1984 - Start Spre Viitor nr.5

16
7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5 http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 1/16  NULV MAI 984 Dir sum ar E L E C T R O N I C Ă MO ELISM U T O M T I Z Ă R

description

Revista tehnico stiintifica a pionierilor si scolarilor, editata de Consiliul National al Organizatiei Pionierilor

Transcript of 1984 - Start Spre Viitor nr.5

Page 1: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 1/16

  NULV

MAI 984

Dir

  sum ar

E L E C T R O N I C Ă

M O E L IS M

• U T O M T I Z Ă R

Page 2: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 2/16

. - . · ~ : _ - . ;

~ - - : ~ · ~ . _ - . - . . .

'

'

· . . . .

. • . _._ .-

·-

p

1O N 1E R 1

~

-: . ·-: _ - -. , ,

..

RAMP DE LANSARE · ..

In aceste zile,

cind

intregul

popor

i n t i m p i n ă cele d o u ă mari evenimente

ale anului - aniversarea a

40

de am de la revolutia de eliberare s o c i a l ă

nationali,

a n t i f a s c i S t ă

antiimperialista de la 23 August 1 9 « Congresul

ai Xlll-tea a

partidului.

p u r t ă t o r i i

cravate r o ş i i cu

tricoiOt" r ă s p u n d prin

fapte

concrete

de

m u n c ă i n v ă l a t u r a minunatefor conditii ce re-au

fost

create

pentru a se fonna

ca

oameni utili s o c . e t a ţ i i . l a implinirea a

35

de . . ; de

a

c o n s t i ~ i r e a

p r i ~ o r

d e t a ş a m e n t e

de

p 1 o n ~ i

din

tara noastra, pasionati

tehmCJr

se

prezrnta cu un bogat

patmares

de impliniri

in domeniul creetiet

tehnice, r e a l i ~ ă r i ~ prefigureaza o ampla intrecere pentru participarea

cu

lucran

cn

mat ongmafe, de mare utilitate, Tn etapa repubetcana a c:onc:ur

s

ului

..Start spre viitor". P r e z e n t ă m

in c e a s t ă

p a g i n ă citeva dintre realizarile

SI preocuparile pionierilor tehnicieni din u d e ţ e l e A r g e ş

C a r a ş - S e v e r i n

Dim -

bovita Mehedinti. '

1

geniozitate

c u t e z a n ţ ă

Pionierii a r g e ş e n i - d e t i n ă t o r i a1

unor

locuri f r u n t a ş e in e d i ţ i i l e pre

cedente

ale concursului

republican

.

Start

spre vîrt:or '

- a s p i r ă

la

ac

tuala editie la citeva pcermi. Speran

tefe

lor

sînt

argumentate

de origina

litatea

ideilor

pe câre le-au materia

lizat in

l u c r ă r i

peo cit

de

ingenioase

pe atit de utile.

la Casa pk)nierilor ş o i m i l o f pa

triei

din Topoloweni

, in

cadrul cercu

u de radiote&egrafie, sub bfrurna

rea c::onducâ1otutui de cen: Corneliu

C i r c l u m ă n s c u . . montare

lor

elactJonice au realizat un

Alc.p

tDr • • •IC ra<tio minialurizat

10

banda de 3,5 MIZ unul in ba.w

de 7 fl8 Iz. Cofegii lor de la ce rcuJ

"

de

m e r : : a n i c ă - a J t o c a r t w i

flnatizeaza

un mecanism de

distributie

pentru

Dacia t 300 a c ă r u i utilizare COil

duc:e ra eoonornie de

comtMrlibit

.

Tot ta acest cerc a

fost

proiectat

e x e c u t a t ă

o Mflnl de croit I.INIIr·

u l l

pentru

atelierele

miel ale

in

dustriei textile.

la Casa

pionierilor ş o i m 1 l

patriei din Curtea

de

A r g e ş au fost

executate l u c r ă r i cu un grad ridicat

de

ingeniozitate.

de

unde caracte

rul

oarecum de

a n t i c i p a ţ i e

Este

vorba de

Ma$ina

expertmentali cu

proputste efectroctnetlci ,.Start

28811 . Realizatorii

o definesc

drept

vehiculul viitorului pentlu

distant

.-.

medii sa.atte. infocuind c:ombustl

bilul

pe a z ă de petrol cu c ţ i o n a r e a

e t e c b i c : ă awînd posibititatw:a re

w p e r ă r i i

energiei

de- friilate..

un

deosebit

inteles

se

va bucura Mo

t o c ~ A l o i u l • ' M . . c s ~ o o •

destinat

e f e c t u ă r i i

unor lucrari agricole alt

mental

c:u

biogaz benzlna.

In

obiectiv:

APLICABILITATEA

La Casa poniezilor

ş o i m i l o r pa

triei din

G i \ l i e ş t i judetul

Dimbovita.

ptOnierii

memtwi

ai

c:en:urilof

te

h

nice se a f l ă in

p t i n ă

e t a p ă de f i n a l

zare a

l u c r ă r i l o r

pe care le au

reali

zat in

C"l"ul

concursului .,Start spre

D u p ă ce i-am va21d

la

lucru

pe

etec:trUi'licii,

modEiis

RIUIUi.

camr-.gau ne- i im

ctat seama

c:a numitonJf COfntln al IUctarifor

esae a p l i c a b i G ţ a l e Q . utilitarea in cere

ma; d i ~ ~ e ~ ~ s e

cbtsenii atit

din

proce

sul

instaucti• educatiw

cit din act;

~

•clNmico-s«h'e..

A

Plitnr:la

Riua.

Adriatta Voinea,

Cristian

Badea,

Radu

Ioana Enache.

pe

e i b ' ţ i membri aa

c:erc:ului d e ~ r a d i o ~

ca1r:11 rea de activitate Aun tia \linti

tesocu i i n d n . w n ă

in

finalizarea recep

loruU radio cu

pornire

prin

SlliiiZOt

e * t e de U m i n ă . ispozitivului de

mâsur.uea C O I I t i m d t ~ Wc:uil or

in1primae

.. . _

pentru

e s ~

rea n o ţ K n b de elecllonica in cer

c:urille

7 •

Concomi-

tent

cu

activitatea

p r a c t i c ă se are

in

w

lk se

stimulalea

inlelc

sufut

hl(.i

de o ţ i u n i l e ll&oeetice. pentru

rea unor

bogate

~ din do

meniul

electronicii

_

Concursurile

.Cine ş t i e

e l e c b C H l i e ă . , c î ş t i g i " , Of'

garNZ:al e

inbe membrii grupdOr

de

actitillllt 5 • • d«mmlit a fi

ef.ciuta

cai de a . , . t t ă ( i l o r

dn

do

meniul eiectronicii_

De Wl d&osetlit illleces

se .

bu

cura

ctes.;gw una dir:Cie luaar1e

c e , ~ _ .

de modtfi IWoL

F . worba de

~ p a

p o ~ t a t o i l ă

pentru

stlopit

pomii in zonele gleU a c : n : s i b i ~

Conduc::ilorut de cete Nie Marin, îm

p r e u n ă

cu

pionierii

realizatori

ş H i u

propus c:a aoeae deosebit de utila

lucrare fie r e a ' i z a t ă prin utilizarea

in

cea

mai rna.e parte a mzteiZalr:lol

Sll••artSamblclor

r e c o • d ~ i o m te

tteJnbrii ceu :ub de

IRO Ir:li5m sint

a*>ri i

unor

inspirate mil'Ctlete de

acUHMtz le tachele dar

in c e t a ş t

timp ai

unei

lua ari de

larg io

1ll:

res:

clrijatoil

uti f iw des1k

11

i n p t a ş

ti

1 ii i n g r ă ş ă m i l : l l e l o r pe l ennr i e

llglk:ote

-

Dicec:bul

C a • i pionierilor

ş o t

Riib' pabiei. praf. Aolin S'Canesc:u.

ne

p r e : z i c s l ă

o

IUcran

dEosebit

de

o d g i n a l ă

abac:tid a pionierilor de

fa ceta.l de tapisetie_

Ei

vor finaliza

penbu .Jil i u 2f1I.Xr o tiJsin ie de

clsaaensiuni

mari pe care au intiru

..

~ C i o c : â C i a "

c:ae se impune

pnn :ne

a;JAt de pxa pe ea te o t ~ i i l

României

i l

traiSftlit

tuiUror

• f i o r

lumii

2,5Vj0,3A

Q

b

. - 

2 e S T A A T

V I I TOR

2XAC180

Pasiune

-

omuna:

Fizica

Cine sint pasionatii? Membrii

cer

cului de f i z i c ă de la Ş c o a l a generala

nr. 4 din Drobeta-Tumu Sevenn.

Prin ce

se

manifesta pasiunea aces

tora? Sint numeroase dispozitivele

__aparatele r e a l i z a t ~ in cadrul actiu

nii permanente ce vtzeazâ autodota

rea cabinetutua

ş c o l a t , d u p ă

cun ac

tMtatea

de

cercetare nu

c u n o a ş t e

Autodotare

Ş I

cercetare

La liceul pedagogtc din Caranse

b e ş ,

cu

o

perseverenta

d e v e n i t ă

tra

d i ţ i o n a l ă

pionierit

tehnicieni,

a l ă t u r i

de

colegii lor din clasele mari, sint

p r e o c u p a ţ i

de realizarea uZlOf apa

rate,

dispozitive, instalatii

cu

u t i t r z ă r i

murtiple in laboratoarele

de

f i z i c ă .

chimie. biologie

.

De la

difectorui ,._

ceuJui. prot. Virginia

Ardeleanu

.

a f l ă m

c:â au10do&aAs

repJeZjnta

o

preocupare

de

prii'\

ordin.

a ş a exph

c:indu-$e cum a fost posibil

sa

se

realizeze taboratoare dotate cu mtj

-

Cititorii

construiesc.

cititorii propun.

Felibu

pionieii

care

ww

âwte

alfabetul Mone. etewt Slancu Ma-

-

3V

+

\3 - • • •

.ca •ri<::ilili

de

ps l i

11•7

OI la

-

ale

de

ccm .ric ş t i i u c - l i c

z

le

in ş c o • i . La ap:c)lli'C

din acest an. l u C t ă r i l e .ar

llematici generali .FIZica in

rea

unor f ~ din n a

curind va

fi tesminatâ

c o

aparatului destinat

m a g n e t i z

- r ee .l iz at d u p ă s c h e

revisla ..

Start

spre viitor. C

rul acestuia o parte dintre

cercului de ş t i i n ţ e l e naturi

dia i n f l u e n ţ a apei magnet

pra

~ · dezvoUarii

Dintre

p r e o c u p ă r i l e

mcercului mai amintim rec

bateriilor uzate,

r e z o l v ă r i l e

bleme.

dezbatenle cu teme

meniul fiz1cii ca realiza

numere

din

revista cercul

vers

XX '

. Numarul

primit

redactie se o r e ş t e a

fi

prin

tematica un argument

in

pasiunii pentru f i Z i c ă a p

de

la

a c e a s t ă ş c o a l ă .

loace audiovizuale instala

cele mai moderne. lnstaJatia

viziune

cu

circuit

inchis

a f

zata

in

mare parte prin fort

BeYii sint antrenati

intr-

n e n t ă

activitate

de

cercetar

tatele pasiunii

s t r ă d a n i e

cind obiectul WlOf c o m u n i c ă

siunile organizate periodic

d e

ltceu.

o r a ş judet.

intr-un

asemenea contex

resc ca a b s o l v e n ţ h acestui

se

integreze rapid in ritmu

procfuc:tiw, sa d e v i n ă bun

l i ş t i conttnuind de fapt sa I

domenile in care $i-au con

siunile inca

din

anii pionier

gtnea i prezinta

la

lucru

dintre

pionterii tehnicieni d

ceuf

Aedagogic

din Caran

rius.

de &a

l.iceuf

~ G r i g o r e

dr escu- din

T N g o v i ş t e . iud.

v i ţ a . propune un genezatu

pentru

ă w ă c n a

lelegcafiei

Tranzisaollllelll T

 -

T

2

afeseslk a t r ă l l iuc wa cm:u

lant asi-abil

Modul

de t u n c ; ţ i o o a r e

Prin

at inga•

c:u

•k

;,<lu

tacaeklr a - b (care

constih

puiAtlfUI)

10nut

din c a s c ă

rupe - apt'Îf lde beeuf.

Uootaiu'

poate

fi folosit

naacor- de a u d i o - f r e a e n t ă

ltstwea c:Pc:uiteloi de j o a

venta

u......_,_._ •

.._.."""" C:ompofler'.ee4'n 3

ade in de princ:ipiu

ralorufui.

in

locul

baozisloareilrK

AC

fi

tolosfle wrnetoarele

tran

8C327.

BC328. 80136.

BOMO

etc

_ (illegtrea t ipului

21510f in b'oCtie

rea beeului folosit)-

Page 3: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 3/16

 

ROMANIA

PE DRUMUL

MARILOR

ÎNFAPTUIRI

La

s f î r ş i t u l lunii

aprilie,

t o v a r ă ş u l

Nicolae

C e a u ş e s c u

secretar general al partidului

p r e ş e d i n t e l e Republicii, s-a întîlnit în cadrul

unor

vizite

de lucru cu

oamenii

muncii din

j u d e ţ u l

Constanta din

mari

u n i t ă ţ i

indus-

triale ale Capitalei. Vizitele au constituit

noi

prilejuri de

a analiza la

f a ţ a locului posibili-

t ă ţ i l e

existente pentru

sporirea

c o n t r i b u ţ i e i

marilor citadele

m u n c i t o r e ş t i la realizarea

unei noi c a l i t ă ţ i

a

muncii

a

v i e ţ i i

în

toate

domeniile

-

obiectiv fundamental

trasat

de

Congresul

al XI

l-I

ea al partidului

pentru

acest

cincinal.

