-

t r a f i n ă , cum sînt ORWO ATOMAL (A49) sau ORWO RODINAL (R09).

Se r e c , o m a n d ă d u p ă revelare

o baie stop de acid acetic sol u ţ i e 2%.Fixarea se poate face În orice

fixator acid. Se r e c o m a n d ă reţ e t a AF-97.S p ă l a r e a f i n a l ă va fi de ordi

nul a 30-40 de minute, În a p ă c u r g ă t o a r e .

17

8/2/2019 Tehnium 11 1984


În l u c r ă r i l e de fotoamatorrea blitzului este o p r a c t i c ă dest î i n i t ă . Nu de p u ţ i n e ori Î n s ă utilizarea unui singur blitzsine o b ţ i n e r e a unortrast ex.cesiv,

O s o l u ţ i e unor astfel de

utilizarea unui blitzd e c l a n ş a t . Sincronizarea celor

se r e a l i z e a z ă c l a n ş a r e a g u r ă ş i prea p u ţ i n

Flash-ul blitzuiuiv e a z ă circuitulcare la rîndul s ă u f 1 & : \ ( ' ! ~ r ' < : : e : : > ~ 7 ! : ' 1 ul secundar.D i s t a n ţ a m a x i m ă

blitzuri poatepri n aceastarii s i n c r o n i z ă r i i . I i z e a z ă . direct dinacumulator, ceea ceplet problema unei sursedare de alimentare.

Din acest motiv consumul propriu de mers În gol al circuitului desincronizare prezentat În figura 1trebuie m e n ţ i n u t la un nivel cît mais c ă z u t cu p u t i n ţ ă ~

Util pentru verificarea r a p i d ă a amplificatoarelor t'\r\,,,,,..,,,,t inn",J'",

montajul a l ă t u r a t poateca divertisment sau ca

de f u n c ţ i o n a r e ceva maipentru aparatele I"nlmn.lt:> . &:\

f e r i n ţ ă cele carelor o s u r s ă r e n ţ i a l ă de ±5

Schema !"or,ro,.i,",;!':;

de semnalevibrator) cusuficient deputea u r m ă r i t e n t ă În I"r",t l" l : l , t inrln

diode luminescente,Montajul a fost ovr"lol"in-",>nt,,,,f

alimentare deselor nefiindpîlpîire

IEMIL. IANRm. Vi lcea

Acest aspect este deosebit de important deoarece se r ă s f r î n g e ne

rezervei de energie înÎn condensator. Din

motiv stabilizatoru! paramecu tranzistorul T s este

unei diode Zener de 7 -8 V

ROL 31

S. M A R I N JI SucurEUiII 'tg

pe Rl condensatoruiC (1-5 alte tensiuni dealimentare, vor trebui corectate valorile r e z i s t e n ţ e l o r de limitare R4'

ţ i n î n d cont de tensiunile made i e ş ire, ca de tipul LED-uutilizate (curent maxim

de tensiune În c o n d u c ţ i e ) . j;:,...llncii rI un {3A741 ,

alimentat la s-au m ă s u r a t tensiunile maxime la i e ş ire de cca+3,8 V respectiv -2,8 V; Pe i e ş irea p o z i t i v ă s-a montat un LED r o ş u( cca' 1,6 V), iar pe cea n e g a t i v ă unLED verde (cca 2 V), ambele cu uncurent maxim admis de 20 mA. Au

va!orile R4 (3,8 V -= 110 O Rs = (2,8 V- -

mA = care s-au rotunjitacoperit or la respectiv 47 n.·

o b i ş nuite, i n o p e r a n t ă la c u r e n ţ i de50-100 MA.

Sehema din figura 1 f o l o s e ş t e oc a p s u l ă ROB 8101, arie de tranzistoare NPN a c ă r e i d i a g r a m ă de in

terconexiuni este p r e z e n t a t ă .În figura 2.Pinul 1 (substrat) trebuie conec

tat la cel mai coborît p o t e n ţ ial almontajului ( m a s ă , În cazul de f a ţ ă ) pentru a realiza izolarea e l e c t r i c ă acelor patru tranzistoare.

Fototranzistorul T 1 este ROL 31sau echivalent, preferabil un exemplar cu sensibilitate r i d i c a t ă suficient de directiv.

Tiristorul Th1 trebuie suportecurentul maxim (în puls) aplicatblitzului tensiunea m a x i m ă de lucru a condensatorului-acumulatorR e z i s t e n ţ a de 4,7 MO limiteaza

sever consumul de mers În gol alcircuitului (T1• T 2, Ts, Te conduc)nu trebuie m i c ş o r a t ă sub o a n u m i t ă valoare. Reglarea valorii acestui re-

Circuitul integrat SN74154 esteun decodificator TTL cu 4 i n t r ă r i 16 l e ş iri. EI se u t i l i z e a z ă pentru decodificarea o r i c ă r u i · cod binar de 4b i ţ i , o b ţ i n î n d u - s e starea "O" pe unadin cele 16 i e ş iri, atunci cînd int r ă r i l e Wo W1 sînt În starea "O". Deasemenea, se poate folosi ca de-

g 000000 i

@ O OOO' tOi l

O c 001 0 t(0'

O" 0011 f O«) OOtOO fO OO'Ot fO O O , O f

O o O 1 t f

O O «O O O06 f0014

O O COiOI

O O 10f«4

O O I fOO( f6

O'" f fO f l fi

O O 11 f O," 'f I

O 011 ' i "( ) ( X ~ ; ( I

O XX Xl

., t( Il ~ . ) I .

