Nafta - Extinderea spre Sud

ORGANIZAII I INSTITUII ECONOMICE INTERNAIONALE

NAFTA : EXTINDEREA SPRE SUD

CUPRINS

I. NAFTA Necesitate, evolutie, rol

1.1. Acordul Nord-American de Comert Liber

1.2. NAFTA Proces dinamic si contradictoriu

1.3. Structura institutionala a NAFTA

1.4. Continutul si prevederile comerciale ale Acordului

1.5. Oportunitatea aparitiei NAFTA

1.6 Extinderea NAFTA spre Sud

1.7. Aprecieri privind activitatea NAFTA. Date statistice

1.8. Grafice privind situatia schimburilor comerciale

1.9. NAFTA si MERCOSUR analiza comparativa

1.10. Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UE

1.11. Concluzii

1.12. NAFTA intre sperante si realitati. I. NAFTA necesitate, evolutie, rol

Extinderea procesului de regionalizare la scara planetara prin aparitia unor noi grupari de cooperare si integrare economica, a determinat tarile dezvoltate din America de Nord sa se gandeasca si ele la o forma de asociere care sa le reprezinte mai bine interesele si sa le acopere de risc in relatiile cu celelalte state ale lumii, aflate si ele in astfel de raporturi.

Idea crearii unei zone de liber schimb intre SUA si Canada e veche de peste 100 de ani. Cu toate acestea, cu exceptia unei perioade scurte de comert liber in secolul XIX, din 1854 pana in 1866, pana in 1988 nu au existat alte preocupari serioase cu privire la acest aspect.

In 1989 s-a stabilit un Acord de creare a Zonei de Liber Schimb Canada SUA, la initiativa Canadei, care s-a amplificat in iunie 1991 cu aderarea Mexicului formand NAFTA (Asociatia Nord-Americana a Comertului Liber).

NAFTA este o urmare moderna si fireasca a credintei nestramutate in forta comertului si investitiilor libere, avand mai multi predecesori celebri (Autopact si FTA).* Prin acest Acord s-a urmarit crearea unei puternice aliante economice, cu un potential urias de utilizare a fortei de munca in conditii de inalta productivitate si randament si care sa determine cresterea nivelului de trai si careia sa i se alature in viitor si alte state astfel incat sa genereze efecte deosebite asupra relatiilor economice cu alte tari sau grupari regionale.

Scopul initial al realizarii unei grupari de integrare a fost acela de a crea o zona de liber schimb, ca o alternativa la cea vest-europeana, pentru a contrabalansa evolutia acesteia.

Deci, initiativa de creare a NAFTA este raspunsul apararii americane in fata puterii economice atinse de Uniunea Europeana, datorita adancirii procesului de integrare.

NAFTA a aparut ca o reactie de nemultumire, in special din partea SUA, fata de procesul de liberalizare comerciala promovat de GATT, ca o consecinta a efectelor intarziate si a lipsei de rezultate concrete in unele domenii (servicii, dreptul de proprietate, agricultura, investitii).

SUA, sustinator inflacarat al multilateralismului si clauzei natiunii celei mai favorizate, au ajuns la concluzia ca actiunile regionale pot oferi progrese mult mai mari comparativ cu negocierile multilaterale.1.1. Acordul Nord - American de Comert Liber

Acordul privind formarea organizatiei internationale N.A.F.T.A. (North American Free Trade Agreement) a fost semnat la 17 decembrie 1992 intre S.U.A., Canada si Mexic.

Dupa ce a fost ratificat de parlamentele celor 3 tari in noiembrie 1993, Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1994.

NAFTA acopera o piata de 375 milioane de consumatori si 6 trilioane de $, cu perspectiva extinderii si mai spre sudul continentului american, o suprafata de 21,3 milioane km din Alaska si Yucon pana in peninsula Yucatan.

Aceasta grupare de integrare orienteaza procesul de regionalizare pe axa Nord Sud, respectiv tari dezvoltate tari in curs de dezvoltare.

Acest Acord este un conglomerat eterogen de state, inegale ca putere economica, potential si oferta.