Dialogul t o v a r ă ş u l u i Nicolae C e a u ş e s c u

cu

f ă u r i t o r i i

de b ţ m u r i materiale, cu

repre-

z e n t a n ţ i

ai

conducerii ministerelor centra-

lelor industriale de profil cu s p e c i a l i ş t i , con-

stituie

o e l o c v e n t ă ilustrare a p r e o c u p ă r i i

constante,

s t ă r u i t o a r e

a secretarului general

al

partidului de

a

examina stabili

c ă i l e

m o d a l i t ă ţ i l e pentru

indeplinirea in cele

mai

bune c o n d i ţ i i

a

planului n a ţ i o n a l

-

unic de

dezvoltare

e c o n o m i c o - s o c i a l ă

a României

pe 1984. O

a t e n ţ i e

d e o s e b i t ă a

fost a c o r d a t ă

c r e ş t e r i i p r o d u c t i v i t ă ţ i i muncii r e a l i z ă r i i

exemplare a

sarcinilor cuprinse in progra-

mele prioritare privind ridicarea nivelului

• Printre premierele tehnice cele mai recente

ale industriei noastre

se n u m ă r ă

transformatoa

rele de tip uscat de 20 000 V necesare metroului

b u c u r e ş t e a n . O b ţ i n u t e

pe

baza

unei

c o n c e p ţ i i

ori

ginale

a p a r ţ i r i n d

s p e c i a l i ş t i l o r de la Centrul de

c e r c e t ă r i

ş t i i n ţ i f i c e inginerie

t e h n o l o g i c ă

Eieo

troputere Craiova, cu materiale izolante indi

gene

noile produse

r o m â n e ş t i

au p e r f o r m a n ţ e

tehnice

f u n c ţ i o n a l e

comparabile cu cele exis

tente

pe

plan mondial. Prin asimilarea acestui tip

de transformator

se e s t i m e a z ă

reducerea impor

tului anual cu circa 15 milioane lei, în cadrul

lntreprinderii Metroul  B u c u r e ş t i .

• Tractorul U-1010 -

c ă r u i a

i

se

mai spune

tractorul Iim

z i n ă

- este cel

mai

recent

modern produs al întreprinderii de specialitate

din

B r a ş o v .

El se

r e m a r c ă

prin p e r f o r m a n ţ e ni

vel de tehnicitate ridicate, prin raportul optim ob

ţ i n u t

de proiectare intre putere consumul de

combustibil, ceea oe a

f ă c u t

fie solicitat de

pe

acum de firme intreprinderi din 15

ţ ă r i ,

printre

care

se n u m ă r a

S.U.A.

F r a n ţ a ,

Canada Noul

tractor este destinat atît -agriculturii cit tran-

tehnic calitativ

al

produselor

c o r e s p u n z ă

toare c e r i n ţ e l o r

economiei

noastre n a ţ i o n a l e

e x i g e n ţ e l o r la

export

reducerii consumu-

lui de

materii

prime

materiale, energie,

combustibil

m a n o p e r ă .

Vizitele au

avut

loc

în

atmosfera de m u n c ă

i n t e n s ă , i n s u f l e ţ i t ă ,

pe care

intregul popor

o

d e s f ă ş o a r ă

pentru

.

îndeplinirea cu

succes a

ORIZONT

TEHNICO STIINTIFIC

sportului, tractind remorci,

cu

viteze

pina

la 30

km

pe

o r ă .

Tractorul este dotat cu o

m o d e r n ă

ca

b i n ă r e a l i z a t ă

d u p ă criterii ergonomice, care dis

pune de radio, de sistem de

v e n t i l a ţ i e

de n c ă l

lire.

• l n programul de f b r i c ţ i e al. l ntreprinderii

mecanice din Roman, care cuprinde e x e c u ţ i a de

strunguri carusel

c o n v e n ţ i o n a l e

cu c o m n d ă

n u m e r i c ă

cu cap revolver

sau

cu magazie de

scule într-o g a m ă

v a r i a t ă

(ou mari

p o s i b l l l t ă l i

de·

combinare a diverselor elemente f u n c ţ i o n a e

constructive

in

peste 2 000 de variante tipodi

mensluni)

se a f l ă

aceste

s ţ r u n g u r i

carusel care -

planuiui

pe

1984

an

h o t ă r î t o r

al

cincinalu

pentru

o b ţ i n e r e a unor

r e a l i z ă r i

cit mai m

in

cinstea

celor d o u ă importante

ev

mente: a 40-a aniversare a

r e v o l u ţ i e i

de

berare

s o c i a l ă

n a ţ i o n a l ă

a n t i f a s c i s t ă

a n t i i m p e r i a l i s t ă de

la

23 August cel

de

XII

1-lea

Congres

al Partidului

Comunist

mân.

pentru

c a l i t ă ţ i l e lor

deosebite

au

fost dist

anul trecut (1983) cu · premiul Traian Vuia

Academiei A.S .

R.

Aceste strunguri sint

m a ş i n

nelte universale cu

c o m a n d ă n u m e r i c ă

de co

rare destinate,

în

special,

p r e l u c r ă r i i

pieselor

r e v o l u ţ i e cu profil curb

~ i .

de asemenea cu

e a ş i

e f i c i e n ţ ă , p r e l u c r ă n i

pieselor cu profil

tangular etc. Echipamentul de

o m a n d ă n u m e r

este

de

f a b r i c a ţ i e r o m â n e a s c ă

de

tip

NUMER

331M cu c o m n d ă

n u m e r i c ă

pe

d o u ă

axe. Cu

cesorii speciale, strungurile sint dotate cu

a p

tori fixe sau mobile ale platoului, cu

i n s t a l a ţ i

r ă c i r e

cu transportoare de

ş p a n .

• ntreprinderea de Echipamente Periferice

IE

PER

- din B u c u r e ş t i

e x e c u t ă

pentru teletr

misia de date legate direct

sau

la

d i s t a n ţ ă

la

culatoarele numerice o

î n t r e a g ă

familie de di

zitive de

a f i ş a r e

alfanumerice. Echipamentul

numeric semigrafic de tipul DAF

2010

(fot

este unul dintre cele

mai

dezvoltate echipam

din

a c e a s t ă

familie avind o

s t r u c t u r ă

cu micro

cesor care permite introducerea. prelucra

transmiterea

r e c e p ţ i o n a r e a i n f o r m a ţ i i l o r .

2010

a fost utilizat cu succes

in

exploatarea

b ă n c i de date, in o p e r a ţ i u n i de plata imPQzi

editarea facturilor, calculul salariilor etc. l n

l a ş i timp

î n s ă

echipamentul are o l a r g ă utili

in

conducerea unor

p r o c e ş e

automatizate.

fel

el poate

fi

folosit

tn

conducerea

c e n t r a l i z a

r e ţ e l e l o r

energetice n a ţ i o n a l e ca

in

centrel

a u t o m a t i z ă r i

din Industria c h i m i c ă m e t a l u r g i c

minien\.

S T R T

S P R E V TOR e

Page 4: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 4/16

~ ~ ~ ~ ~

~ ~

......

S A C O N S T R U I M

i M P R E U N A __

Montajul pe

care

11

vom

deecrie

in

continuare are

u r m ă t o a r e l e

posibili

de lucru

telefonie bandi late

raii

i c ă telegrafie emisie-recep

ţ i e fn toate benzile de f r e c v e r ţ i a l ~

eate rad ioamatorilor

ln

domeniu l

oodelor

sctJrte.

respectiv

3,5

MHz

, 7

MHz

,

14

MHz

,

21

MHz 28 MHz

.

• SerwlbUitalea receptorului este

mai b u n ă

de 5

.v

la un

raport sem

nal zgomot

mai bun de

20 d8 .

. Y•24v Tx

2

Pornind

de

ra premiza cel curile de radioamatori

din

c o l i ş i case aJe

pionierilor

ş o i m i

i ş i reatizean\ o pa1te

din apatatuta

de

care au

nevoie prin

autodotale tirind

seama

efe niv

gel iel3l ridi<'4«. la cae se t e z i n t ă p w e g ă t i r e a

t e o r e t i c ă

a membrilor acestor cercuri.

propune

rea unui transiwer care.

prin performaf'4ele sale, a

putea

satisface

deplin

uiget Cele

tinerilor ~

teni.. radioamaklri..

Aparatul a

fost

conceput. realizat experimentat in

~ t i similare cu

care

dispun

casete

pionierilor

ş o i m i l o r

patriei

a dat

rezuhate

foarte bune-

B nu r i d i c ă

tehnice de reatizaJ e regfare , fiind in general u ş o r aa:esibit constructoritor r a d i o e f e c t r o n i ş t

Piesele

componente sint

f â f i c n in

deci pot fie

paocur.de

i i l ă dific:ultliti

Pn

: i l i

cei

ce

daresc s i can r•u· it. s i e •

1 r.

1.

·1

e

fi ,- .

P " Ut

ia

• •

t i

Ali

en It 

•t •••••• s i

pcnd1 o

a 1 l r b •

conspwm

Uoa

e

â

f i T I

l l l i l

• SelecUvflatN

este

d i c t a t ă

de

parametrii filtrufui trece b a n d ă de

tip EMF

~

este de 3 kHz

la

6 dB.

Atenua,..

frecvenlel Imagine:

40 dB.

• Pu1tl. r r • • de . . . , . •

emtitoNut

este de

10

W Tn banda de MHz

scade

la

8 W

in

celelalte benzi

de

f r e c v e r ţ ă Atenuarea undei p u r t ă

toare: mai b u n ă de

60

d8 . Atenua

rea

benzii laterale nedorite:

60

dB.

r · i2v Rx

3

Atenuarea produselor

de

mixare ne

dorite: mai

b u n ă de

40

dB

.

• Scl\1108

bloc

este

r e d a t ă

Tn de

senul

a l ă t u r a t

constituit dintr un

n u m ă r de 46 c ă s t . 4 e

ce

r e p r e z i n t ă

etajeie funqlonale

lntrunite de

mon

tajul nostru. Pentru o deplini r ţ e t e

gere se cuvine o

l ă m u r i r e :

numerele

din

s1fnqa sus

s e m n i f i c ă n u m ă

r u l

etajului,

tar

cele

din

dreapta Jos.

eul unde se a f l ă

etaJe

le respective in

schema

de

principtu.

r lZYib

S d

:

r

* fii: ;tpfa

Rrc

et . . .

s..........

cules

de

liltrufui bece j

100), prin

CCII'II'I' '._..

inlrare

f i K 10112 la

ii Jin

r &aul de c o m t l s • emi

(REL 101) care pe ~ i

inchiS .

f8<l8

l e g ă t u r a cu

b a n d ă c o r e s p u n z ă t o r gam

v e r ţ i d o r i t ă

Un exemplu: pentru ba

MHz. de

la a n t e n ă

sem

prin filtrul

trece jos

co

C 101, L 101, L 102, C

1

prin releul REL 101

m

prin filtrul trece b a n d ă

L111 , L112, C116, C1

l113

L

114.

Mai depar

este aplicat prin C 131,

zistorului

T

101, montat

ca

tor de intrare.

Pola

T 101 este a s l g u r â t ă d

R 102. Rezlstorul R 101

f• 12vlb t1 2vR

[t

FILTRU

~ W O I

]

S M XER

16

FILTRU

? u ~ 1Rr .

8

H XER

TEMA

~ ~ U T A R E

rlfl

Fllllll

TRECE

INTAA'Rt

  •

.. ... ATOR

TRECE JOS BANDA

'

c;7

14,21, 2 1 BANDA

9 HHz

nuu.

t

KHz

1

RECEPTIE

-..

LA 9 HHz

9 HHz

RECEPTIE

110 100

100

100 200 200 200

200

1 ,.Ta 1 ,.,.,. T ,.,.,.

Yil

·; .R' J.". :: BANDA

110

''

'n ruK

~ H P U F I C A T

12

0HECTM

t3 F I C A T O R

.

....

~ COt1UTARf ~ K H z . 500

Kltz

DE

r tN·

EHISIE

RECEPTIE

A

Rf U I l l t

RECEPTIE

PRODUS

L..

fll

TRULUI

~ 200

200 200

t100

200

1 2 v R x

•Tll

Tx

1

l

r

Tx

..

12 l r t i ~ A T O R

Hl.n. f.

[li

IT7

H

IXEA

r;i FI

,LTRU

fi? .

~ 1 C A U H

120 21

v

li

BITONAL

SI

~ r ~

J

l A , > ; : - ~ ~ H n

FJIJRU TREH

DUBLA ... .

ISOO K H 2 - 9 ~ l 1  BANDA

9 H J : " ~ ~ I S I EIXER

I.AnRAu

u ~ l u

u ~ . H H z •

8AHDA 3,5,

7.

TEST

EHISIE 9Hltz

EMISIE

21,28

HHz

300 300 4

00

400

600

600

600 500

12vlx

BlU

l

1 ~ 1 :

Q-

f•12Ylx

•TII

J22.

'

y

••

IX

T

1

:

[ZS FINAL

T ~ I F I C A T O R

.

27

DETECTOR

·

;

· S f

Hf(.

..,,

,EHISIE

-

• 2 EHISIE

..

500

KHz

R.A.A

.wru•;:A

A.A

soo 500 500

100

700

1 : 12vlbr

1

~ · ~ y

lbr

l

V '1

  III

9•1

t • 12YAxlx \)+12vRll Tll

••12YR

29

OSCILATIJ

30

[)1 32 n

fARE

34 3S

~

A \ ' 1 ?

UN

OSCILA

TOR

AMPliFiC

FRECVENTA

SEPARATOR

SEPAAATOR

~

: ~ :

' f i D · ~ ·

8,5

MHz

SEPARATOR

RfCEPT

VARIABILA

1

11:)0

800 800

EMISIE RECIPTIE

900 900

800

I

31

39

40

~

41

~ J ,_

.. ·- ·

. . ,. 11 ( j

STABILIZATIJ OSCII.ATM

AI'1Pl

lfiCATOR

fiî

.