. zistor se face astfel Încît consumulde mers În gol -nu afecteze tensiunea de la bornele condensatoru·lui, iar pe durata f l a s h - u l u i ţ > r i n c i p . '

se p o a t ă asigu ra. amorsarea' sig u r ă a tiristorului.

ROB 810'

10

1S0"!" 2SQVT1N4

C O N S T A N T I N M I H A L A C H E ,Buzau

multiplexor prin utilizarea celor 4 linii de intrare pentru a adresa o linied e i e ş ire, transferind datele de laintrarea de date (W o) la i e ş i r e a resp e c t i v ă atunci CÎnd intrarea de validare (W1) este În starea "O". Cîndintrarea de validare este În starea,,1", toate i e ş i r i l e sînt În starea ,,1".

'(,,1

., , " 10 t i .2 I I 15

(( (4 f •( It l l( 4 I

4 , , . f I 1 (f f

' (1 fiii IfO f l l ' ~ / ~ / ' 4 41 O I 1 I I ,. 4 I I 1 4

f /O l l1 ' 4 ( 11, (014 . f f 1 f.,4 I I O 1 I 1 i ., t "

' 111 'o1 /4 ffllll# 0 14 t "·4

f l (III'041 I

of 1111 f f 01 "of I l il f 110 t

I I f1 f 110"

/111 l ' i * 0, I 1 1 I f· f 1 fI I f 11

111 f "

TEHNIUM 11 / ' t OD , I '

8/2/2019 Tehnium 11 1984


Schema. din f i g u r ă r e p r e z i n t ă uncircuit electronic de divert.ismentce r e a l i z e a z ă generarea' a u t o m a t ă aunor acorduri .. muzicale prestabilite. putînd constitui inima untîi cla

xon muzical. EI se compune dind o u ă oscilatoare realizate cu circuite integrate de . tip j3E555E (C11CI2). 1nconexiune de ' basculanteasta bile, un n u m ă r ă t o r zecimal integrat de tip COB490E (CI3) d o u ă decodificatoare zecimale de tipC 0 8 4 ~ 2 E (C14 CI5).

Circuitul Ci t g e n e r e a z ă durataf i e c ă r e i note muzicale, ce poate fide111.1/2 sau 1/4 tonuri, iarCl2 gener e a z ă . recventa.· f i e c ă r e i note muzicale, d a t ă de formula:'

1

+ 2 R ~ } C'

Cele d o u ă decodificatoare CI4CI5 s e l e c t e a z ă simultan f r e c v e n ţ a notei muzicale durata ei in ordinead a t ă de n u m ă r ă t o r u l zecimal C13; La

n n d u l s ă u , n u m ă r ă t o r u l .013,' estea c ţ i o n a t de fronturile neqative,ia1e

F u n c ţ i o n a r e a se poate observa petabelul de a d e v ă r din figura 1. iar'conexiunile la c a p s u l ă sint date Înfigura 4.

Intrucit circuitul este mai dificilde procurat, r e c o m a n d ă m con.,.structorilor amatori care experim e n t e a z ă sau construiesc diversemontaje cu acest circuit integrat

,TEHNIUM 11/1984

Ing. CONSTANTIN URICA.RU,

Bucu . . . . ;1

d o u ă scheme simple realizate cucircuite integrate uzuale; din pro-d u c ţ i a i n d i g e n ă . ,

Prima s c h e m ă , cea din figura 2,este r e a l i z a t ă cu d o u ă circuite, integrate C08442. d o u ă p o r ţ i inversoare {1/2 COB400) trei inversoarecu colector În gol (1/2COB405;inversorul 11 poate face parje din-

•l1,

numesc Tiberiu Bratu sintelev .În clasa a IX-a a Liceului de matem a t i c ă - f i z i c ă :,Nicolae B ă l c e s c u " dinB u c u r ~ t i . Propun constructorilor

.amatqri .0 n o u ă v a r i a n t ă a ,,zaruluielectronic", montajul fiind compusdin d o u ă . circuite integrate logice,ambele. de f a b r i c a ţ i e r o m â n e a s c ă : C08493E - n u m ă r ă t o r binar de 4 i

C08400E- operator cvadrupluŞ I - N U cu d o u ă i n t r ă r i . N u m ă r ă t o r u l binar C08493Ea fost f ă c u t numere n u m a i p l " n ă la 110(2) - a d i c ă

tr-o c a p s u l ă C08404. fipsind ÎnacesLpaz rezistorul de 1kfi de la ieş i r e a sa). F u n c ţ i o n a r e a schemeieste i d e n t i c ă cu a cirbuitului inte'grat SN74154, putindu-se u r m ă r i pea c e l ~ i tabel de a d e v ă r (fig. 1).

Cea \ de-a doua s c h e m ă , maiS i m p l ă , r e a l i z a t ă cu d o u ă ' circuiteC08442 un inversor (1/6

---,f .