* Inca din faza negocierilor, NAFTA s-a bazat pe indelungatele relatii comerciale dintre SUA si Canada, respectiv SUA si Mexic.

Negocierile privind incheierea Tratatului au mers in paralel si in aceeasi directie cu cele din cadrul Rundei Uruguay a GATT.Concordanta temporala dintre cele doua acorduri este simbolica si subliniaza procesul simultan al celor doua tendinte ale comertului international: regionalismul la scara zonala si multilateralismul la scara planetara.

Obiectivele acestui Acord sunt urmatoarele:

Eliminarea barierelor comerciale

Promovarea conditiilor pentru concurenta loiala

Cresterea oportunitatilor investitionale si a capacitatii de export

Protejarea corespunzatoare a drepturilor de proprietate intelectuala

Stabilirea procedurilor adecvate pentru aplicarea tratamentului si solutionarea conflictelor

Stimularea cooperarii trilaterale, regionale si multilaterale.1.2. NAFTA Proces dinamic si contradictoriuLa aparitia sa, NAFTA a avut mai multe semnificatii:

A reprezentat schimbarea politicii SUA in directia regionalizarii, in pofida vechilor ei conceptii despre multilateralitate

Este o grupare economica integrationista intre superputerea economica a lumii cu venituri pe locuitor foarte mari SUA si doua tari cu un potential diferit Canada o tara dezvoltata, dar cu un potential economic mai mic si Mexic - o tara cu economie in dezvoltare cu diferente economice majore comparativ cu celelalte doua state.

Datorita alaturarii a doua tari cu un venit pe cap de locuitor foarte ridicat uneia cu un venit substantial mai scazut, unul dintre scopuri a fost deplasarea axei de dezvoltare economica spre S.

Aceasta zona reuneste economii cu stadii de dezvoltare diferite, cu noi perspective in comertul regional international.

* Domeniile vizate de NAFTA sunt urmatoarele:

comertul cu bunuri materiale

comertul cu servicii

investitiile directe de capital-liberalizare

regulile de concurenta

aspecte privitoare la protectia mediului.

Obiectivul major al NAFTA il constituie stabilirea unei zone de comert liber intre membrii sai prin:

promovarea competitiei loiale

cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor

recunoasterea si protejarea eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare

cunoasterea procedurilor eficace pentru aplicarea reglementarilor Tratatului si solutionarea eventualelor controverse

stabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale si multilaterale, in perspectiva aderarii la Tratat si a altor tari din regiune.1.3. Structura institutionala a NAFTA

Cele apte instituii (conduse de reprezentani ai tuturor celor trei ri membre) pe care se bazeaz NAFTA sunt:1. Comisia pentru Liberul Schimb (Free Trade Comission)

2. Comitetele NAFTA i grupurile de lucru

3. Secretariatul NAFTA

4. Comisia pentru Cooperare n Domeniul Muncii

5. Comisia pentru Cooperare n Domeniul Mediului nconjurtor (CEC)

6. Banca Nord-American de Dezvoltare (NADB)

7. Comisia pentru cooperare cu statele vecine n domeniul mediului nconjurtor (BECC)

Continutul Acordului se prezinta sub forma unui document final structurat in 8 parti (capitole), dupa cum urmeaza:

Partea I: Dispozitii generale;

Partea II a: Comertul cu produse;

Partea III a: Obstacole si tehnici comerciale;

Partea IV a: Piete publice;

Partea V a: Investitii, servicii si probleme conexe;

Partea VI a: Proprietatea intelectuala;

Partea VII a: Dispozitii administrative si institutionale;

Partea VIII a: Alte dispozitii.

Prevederile documentului se refera la 7 domenii importante de activitate: accesul pe piete, reguli de origine, reglementari comerciale, comertul cu servicii, investitii, reguli pentru asigurarea proprietatii intelectuale si solutionarea controverselor. In cele 22 de capitole si 9 anexe, Tratatul de Comert Liber reglementeaza derularea tranzactiilor comerciale dintre SUA, Canada si Mexic, in perspectiva eliminarii barierelor tarifare si netarifare. 1.4. Continutul si prevederile comerciale ale NAFTAScopul acestui acord este liberalizarea in 10 ani a comertului cu produse si servicii, prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare intre parti si liberalizarea investitiilor intra-zonale.