~ F i f

•12v

Ax

fx

9v

500 Otz

SEPARATOR

SOOI<Hz

.

EMISIE

800

EHISIE

1000

1000

1000

1000

900

' '

1

lll

f•

4v

[O

1

[44

-1

•12vlx-(W 45 46

SlABI

\IUIC A H P l l f 1UICJ

no[

AEORESOR

•12YRxTa

9v

500 KHt f-o •12'1

Ax

STABIUlATOA

STABILIZATO

R E C E P ~

24Y

12v

1100

uoo 1200

.

4 • S T A R T S P R E

I l

T O R

Page 5: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 5/16

IC1M

tc'lnfl

(117

(111

c:hid

tn

o

Jll ta dn..., r'ut

din

oclacb in

barj, M9JI'nd n

fe -

lul .ee a

t :

o R 1 e

Slwllilitaae

a eta;u

lui &tt;JifM 10 :W de . . . . . . .

S.Ooa

OIJI. . .

EIIB

COl Illl\lili. de

L 131 , ; R 105.

F"'•ul c i

ineous?la-

1ea

anntului

prin

j o n c ţ i u n e a

emt

tor-cotector este reta1iw mare

(20-30

~ asigud 0 1

RICOI4ie

bri cnar ln

nc:initdoa unor

sf14il

do

puiBre nwe. altfel spus. reoopto

rul

u l a Pfe*Jill de r t u i ' I O d r ' J C i e ş i

moduiJCie inc:::rucifd. Din ac

ele lili i

con•lchr&Jie UJiilli1lNul

eta;

(col

cae

b•- .pme

semnalul

cin autoui

ln hclrer'4a de 9

MHz),

pr'.mul mixer

• fost

echipat

cu

tranzistoare

de tip

FEl (T

201, T 202).

Petlbu

o

buni

func:tionele

a ace

1tui

tD,t

de mixare,

sur.- baiZ:istoarelor tfnt leg 2 la

e x b a n i l i ţ i ? e

unui

poe&._iomebu

_...

m i i ~

cu c . e se face

lilnebka

. ._

rin

punctul de c:onexiw1e 101

ariiri .am satul

util • prin 201.

.emnalul

pii0118J1Ît

de la

08Cilloru?

cu f r e c s a 4 ă . Dtaw lui

T 201

este

legali a.1

o .

a lui T

202

a n d

ca

i r n p e d a t ţ i

de

san:ini. cir-

ooitd format din l201, C 209,

cu o

f r ' e c v e r 4 ă d e ~ ~ (fo) de9 000

IIHz.

A •

1

re tn 9000 IHz

e11B

fulu

al

din: L

202..

C 247. C

205.

l 203.. c 241. c 208. 1. 204, c 249.

CaR L 205. C250 L 206.

de

aici

. , . . . , PinA? aiUnge prin C 211

pe t-en

bau

' I I :onU

T2103, C&'e l m p a r i

cu T 204 fuiiM rj de

9 000 IIHL Salcii•

acutul

anpfdi-

c i Q

elle constiluill

cln

L201,

(120

(123

(126

029

C 212, cut•'ll inl l ldiw a.1 L

2D8

Prin

c

216

. . . . . . . . .

. .

col

de al

dcloa

miJcer,

ed.. _ cu llavillt»

t t T2015

T206

CordMtl '>r'UU C218 f legi-

tura cu tC 1

c i . . .U de

8

500

tiHz..

SaR:b-.

mberului 9 000 tiHz la 500

IHz.

1 I1B bn l l l i

din

L 209 , ; C 221

G . ~ ' ~ 1 1 cu L 210. eAte prin C 222

dioda

D 202, b•ISfai

i a fiftru-

lul

b...,. bendi BJF

V. Pen

tru prutactia t , . .Uiiri lor

filtrului..

cuplajul S8

face C11J

1 ctit la Înbant

pr&. c

225, la

ieiFile

prin

c 221

 

Pe

...

de

~ i e , dioda D

203

prin R 221 R 222 este d o 8 c h i : s ă ,

ooplnd astfel

filtrul oo

primul

etaj

amplificator in de 500

ldiz.

cae .-e ln tranzistorul

T S&'Câ• uae

c:in::ari1U1

oecilant

din

l

211,

C 237, C 239 P'""' in

bam

lui

T 208 cae eate col de la doilae

....-

plficalor in

f r : o c : u e r ţ a

de 500 ILHz..

Pellbu

~ n u u

C0fl1)0f l l t*l i de

•::dirAlc ~ i . 80inilalut cules tn

caleclorul celui de al doitoa amplifi..

ador

de

500 ILHz..

se

ll)lic:i

prin

L 215.

l216, domoduW«uuui

de

podus. oo

diodele

D

205-0

208. In

2D7 se va ::fsi compo

na It&: de d o f l e c s ~ d i n •*=•·

POI&Ciorna3au1 P 1101

rj

...,.. - .nr

..-:lc'll la illbalea

flUiu'lul final de

adoltec

U C ă .

DJn pil.ft:tul

206

COf'lopooo& t&: cu

flectrer4a

de

500

lcHz

- Îl ..odl.ce

pe . . . .

de reall::i

automlll

.a (RM)

.

T 7of

.e

ca

u i C i n ă

c:iR:ulh4

touolillt

din

(1101

t i r

.

t .

2.

5.

7.

..

11.

11.

tc10212

C I T J

tn 7

l i

1

2 . . 1111

' '

1 ..

a:wu

W215

eous

..L l

]

1Dr

• '

ta

2M3JIS

011:1:1

1 •un

eant11a t l

....

11.. o·. •

14. . ,

Z

JF Ii

kW t Z

15..

Dis

P

ZI

k%1Z

. . _ Dh ..

z

f t . t s l

(135

......

...

7

.....

M S

BC107 , a cm

BC107S

801a ,

801.

-

err-.,

KT..r

2•wn

F117

EFD115..

EFO

MI

-

-

-

L181 'i

C lm

.

Pwin

C11M

1n

esiB " ' l e • • lli dA te eloi' cu

b ' I

e •

eau1itme ( ~ I J I : a om

D

l'QZ).

Coru11p0001Jk continu

, . 1

: i

pe bera bauzis,

O'fljuj

T

c:an:s,

~ de ... B•Wr

a

1

le .. - • 11 ... aMII1Iea:n f'-C

1ta:r • • . e• In

c::Do

uc:iiCi 1 r

din

OCII: t l n l lui

T

702 a

1

wal:ure ils.

zas

, . . , . Q ţ i o o ' 5 aa

  -···7··

...

t

l101 i ls

OiwizlDrul r& ' IOil: Rn1, R1G

p 701 8igr.7l i o pepill izuo •

delor 0701

, 07412. d lMn*in

teclarUI

de

RAI\

l i

altiol

...

un

niuel

p

1,111

i i t . fn col•

•ftlllifio: 12

CI'Uiui c:.c. (T

702) •

naotat

un p o a ţ i o n l i d r l u

-•a

bl.

pe

oiruia

e

1 b

un

g '* a 7s•u ca ildliclftJV d

vel

Cu .;utorul

pot:"'

. . . .

P103 • fiiQII r i i ca a

.... •

prin 11• ia'-111 _te

11111 , l

de fliec:wlnli

i l

. .me l l n (S

lcHz 'i 500 1it-t4 T

203.

20t

t

T 2111 . R a · L1u l R 710 Mtll? S

•411ilul

J CI/

a:l Pl*E'4

....

PCII11U Ngh j 11 R * ' .. R 1 J

1ii ('R.M.A.) 11

U:q;IB

. , . _ .

nila al a " ' ' . li ce

: : : ( : : : . : i n

WitUf).

-

T

...

D a1

....

lla1 •• ..

o

...

.......•

..

:I:J

1

Ttet , TSID

TJI1, T-. T2115. T2111. T

Tlll2

T

2a ,

T

1M.

T

1111

  T 2tlil,

T 411, T 4112, T

4G,

T

set,

TSR, T T .Z . T78t,

T TeiS,T .

Ttaz.

TID ,T T11et,T11JZ,

T111D,TtGM

, T'MIS

T 301, T 3112. T 3113, T 314,

T , _ , T

7GI2,

T ea, T 1101,

T1102., T 12113

T sea,

T11a,

T

U11,

T 12113

T11M

T 12U.T 12M

Tset ,

TSGS

o

111,

o

501

, o SG. o ue1,

D

181,

D

12113.

, O

121M

O

2115.

O H l , D

28 .

O 2tlil,

D _ , j , . . D J G , 0 3 M ;

o .n. oee:z.oas.o..._

0-

o

. . .

o

2111.

o

2tiS,

o

. . .

DeM.DM5 ,011 J I ,D t l l l

07112,01e1

ow

. . .

u- .n-

Dlutt

Page 6: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 6/16

• MODEL I SM •

P entru confeC\10narea navomodelului se f o l o s e ş t e

un

material

bine

cunoscut - polistirenul, care este

u ş o r de

prelucrat. Materialul poate fi

ta1at cu

o

s î r m ă

dar la fel de bine se poate folosi o

p î n z ă

de bomfaier,

o pila pentru fier sau un cut t

f o a d ~ b i n e a s c u ţ i t

Cu o l a m ă sau..cu.o

pila

pentru lemn facem finisarea La lipire sau

la

vopsire trebuie folosim

vopsea care

nu

contine acetona sau n i t r o d i z o l v a n ţ i.

Modu

l e lucru:

• Pe o bucata de placaj.

gros

de 4 mm, cop1em cu indigo piesele 1  5.

le taiem le ş l e f u i m cu glaspapir. Din polistiren gros de 50 mm t ă i e m

d o u ă paralelipipede de dimens1unea 390 x 90 mm. D u p ă detaliu 1, pe

ambele jumatati desenam orificiul pentru baterie,

ap01

i l taiem. Pe deta

liu

1,

fixam cu un

ş u r u b

M 3 x

10

cirma (det.

11) d e c u p a t ă

dintr-o tabla

de aluminiu de

1

mm grosime. Pe ambele

p ă r ţ i

ale det.

1

lipim paralelip

J)E'zii

p r e g ă t ~ i .

D u p ă

uscare, taiem prora pupa lipim

det

2 3.

Pe

o

coala de desen copiem o

J U m ă t a t e din

planul orizontal

al

corpului,

a d ă u

gi

nd 2 mm, îl

d e c u p ă m

apoi cu

un

creion moale

îl

copiem pe model. La

fel procedam cu planul vertical.

• Finisam cu glaspapir corpul b ă r c i i astfel incit ambele

j u m ă t ă ţ i

fie

simett.ice. Cor:pul asUel netezit este lipit de jur imprejut:. cu o hîrtie sub

ţ i r e

(poate fi hîrtie- de ziar). Acum coloram modelul

cu

culoarea

de

baza iar eventualele d e n i v e l ă r i le chituim. Dupa uscare îl ş l e f u i m cu glas

papir

apo1 il

vopsim

din

nou.

Ultima

vopsire se face cu email sintetic.

Folosim culori deschise combinate

a l b r a ş

u, alb-albastru. Partea l a t e r a l ă

- det. 6 (dreapta-stinga)

f ~ r e a s t r a

frontala (7) vor fi decupate tot

dintr-o coala de

bloc

de de-sen.

In

locul mdicat îndoim inainte de lipire

jntroducem o bucata de celuloid s u b ţ i r e o b ţ i n î n d geamul de la f e r e a s t r ă

Inainte de a lipi

in

cocpit scaunul p a r ţ i l e exterioare le vopsim în r o ş u

Placa pentru punte

va

fi vopsita

in

ne9ru sau lipita cu tapet care

sa

imite

lemnul.

• in onfiCiul de sus al p1lonului lipim log1a motorului (det. 4) cu cele

doua placaje de 5 x 5 mm.

cu

c o ~ u l taiat, cum se vede

din

desen.

• Pentru punerea în

m i ş c a r e

folosim

un m o t o r a ş

electric de 4,5 V (8)

la care se

r o t u n j e ş t e c a p ă t u l

axului (det. 9)

din

material plastic

0 1.4

mm). La elice insa trebuie marim

p ~ i n

orificiul la 0 1.9. M o t o r a ş u l cu

elice se

va

fixa

in

l o c a ş u l

motorului

cu un

elastic prins de

un

cirlig

din

s î r m ă

0

0 8

mm).

• Pentru conectarea m o t o r a ş u l u i la bateria de 4,5 V det.

10),

folosim

un cablu s u b ţ i r e 0 1 mm, care va fi fixat de pilon cu o a ţ ă i n t r o d u s ă prin

orihcii in

det.

1.

Un pol

va fi

conectat la comutator-Ul fixat

in pilon

. Co-

mutatorul poate fi

confeqionat

de noi

din

contacte de la o baterie veche

din 2 h o l ş u r u b u r i .

D a c ă

folosim

un

comutator

mic

cu maneta,

il

vom fixa in pilonul de

sub

l o c a ş u l m o t o r a ş u l u i .

Dupa

aqionarea

comutatorului o c o n s t a t a ţ i

daca

m o t o r a ş u l

are

direqia c o r e c t ă de

invirtire; curentul de aer de la

elice trebuie fie orientat spre barca. Daca

nu

e a a. modificam sensul

de rotire a m o t o r a ş ului prin schimbarea polilor cablului la contactele ba

ten ei. Bateria este izolala printr-un capac det 5) care este introd-Us cu

un

capat

in orificiul

de jos al pilonului iar al doilea

c a p ă t

se

f i x e a z ă cu

un

Ş _ t i f t

dmtr-o

s î r m ă 0 0.8

mm, introdusa

in

orificiul

din det 1.

Detaliu A

~

Detaliu B

-

 

P l a c ă

din

pollstlren

-

 

:::::>-C-

·

  ..