I .......~ ~ ~ ~ ,f

: i8,1riI(t

aco I

f

o,1.,•"1,fi

ro

,&HDt .

f,., .............. __ ... _ ...................... J

OeeotJifleator

A 8C,D

240.0. sv

K

8/2/2019 Tehnium 11 1984


'OBTURAREA MINGn Într-o,z o n ă p r e s t a b i l i t ă a ecranlJlui sepoate realiza cu schema din figura1. MonostabiJele M1• M2 si nt realizate in llJrul unui singur circuit detip C040988 (monostabil dual cuactivare pe frontul anterior), motivpentru. e,are este n e c e s a r ă a e ţ ionareamonostabilului' M2 cu semnalul OM .

ln cazul folosirii unor 'circui tem o n o ~ t a b i l e de. alt ti p decit cer pre;zentat în figura 1 se va modifica circultul de c o m a n d ă acomutatoruluianalogic .conform diagramei de impulsuri din "Tehnium" nr. 9/1984. Se

t o t o d a t ă a c ţ i o n a r e a mo-n O I ~ t a l ) i l l J l u l la· I f i e c ă r e i

ri impulsuri-HN. D e ş i

nu este capa-

i ~ j ~ i : : ~ ~ ~ ~ t : ~ n i ~ ~ . i e Î n t r e . impulsu, ~ < i j linii· i cele de

20

Ing. P. PAULESCU

cu alte circuite (DG201, DG181 etc.),cu c d n d i ţ i a a s i g u r ă r i i unei zone deobturare nu mai m i c ă de cîteva microsecunde. ln felul acesta se simp l i f i c ă mult comanda comutatbru·lui ş i , J n plus, se e v i t ă folosirea unorsurse de tensiune diferite de tensiunea ide alimentare g e n e r a l ă (±15 V,tipic .pentru celelalte tipuri de comutatoare analogice integrate saudiscrete). ,

Poarta de transmisie K1 realiz e a z ă obturarea p r o p r i u - z i s ă , fntimp c e c o m u t ~ t o r u l t < 2 a s i g u r ă luminozitatea s p e c i f i c ă terenului dejoc În zona. de o b t u r a ţ i e (nivel denegru sau gri, În , f u n c ţ i e de reglajele CONTRAST .LUMINOZITATE asociate televizorului folosit).

Tn lipsa acestui comutator, zonade o b t u r a ţ i e va c ă p ă t a luminozitatem a x i m ă (nivel de alb). D u p ă dori , . e . comutator

rin

MIRA TV. D e ş i p,P AY 3-8500 nu afost conceput pentru a. genera m i r ă TV standard, În multe s i t u a ţ i i utilizarea ·unui joc TV in depanarea unultelevizor este deosebit de p r a c t i c ă .

ln plus, cu ajutorul .unui joc TV sepot '. efectua v e r i f i c ă r i sau d e p a n ă r i chiar in lipsa semnaluluiTV emisde unul din pas.turile n a ţ i o n a l e . I De multe on; In urma unor. man i p u l ă r i s a u manevre. defectuoase(dar nu c a t a s t r o f a l ~ ) , p,P nu mair ă s p u n d e ' la una sau' mai multe 00-

menzi (deplasarea j u c ă t o r i l o r " comenzi de s e l e c ţ i e joc sau mod de lucru etc.). în astfel de s i t u a ţ i i , funcţ i o n a r e a circuitului fiind comprom i s ă În, cadrul unui. joc TV, se recom a n d ă utilizarea p,P În cadrul unuigenerator .TV complex (sunet +imagine).P r e z e n ţ a modulatorului RF per

mite, În plus. verificarea o r i c ă r u i bloc f u n c ţ i o n a l incepîndchiar cuborna de a n t e n ă a. televizorului. tnfelul acesta .semnalul aplicat televizoruluieste, din punct de vederef u n c ţ i o n a l , similar celui furnizat dps t a ţ i a de emisie TV. V e r i f i c ă r i l e seextind asupra selectorulul de . canale, amplificatorului FI imagine +sunet (calea c o m u n ă ) , detectoruJui

'smplificatorului de videofrecv e n ţ ă . a l Ţ l p l i f i c a t o r u l u l FI sunet, datectorului ş i a m p l i f i c ş t o r u l u l audio..sincroprocesorului etc. . Schemadin fi 2 o f e r ă aceste f a c i l i t ă ţ i

in e s e n ţ ă un generatormOduliat de ~ e m n a l . T V deosebit de

sare a mingiiselecta modul de I

. 0,65 s) pentru a f o r ţ a reze un n u m ă r maredd i o c o r e s p u n z ă t o a r e scorului.A c e a s t ă optiune ~ s t e u t i l ă

cind s e u r m a r e ş t e verificarea,depanarea. amplificatorulul dd i o f r e c v e n ţ ă . P o t e n ţ i o m s e r v e ş t e fa ftxarea,niveluluilului aplicat amplificatorului.

Pentru verificarea ampllui FI sunet a detectorulmodulatorul RF p r i m e ş t e audio modulatMF cu ajutorullui realizat cu tranzistoarele. .TransformatorLÎI Tr. 1 c o n ţ i n e n1spire CuEm 0 0,25, respectivspire CuEm 0 0,2, se r e a n z ~ l B % l pe un miez din f e r i t ă de micisiuni. Modulatorul RF realajutorul tranzistorului T3

sau .simtl,ar) f i x e a z ă receptiacanalului III, norma.OIRT""f r e c v e n ţ ' ; i de o s c i l a ţ i e se

cu ajutorul" Cr (5 '2 2 . Eventualmutarea mai multor C O I , d E l l n s ~ l t ( U l . ~ ; " ; Cr se pot acoperi, d u p ă n e ( ~ . e s l i t ă ţ l i " , ; mal multe canale TV.

Transformatorul Tr. 2 areTnmar n1 10 spJre CuEm00,5,

IiIcundarul se r e a l i z e a z ă .din:coaxial (o s p l r ă d i s p u s ă l n f ă ş u r a r e a p r i m a r ă ) . OSlcUaitOr'uJ>,care. f u r n i z e a z ă semnalul(2 MHz) este realizats c h e m ă . p interloare.