Potrivit prevederilor Tratatului, taxele vamale vor fi eliminate in termen de 5 ani pentru majoritatea produselor industriale, in 10 ani pentru servicii si unele produse specifice si de 15 ani pentru o categorie de produse sensibile, cum sunt cele agricole si textile.

NAFTA asigura reducerea sau suspendarea taxelor vamale intre tarile membre, dar fiecare dintre acestea mentine o politica diferentiata, un tarif vamal si masuri protectioniste si restrictive in relatiile cu tertii.

Pentru Mexic, agricultura a reprezentat un domeniul sensibil si de aceea a fost negociat un acord separat cu SUA si un altul cu Canada.

Marfurile de import provenite din celelalte doua natiuni vor avea acelasi regim ca si bunurile nationale.

* Potrivit prevederilor Tratatului, taxele vamale vor fi eliminate in termen de 5 ani pentru majoritatea produselor industriale, in 10 ani pentru servicii, si unele produse specifice si de 15 ani pentru o categorie de produse denumite sensibile, inclusiv textile si agricole.

Fiecare membru va excepta unele activitati de la aplicarea acestui acord. Canadienii vor excepta domeniul publicatiilor prin controlul proprietatii. SUA a cerut ca miscarea libera a persoanelor, cu exceptia profesionistilor si managerilor sa nu fie permisa, pentru ca se temea sa nu fie coplesita de saracii din Mexic. Guvernul mexican isi rezerva dreptul de a controla sistemul de cai ferate, electricitatea, petrochimia de baza si industria petroliera.

Impactul creari NAFTA a fost mai important pentru Mexic decat pentru SUA, pentru ca a dus la crearea de noi locuri de munca. Aici productia industriala nu s-a bazat pe tehnologii foarte performante si a oferit o mare oportunitate pentru companiile straine, in relatia productivitate - cost de productie.

Scopul tarilor participante este sa promoveze:

perfectionarea structurilor economice ale tarilor participante

cresterea economica prin expansiunea comertului si a oportunitatilor investitionale,

cresterea competitivitatii internationale cu respectarea asigurarii si conservarii protectiei mediului,

dezvoltarea economica sustinuta,

protejarea, dezvoltarea si respectarea drepturilor fortei de munca,

consolidarea relatiilor privilegiate de prietenie si cooperare intre tarile membre si promovarea dezvoltarii durabile

sa contribuie la progresul si dezvoltarea armonioasa a comertului mondial precum si extinderea cooperarii internationale

crearea unei piete mai vaste si mai sigura pentru produsele si serviciile realizate pe teritoriile statelor membre

reducerea incidentelor / distorsiunilor comerciale

stabilirea unor reglementari clare si mutual avantajoase a schimburilor comerciale asigurarea unui mediu comercial previzibil si favorabil investitiilor

stimularea competitivitatii intreprinderilor proprii pe piata internationala

favorizeze creativitatea si inovatia si de a promova comertul cu produse si servicii care fac obiectul dreprtului de proprietate intelectuala

crearea unor noi posibilitati de angajare si imbunanatire a conditiilor de munca precum si a calitatii vietii, pe teritoriile statelor membre

Printre efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA sunt urmatoarele:

consolidarea stabilitatii economice in regiune

sporirea considerabila a fluxurilor comerciale si de capital intre statele semnatare

asigurarea conditiilor pentru mentinerea capacitatii concurentiale a firmelor americane si canadiene in competitie cu cele europene, asiatice prin folosirea mainii de lucru ieftine mexicane

cresterea globala a productiei in regiune si sporirea numarului locurilor de munca, indeosebi in Mexic

dezvoltarea tehnologica a Mexicului si sporirea capacitatii sale de a atrage investitii straine directe, atat de pe pietele SUA si Canadei, cat si, in general, de pe pietele internationale

potentarea rolului politic al Canadei pe plan regional si a capacitatii sale de a consolida statutul de stat federal

sporirea considerabila a capacitatii concurentiale a Mexicului.1.5. Oportunitatea aparitiei NAFTAAccesul tot mai liber la piata, stabilirea unor reguli explicite asupra comertului si investitiilor straine directe, au facut din NAFTA o regiune foarte atractiva pentru membrii sai dar si pentru companiile multinationale din afara zonei.