-

 

-

-

___

__

..

• 1

n partea din f a ţ ă a capacului facem 2 orificii

0

1 mm in care intro

ducem brida din

î r m ă

de 0 0 8 mm. Brida

s e r v e ş t e

pentru scoaterea [llai

u ş o a r ă

a capacului cind se

s t h i m b ă

bateria

_____..

______ ~ _ . ~ ~ : : __·:/

Page 7: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 7/16

B A R C Ă U OTOR

CU ELICE

 

~ ~ ~ ~ ~ ~

1

6

s

9

Folosim

navomodelulln ~ de

timp

a ~ b i l pe apl

und

exista multe i m p u r i ă ţ i Sensul de mers va

fi

modifiCat

p in

dnna dtn

miniu.

1111 lk

in

sdll ni este e s e n a ă numai

u m ă t a t e a

d r e a p C ă

a pla

lu

pe r i z o r r t a l ă ;

cea

f n g ă es1e i c : ă fn planul orizontal

nu

est

dus

m o t O O I Ş U I

electric.

o

D u p ă nwista

,.A.B.C. R.S.

hoslon

.... PERLA ..

.

• •

/

1

1

Page 8: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 8/16

La cererea a n u m e r o ş i cititori,

pu

b l i c ă m acest material

tn

care se des

criu complexele faze prin care trece

o caroserie de automobil de la

proiect la c o n s t r u c ţ le.

Primul automobil" considerat

de

c ă t r e s p e c i a l i ş t i

a fost construit de

c ă t r e J. CUGNOT in 1770. De atunci

p i n ă prin anul

1926 

caroserille de

automobile s-au realizat

d u p ă

dife

rite criterii f ă r ă a fi afectate de con

ilie

ulterioare impuse de

c r e ş t e r e a

vitezei.

De

la

primul

model aerodi

namic. forma ,.J" a lui Paul Jaray

-

elaborat în anul 1926, folosit la ~

nerea la punct a caroseriilor Vol-

kswagen

de

c ă t r e Porsche

in

1936,

la forma ,.K" a

lui

Wunibald Kamm,

sau a caroseriilor de a s t ă z i elabo

rate

de c ă t r e

c u n o s e u ţ i l Bertone,

Pl-

nlnfarina. Giugiaro sau Trevor Fior(

s-au f ă c u t eforturi t o t o d a t ă

pro

grese e x c e p ţ i o n a l e .

Caroseria unui autoturism nou a

devenit

in

timp o o p e r ă de a r t ă (la

care se l u c r e a z ă aproximativ

un

mi

lion ore m u n c ă ) ce trebuie tren

s p u s ă in realitate

tirind

seama

de

un

mare n u m ă r de factori: forma ae

r o d i n a m i c ă , l ~ t u r a cu partea me

c a n i c ă ,

c o n d ~ 1 i l e

de

s i g u r a n ţ ă

confort

ş . a . - toate insurrind mtor

m a ţ i i date complexe de marke-

ting, ergonomle, psihologie, tehnica

de f a b r i c a ţ i e prospectare a viito

rului. Problema cea mai i m p o r t a n t ă

care

s t ă tn f •

constructorilor

de

automobile o

r e p r e z i n t ă

reducerea

consumului de combustibil. in acest

context,

in

ceea

ce

p r i v e ş t e carose

ria. d i r e c ţ i i l e

de

studii

c e r c e t ă r i

s-au axat

in

vederea reducerii greu

t ă ţ caroseriilor, p e r f e c ţ i o n a r e a for

mei aerodinamice, reducerea r ~ u m ă

rulul de piese a n u m ă r u l u i

de

puncte de sudare ş . a . m . d .

C e r c e t ă r i l e privind aerodinamlci

tatea caroserlilor

cuprind

domenii

largi

de

studiu anume:

m ă s u r ă t o r i

aerodinamice ale caroseciilor în

nele specializate, realizarea de ma

cheta

în

m ă r i m e

s c a r ă )

n a t u r a l ă

sau reduse, T n c e r c ă r i privind struc

tura a n d u r a n ţ a caroseriilor, incer

c ă r i de e t a n ş e i t a t e ,

î n c e r c ă r i

cllma

tice in tunele

pe

automobile, Tn

c e r c ă r i

destructiva.

Aerodinamicltatea este a s t ă z i o

ş t i i r ţ ă care studiind m i ş c a r e a rela

t i v ă

dintre automobil masa

de

aer

care-I T n c o n l o a r ă , posibilitatea -

ca in urma f m b u n ă t ă ţ i r i l o r construc

tive aduse - se ruleze cu o vi

t e z ă mai mare la Jn consum egal.

sau de a consuma mai pt4in la ace

ea$ i v i t e z ă d a t ă . Autoturlsmul, ca de

altfel avionul, trebuie penetreze

aerul cu un consum

de

energie cit

mal redus. S-a ajuns la concluzia

automobilul

nu

e:;te

un

proiectil

care trece

prin

aer ci un vehicul

complex-

artistic tehnic- a

rui f u n c ţ i u n e a e r o d i n a m i c ă de

pene

trare a aerului este d i c t a t ă in primul

nnd de forma lui.

Forma caroserie

c a r a c t e r i z e a z ă

aerodinamicitatea automobilului, de

f i n i t ă

printr-un

coeficient aerodina

mic de penetrare a aerului ,.CX". l n

fig. 1 se

a r a t ă pe

scurt

p ă r ţ i l e princi

pale

f u n c ţ i o n a r e a

tunelului aero

dinamic d u p ă modelul Salnt-Cyr de

f i n g ă Paris):

un grup

de motoventi

latoare, imping aerul in tunelul ex

perimental 3, unde se

a f l ă

autoturis

mul

a ş e z a t

pe cintarul

4. Tn

f•

tu

nelului se a f l ă colectorul 2 iar in

spate difuzorul central

5

cele late

rale

6.

Viteza 'tintului

in

tunel poate

atinge 160 kml o r ă , camera 1 ser

vind la uniformizare& c u r e n ţ i l o r de

aer. l n figura 4 se

p r e z i n t ă

o vizuali

zare cu

fum

a c u r e n ţ i l o r de aer care

a t a c ă frontal caroseria. vizualiure

care

se pune in

e v i d e n ţ ă l f nivel

de

caroserie cu fire

de I T n ă . 1

n a c e l a ş

1

tunel aerodinamic. un autoturism cu

r e m o r c ă (figura 2) p r e v ă z u t cu spoi

fer a

a r ă t a t

o ameliorare a factorului

aerodinamic .,SCX" cu

20

la s u t ă

ceea ce se traduce cu o reducere a

consumului de combustibil cu

10-15

la

s u t ă

S p e c i a l i ş t i i a p r e c i a z ă

autoturis

mele viitorului vor putea ameliora

consumul de combustibi l cu

15-20 , folosind

in

f a b r i c a ţ i a

de

serie rezultatele de e x c e p ţ le ale au

toturismelor experimentale de s t ă z i

(fig

. 3, 6, 7).

Caroseria unui autoturism este

r e a l i z a t ă în diferite etape calitative

de c ă t r e colective de p e c i a l i ş t i ,care

au sarcina d i f i c i l ă de a concepe for

mele pure f u n c ţ i o n a l e ale v i i t o r ~

lui

automobil - c o n c e p ţ i e T n g r ă d i t ă

de partea m e c a n i c ă , cotele de gaba

rit

de

o n d i ţ i i l e

de

habitabilitate

de

confort

impuse de un ,.plan caro

serie". Din acest moment incepe

..aventura" creatorilor noii caroserii.

DupA executarea a sute mii de

s c h i ţ e crochiuri, color alb-ne

gru ale viitorului automobil, Tn para

lel atelierul de m o d e l ă r i e - ma

cheta,

incepe

faza a c t i v ă

de

reali

zare a unei macheta

in

m ă r i m e na-

turalll,

pe

schelete

de

lemn aral

di t

, dupA care d i f e r i ţ i s t l ~ t d e z v o l t ă

alte variante. l n continuare, se fac

c e r c e t ă r i l e

aerodinamica amintite

anterior, la inceput

pe

rnachete la

s c ă r i l

1/5

1/8.

Macheta

in

rime

n a t u r a l ă

are doar scaunele

nor

male. Panourile laterale, interioare

exterioare ale u ş i l o r sînt din araldit

iar dublurile lor din lemn. P l a n ş a 1

tabloul de bord, consola. volanul

sint de

asemenea realizate din aral

dit. DupA r e ţ i n e r e a unei machete

dintre variantele propuse, se reali

z e z ă se e x a m i n e a z ă a c e a s t ă ma

c h e t ă (in

m ă r i m e

n a t u r a l ă )

lntr-un

mediu natural, f ă r ă r e f e r l r ţ e geome

trice, dupA care se v o p s e ş t e . In con

tinuare, la ora a c t u a l ă , se l u c r e a z ă

cu ajutorul calculatoarelor; cu un

palpator al unei m a ş i n i speciale de

desenat (trasa)) se transpun pe de

sen, punct cu punct, formele zo-

Page 9: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 9/16

nele cele mal complicate ale caros&

riei t o t o d a t ă - cu ajutorul limba

jului Informaticii - d e f i n î ţ i a ntlm&

r i c ă

pe banda calculatorului. Acest

lucru permite utilizarea studierea

in continuare a diferitelor

s e c ţ i u n i

in

vederea o p t i m i z ă r i i lor. Datele o b ţ t -

nute sint introduse

in

programul

calculatorului, care le pune ,.cap la

cap", oferind astfel pe un ecran ima

gmea

in

p e r s p e c t i v ă a viitorului au

tomobil (fig. 4 5).

A c e a s t ă imagine poate fi r o t i t ă

s p a ţ i a l , m ă r i t ă

sau

m i c ş o r a t ă

Iar

in

studiul tridimensional,

se

pot efec-

tua cu

u ş u r i n ţ ă

m o d i f i c ă r i ale

el&-

mentelor protectului, cu ajutorul

unui creion electronic.

A c e a s t ă m&-

t o d ă de lucru la care

un

aport deo

sebit il au informatica electronica

s-a introdus pentru prima d a t ă in

1966

in

S.U.A. iar din 1970

in

Eu

ropa. Ulterior,

d u p ă

f o r m ă ,

se

stu

d i a z ă

greutatea, volumul momen

tele de i n e r ţ i e sau alte date nec&

sare d e f i n i t i v ă r i i proiectului (

ex.:

in

f l u e n ţ a

unor eforturi simulate artifi

cial in diferite zone ale caroseriei

vizualizate

in

sistem video pe un

calculator, asupra confortului con-

o

d u c ă t o r u l u i

auto; altfel spus, ampla

sarea de exemplu a scaunului într-o

z o n ă cu v i b r a ţ i i cit mai reduse),

orice modificare inregistrîndu-se au

tomat de c ă t r e terminalul ,.desena

tor"

pe

o hirtie s p e c i a l ă . A c e a s t ă

m e t o d ă

permite

c T ş t l g a r e a

de timp

evitarea erorilor

de

proiectare, prin

testarea

re

proiectarea unor p ă r ţ i

ale prototipului, rapid, f ă r ă a mai

necesita testarea r e a l ă pe machete

rulante, prin optimizarea

s o l u ţ i i l o r

constructtve.

A doua e t a p ă - tot atit de impor

t a n t ă

a echipei de carosieri - o re

p r e z i n t ă

explozia" formei, d u p ă

modelul master, in elemente compo

nente,

c ă r o r a

li

se

cer

o u ă

particu

l a r i t ă ţ i

realizare

t e h n o l o g i c ă u ş o a r ă

asamblare

o p t i m ă in

vederea rea

l i z ă r i i unei structuri

de

r e z i s t e n ţ ă

c o r e s p u n z ă t o a r e .

A c e a s t ă

e t a p ă cu

toate este mai pt.4in spectacu·

l o a s ă ,

cuprinde aproximativ 2/3 din

volumul total de lucru,

cu î n c e r c ă r i

pe faze

Tn

ansamblu. La a c e a s t ă

,.explozie" a formei caroserie se mai

s t u d i a z ă

alte probleme adiacente:

climatizarea lnteriorului (hibitaclu

lul),

r ă c i r e a

motorului, sensibilitatea

la -.int lateral, reducerea zgomotului

d a t o r i t ă

c u r e n ţ i l o r de

aer asigurîn

du-se t o t o d a t ă

c o n d î ţ l i l e de

secu

ritate a c t i v ă p a s i v ă i m p u s ~ de r&-

guiamentele

i n t e r n a ţ i o n a l e . 1

n plus,

cercetarea prototipului

se

s t u d i a z ă

cu

manechtnl (fig.

8)

de fapt, mon

taje artificiale antropomorfe, pentru

determinarea confortului ergono

miei postului

de

conducere ( exem

pJu:

la

fabricarea prototipului

Fiat-5trada cu af'utorul rnanechinului

CYBERMAN p asat

la

volan pe

scaun, s-au studiat pe ecran atitudi-

nile, m i ş c ă r i l e normale

ş i r

posibile

in

diferite situat

fi

ca

apare

in

exploatarea automo

A c e l a ş i

lucru s-a f ă c u t la de

ergonomiei autoturismului O

ajutorul manechinilor ONSER

diu

cu manechin a

v i z u a l i z ă r

confortului scaunului).

La ora

a c t u a l ă , caroseriile

mobilelor sint de tipul auto

cu diferite piese component

se a s a m b l e a z ă pe s t r u c t u r ă d

a c e a s t ă s t r u c t u r ă de r e z i s t e n

i n c o r p o r a t ă in

intreg ansamb

9, la autoturismele Oltcit).