D e ş i deosebit de simplu" acestgeneratorTV c o n ţ i n e cîteva oscilat.oare a c ă r o r c o n s t r u c ţ i e presupune o b u n ă rigidizare ecranarer e c i p r o c ă . O a t e n ţ i e d e o s e b i ~ . , tra-'bule a c o r d a t ă modulatoruluiRF,Th·:c o n s t r u c ţ i a c ă r u i a se vor folosicomponente fiabile de b u n ă calitate . R e ~ r i t o r la utilizareap,P AY3-8500 ln"cadrul unor astfel(je aplic a ţ i i . se impune u r m ă t o a r e a , ram a r c ă : AY 3-8500 este conceput s ă > genereze semnal TV conform · r t 0 r ~ melor care admit un n u m ă r de 625linii o f r e c v e n ţ ă a cadrelor de. 50Hz (cazul ţ ă r i i noastre, spreexem-plu). ' .

AY 3-8500 • 1, . d e ş i c o m p ~ t l b i t f u n c ţ i o n a l pil'1cU pincuAY:.3-8500,: r ă s p u n d e norme.lor TV .fnvigoare in Canada Statele Vnitealer Americii (525 linii f r e c v e n ţ a cadrelor de 60 Hz). Acest ' c i r c ~ j t trebuie deci evitat atit in c o n s ~ r u Q ~ ţ i a unui Joc TV, cît ş i ) n c a z u ' . l . J n ~ j generator ca acela prezentat. I'nfigura 2.. .

8/2/2019 Tehnium 11 1984


CALITATEA R E C E P Ţ I E I EMISIUNILORDETELEVIZIUN

Este lesne de î n ţ e l e s în zonele muntoase sau de deal

a c e a s t ă c o i n c i d e n ţ ă f e r i c i t ă estefoarte greu de realizat, fiind necesar

se f a c ă unele compromisuriacestea încep, de r e g u l ă , cu c o n d i ţ i ile de acces. Din aceste motive nutotdeauna calitatea r e c e p ţ i e i printranslatoare se poate încadra la calificativul excelent sau foarte bun.

De r e g u l ă , translatoarele sînt ins t a l a ţ i i automate f ă r ă perso'nal localde exploatare î n t r e ţ i n e r e . Supravegherea f u n c ţ i o n ă r i i acestora estea s i g u r a t ~ de - c ă t r e un punct local decontrol. In caz de d e f e c ţ i u n e sau Încazul a c t i v i t ă ţ i l o r de l ' n t r e ţ i n e r e revizie p e r i o d i c ă se d e p l a s e z ă la f a ţ a locului personalul unui centru zonalce are în g r i j ă un n u m ă r mai marede translatoare. Activitatea de exploatare î n t r e ţ i n e r e a translatoarelor este permanent c o n f r u n t a t ă cunumeroase probleme tehnice dea l t ă n a t u r ă , unele deosebit de difiR i 1 ~ ~ < f \ . p ~ s t e a , . s e 9 a t o r ~ a z ă . c e r i n ţ e l Q f te'fi'rrice . C0mpJexe,· . d i f i C l J l l ă ţ i l o f . de:a c c ~ s , .... mai'!:ales. rn . p e r i O ~ C l ~ t ~ d e . .sau 9u C o n p i ţ i i a t m q s ~ ~ r i c E l

(viscol, p l o i ) , d i s t a n ţ e i ~ i j z o I ă ' " fii l a ţ ă de z o n e l ' l o ' C u i ţ , ă , i m ! 3 0 r t a n ţ e i reducerii d u ~ a t e i ,intreruperilor înf u n c ţ i o n a r e ' , d . i j J c u l t ă ţ i l o r detransport la cote izolate al aparaturiide lucru etc.

Este important de m e n ţ i o n a t c ă Înperioadele de revizie sau î n t r e ţ i n e r e c u r e n t ă chiar la o i n s t a l a ţ i e detranslator de m i c ă · putere este nece-

a

Fig. 5: Diagrame s p a ţ i a l e de radial e; a - - radiator izotrop; b -:

dipol A/2; c - sistem radiant omn i d i r e c ţ i o n a l În plan H.Fig. 6: Modificarea diagrameiunui dipol plasat la diferite dist a n ţ e (a) f a l ă de un plan reflectant.Fig. 7: A n t e n ă u n i t a r ă de emisiesemipanou (a) diedru (b).

TEHNIUM 11/1984

sar transportul unui n u m ă r important de mijloace de lucru sau dem ă s u r ă control (acestea d e p ă ş e s c uneori de 10 ori volumul greutatea i n s t a l a ţ i e i translatorului propriu-zis).

PUTEREA E M I S Ă PUTEREAAPARENT R A D I A T Ă

Puterea unui e m i ţ ă t o r de televiziune (P) se m ă s o a r ă la intrarea Înfiderul sistemului radiant (Sistemulantenelor de emisie). Se c o n s i d e r ă ca putere e m i s ă , În cazul e m i ţ ă t o r u lui de imagine, puterea e f e c t i v ă cor e s p u n z ă t o a r e vîrfului impulsurilorde sincronizare. Puterea p ă r ţ i i desunet se m ă s o a r ă În a c e l ~ i loc(este o u n d ă c o n t i n u ă ) conformnormelor trebuie fie de 5-10 orimai m ! c ă (de 10 ori În cazul nostru).Revenind la partea de imagine, În figura 4 se pot vedea nivelurile nominale ale semnalului În unda modul a t ă . Este vorba de valori efectiveale tensiunilor de r a d i o f r e c v e n ţ ă ap u r t ă t o a r e i de imagine.