Cei care vor avea de castigat de pe urma crearii NAFTA vor fi cei care beneficiaza de tehnologie si capital, si bineinteles consumatorii. Inca de la creare NAFTA a avut un impact semnificativ.

Criterii de aderare: disciplina bugetara, stabilitatea preturilor, datoria externa, stabilitatea monedei, politici liberale, stabilitatea veniturilor obtinute din taxe vamale, democratie functionala.

In vederea crearii unei zone de comert liber s-a pus accent pe inlaturarea progresiva a taxelor vamale si a barierelor netarifare in calea comertului cu marfuri intre tarile membre.

Sectoarele cele mai afectate de intrarea in vigoare a Tratatului sunt, in special, cele aferente produselor pentru care au fost eliminate tarifele vamale intre tarile semnatare, in conditiile mentinerii de taxe vamale ridicate fata de terti (industria de textile, automobile, masini-unelte, produse agricole).

* In primii ani de functionare, efectele NAFTA au fost vizibile: comertul intre cei trei membri a inregistrat o evolutie dinamica. Chiar daca la inceput obiectivele propuse nu au condus la rezultatele asteptata, prin declansarea crizei monetare din Mexic, incetinirea cresterii economice prin declinul comertului intre state si evolutia alarmanta a somajului in Canada, precum si alte evolutii contradictorii au adus numeroase critici la adresa NAFTA, care a fost considerata de unii opozanti la ideea liberalizarii, cauza tuturor evenimentelor economice negative.

Chiar si in aceste situatii economice, o analiza detaliata si obiectiva a evenimentelor amintite arata si demonstreaza ca NAFTA nu a constituit o cauza a declinului economic in regiune, ci o solutie a revigorarii cresterii economice, ca fluxurile comerciale au crescut mai repede la produsele aflate sub incidenta aranjamentelor de liber schimb, factorul esential al relansarii economiei Mexicului.

Dar succesele ulterioare ale NAFTA au domolit spiritele si au demonstrat ca instituirea sa nu a constituit o greseala.

In fiecare zi, volumul schimburilor trilaterale dintre tarile Acordului se ridica la aproape 1,7 miliarde USD.1.6. EXTINDEREA NAFTA SPRE SUDMai multe state latino-americane si-au manifestat interesul de a adera la NAFTA.

SUA preconizeaza atragerea in cadrul acestei zone si a celorlalte tari din America Centrala, America Latina si Caraibe, exceptand Cuba, intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat. Cu prilejul Summit-ului de la Miami din decembrie 1994 s-a hotarat crearea unei zone de liber schimb care sa cuprinda cele doua continente (870 de milioane de locuitori) pana in anul 2005, cu numele de Zona de Comert Liber a Americilor Free Trade Areas of the Americas sau FTAA, dar de atunci progresele inregistrate au fost foarte discrete.

Cei 34 de sefi de state si de guverne au pledat pentru necesitatea extinderii acordurilor economice la nivelul intregii emisfere vestice prin intarirea democratiei, dialog politic, stabilitate economica, progres in justitia sociala, deschidere comerciala si impulsionarea procesului de integrare din zona. In 1995 pozitia SUA fata de extinderea NAFTA era destul de neclara, pentru ca administratia Clinton a dat uitarii dorinta de a extinde Acordul in toata America Latina. Negocierile pentru integrarea economica si comerciala a Americii de Nord si de Sud urmau sa se incheie in 2005, pentru ca in 2010 sa se contureze o zona de comert liber Asia-Pacific.