O d a t ă r e a l i z a t ă caroseria,

l i ş t i i definesc zonele ce trebu

tejate anticoroziv, procedeul d

sire c a t a f o r e a z ă sau anaf

d u p ă cum autQturismul este

la" -

.,sau .,+

cind

se s c

pent ru grun u i re Tn

e l e c t r o l i t i c ă ) , paleta de culor

teria,

o ~ i u n i l e

elementele

de confort etc. La ora a c t u a l

sele din partea

I n f e r i o a r ă ,

coroziunii Intense sint realiza

t a b l ă a c o p e r i t ă electrochlm

prin

scufundare. Acoperirea e

c u t ă cu zinc

pe

o f a ţ ă a tab

pe ambele fete.

Inainte de a se începe fabr

serie, are loc omologarea

f

caroserie prin incercarea un

cheta prototip rulante la o

foarte

d u r ă :

ciocnirea

la

zid,

teza

de

50 k m / o r ă prin tam

f r o n t a l ă , studiindu-se cu a

ocazie, eforturile T reglstrate

b a n d ă

m a g n e t i c ă

deformarea

~ e r i e i , deplasarea

unor

piese

portarea zonelor teoretic

structuriî de r e z i s t e n ţ e . Prin a

se

u r m ă r e ş t e - in caz

de

co

- atît p r o t e c ţ i a pasagerilor

rismului

cit

a pietonilor,

p

formarea p r o g r e s i v ă a

p ă r ţ i l

f ~ ă spate, constituite

din

,.

de

flexiune", absorbante

de

e

Se

u r m ă r e ş t e ,

astfel, realizare

caroserii robuste, echilibrate

fiabilitate indelungatA (exemp

taforeza a s i g u r ă o p r o t e c ţ i e

r o z i v ă

de

6 ani).

i c e r c ă r i l e

lateral permit realizarea de f

cu o ~ r o t e q i e f l e x i b i l ă , cu de

ţ i i

controlate. Privind interioru

tactului autoturismutui, pentru

ţ e r i e ,

garnisaj ş . a . se folosesc

riale absorbante care

cedeazA

curi, absorbind energia de I

pentru p r o t e c ţ i a o c u p a n ţ i l o r Ia

s o l u ţ i i l e

alese

se c r e e a z ă

o

a m b

p l ă c u t ă , f u n c ţ i o n l t l ă

de bun

(exemplu: p l a n ş a de bord

r i o a r ă , garnitura pavilionului,

nul).

Tot

pe linia s e c u r i t ă ţ i i

1

a c

tulul se m e n ţ i o n e a z ă c ă

se u t i

sisteme de n c ă l z i r e 1ventil ar

sebit

de

performante, care a

confortul termic, dezaburirea

girvarea s u p r a f e ţ e l o r vitrate.

cum se

o b s e r v ă

m t e n ţ l a const

rilor de automobile este de a r

caroserii moderne, eficace, a

namica confortabila.

Dr Ing

raian

Page 10: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 10/16

- - - ~ - - - - - • A A L I U L

I D E I L O R

. ....... . .

groel6 de

2

mrri (

obCinu'li

eventwl

de la o abi

cam. au lop.,i

n.pi ).

pe cae

o MitCi cu

f e r . i l l t ă u l

peubu

6er (bon fg ' 1 t. polliwit c l i l u l l ă din

= · a p o i

o

~ ~ l l t-a

. . .

~ i

o lnclinare tn unghi de 2C)

-25•

. Pedala

1

ate o teM

a u

o

b • i

de

fier, fixati pe . . "a CIIZmlllei

a1 lliUtOn a doui bei ş u n D i r i

pit

Pftghia

cod o p

CI

lucra

fie

din lemn de t l l j .-

. . . .

fag. fie

d i n t r ~ te.vi de fier galwanizat.

U N E L T E A G R I C O L E

P E N T R U P L IV IT

F'li&ltl

are cilept

. .ap

ci i iJ 'UQ&U bla'uienilor,

..

prin

.mu1g1n.

d t prin tiient. Jn cdll

ce wn il

1

l vi

propooem

s i realiziCI

o-..

tipuri de uz..,.. t   s ~ P B

dar

alci SWe

p1126u

fll iuilln grlidini.

• _

pe

CJ9C»'ul

de

lng i caii

.

• PRRI Lf.. -   ~ i o n t

conc:omitBI'1t cu

minile

pic::ioruJ -

eate,

de apt. o cazma l8duti

in

11-

ţ i m e ,

cu p

r

i .

Ette rec::omMdabili

pentru

Tnllturarea plantelor care au

lidiclnl aclnci

sau a

p u i e ţ i l o r

mici

de

arbori

c r ~ l

spontan. Partea

t ă i e t o e r e o IUCflii(J

din t a b l ă de

~ e l

ite

foarte

bine

cu

bucAti recuperate

de

la

o

c o e s ă

rupti sau de

la

sapi

I :()U6 din uz.

.

e SAPA n. l .A. Ultimut

model.

11at cu

aclionare

manuali,

are

un

randament sporit.

prin

fapt1A

kllllf1e

deod.ei trei npe. A

pi .etc

buruienile

ş i - t«**

alnent

-*11

In

juM * *

.

..,. S ' l6e

. , .-

fi 1i iât (

singuri m ă r i m e a doriti,

tn

u n

Qlftcn

la care ~ 1 l t-0

~ 1

tabli de ClCel saro-• de 2-3 m

. , . - f i

mc:up01di

din QZJrr. .e

S8U

l l f ' 8

mai

ved1i" -=olell

Le veli &Sa4i la polizor SIIU

C

apoi le veli

monta

pe o platb

fier.

l .ei de

..O

mm , grcesi d

mm

, fndoili

tn Z9-zag (

. c

~ ~

in

f i g w ă

cu

ajutorul

&m

nburi piulite. C o a ~ . , ._,

lelm

a u i n t r ~

tu2i

mwtat

=

din i e r ~ fn

ClOfe(ii

a unanai

ta

cum

Clbta,

oei In

tiguQI din d

••••••••••••••••••••

SFREDEL

PENTRU

DESTELENIT

tn INwior . .

. . , .

tsl • fi de 2

mm. Alla.C'i

bine

llfrful de .a

< ~ .. ' .1 Ji

La

c

sl i ' •

c_ . t

{ efi..,., • i o >'EM tol ndi

ii•M OSli <-• .. W:l1

ll'lt

u

· · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ~ · · · · · · · ·

COMBATEREA IGRASIEI

PRIN

METODE

ELECTROFIZICE

lgrasla.

acest d14man al c l ă d i r i l o r se

f e s t ă prin

c r e ş t e r e a exceslvi a

corcinutului de umiditate

in

p e r e ţ i

dudnd la

deteriorarea acestora, la

e

crearea

unui

aspect inestetic ac

tioneazA defavorabil asupra s ă n i t ă ţ l i

oamenilor.

Procedeul clasic de combaterea

Igrasiei

c o n s t ă

tn aplicarea sub pe

r e ţ i i

ataca(l

de

umiditate, a unei

lzo

laCil

hidrofuge. Practic se desface

succesiv

z i d ă r l a

pe

p o t ţ

u n i mici

se Introduce carton bituminat

smoalA

t o p i t ă ,

dupi

care se recon

s t r u ~ t e zidul.

A c e u t ă m e t o d ă

are

dezavantajul n e c e s i t ă timp

efort

de

munci lnteas.

O

aliA

m e t o d ă

de

actualitate

cu

rezultate

bune in

p r a c t i c ă ~

tuie combaterea electrofizlci a

igra

siei avrnct ca

principiu

fundamental

fenomenul

de

electroosmozl

1

dmp electric. 81 obserlat

ci

ape

din zid poeta ai

coboare

datoriti

curentului Tn care ~ m f n t u l

reprezin1i

totdeauna

polul

negativ.

In

le

de

gradul

de

umiditate din

perete • pot

apUca. al t

metode pe

sive

d t metode

tiCtive. Deci fn

zul

pr

imei

variante, la baza zidului,

din loc fn loc,

se

a p l i c ă

electrozi de

cupru

(beri sau ţ e a v i cu

diametrut

de 8-10

mm cant ee Introduc ln

g ă u r i cu

diametru

de

20

mm forate

fn

zid,

cu

lungimea

de 2/3 din gro.J

m • zldutui

Distar(a d intre electrozl

se recomandi a fi

Tntre 3()...-00 cm

,

fn fun<:(ie de ggdul de umiditate.

Acef

i electrozi

te - . g ă lntre ei cu

ajutorul

unui fir de

cupru.

Elec:troduJ negativ ae A N I I I z e a z ă

din pilei de zinc seu e a v A z incd

se Introduce n pimnt aclncime

de 1- 1,5

m. Electrozii ee lea

ei tot cu un fir

do

cupru.

Ce

centuri

de

electrozi

se c o n e

Intre ele

prin

mal multe fir

GAurile din zid se pot as

ajutorul

unei

c o m p o z i ţ i i f

dintr-un

arne8te<: de

~

au

cupru 40illt argill

.

Se ames

p ~ l n ă api p i n ă se formeazA

p l a s t i c ă se umJ)Iu g ă u r i l e

electrozli din Zid.

J

n cazul

dn

ref Ca

naturali de o t e r ţ i a l n

furniza energia neceaant i nde

umezelii se

poate

aplica

o

a d i a o e n t ă de

curent conti

nu

tensitate

mici

c o n e c t a t ă c

pozitiv la c o n s t r u c ţ i e

cu

p

gativ la

impimtntare

.

A c e a s

t o d ă

are avantajul

c i

scurtea

timpul de uscare.

Durata utciri1

poate

vari

20--35

zile

linA la

7o-90

cele

mai defavorabile ~ i l

Retencuifea a u p ~ a f e C e l o r

d

. .

n d e p ă r t a t tencuiala alte

face

cu

mortar

de

pertlt

hl

zant. var ciment. Noua te

M

poate execu1a

dupi 2- 4

mini de la Intra,...

ln

J u n

stal.lei.

P r o l . . . . ,

ea•a 1 tol••

CWtM de Argef, )ue

Page 11: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 11/16

e PRIETENI I

D E V Ă R U L U I

ST I INT IF IC •

...

ea din-

  •m l vechi

timpuri.

oamenii

au

observat

n e n u m ă r a ţ

. . ~ t r i cu plete" cum i i numeau greci•

romanii sau ..stelele cu c o a d ă

cum au fost denumite ulterior.

a s t ă z i sint cunoscute zeci

de

co

rnete periodice, cometa Halley

mine l n s ă cea mal r e m a r c a b i l ă

din

tre ele, atit prin aspectul ei deosebit,

chiar spectaculos la fiecare

a p a r ~ i e ,

dar mai ales prin istoria

sa

.

Primele

c o n s e m n ă r i

ale vizitei

unei comete d a t e a z ă de peste 3000

de ani a p a r ţ i n cronici lor chineze,

cea mai veche fiind cea din anul

1057

i.e.n. -

..

cartea P r i r ţ u l u f

Huai

Nan"

in

care

se m e n ţ i o n e a z ă c ă ...

o

c o m e t ă cu c o a d ă a a p ă r u t la r ă s ă r i t

atunci cind regele Wu a pornit im

potriva lui

Zhou

.. l n mileniul nostru

cometa Halley a fost

v ă z u t ă

de

12

ori,

a p a r ~ i a

sa fiind de cele mai

multe on

i m o r t a l l z a t ă

in diferi

te

ipostaze cum

ar fi

: broderia covoru

lui din Bayeux (1066),

L e t o p i s e ţ u l

brancovicesc (1456) Secole de-a

rfndul, aceste obiecte

c e r e ş t i

cu as

pect nebulos forme diferite, ce

apar dispar, s c h i m b ă t o a r e

ca

f o r m ă ,

m ă r i m e

luminozitate, au

avut pentru marea majoritate a locu

itorilor acestei planete un caracter

misterios determirind

Tn

gindirea

oamenilor o

s e a m ă de n e l ă m u r i r i

enigme.

Dar ce esre cometa Halley7 Este

un obiect ceresc format, ca oricare

a l t ă c o m e t ă , din nucleu

c o a m ă

care

f o r m e a z ă

capul cometei, din

c o a d ă sau cozi. u

cit

cometa se

apropie de

Soare

, temperatura

c r e ş t e .

capul cometel,

in

special

coama, trece

in

stare

de

vapori

c a p ă t ă

un

aspect

luminos de gaze

rarefiate. O d a t ă

cu

trecerea astrului

la periheliu (punctul cel mai apro

piat

de

Soare

de ă n i n t ) se

peate

observa coada

c i t e o d a t ă

chiar

co

zile acestuia

Numele acesteia se

d a t o r ~ t e

ce

lebrului astronom geofizicran

en.-

g

lez Ed

l) l und Halley (1656

17

42)

ce

l care a calculat cu exactitate

in

anul1705 orbita

d

rumul parcurs

de

o

c o m e t ă )

perioada

de a p a r ~ i e

75--

n de ani)

pe baZa

studiului

anterioarelor

a p a r i ţ i i

din anii 1456,

1531, 1607,

dar

mai ales din 1682,

lucru confirmat

de u r m ă t o a r e a v i z i t ă

de

la s 1 i r ş i t u l

anului

1758

incepu

tul lui 1759. Ultima a p a r ~ l e a come

tei Halley,

in

anul 1910, a produs

foarte

m u l t ă

v î l v ă

atît

in

rîndul

p o p u l a ţ i e i , al oamenilor de

nnd

cit

in

rfndul oamenilor de t i i r ţ ă , eve

nimentul fiind

a ş t e p t a t

cu

l e g i t i m ă

n e r ă b d a r e

noua

t e h n i c ă f o t o g r a f i c ă

fusese i n t r o d u s ă

in

astronomie,

ceea

ce

a permis detectarea cometei

in

noiembrie 1909, cu

ş a p t e

luni

T

nainte de trecerea

sa

la periheliu.