Puterea la palierul impulsufui des ţ i . q g e r e (putere În r e g j Q : \ I ' 1 l ~ . 9 . r ; u ) . e s ţ ~ 0,56 . P vîrf sincro,li:f . eraal11edie. de emisie va fi totH ••..... sub

I ! ; ~ p u t e r , a la negru. Da9$fim/ e'onsi'derEi i m p e d a n ţ a c a r a d f e r f t s t i C ă · a fi-d e r ~ f u i d e 75 n, P = U2175, de unde.U;;VP . 75. Deci În cazul unui€ I ' e m ~ ă t o r TV cu putere n o m i n a l ă Pn =\= ~ w . , tensiunea n o m i n a l ă În fi-l i : 1 e ~ i ' U va fi 1 225 V efectiv (Ia vîrfs i . n c r o ) ş i Un' 112 va fi vîrful instant ~ n , e u .camplitudinea sinusoidei purt ă t o a r e l p a n a l u l u i de transmisie1 732. V). In. caz d e g e f e c ţ i u n e (neadaptare),tensiunile ~ · i cresc maimult, punînd În. pericol integritatea

Ing. VICTOR SOLCAN

fiderului a altor ~ o m p o n e n t e dini n s t a l a ţ i a de emisie. In circuitele deanod sau colector ale etajelor finalejocul de tensiuni c u r e n ţ i este decîteva ori mai mare decît În fidereleadaptate. D a c ă mai a d ă u g ă m suplimentul de putere introdus departea de sunet, s o l i c i t ă r i l e devinmai mari.

Am insistat asupra acestor aspecte energetice deoarece pot sugera celor n e o b i ş n u i ţ ; cu radioelectronica marilor puteri m ă r i m e a solic i t ă ril or ca putere Î n a l t ă frecv e n ţ ă ce e x i s t ă În echipamenteleamplificatoarelor finale, În circuitele de i e ş ire la sistemele radianteale e m i ţ ă t o a r e l o r TV. Dincolo deacestea ne mai putem imagina solic i t ă r i l e mai mari În cazul e m ~ ă -toarelor de 20-50 kW benzileIV-V) cînd acestea cuplatecîte d o u ă sau trei pe un singur sistem radiantD u p ă cum se poate vedea, s t a ţ i i l e

principale TV de mare sau m i c ă putere nu pun numai probleme (inform a ţ i o n a l e ) de transfer nealterat alc a l i t ă ţ i l o r semnalului, ci probleme de vehiculare În c o n d i ţ i i eficiente sigure a unei puteri marisau importante de r a d i o f r e c v e n ţ ă foarte î n a l t ă . Efectele energetice Înunele cazuri de d e f e c ţ i u n e pot fi atîtde puternice Încît pot topi (distruge) p ă r ţ i importante ale instal a ţ i e i cum ar fi: tuburi amplificatoare de putere, circuite de i e ş ireformate din conductoare groasesau ţ e v i din cupru argintat, materiale izolante, fidere cu diametre ex

terioare ce ajung a fi de 6 ţ o l i , p ă r ţ i din i n s t a l a ţ i a de d i s t r i b u ţ i e a antenelor de emisie etc. Dar acesteefecte sînt, de r e g u l ă , limitate prindimensionarea c o r e s p u n z ă t o a r e ai n s t a l a ţ i i l o r de emisie prin mijloace automate de p r o t e c ţ i e dej o a s ă Î n a l t ă f r e c v e n ţ ă ( p r o t e c ţ iede u n d ă s t a ţ i o n a r ă ) utilizareaunor materiale profesionale cu prop r i e t ă ţ i c o r e s p u n z ă t o a r e puterilorf r e c v e n ţ e l o r utilizate.

Din motivele sus-amintite dinmulte alte c e r i n ţ e tehnice, problemele de calitate, stabilitate tehnologie a materialelor utilizate Îni n s t a l a ţ i i l e emisie sînt deosebitde serioase. In cazul s t a ţ i i l o r principale TV, d e f e c ţ i u n e a unei singurecomponente din miile existente .într-un e m i ţ ă t o r poate conduce la În

treruperi de emisie s i m ţ i t e de. sutede mii sau uneori chiar milioane detelespectatori. Pentru a reduce· astfel de riscuri, o parte i m p o r t a n t ă ai n s t a l a ţ i i l o r de emisie este de r e g u l ă r e z e r v a t ă .

Puterea aparent r a d i a t ă (PAR)m a x i m ă este de r e g u l ă mult maimare În c o m p a r a ţ i e cu puterea nom i n a l ă a e m i ţ ă t o r u l u i . Aceasta sed a t o r e a z ă faptului atunci cînd nereferim la PAR c o m p a r ă m puterear a d i a t ă pe anumite d i r e c ţ i i de antenele (sistemul radiant) unei s t a ţ i i deemisie cu un anumit tip de a n t e n ă de r e f e r i n ţ ă . Prima a n t e n ă de refer i n ţ ă este radiatorul (ipotetic) izotrop (vezi figurile 5 a ş i b), care ar radia puterea În mod uniform pe t o a t ă s u p r a f a ţ a unei sfere (din centrul ei)de r a z ă R. Raportul În decibeli între

densitatea de r a d i a ţ i e m a x i m ă aunei antene oarecare densitateala a c e e ~ i d i s t a n ţ ă R a radiatoruluide r e f e r i n ţ ă , la a c e e ~ i putere inject a t ă , se n u m e ş t e c î ş t i g u l anteneidate f a ţ ă de antena i z o t r o p ă , iar puterea a p a r e n t ă r e z u l t a t ă se nu-