Initiativa acestui proiect extrem de ambitios este benefica, intrucat va determina cresterea bunastarii pe cele doua continente prin liberalizarea comertului, promovarea investitiilor si reducerea datoriilor.

Chile a negociat, inca de la crearea gruparii, un acord cu NAFTA. Multe din state au incheiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor vamale. Remarcand succesele inregistrate de Mexic in special in relatia cu SUA, multe tari in curs de dezvoltare sprijina aceasta idee.1.7. Aprecieri privind activitatea NAFTA. Date statisticePerceputa initial ca o casatorie imposibila intre bogati si saraci, NAFTA a devenit un succes rasunator. NAFTa s-a dovedit a fi o sursa de beneficii durabile pentru fiecare dintre parteneri.

Aceasta tendinta se va extinde la scara mult mai larga, daca va fi pus in aplicare liberul schimb intre tarile membre NAFTA si cele ale Americii Latine.

Comertul reciproc intre cei trei membri a devenit treptat mult mai liberalizat. Schimburile comerciale si investitiile directe intraregionale au crescut, depasind chiar si cele mai optimiste asteptari.

Fiecare stat membru a inregistrat cresteri economice de o amploare fara precedent, de la an la an, ca efect al dezvoltarii schimburilor comerciale.

Pentru Canada, SUA reprezinta cel mai important partener comercial, cu care deruleaza peste doua treimi din importurile si exporturile sale; 86.6% din exporturile totale ale Canadei sunt destinate partenerilor NAFTA.

* La nivel bilateral, SUA si Canada dezvolta cele mai importante relatii pe plan mondial. In cazul relatiilor comerciale intre SUA si Canada, situatia a continuat sa fie aceeasi dinaintea crearii NAFTA, cu mentiunea ca aproape toate schimburile de marfuri intre cele doua tari sunt in prezent scutite de taxe vamale.

Mexicul se bucura deja de o relatie speciala cu SUA si reprezinta cel de-al doilea partener comercial al acestora. Pentru Mexic, SUA constituie principalul partener comercial, in timp ce schimburile economice Canada Mexic sunt mai reduse ca amploare.

Schimburile comerciale ale SUA cu Mexicul le depasesc pe cele cu Japonia si cu intreaga Europa. Peste 70% din exporturile Mexicului sunt orientate spre SUA.

In primele 6 luni dupa semnarea Acordului, exporturile SUA catre Mexic au crescut cu 16,7%, iar catre Canada cu 9,6%, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. Importurile din Mexic au crescut cu 20,3%, iar cele din Canada cu 10,2%.

Prin intrarea in vigoare a Tratatului, SUA si Canada au desfiintat barierele tarifare la exporturile mexicane proprii in proportie de 84 % si, respectiv, 79%. Mexicul a desfiintat barierele tarifare pentru 43% din importurile din SUA si 41% pentru cele provenite din Canada.

* Prin intermediul NAFTA, tarifele mexicane au fost reduse de la 10% la 3%, iar importante bariere netarifare (mai ales in sectorul industriei de automobile) au fost eliminate.

Schimburile intre tarile Americii de Nord reprezinta 40% din exporturile regiunii, fiind cu 10% mai mari decat importurile.

Dupa intrarea in vigoare a NAFTA, valoarea schimburilor trilaterale a crescut de peste doua ori, comertul intrazonal fiind in anul 2002 de peste 620 miliarde $. Investitiile straine directe efectuate de alti parteneri ai NAFTA in cadrul gruparii, de asemenea s-au dublat, depasind 299,2 miliarde $ in anul 2000.

Nivelul mediu al taxelor vamale mexicane s-a situat la 10% in 1993, de 2,5 ori mai mare decat cel al SUA, in timp ce in 1999, nivelul taxelor vamale mexicane a scazut la 2%, iar barierele netarifare au fost eliminate in cea mai mare masura.