Viltoarea

a p a r ~ i e

cum ~ o r se

poate calcula de c ă t r e fiecare, va fi

la 9 februarie 1986 cind astru

se va

afla

Tn

punctul cel mai apropiat de

Soare de

ă m i n t

Este cea de-a

13-a a p a r ~ ie ultima a acestui as

tru

in

acest mileniu

Tn

care i i r ţ a

tehnica

au

atins limite n e b ă n u i t e

P r e g ă t i r i l e oamenilor de t l i r ţ ă pen

tru primirea cum se cuvine a unui

.,oaspete drag indelung

~ t e p t a t

a

inceput

de mult. O serie de teles

coape au fost indreptate

in

d i r e c ţ i a

drumului descoperit de Halley.

l a t ă

astru nu s-a

l ă s a t

mult a ş t e p t a t

in

noaptea de 16 octombrie 1982

astronomll de la observatorul din

Mont PaJomar

au z ă r i t

folosin

du-se de un telescop

de

5 m.

Ea

se

afla la o

d i s t a n ţ ă

de 1,6 miliarde de

km de P ă n i n t

Acum

un

mare

n u m ă r

de s a v a n ţ i

astronomi

a ş t e a p t ă

cu

n e r ă b d a r e

sosirea cometei Halley.

Ei

se p r e g ă

tesc pentru a rezolva multiplele pro

bleme legate

de n a ş t e r e a locu

l

unde se

f o r m e a z ă , c o m p o z ~ i a

chi

m i c ă altele. g e r ţ i a s p a ţ i a l ă euro

p e a n ă

(ESA)

p r e g ă t e ş

ta lansarea

unei sonde

în i r e c ţ i a

cometel, a l ă

turi de altele

d o u ă

una

v i e t i c ă

alta

j a p o n e z ă .

.

COMETA

HALLEV

S I

DETURNAREA

.

UNU l

SATEL IT

De

curfnd î n s ă oamenii de

americani

au

realizat prima

nare"a unui satelit

A c e a s t ă

o

a fost

e f e c t u a t ă

nu numai p

realiza o

p r e m i e r ă

sau o

t e h n i c ă , ci mai mult, a avut

o l ă u d a b i l ă m o t i v a ţ i e i i r ţ i f

1flnirea

cu

cometa Halley. P

p r e v ă z u t in u r m ă

cu 10 an

lansa o n a v ă cu propulsie

i o n

f i s t i c a t ă a fost abandanat

sumelor enorme de cost ale

program intr-o

p e r i o a d ă ln

c

getul planetar de la NASA

p e ş t e

ca

ă p a d a la Soare. Un

lea program american, la fel

v o l u ţ i o n a r dar

cu

un princ

f u n c ţ i o n a r e mal simplu -

s o l a r ă

( f o r ţ a

de

repulsie a rad

solare), a fost abandonat

d

l e a ş i

considerente,

l ă s î n d

te

d e s f ă ş u r a r e

pentru o

intiln

Halley sondelor sovietice

neze.

ln

aceste

c o n d ~ i i ,

oam

ş t i i n ţ ă

americani ş i - a u propu

apropie de

c o m e t ă cu

ajutor

sonde deja

l a n s a t ă .

Astfel, tre

r e v i s t ă

t o ţ i

s a t e l ~ i i in

stare d

ţ i o n a r e

care dispun de a p

ş t i i r ţ i f l c ă p o t r i v i t ă -

cu

studi

cornete s-au

oprit

asupra

ISEE 3 l a n s a 1 ă

in

august 1

avea

ca misiune studierea r

S o a r e - P ă m t n t .

Cum

rezerv

propergol ale satelitului erau

ciente pentru alimentarea u

m o t o r r a c h e t ă de

e c ţ i e

o

in vederea d e p l a s ă r i i

pe

d

mari a lui ISEE 3, s-a

h o t ă n

f o l o s e a s c ă f o r ţ a g r a v i t a ţ i o n a

acum bine

c u n o s c u t ă

(sond

ner 10 a fost prima care a be

de

a c e a s t ă

f o r ţ ă

pentru a

Mercur

f ă r ă

supliment de e

Pionier 11 Voyager 1 2

de

asemenea catapuftatt

c ă

turn

prin f o r ţ a de r a v i t a ţ i e

cluzie, ISEE  3 a fost scos de

bita p r i m i t i v ă pentru a efectu

rie de loopinguri

s p a ţ i a l e

de

ciudate

in

sfera

m a g n e t i c ă

a

tului,

p î n ă

a ajuns

in

apropie

nei. A c e a s t ă p r i m ă trecere c

produs la

30

martie 1983 a

plasarea satelitului

pe

o o r b i t

t r ă

e l i p t i c ă

Alte treceri, din c

mai apropiate de L u n ă , au f

ISEE--3

p r i n d ă v i t e z ă c r

f ă r ă

nici un aport de energie

(la 23 decembrie 1983, a cinc

cere s-a

f ă c u t

la 100 km de

f ~ a l u n a r ă ) ş i s ă - I catapultez

sforrrindu-1

in s o n d ă

s p a ţ i a

se

î n d r e a p t ă

acum spre

Giacx:obini-Zinner, singura

p e r i o d i c ă (are perioada de

care poate fi

. , v i z i t a t ă

Tna

trecerea lui Halley. ISEE {3 v

la 3000

km

de centrul

ei

la

tembrie 1985, urmind

ca T

cu Halley

se p r o d u c ă

6 l

frzlu anume la 8 martie 19

ţ i n d u p ă aceea, la 28 martie,

ce

sondele ,.concurente"

v

serva cometa Halley

doar la

milioane de km, ISEE {3 se va

o

d i s t a n ţ ă de 31

milioane de

c o m e t ă ,

ceea

ce

nu este

aft

Gheorghe

Ion C r

Page 12: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 12/16

~ ~ ~

~

~ ~ ~ ~

-

 

t : \ . .EC

1 A O N I C A -

------------- .

l1

•• • de i r N: .IIC\.-. OiR

1

ti

Ul

tui

T ,

u Nclfgl

l i f i c •

eda f Jat l l l i Î I

pe

Il a

••

lui

da

dG ' Ja •...pifil:

AM de

inliAi flac.

-

t B C

i,fj ·i

al ciinii caii

etar (pe

fY

1

a lltJI •

1,.&licl:l

Oc , ,

1 >•"

c.

0

••

j

c ,,

• 11 cu d

ste

cSoi'UI.

u e

. , .

in

. . ...- .

• t • • •

' • lui clodllll

o, ••

Dz,

mo:: r 1e tnar-un .monlllj cu dt:bllftl

* ' i u n e . ~ A . c o n l l l i i L

tud 1 iwf f

7

, i Cs u n

gg.,.

de

pentru de

n t-

... . ' .

in

Ni

f ~ ;o.• · ~

sau

dfe l

spus m p i e d i c ă ewentuatete

~ ~

pot

a p ă r e a t in

c : a ~ c z a - PiWRile. C. are ro-

fu:l

de a l l l l k ş o r a n vis1el1a

it*'mi

a

. . -sei de ateawe ( t

At=iat

. M

oon

tajr. t l•

eKeadi pe

o

p t • ă

de

c

• •a;

ânpirnat aJe cirui

c ina

r i l r i

11int

impne

de

ditne

ns iuniie p in e1or

fo

losite.

Oifuzorul

poRi i aYea o

impe

d a r 4 ă c a r a r : t e r i s f i t ă (Zt

OIJWi:JR

ifl

Q

4

o 1a

12 n.

T

1

,

T

2

-

& 1 31

9; Ta

T.- EFT

r .1

RECEPTOR CU PATRU TRANZISTOARE

+ 4 S V -

Elewul

Sa

.. U CI$:' s

..

t ~ n

rtli •

tritilis

..,...

Pl4lo'k:ln

o 8CÂilllli

de

cu

4

l rau ida- .

cu un numir n d ' S de

c:ompoco-.

c.w

pc rH

ti

niMIII

telllw ~ t o r QJ

un

rNnimurR

de

:= j1 i

1

=.

Bobina

L, ( e •

bctlin

i pe o

bwi de tezAi). impNUni cu

C..1or

me r t drcuitul c.ciiPit

cant

reali

zetri

acordul

pe

dorit

L

2

este cuplldi

inductiw aJ

L

1

fi

prin

coothntldo:UI

~ t a ~ u w t u l ades

ute

ari

cat pe I-ra lui T, are

eate

4

353;

'-1

-

60

spire Cu-em (/J 0.15; '-2

- 6

.... eu. .

0 1,

15

; -

bclbi

ne r i tn eoutino•.".

tui

L.,

(de

la

CIIJitul

J8CII

a c e s t u i ~ ~

  47

w;

<; - 10 tii rN; 47 nF; c.

- 0,1 _MF; Cs - 4 ,7 W ; ~ - 4.7

IIFJ&V, ~ - 4,7 ti F/Iflf; c_c7

MF/fN

; R

1 -

100 K

(•

· · - penbu ·

i

t=2 mAl

; Rz - 1 K ; As - 100 K {se

alege pellbU Iz =

2

mA};

R

4

- 1

K; R

5

- 1

00

:

Re - 10

K;

R.

7

- 2.2

K; Ra

-

10

K (•

lage

peubu 1.:10

mA);

R, -

4.7

K;

o..

~ diode QJ genaa

n a ~ de tip EFD 105

.

C O N T A C T o C O N T A C T a C O N T A C T e C O N T A C T

Redioreceptie

firi consum de

energie.

laii ce ne

Pf'OPW'8 priate

nul

NJSbu · h' 1 din

BllfCW.

Mu'i dintre

woi,

t:lii1111Cl cititori, -

 

-::'

'Jae.::;::; aaae

simpli: undele alacirorniiQidille (ta

dto) care ,,.uei de la o ._ie de

emilie. . o

il

1 1

rhte

muimi

in

i

mediata vecinitate

a

antenei

1

sc.d pe

mbur i

ce undele • tnde

llit1a r ide . : a

ta

. In apt Opiere de

811 fcw. la

Bod

alli o

._ie -de

emirie de • • e

JlilleN.

care baa-

O ~

.......

T

.

to:tai

c i

.-e en• iunie

pwgramulni 1 •i

c . e

d:Aw::nitli un

drnp

l e ~

natie p.Mmic tn antena c o r u p a - . ~

4enb.*ri

ru

rLu. A:fa

• •

;pli ci fap

tul

c i

el pa 18s

1'11

Clelltiona cu un

. . . .

C * 8 . . . . . tii:io ievi•lli

cu

tllhnica.

Uae;:i:rind «JN 2 ela

ali

turll le

p

111Ci c:onGsAa

«:alt

Jucru.

o. •

1

s • 11

r

a rr

a ,

fe.

CWCJ41- 4J4 i -

XH

urlr

crlr

•wr•

c.

111::1• J

?sre. .

o O

••

0,11#

tor

pentru

iawiCarea

.u.betu

t

ui

M O l i i .

F ~ de lucru I I I de 1 tcHz

bauittuetele

T

1

~ p o l f i de orice

tip

cu go:u . . - . Poliaqionlf5

trUI P1

• . . , . , _ .

ponlru un ...,,_

na1 J;Uai: in CM :i. Allag

r

a

c i

,

-sipcfl l lonl l (M} beb.Jie ti

aibi

fornli coreo::ii

in

Cl l l

conlnsr

.

r i-=-1 s i .a rr I&ICi

cu

o ~ · l f 8

d1ht1utte•. cn1 ce nu

• rte

de do

rit.

O 8dlami lU i

s i n ş l l d1

it

cea

Pot" § de mine am pi::nit de la

Cw -

Mr>a'u din ·

. _Vo i ..sita in

contiP••M

«::t•na

'i .. .,. ~ : e o lt•C4ette.

generator de .....w.

defi c:or.(ine fM4ine

pir

i• i i N C t p l l

bil

-

800il le o

g

" '

. . . e frec

rar

. . . Twan

rfoe IICJC.,l'A w •

COR

tlr'Uil

pe un asi

de tale

i e ~ ·

ciu

c:u r, d e Cllftl.

. . . 1 400

spint

cln . . . .

Cu

& . 0.1

... 2 cor4ine 100 de

lfiM cu

ee ursi ti m '

T,.a:lt1arul

MP

31

pa rh lnlo-

le

. . . ....".u

,...lltu

J

c-

•c A

1

7

[ Cl

w

+ UA

O.V

+

cui

aJ orice 1111 baQ'is10r de n:ici

p

11

e. ON lltlld

tiind ta arta

tnlc:

....

ne foloâUI

n d l l l ~ l l l .

UN :i

lllleri

rnirief•ri

de 9 __ .

Ne am

pancds

s i OONdim OOfi

tonn STAS-dui

s i u ~ l r i l e folll1Jie

de ....

.

- - ~ w ~ . - - . - - . - ~

+ -

· TP U

te

LEX ICO

REZISTOAR

R ' ls . s 11trs

Cr r •d

z'l

••le

cu

.,.......••••

z

f ) ,

. . .

gl

ij e .

..

dar c:.e.

.. .,

o 1

a 1

tril:i,

pc:s't ti

i

o*«'

n

f•*

. -

el e

trlcf'.

e h . . t r k ă poate

ft

asUet

f t : Z i s 1 e f ţ a

unui

conduc1o

e -2 dQd

PfopoltÎOii81la

c:u ,.

-. ._ o n d u d ~

imels

t o '

cu

_ _ ui ..Jt'

1

.Jt•

_. a du:ti Ca

.

~

- COI'ldudorului.

.; .

sectw

$' ,. (rot

ooeficM

d

s iaa

de

la un materilll la

*"

- • ••'

2

n n

Acest

CO«<f

lftlrinlll f'f'l"*"Ca

unui

conduc

Dlt

din

fN1ef'Wc.d respediw

.

c:u

de

1

m ~ e g a l i

cu 1 rrr

Unddm de ".sura

a f t l f r t e

tnce este OHiit-d.