putere De re-in cazul

unde metrice decimetrice, comp a r a ţ i a se face cu PD-ul maxim al 'unui dipol În 'A/2 În. care se i n j e c t e a z ă ; : a c e e a ş I putere, Iar puterea apa-!r e n t ă r a d i a t ă În acest caz se not e a z ă PAR. În concluzie, PAR-uleste rezultatul c o n c e n t r ă r i i energieiradiate pe anumite zone ale s p a ţ i u lui, În cazul nostru spre zona de serviciu Î n c o n j u r ă t o a r e . Efectul conc e n t r ă r i i eficiente a puterii reldiatepe anumite d i r e c ţ i i se n u m e ş t e . c Î Ş tigul sistemului radiant (sau uneorinumai al unei antene) f a ţ ă de rad i a ţ i a m a x i m ă a dipolului pe aceled i r e c ţ i i . Efectul d o z ă r i i c î ş t i g u l u i pediferite d i r e c ţ i i d u p ă o a n u m i t ă diag r a m ă c o n s t ă În Î m b u n ă t ă ţ i r e a cond i ţ i i l o r de "iluminare" cu semnal azonei de serviciu (vezi figurile 5b5c). N e c e s i t ă ţ i l e zonelor de serviciuimpun deseori ca respectiva concentrare de energie fie, de reg u l ă , sub orizontul amplasamentului de emisie t o t o d a t ă s ă nu fie dif u z a t ă uniform În planul orizontal sauvertical, ci În f u n c ţ i e de d e p ă r t a r e p o z i ţ i a În relief a l o c a l i t ă ţ i l o r În c a u z ă , d u p ă o a n u m i t ă d i a g r a m ă de r a d i a ţ i e . C e r i n ţ e l e de d i s t r i b u ţ i e diferite se impun de multe ori atît În planuri orizontale, cît verticale. Se poate vorbiastfel despre holograma unui sistemradiant (diagramele totale s p a ţ i a l e ) . Mijloacele de proiectare realizarea unor diagrame sau hologrametime la sistemele radiante TVdeosebit de laborioase foartegreu de reglat verificat prin mij-loace tehnice simple.

sistemelor radiante, d u p ă am v ă z u t , poate fi exprimat În

tensiune (cîmp), În putere sau În ambele feluri În decibeli. D a c ă ne referim la putere, se pot realiza c î ş t i g u r i (G) de ordinul zecilor sau sutelor deori, iar PAR-ul În aceste cazuri rez u l t ă din produsul dintre putereas t a ţ i e i ş i c î ş t i g u l În putere, PAR = P.G. Deoarece c î ş t i g u r i l e foarte maripresupun î n ă l ţ i m i mari de d e s f ă ş u rare a antenelor pe pilon; În anumite cazuri pot a p ă r e a i n s t a b i l i t ă ţ i Înzona de serviciu d a t o r i t ă Îngustimiifasciculului radiant factorilor atmosterici, se r e a l i z e a z ă un compro

mis Între c î ş t i g u l maxim putereae m i ţ ă t o r u l u i folosindu-se mai frecvent un G maxim În putere de ordinul zecilor.

DIAGRAME DE R A D I A Ţ I E Ultima parte a ull,ei i n s t a l a ţ i i de!

emisie TV este sistemul radiant (antena), prin intermediul c ă r u i a energia c u r e n ţ i l o r . m o d u l a ţ i de Î n a l t ă f r e c v e n ţ ă r e u ş e ş t e se d e s p r i n d ă de conductoarele metalice ales t a ţ i e i se r ă s p î n d e ş t e În · s p a ţ i u sub f o r m ă de unde radioelectrice.Modul de difuzare a puterii radianteÎn s p a ţ i u , d u p ă cum am mai amintit,nu se face la voia Î n t î m p l ă r i i , deoarece este vorba de o energie foartep r e ţ i o a s ă , Î n n o b i l a t ă În proceselece se petrec În e m i ţ ă t o a r e . De reg u l ă , În

cazulr e ţ e l e i

terestretrimi

terea energiei deasupra orizontuluiamplasamentului nu f o l o s e ş t e la nimic, r a d i a ţ i a unei puteri mari spreobstacole naturale apropiate ( m U n ţ i ) nu trebuie fie a c e e a ş i ca pe d i r e c ţ i i deschise la d i s t a n ţ e mari sau cîmpie,deoarece ar fi o r i s i p ă ş i ar favorizareflexii s u p ă r ă t o a r e . Nu de p u ţ i n e orise cere dozarea puterii În plan vertical pentru a se acoperi locu ri sau loc a l i t ă ţ i situate la baza cotei s t a ţ i e i saupilonului suport al antenelor. Dina c ~ ţ motiv, În cazul ( ) r i c ă r e i s t a ţ i i deemiSie nu este vorba de o s i n g u r ă ant e n ă , ci de un ansamblu de antene tipcu o s t r u c t u r ă s p a ţ i a l ă relativ complic a t ă , astfel Încît o i m p o r t a n t ă partedin puterea d i s p o n i b i l ă s ă fie d i r i j a t ă cu p r e c ă d e r e pe d i r e c ţ i i l e În prop o r ţ i i l e impuse de zona de serviciu.

Proiectarea, realizarea controlul structurilor s p a ţ i a l e ale sistemului radiant ale geometriei volume-lor invizi bile În esteenergiacu structura

8/2/2019 Tehnium 11 1984


1,5/4,5V PXEAMPLlfll:ATIIKOhmmetrele u t i l i z e a z ă anumite

tensiuni de alimentare pentru diverse game ale valorilor rezistoarelor. Un mod de o b ţ i n e r e a tensiuniide 4,5 V dintr-o baterie de 1,5 Vestea r ă t a t a l ă t u r a t .