Si la inceput de mileniu III, NAFTA continua sa fie unul din principalele motoare ale cresterii comertului mondial. Astfel, importurile de marfuri ale acestei regiuni au crescut in 2001 cu 129 de miliarde de $, reprezentand mai mult decat o cincime din importurile mondiale de marfuri si aproape jumatate din cresterea comertului mondial.

1.9. NAFTA i MERCOSUR: analiz comparativPornind de la obiectivele stabilite de cele dou acorduri de integrare regional putem spune ca deosebirea este evident: n timp ce NAFTA i-a propus ca obiectiv de baz crearea unei zone de comer liber, MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiios, dorind, pe lng realizarea zonei de comer liber, i o uniune vamal i o politic coerent pentru o pia comun. Mercosur a constituit o abordare fundamental nou a integrrii regionale n America Latin.

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ri n curs de dezvoltare, din care Argentina, Brazilia i Uruguay, din grupul de ri cu venit mediu din categoria superioar, iar una (Paraguay) din grupul de ri cu venit mediu din categoria inferioar. Chile, Columbia, Ecuador si Peru au statut de membri asociai din 1996. Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005.

Este evidenta o diferen uria din punct de vedere al forei economice determinat de decalajele n nivelul de dezvoltare economic i de participare la fluxurile din economia mondial. Discrepanele se mresc atunci cnd se iau n considerare fluxurile internaionale de mrfuri i servicii.

Uniunea vamal MERCOSUR a intrat n vigoare la nceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse ntre 0 i 25 %. Obiectivul urmtor pentru 1995 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare nc existente i formarea unei piee comune.

* Dup o perioad de progres relativ rapid n realizarea obiectivului de creare a unei zone de comer liber, rile partenere s-au confruntat cu dificulti majore att n meninerea fluxului liber de mrfuri ct i n realizarea unor evoluii progresive n liberalizarea comerului cu zahr i automobile.

Greutile s-au manifestat pe fondul unei evoluii mai puin favorabile din economia mondial (criza asiatic i criza rus) din a doua parte a anilor 90. Acestea au determinat apariia unor stri conflictuale ntre Argentina i Brazilia, cei doi membri marcani ai MERCOSUR.

In cazul NAFTA, exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 55,3 % n anul 2001, n cazul MERCOSUR, exportul intrazonal a reprezentat doar 21,1 % din exportul total. n anul 2001, exportul de mrfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD, depind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mrfuri ale rilor MERCOSUR. n acelai timp, cu un export de servicii comerciale de 342,3 miliarde USD n anul 2001, NAFTA a depit MERCOSUR de aproape 27 de ori.

In concluzie, un punct de convergen puternic ntre NAFTA i

MERCOSUR l reprezint politica marilor grupri economice regionale de

extindere a zonelor de comer liber att prin acorduri bilaterale ct i, n

final, prin punerea n aplicare a Zonei de Comer Liber a Americilor. Un alt punct de convergen este acela al negocierii unor acorduri cu ri sau grupri regionale de pe alte continente,

1.10. Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANACele mai multe comparatii ale zonei de liber schimb de pe continentul american se fac cu Uniunea Europeana.

Experienta europeana a fost una de lunga durata si deliberata, oferind fiecarui membru timpul necesar adoptarii unui set de modificari inainte de a trece la urmatorul.

In cadrul acordului NAFTA lipsesc fondurile pentru mecanismele compensatorii, care in Europa exista pentru a construi infrastructura necesara in tarile membre cel mai putin dezvoltate.

Dar cea mai mare este diferenta politica, deoarece natiunile trebuie sa fie niste democratii stabile inainte de a intra in comunitatea europeana si piata comuna europeana este un pas intermediar catre unitatea politica.

NAFTA nu dispune de organe executive cu actiune permanenta, deoarece s-a dorit diminuarea pana la limita minima a dimensiunii politice a procesului

Statele NAFTA nu au o pozitie nu au o pozitie comuna fata de terti in domeniul taxelor vamale, si isi mentin independenta propriilor lor economii nationale.