Ca sinlbcA -

ldera iJUHCnca ce e p n .

baza we ......

pli

$i IF IIIIPfi

d

um a 1

f l

1000 MI (n

itiOJt

l -

1

~ 1 4 .

10011C100 f1

(• •

vts .

.

1

....

7,5

ţ

s •

o -

~

1

RFZISTOARE

cu

JIEUCUl.A

WtAUCA

~

.........

CLASIFtCARI A RFZfSTOA

dir..:t:=-ct; 7 r . : .

lj

zp . pnn l d : iM I • unui

C

., .. .... pe un supaet

kola1t,

M (

t r• l l t l , ._ . . •minah'n d e l

S% )

.1 -

M Z+StOR f'EI.IOJJI.AIIl,

nP.

SERIA

ILC.G.

MZWIOiil

lE arzCE.

ctdoi"

$

diTb-un

re rE 4

prin

tiziolxtiM

t id

d t

doilll

Nti

Uw41

. . ._ fn caN

Ilo

••'

ClORIJ d«

pua

pe

USI

- .port

RdMl

ae

b

' JIIC+di (d t c:w

bOO'I

5a l rtoetalici

t ~

de

vdurut.

la

care

etemen

dUdor . Slb toma

de

b . a

twe

ieJ I

QI'III

c:orpcA

• au 1

arc.._

_..

4ln

r

ci,..

n:twe (

mritl 'Ci)erAe PlA

::

re n • : · :

i..

v•

:J li 2l1K

:::fii

- 2

ac . . _ , .

H . .

ia.

Vekrnn

M

w•M

Cei unui 111u : i' ll' l' • 1 i

le .......

d t

2D C.

•VRIIAJIJa

e r 1 e - o

h

ftli

4

a • . , . . n

1

e

1 ft

cle

H:ift: 1

1

t

2

r•

ni

ta

IJO

le.

• f*01EMIIOI IRUL

esae

u

t

or

a c:afUi •Soawe poiile ti m o d d

la

zero

aa

w ac-

oonlinala.

Page 13: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 13/16

• •

. • A U T O M A T I Z A A I L A

D O M I C I L I U

• --- . .

u. 1: ,•••

;: ::::::

CI

e la

::-- 1 I I IH I I p

• ldl.? 1

..

i .

cu

RLl

220V

~ T r

2XBC117

11Ul

220V

4GW

200fJf

1N4001

...._ .__ __., RL.2

c n ă c:oncfensatorut de

2

Ac:eaill sib

lie

d e a m i r ă

trwmstcrului

T,

Wlbwea

~ i a t r . n z i s h l l ~

T

2

reJeufui RL. 2. P

tac:tete

sale

de

lucru RL2

stabilirea

circuitului pentru b

lncepe ilumineze.

APRINDEREA A U T O M A T Ă

s·t T E M P O R I Z A T Ă A

LUMINII

Monta)ul este ~ u

dintr-un

transformator de e

care Tn

se

cundar are fixate un condensator

o

d i o d ă

gratie cirora o b ţ i n e m ten

siune continui

de

aproximativ 11,5

V,

tensiune care servette la alimen

tare& intregului sistem.

In tocul Ufli sint fixate contacte

CU care

sint tnchlse d t a

timp d t

u ş a

este lnchisi

.

Ded

releul

RL1 va

.

{i

anclanfat

d t

timp

llf8

este

tn

c h i s ă .

De la

reJeul

RL1

se ntrebuin

t e a z ă contacte

de

repaus.

La

partea e l e c t r o n i c ă condensato

rul de

200pF

fiind n c ă r c a t tranzisto

rul T

1

esttt ln

o n d u c ţ i e

dar prin cu

rentul s ă u

de

emitor

nu

poate ai an-

CI&nfeze releul RL2. ·

Oeschizlnd u ş a contactul CU se

desface

releul

RL1

se

e l i b e r e a z ă

stabilind contactele sale care des-

La inchiderea

u ş i i

CU s

l ~ t e ,

RL1

se a n c l S f e a z ă

densatorul de 200 p incep

incarce. Cînd

la

acest cond

se ajunge la o a n u m i t ă t

tranzlStorul

T

1

i n t r ă in

c o n d u

se b l o c h e a z ă lumina se

Durata

d t

lumina se

a p r i n s ă

d u p ă

Tnchlderea Ufi

b i l e ş t e din potentlomet

500 Kn. Aoeasti d u r a t ă poa

maxim 1 minut.

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

I L U M I N A R E

DE R E Z E R V Ă

Pentru cazurile speciale.

dnd

din '

anumite motive r e ţ e a u a

de

curent

se

intrerupe pentru a asigura lluminatul

uneia sau a mai rn.tltor n c ă p e r i uti

l i z ă m

o s u r s ă auxiliari de energie.

A c e a s t ă sursi auxiliati poate fi un

acumulator auto care ş t - e pletdut

din capecltate a

fost

scos de pe

autoturism,

dar mai poata fi de folos

ln

g o s p o d ă r i e .

lnsta -la care trebuie executati

are

achema

bloc din

figura

1

I Â8

formati

dintr-un transfOtmator

de

r e ţ e a (TR),

un

redresor,

un

'feteu

(RL) bateria de acumulatoare (AC)

becurile.

Modul de

f u n c ţ i o n a r e

este

unni

torut

dnd existi tensiune

de

r e ţ e a .

transformatorul a p l i c ă redresorului

o tensiune

j o a s ă

care este

redresati

acumulatorul este supus

i n c ă r c ă

ril;

pe de

alt i

parte;

releul RL este

and8(115at contactele sale d e e 1 ă ·

- ·-

.

llCY

......

T

V

. l

i l

1

-t

i-

$

$

.-

1

cute. ln momentul

dnd

tensiunea de

la

r e ţ e a

dispare, dispare tensiunea

de

la irea redresorulul, fapt ce

detenninl

elibefa.ree

armltun1

,....._

lui

stabillndlHie ln ~ l acesta

fe

gitura tntre contacte. acumulatOt Ut

inceJind debiteze energie

pe

tie

aui

Transformatorul de r e ţ e a va fi tor

mat din tole

cu

seqiunea

de

8

cm2

,

care

ln

primar pentru 220 V are bo-

binate 1375 de apire cupru emallat

cu diametru

de

0,25 mm, iar ln se

cundar

75

de

spire

din

cupru emai

lat cu diametru 0,8 mm. Puntea re-

dresoare poate

fi c o m p u s ă

dintr-un

element 3PM sau din patru diode re

dresoent care

admit

un curent

de

lucru

de

3

A.

Interconectarea transformatorului

cu puntea redresoere

este

atitatA Tn

figura

2,

unde se obserA c i

in serie

cu aceste elemente apare reziato

rul R, care are rolul de a limita cu

rentul

de n c ă r c a t e

a acumulatorului

la o anumiti valoare.

R

+

2

Acest rezistor poate avea valori

cuprinae

Tntre o.s

n 1

n.

El tretluie

s i reziste tn orice caz la

un

curent

de 1 2 A. Se poe folosi cu succes

rezistoare bobinate

de

tipul celor

ce

se m o n t e a z ă

tn

emitoarele rezistoa

relor

de putere.

O

alt i

soft4ie c o n s t ă in

unei b u c ă ţ i de t l i r m ă de la

r

unui

..ou defect

l

Este bine ca Tn serie cu

a

torul se monteze un ampe

curentul

de

tnc:ircare

nu

tre

fl8 mal mare de 0,5

A.

Becurile pentru iluminare

tipul12

V/OJ)

W sau,

cu

su

m o n t e a z ă

t

n serie dte d o u ă

6,3

V / 0 ~

A.

Se

r e c o m a n d ă ca intreaga

tie

s i

fie a m p l a s a t ă intr-o l

bine

a e r i s i l ă

f e r i t ă

de

ex

c ă l d u r ă sau frig. Trebuie

foarte

a t e t ţ i

c:um m a n i p u l

mulatorul, - acesta COf'llin

de

acid sulfuric care

pot

distrugerea hainelor sau,

m

arsuri ale pielii

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

A V E R T I Z O R

220V

Sint binecunoscute serYiciile

S )neriet

i ~ t i i n ţ a r e a

S )ncri

a

p r e z e n ţ e i unei persoane.

Tn

unele cazuri.

de

exemplu.

dnd

cineva doarme.

pentru

a primi

avertismentul sosirii persoanei

teptate nu

acustic

el optic, se

poate construi

o

i n s t a l a ţ i e

ca in

figura a l ă t u r a t ă .

Pentru aceasta se la

un t r a ~

sformator de

sonerie.

o sonerie

,

d o u ă becuri de 6.3 V/0 3 A, un

comutator 1 un buton de sone-

rie ( b i n e i n ţ e l e s s î r m ă pentru

l e g ă t u r i )

Se raalizeazJ installl ia dupl

s c h e m ă

La Intrarea

in

apartament ssu

la p o a r t ă se

f i x e a z ă butonul

de

/a cara

se trage

circuitul in

'

8

A C U S T IC O P T

Sonerie

c a s ă

un fir se

l e a g ă

la se

rul transformatorulul,

c e l

se

/eagj

la comutator.

C e l ă l a l t fir de la sec

traosformatorului se c u p l

S )nerie la unul din c

becurilor. Cele dou4

be

6.3 V/0.3 A

se c o n e c t e a z

rie.

D a c ă f i x ă m

comutato

R Zftia

A va

f u n c ţ i o n a

s

Iar

d a c ă

f i x ă m

comutat

p o z i ţ i a

8

vor fi

comandat

rile.

VI IT D

Page 14: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 14/16

,

-

IMAGINI

ELECTRONICE

Nu, titlul nu c o n ţ i n e nici o

eroare. ,,Minox C este un apa

rat foto9rafic la care r e a l i z ă r i l e

electrontcii ş i - a u spus cu tintui.

Cu toate are doar 12 cm lun

gime o greutate de numai 114

grame, aparatul permite folosi·

rea filmelor cu 36

de

p o z ~ i i .

Ex

·

'

-

-

:d

9ECREAT I I

punerea

a u t o m a t ă

este r e a l i z a t ă

de obturatorul electronic cu la

mele ce permite deschideri cu

timpi de

1115 p î n ă

la 1/1000 se

cunde.

'

o

T E H N I C O Ş T I I N T I F I C E • ·

 

RAP ID S I

:oNOIVIJ

INSTRUMENTE

PENTRU

COSMOS

Vehiculul din imagine î

armonios cele d o u ă dez

impuse de a g l o m e r ă r i l e u

Realizatorii s u s ţ i n intr-

lum restrfns

se

r e g ă s e s c

elementele unui autovehic

dern. Avînd 2 4 metri lung

1

50

metri

l ă ţ i m e

autom

din imagine o c u p ă o

s u p

de 3,60

m2 f a ţ ă

de 8

o c u p ă

un

autoturism

de

capacitate sau f a ţ ă de 4

o c u p ă

un autoturism . e

mic  . Echipat cu

un

mot

trâen .M28, mlniautomob

care

p r o d u c ă t o r i i

I-au de

.Minina 

e z v o l t ă

o

v i t e

110 k m o r ă

E x p e d i ţ i i l e

în cosmos au deve

nit din ce

in

ce mai îndelungate

iar misiunile echipajelor tot mai

complexe. Anumite sisteme de

bord au inceput se uzeze ne

cesitînd

r e p a r a ţ i i sau

înloculri .

Pentru efectuarea

unor

astfel de

l u c r ă r i erau necesare noi

unelte care trebuiau adaptate la

c o n d ~ i i l e de f o l o s i n ţ ă Astfel, un

ciocan a fost astfel proiectat i n

cit

degetele

i n t r ă

fix în adincitu

rile de pe min.er. Cind

se l o v e ş t e

cu el placa de o ţ e l ciocanul

mlne lipit,

de

p a r c ă

ar

fi magne

tizat, iar reculul

se a n i h l l e a z ă

Un c l e ş t e a fost p r e v ă z u t cu

de cauciuc pentru a

fi

prins de

m ă n u ş a

costumului

de

scafan-

V IDEOTELEFONUL

4 • START

SPRE VI ITOR

dru. Foarfeca cu pirghii constru

pentru

u t i l i z ă r i

in cosmos

c r e a z ă un sistem de transmitere

a f o r ţ e i

în d o u ă trepte, schim

bind partea

d e t a ş a b l l ă

putînd

fi

u ş o r t r a n s f o r m a t ă

într-un

c l e ş t e patent... Creatorii acestor

instrumente cosmice au lucrat

timp îndelungat pentru realiza

rea lor.

S p e c i a l i ş t i i în t e l e c o m u n i c a ţ i i

s u s ţ i n

peste

d o u ă

decenii

vom telefona privindu-ne

in

ochi

interlocutorul. Cablurile optice

vor deschide perspective

n e b ă -

nuite în

a c e a s t ă d i r e c ţ i e .

Noul

sistem de telefonie va permite

abonatului

se

Informeze ope

rativ .,vizual putind solicita fi·

ş i e r u l unei biblioteci, imagini din

magazine,

s ă l i

de e x p o z ~ i i etc. -

STIATI C

... nici un secol nu poate în

cepe într-o vineri

sau d u m i n i c ă ?

.. luna octombrie începe intot

deauna

în

a c e e a ş i zi ca ianua

rie, aprilie ca iulie decembrie

ca septembrie?

...anul o b i ş n u i t începe sfir

ş e ş te cu a c e e a ş i

zi?

... c e l a ş i calendar poate

i

uti

lizat din

28

in

28

de ani?

CÎT

T R Ă I E S

FIINTELE?

u s G u l ~ a

e f e m e r ă

. . . .

o zi

ă b u ş u l . . . . . . . . . . . .6 s ă p t ă

Fluturele

. . . . . . . . . . . . .

2 luni

Musca

. . . . . . . . . . . . . . .

3  4 lu

ntarul

. . . . . . . . . . . . . .