Piesa p r i n c i p a l ă este transforma-

torul care are un mic miez recuperat de la transformatoare de cuplajsau i e ş i r e . Î n f ă ş u r a r e a 1 ,are 500 despire ( p r i z ă la 100), iar î n f ă ş u r a r e a 2are 330 de spire, ambele CuEm0,12.

RADIO, 5/1984

~ o o ~ ~ ~ ~ ~ o o ~ 1 2 x m ~ 1 9 III,

. - II D ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ iZ. [ 4 ~ 1 0 0 - ' - - - - - - - ' - - - ,

beii C2: ~ 7 ! J +

10+j1O,u

I R1

I'ftk

11 12

Elementul de b a z ă al schemei s ~ ~ 2 C7 .. .. ..

este circuitul integrat A 202 0, pro- S O I J Ţ car c"9fdus R.D.G. Asemenea i n s t a l a ţ i i sînt . J . . . 4 / 7 ~ 0 9 1 . foarte utile În transmisiuniie SSB.

FUNKAMATEUR,3/1980

Montajul secator de niveld i o f r e c v e n ţ ă . diodelor s e m n i f i c ă 2,2 V:5,:; V; 6,6 V; 7,7 V. D a c ă montaîul

22-u

J"KAZl2

ca indicatorla bornele

; 3; 7; 10

AMATERSKE RADiO, 5/1983

Acest preamplificator poate fi uti- Lg = 10 spire, toate CuEm 0,3. Bobi-lizat În benzile IV V de televiziune, nele au diametrul 8 mm.dar numai cu tranzistoarele indi-cate. Ls = 2 spire CuAg 0,8, L6 = RADIO TELEVIZIA12 spire, L7 = 2 spire, LA = 2 spire, ELECTRONICA,2/1984

NEXATIIKconstruI zareacu frec- d o u ă

stabili-

sÎ nt asigurate de1 N 4148.

JAPAN RADlO,i'/1980

1-100,u$

-V Y;O}mvf

TEHNIUM 11/1984

8/2/2019 Tehnium 11 1984


160

o O

rn

f€m 8·

..:1'

2065

"...

o

TEHNiUM 11/1984

CONTOR TRIFAZATCU DUBLU TARIF

DUBLU INDICATODE MAXI

90-

70

I

RE

ore de vÎ rf ore ncun,, , , , . , ," , ,

consumate, precumc o n s u m a ~ o r u l u i de a se Încadraterea s t a b i l i t ă d a t o r i t ă fului ce sed e p ă ş i t ă la oreleastfel la aplatizarea dincurba de s a r c i n ă a sistemului energetic n a ţ ional.Dintre datele tehnice ale aparatului

m e n ţ i o n ă m : • tensiunea n o m i n a l ă : 3x100 V,

prin transformator de m ă s u r ă , sau 380/220 V direct;

• curentul nominal: 1A; SA, printransformator de m ă s u r ă ;

• f r e c v e n ţ a de lucru: 50 Hz;• clasa de precizie: 1; 2;• tensiunea de lucru a micromoto-

rului, releulu; de comutare a ceasului de comutare: 100 V, respectiv 220 V;

• accesorii: ceas de C'bmutare CPAzz 2/2.

61

. ,r--,'"

00r-

Lt'\ -,

B

GABARITNTOR

23

8/2/2019 Tehnium 11 1984


BORCAN GABRIEL - Romanr e c o m a n d ă m c o n s u l t a ţ i

ultimele scheme de osciloscop publicate.G H I T Ă RADU - B u z ă u M o n t a ţ i un PCF82. Rezistorul R9

este cuplat la cursorul lui R8. Redresor de 250 V am publicat.SI MON I OSIF - j ud . T i m ' ş

Pentru o b ţ i n e r e a unei a u t o r i z a ţ i i de radioamator l u a ţ i l e g ă t u r a întîi cuRadioclubul J u d e ţ e a n T i m i ş . CUCOANES GH. - G a l a ţ i

Tuburi pentru " R u b i n ' : : 1 0 ~ g ă s i ţ i În magazine sau la ateliere. In magnetofon sînt contacte imperfecte.TOT CONSTANTIN - O r ă ş t i e

Oricare ar fi tipul antenei, calitatea r e c e p ţ i e i depinde În mare

s u r ă de forma reliefului. Antena opt i m ă pentru dv. r ă m î n e tipul Vagi.B R E A H N Ă CONSTANTIN - RomanLa televizor v e r i f i c a ţ i valorile ten

siunilor de alimentare etajul finalvideo. Bobina de a n t e n ă are 75 despire.BOGEANU VICTOR - jud. VilceaV e r i f i c a ţ i tubul PFL 200.

PERECSENYI ZOLTAN - OradeaC o m u n i c a ţ i i i e prin s a t e l i ţ i i de tele-

IIIII

c o m u n i c a ţ i i se fac la f r e c v e n ţ e foarte mari (10-12 GHz), a ş a aparatura nu poate fi c o n s t r u i t ă î n c ă de amatori.BAES CIPRIAN - OradeaD e o c a m d a t ă nu d e ţ i n e m schema

de c o n s t r u c ţ i e a unei antene parabolice.C Ă R A R E CRISTIAN - G a l a ţ i Este dificil s ă t r a n s f o r m a ţ i televi

zorul "Temp" 6 În osciloscop.CHETEZ ILIE - B a l ş

Un videocasetofon are sistemulmecanic de citire a benzii foartecomplicat. Sistemul electric este relativ simplu.ALEXE LIVIU - jud. Prahova

Sursa de alimentare a egalizoruluinu are stabilizator. Consumul estede ordinul zecilor de miliamperi.Puterea a p l i c a t ă la intrarea orgii delumini este m i c ă . ALEXA MIHAI - Galal lV e r i f i c a ţ i tensiunea de alimentare

la i e ş i r e a redresorului. C u p l a ţ i Înplus condensatoare de filtraj zgomotul se va reduce.