NAFTA este o zona in care nu s-a pus problema liberei circulatii a factorilor de productie prin crearea unei piete comune; daca produsele si capitalul pot circula fara restrictii, in ceea ce priveste forta de munca, Acordul nu face astfel de referiri

Cele doua mari puteri, Canada si SUA, nu promoveaza ideea liberei circulatii a persoanelor, deoarece forta de munca mai putin calificata din Mexic este mult mai ieftina si ar putea ameninta stabilitatea multor locuri de munca ale populatiei indigene, cu atat mai mult cu cat numeroase persoane atentioneaza asupra costurilor sociale exorbitante generate de fuga capitalurilor in Mexic care afecteaza si asa o buna parte din locurile de munca americane

In prezent piata UE absoarbe peste 20% din exporturile SUA, si detine o proportie de 17% din importul total al SUA.

Constatari:

NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura

Este un model de cooperare de tip interguvernamental, fara a avea organisme supranationale

Nu are obiective de natura politica1.11. CONCLUZII NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura, fiind un model de cooperare de tip guvernamental, fara a dispune de organisme supranationale

Tratatul nu are obiective de natura politica

Prin acest acord s-a urmarit instaurarea unei puternice aliante economice, cu un urias potential de utilizare a fortei de munca si de crestere a nivelului de trai, caruia este posibil sa i se alature in viitor si alte tari din Occident si care va avea efecte deosebite asupra relatiilor cu alte state industrializate

Promovarea tendintelor liberale de comert in toata America Latina Prin crearea NAFTA, statele membre si-au largit posibilitatile de desfacere a produselor si si-au imbunatatit competitivitatea propriilor produse, ca urmare a deplasarii productiei spre zonele geografice care ofera forta de munca mai ieftina si bine calificata

NAFTA va permite SUA atragerea unui volum tot mai mare de capital si know-how japonez in emisfera occidentala.

Multe state au incheiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor vamale; ele pregatesc terenul pentru un proiect foarte ambitios: crearea unei zone de liber schimb care sa includa toate statele americane; multe tari in dezvoltare sprijina aceasta idee, observand avantajele obtinute de Mexic in relatiile cu SUA

Efectul crearii NAFTA va avea implicatii deosebite, atat asupra relatiilor economice cat si asupra relatiilor politice si sociale ale tarilor Americii de Nord; ea va produce in acelasi timp modificarea raportului de forte fata de tarile UE si Japonia si va determina crearea unei zone cu potential comercial greu de imaginat.

Tarile membre din aceste puteri regionale desfasoara schimburi comerciale si cu tari din afara regiunii, comertul intraregional crescand astfel mai rapid decat comertul intraregional.

Nafta, UE si Asia de Est domina in prezent economia lumii, cuprinzand 80% din productia si comertul mondial.1.12. NAFTA intre sperante si realitatiCrearea zonelor de liber schimb implica fara dubii si sacrificii mari din partea membrilor. Consecintele ar putea fi dureroase:

unele sectoare economice care nu sunt competitive in plan global ar putea fi eliminate;

multe locuri de munca ar putea fi reduse, iar pentru unele societati ar putea exista riscul falimentarii datorita deplasarii resurselor economice spre zone care ofera avantaje comparative mai mari.

Sustinatorii cei mai infocati ai constituirii NAFTA au fost corporatiile transnationale care sunt pregatite cel mai bine sa faca fata oricarei concurente, pentru ca si-ar putea extinde afacerile extrem de usor in tarile membre.

ncheierea acestui acord demonstreaza nca o data tendintele existente n prezent pe plan international de regrupare a tarilor n blocuri economice regionale.

* In urma evaluarilor realizate, s-a constatat ca NAFTA a fost un mare succes pentru toate partile implicate, reflectat in principal prin beneficiile obtinute in urma punerii in aplicare a politicilor de liberalizare a schimburilor economice, care au condus la cresterea bogatiei si competitivitatii in regiune, precum si la avatnajele comparative pentru consumatori, angajati si intreprinderi.

Fiecare dintre statele membre a avut motive bine intemeiate pentru crearea unei regiuni de integrare, care sa le promoveze interesele de grup atat in interiorul gruparii, cat si in relatiile cu ceilalti parteneri.