6 luni

Fur

nic

a

. . . . . . .

.

. . . . . .

1 an

Greierele . .

. . . . .

. .. . . .1 an ·

Iepurele

. . . . . . . . . . . . . .

6 1O

Ci i

nele

. . . . . . . . . . . . . . .

10 ani

Vipera

. . . . . . . . . . . . . . .

10 ani

Privighetoarea . . . . . . . . 12 ani

Lupul

. . . . . . . . . . . . . . . .12

15

Pisica

. . . . . . . . . . . . . . . .

12- 15

Broasca

. . . . . . . . . . . . . .

15 ani

Broasca riioasa

. . . . . . .

20 ani

B

oul . . . . . . . . . . . . .• . . .

25 ani

Ca

lul.

. . . . . . . . . . . .

. . . .2

D

25

Vulturul

. . . . . . . . . . . . . .

30 ani

Barza

. . . . . . . . . . . . . . . .

5  40

C ă m i l a . . . . . . . . . . . . . . .

35-40

Ura

ng

utanul . . . .

. . . . . .

40 ani

Ur

sul . . ..

. . . . . . . .

. .

..

50 ani

Corbul

. . . . . . . . . . . . . . .

80 ani

. . . . . . . . . . . . . . . .

100 an

Crapul

. . . . . . . . . . . . . . .

100 an

Mor

un

u

l.

..

. . . .

. . . . . . . . 00 an

Papagalul

. . . . . . . . . . . .

100 an

Broasca s t o a s ă . •. . .120 an

-

Page 15: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 15/16

Cine

raspunde

c t ~ t i g ă

1

1.

AVIOJIUL

ROMBAC

Care

sint

principalele caracte

ristici f u n c ţ i o n l e af& avioanelor

r o m â n e ş t i ROMBAC?

2. CARE ERA SOCOTEALA?

Pe o b u c ă ţ i c ă de hirtie r u p t ă

se a f l ă o s o c o t e a l ă din care fiU

D I A L D G e

se

rai

1111 1 le duât ce ai l l i dex

nul ă

s i

CXli"ltf'lle2i4i

ci

frele ca e

lpoex

ea s i

recarosti

~ i

socdei 'a

~

3. IN

CINCI

P Ă R Ţ I EGALE

Acest teren trebuie fie

~

p ă r t i t

in

cinci

p ă r ţ i egala Pe t&

ren se

mai

a f l ă un mic lac

care u r m e a z ă fie atribuit

.

. . . . . . din cei

cind beroefi:ciltri..

Cum

tlebuie

itnpiltit

terenuP

4. MEREU 66

.

Pe a c e a s t ă

t a b f ă au

fost ln

scrise 8 numere.

I n v i t ă m ca

in

celelalte ca

sete

albe

t ~ i cifre intre

numerele 1-32 in a ş a fel

incit

totalurile pe

fiec81'e

nnct orizon

tal vertical dea 66

.

5. M i N Ă A R T I F I C I A L Ă

Prezentind o r r i n ă a r t i f i c i a l ă realizata

in

Anglia, revista

,.Start

spre

vntor"

a r ă t a

care sint caracteristicile acesteia cerem preei·

z a ţ i cite m i ş c ă r i poate executa mina a r t i f i c i a l ă ş i ce grel.ltate are.

OLIMPIADA

DE M A T E M A T I C Ă

E T A P A

A V - A CLASAaVU..a

sa- repeezilula 9Jiafic: tunet•

2x

-

-i-

X

E l ·-1;

F(x) = ll

+

1 x E

[-5;

7)

2 x E E R

X + 1

i x

E [3; 7)

Cl.ASAaY-e

S i se ă s e a ~ Yaloeaea ld x

{2

: -[1 ts f ••

us) ~ }

1

(20

puncte)

(25

puncte)

Q.ASAaYI-e

S i

• , - -

•ala12•

11

e1

"1i:

( - 1)'" .

_ _

+ ( - 1.- ·

_ _

+ ( - 1)'""P · . _

3 5 7

(25 puncte)

' llllnlla pedkipantllor. Dupa c:u.m am mai pcecazat

il '

u m ă r u l l din acest an

al

revistei. rezolwlnle tiOf h trmus.e ; e ; dupa ap:r

rtfia

celor cinci

sem

de probleme.

Fiecare

partiapant , . . retot ctase+ pe c:a.e o

wmeaza

in- c o i N

t983/

&C. in

p k u l

cu

rezoi'4nle

vor

fi

iclbuluse

c:eJe

c i n c i ~ care. , _.rut

n - -

RezoMuiJe- fi

spedi

Dr

pe

:MIIresa

w ~ i l i pina

la data

*1 IUlie ac.

(

dllla

p c ~ t l l l s

Nu uitl(i ~ i o t i i C i pe l e c ~

~ a c a

de mzte11 n t c a ~

s a ~ ·

~ I O D a ~

G R E S E A L A I S T E T I L O R

,

D u

1

*

IBC

IBCOVESCU

-AM

CIH CÎSTICi

-s .

. . ,

IMIEAAT.

Vi

ruglno

pe • .

cngo

c • I I G < ~ si-t

a ; • ; pe

• ,

. . , ne

1

u.

..............

1

. . - ....

s l

eplic .-

..... dlt •:bnl ,

tt'ao""

* .,.;

JOS<. C t f $

ZI "'

pdMi 0..

. ; 1 · SI :1 . . , . . _. , 10 ua pza u ..

ot

1tW

N JU Jd

~ C H e l

M: _GI 11

a

J 1 C;t'Gt . . lU1I.F . INC

&.;t

- 3

o .. s-e

. . . . . . .

. . . acudatcait la , .

2

7

. .N>-

IUMPidl

H

• t iE•AnCi

T

al••

• ,actic;p;ve

5

CIE$(llA

ISTETflll

Tata• tie

,artici,are

CITITORII

C Ă T R E

CITITORI

SOl.taT.l

8CHE-

Ccw111

la

. . l11

-

COlt

027

n: :IL II 1 :u'a i i roegi pe c

p a c h z ~ a a

radiocaaetof

NK-125 . ~

s i

;.o afzle.

• y • . . .

1 • -

COlt

et2t f

jud.

Dl•ll a.,_.

so iciti schzma un

tector

de

lliiCale.

• Den ll Prlrca

ti

Nlcufor Mlcil

COif OI2A

IMul

Conunca, CCM' •

I I I , Jud. Ott, s o l k : î 1 ă schemele urm

lor

c o n s t r u c : ţ i l

electronice

orgi

mini, t t a n s m ~ l t o r automat tn cod

siiC e de atnPifk;ate.

• Alin DuP - CGCt 21se a M p ~ ~

Y.

&uczcl

-.

U iUIL

Pwllho-.

~

shema

unui

nilltOf Om

eh

cbonic:

.

tat

la

220 V, cu aprinderea unul

25 w

•YznPn

•••., -

••••

11r,

ll'm•aor.

M. s. .c.

A, - .

• ·

)Ind. ...... Nlnlzg, < t o t e ş ..

-

tllUi

dlfta..,'n .:

• cu·

Y

r • -

_ . sr

a

*- T

M.

a. .c.

A..

& S..

~

t ' c b l f .. sdlelna unui

M

tor

de

a u d t o f l ~ dz miei

(sub 25 W).

• la

as Ttt& - COif MR" c

N i l

2 , - S

III Z. in m.nzt

grup da CXl ' 1 " ' sa5ld?i set . .

de

moda n ti

-o . IOJ 'n sic•• 11

cecitorl

W'IRSA

• • ; . . . . 1 • ,,

• Y P S ~ 1 B

t

2

:n 1 1 1 Sz 11fi 1 *

Tr1'n

-

. . . 1. K-1, &

2,

• 12, ltaiL

t

daolfllt

a

COl

' •

cu

c:i''*

..

s -a -

1

ilanic:ii.

......... - ~ M D . l h

• • 2 . . . . Y 1

2

1 P

1\ ••

...

i

p o Ni l

.

de

joc:uri l i i C .O

.WC.,

o ~ c i t ţ i care 11 1 i

de •r ,. oklud ift ' tu lor l

af . . . . da motf j r g' t

11

UJ1:e

• D u e a 1 n -

_. 5151

Siaa . l lr. D lllf ' t• •·

15.

1111,B

D•IIC

Yte l

IH

- CIZIIGJ .. ce

I

t ' l

11 ..

)rraiL doi JC

-

poru

& pe

••• a nh bul l w

HI ?U IESUIIF1C

Saa•Dna s

IJIIIF nlll?

*

. . .

.,1

10:1•

W'ltCU

Jlllr•: 1

2

l i

MC MCOlAUCU

A E O A C Ţ 1 A B u c U J I Ş t i . Pl$ Scin

' aeJefoft 17 410 10. iftel>lâor 1444

Ad.......,_ia

Edilura

,.Sc:i:i In a".

Comtlinztu2

p d 9

Jlilic

,Ot:sa Seâ

Abonasu:• -

prin

okii21 e

P.T.T.R Din s t r i i n ă t a l e il .DlU

Departame

ntul export-import

Si r. 13

Oecs 11bie

3.

P.

36,

l3 7, 21

Sos U2

226.

r 112 111

.. e·

• - •

t

••• 5 ~

V I

Page 16: 1984 - Start Spre Viitor nr.5

7/18/2019 1984 - Start Spre Viitor nr.5

http://slidepdf.com/reader/full/1984-start-spre-viitor-nr5 16/16

• ••

O ~ i n e r e a unei precizii extreme

tn

m ă s u r a r e a timpului nu mai este un

lucru greu de realizat

de

cind s·n

trecut la experimentarea ceasurilor

cu c u a r ţ ln u r m ă cu aproape d o u ă

decenii

au

inceput

f u n c ţ i o n e z e

primele ceasuri cu c u a r ţ Erau cea·

suri de format mare,

a ş a n u m i t e l e

orologii. Zece ani mal tîrziu

au

fost

lansate pe

p i a ţ ă c e a s u r i l e - b r ă ţ a r ă

cu

cuart. supranumita ceasuri cu cu·

a r ţ din a doua g e n e r a ţ i e . A fost mo

mentul in care

a d e p ţ i i

preciziei pu

teau asalta

s t a ţ i i l e

de radiodlfuzlune

cu r e c l a m a ţ i i legate de faptul

gongul "orei exacte" s-a

f ă c u t

auzit

cu o

s e c u n d ă

prea devreme sau

prea tirziu. Dar care este, compara·

tiv cu ceasul de T i n ă o b i ş n u i t pre

ceas

de m i n ă o b i ş n u i

merge inainte

sau în u r m ă cu aproximativ 6 ore pe

an

la ceasul cu

c u a r ţ

limita de tole

r a 0 1 ă

este

de

maximum 40 de se

cunde ltfel spus, d a c ă ceasul

o b i ş n u i t d e v i a z ă Tn

medie cu zece

secunde,

d e v i ~ l a

ceasului cu

c u a r ţ

este de maximum

0 1

secunde.

Dar

ceasul cu

c u a r ţ

din cea de-a doua

g e n e r a ţ i e î n t r u n e ş t e

alte avantaje:

r e z i s t e n ţ ă la

ş o c u r i

trepldatii, mi

nimum de

r e p a r a ţ i i , f u n c ţ i o n a r e Tn

d e l u n g a t ă f ă r ă o p e r a ţ i i

de

n t r e ţ i n e r e

etc.

La început, ceasul cu c u a r ţ era

utilizat numai Tn activitatea ş t i i n ţ i ·

f i c ă , dimensiunile sale Tmpiedicind

folosirea

in

viata o b i ş n u i t ă Pentru

a-1

reduce de la m ă r i m e a unui frigi·

der la formatul de perete sau de

m i n ă a fost n e c e s a r ă o colaborare

s t r f n s ă

intre industria de orologii

cea e l e c t r o n i c ă in acest scop s-au

redus dimensiunile cristalel

or

de cu

a r ţ la numai c i ţ i v a milimetri,

s-a

u

m i c ş o r a t bateriile de

o n a r e

s-a

recurs la circuite Integrate. Balan

sierul ceasului mecanic a fost

inlo-

cuit printr-un oscilator electronic,

ale c ă r u i o s c i l a ţ sint stabilizate prin

intermediul cristalului de c u a r ţ La

unele tipuri, stabilizarea are loc la o

f r e c v e n ţ ă de 8 192 Hz Iar la altele la

un

n u ă r

dublu de

o s c l l a ţ i i

(16

384). Prin intermediul unei

-

menzi cu pas sint a c ţ i o n a t e direct,

cu

1

Hz, acele indicatoare.

P r o d u c ă t o r i i

de ceasuri cu

c u a r ţ

p r e v ă d ş a n s e reale de aplicabilitate

nu numai in sectorul ceasurilor de

perete sau de

T i n ă

ci in industrie

in

institutele de c e r c e t ă r i care vor

opta în continuare pentru ceasurile

de format mai mare: cronometre

pentru indicarea orei exacte,

de automobil, ceasuri de bo

tru avioane nave, ceasuri d

taj etc.

Nu a trecut

î n s ă

prea mu

realizarea ceasului cu c u a r ţ

o n o u ă t r e a p t ă de p e r f e c

Tn m ă s u r a r e a

timpului vine

teze interesul publicului: ceas

mic care nu mai

n e c e s i t ă

nic

de

r e p a r a ţ i e .

Ceasul atomic

v

gura f ă r ă l n d o i a l ă o a d e v ă r a t

l ~ i e

t e h n i c ă de n d a t ă ce se

v

se confere energiei a

forma m i n i a t u r a l ă a d e c v a t ă

ceas de

m i n ă R ă m i n e

de

ă z

industria

e l e c t r o n i c ă

preo

p i n ă in prezent de realizarea

croaparate de ă s u r ă pentru

astronautica n u ş i va face în

intrarea t r i u m f a l ă in t r a d

a r e n ă a ceasornfcarilor.