MOISE IOAN - T i m i ş o a r a C ă r ţ i pentru constructorii amatoriîn domeniul electronicii e d i t e a z ă Înspecial Editura "Albatros" ( C o l e c ţ i a Cristal). Ca o b ţ i n e ţ i unele exemplare, r e c o m a n d ă m l u a ţ i l e g ă -tura cu l i b r ă r i a "Cartea prin p o ş t ă " , str. Vulturi 31, sect. 3, cod 74123,B u c u r e ş t i . În curînd Editura "Albatros" va publica "Practica electronistului amator".

IIII

fU. R4200 .510

IIIIIIIIl, f

If

+1,2B+ ca

10,0R66.Bi<

PARASCHIV C. - Piatra NeamtDefectul este complex. Nu poate

fi remediat prin p o ş t ă . ALEXE MARIUS - Caracal

Nu ş t i m ce se poate r e c e p ţ i o n a Înzona dv. Tub ECH81 se poate cump ă r a de la magazine (eventual laDIODA). Casetofonul dv. nu poate fimodificat În stereo.TODORAN EUGEN - T o p l l ţ a

Televizorul nu este construitr e c e p ţ i o n e z e programele radio UUS.In radioreceptor trebuie verificat regimul de f u n c ţ i o n a r e a etajului final

a udio - acesta c o n s u m ă În scurttimp bateriile.DINA DANIEL - C o n s t a n ţ a

Dunga a i b ă provine de la etajulbaleiaj v e r t i c a l ă ; v e r i f i c a ţ i tubul 6 0

3.P A S C O T Ă CONSTANTIN - jud.C a r a ş Severin

Tubul electronic PL 500 nu poatefi Înlocuit cu tranzistor. Tubul 1T11 Padmite o tensiune i n v e r s ă de 20 kV.Imaginea se m i c ş o r e a z ă pe v e r t i c a l ă din cauza amplificatorului final baleiaj cadre.UNGUREANU LIVIU - P a ş c a n l

Schema lui Maiak 205 nu estei d e n t i c ă cu a lui Maiak 203.

La receptor L1 are 75 spire, iar L2

are 10 spire.HIMESCU VASILE - Slobozia

Bîzîitul apare din cauza f i l t r ă r i i insuficiente a tensiunii de alimentare.ROBU MIHAI - jud. Neamt

Tranzistoarele BF 245 se producÎn ţ a r a n o a s t r ă . P o t e n ţ i o m e t r e l e 10-garitmice nu pot fi înlocuite cu pot e n ţ i o m e t r u liniar. Nu d e ţ i n e m datele bobinelor de la casetofon.FILIMON B. - B u z ă u

CDB400 are 4 p o r ţ i Ş I . Nu p u t e ţ i Înlocui tranzistoare TUJ cu unul bipolar. Radioclubul B u z ă u are telefo-

+

CiO.., 10.0

nul 33957.M Ă R G Ă R I T RADUSelectoare UIF se ......"' ......,,., ...

gazine. Modul de cuplareci nescop este fi xat de uzinastructoare.S L Ă N O I U GABRIEL - A r a d ;

Vom publica r e ţ e t a , s c ~ r n a n ~ ' J A V Ă D A N I F. - B r a ş o v ' , '.1'A s c u l t a ţ i cu o c a s c ă semnalul.de'

d e t e c ţ i e v e d e ţ i c f a c ă acoloapare distorsionat. Prin pUi=lcte cucasca se poate determina apoi îf1'amplificatorul AF ce element Ş Î - : E t I

modificat valoarea. ")La televizor v e r i f i c a ţ i întîi alimeA..1tarea.DELEANU Ş T E F A N - B u c u r e ş t i

Orice Înlocuire de piese la un amplificator trebuie e x p e r i m e n t a t ă adus amplificatorul la parametriid o r i ţ i . Amplificatorul de a n t e n ă !acare r e f e r i ţ i a fost experimentatcu BF173 nu ş t i u d a c ă poatef u n c ţ i o n a cu rezultate bune plantind BFY90.T r e c e ţ i eventual pe la r e d a c ţ i e . C O C O ş CRISTIAN - UrziceniNe e x p u n e ţ i o p r o b l e m ă de la

cursul de f i z i c ă ne c e r e ţ i explicaţ i i la componentele schemei (Amplificator din Culegere de problemede f i z i c ă , e d i ţ i a 1983).V ă s u g e r ă m d i s c u t a ţ i a c e a s t ă

p r o b l e m ă ' În c l a s ă , î m p r e u n ă cu

profesorul; poate interesa pe a l ţ i colegi.

Piesele electronice nu se identif i c ă d u p ă desen, ci d u p ă un anumitcod format din litere cifre. Dreptunghiul di!"J scrisoarea dv. nu ş t i m < i a c ă este d i o d ă , transformator, oc a r c a s ă sau pur simplu o f i g u r ă g e o m e t r i c ă .

I.M

el MIIU\LJKt K2 H2Hi

KT3156 , KT56tl

; 1<3

1<T3685M

are frec-455 kHz. De-

fi atîtdintr-un alimentabine

Tehnium 11 1984

Documents

Transcript of Tehnium 11 1984