Efectele creerii NAFTA au implicatii deosebite atat asupra relatiilor economice cat si asupra celor politice si sociale ale tarilor nord-americane.

Pe plan mondial, ele vor genera in acelasi timp modificarea raportului de forte dintre statele UE si Asiei de Sud-Est (in special al Japoniei) si vor conduce la constituirea unei zone cu un potential comercial greu de imaginat pana acum.Bibliografie:1) Integrare si regionalism pe continentul american. Lect.univ.dr. Anca Gabriela ILIE. Curs in format digital - Biblioteca ASE Bucuresti www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=191&idb2) Integrare economica europeana. Maria Barsan idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariaBarsan/cap5.html - 48k3) ro.wikipedia.org/wiki/NAFTA

4) www.nafta.org

5) Noi actori mondiali www.e-scoala.ro/euro/noiactori.html.4. Piaa Comun a Sudului (MERCOSUR)

nelegnd c era necesar s adere la procesul de integrare argentiniano brazilian pentru a-i apra propriile interese n relaiile cu cei doi mari vecini, Uruguay-ul i Paraguay-ul au iniiat negocieri n acest sens cu Argentina i Brazilia, astfel nct, la 26 martie 1991, preedinii celor patru ri au semnat, la Asuncin (Paraguay), Tratatul de constituire a Pieei Comune a Sudului (MERCOSUR).

Republica Chile i Bolivia s-au asociat la MERCOSUR n 1996, prin semnarea unor acorduri de asociere.

n cadrul primei reuniuni a efilor de stat ai rilor membre MERCOSUR, desfurat n iunie 1992, n localitatea argentinian Las Leas, s-a stabilit o cronogram de msuri destinate s conduc la realizarea, pn la 31 decembrie 1994, a Pieei Comune.

Principalele directii avute n vedere au fost:

eliminarea barierelor tarifare i netarifare dintre rile membre,

asigurarea libertii traficului de mrfuri i pasageri,

eliminarea asimetriilor existente n domeniul legislaiei,

stabilirea unui tarif vamal extern comun,

armonizarea politicilor macroeconomice,

libera circulatie a capitalurilor,

mobilitatea fortei de munca,

coordonarea politicilor sociale,

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta,

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala,

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie,

armonizarea politicilor fiscale,

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor valutare.

n esen, obiectivele MERCOSUR sunt:

creterea eficienei i competitivitii economice a statelor membre, prin deschiderea pieelor i accelerarea dezvoltrii economice,

mai buna utilizare a resurselor,

protecia mediului,

mbuntirea cilor de comunicaie,

coordonarea politicilor macroeconomice i

complementarizarea industriilor.

n prezent, MERCOSUR este o realitate economic de dimensiuni continentale. Cu o suprafa de aproape 12 mil. Km ptrai, de peste patru ori mai mare dect Europa, MERCOSUR reprezint o pia potenial de 200 milioane de consumatori i un PIB total de peste 1000 miliarde USD, care o plaseaz n rndul primelor patru economii din lume, dup NAFTA, UE i Japonia.

MERCOSUR este astzi unul din polii majori de atracie a investiiilor pe plan mondial. Motivele acestui succes sunt multiple:

MERCOSUR are cea mai mare rezerv de resurse naturale din lume;

resursele energetice, n special minerale i resurse hidroelectrice sunt printre cele mai importante din lume;

reelele de comunicaii sunt avansate i parcurg un continuu proces de renovare. Peste 2 milioane de km de osele conecteaz oraele majore, iar transportul aerian este susinut de peste 6000 de aeroporturi.

Mai mult, MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare industriale i una din cele mai dinamice economii din lume, fiind totodat, i un participant important la comerul mondial.

De asemenea, integrarea comercial promovat de MERCOSUR, favorizeaz i atingerea unor obiective din alte domenii de activitate, precum educaie, justiie, cultur, transporturi, energie, agricultur, protecia mediului. Deja au fost semnate cteva acorduri n aceast privin, pornind de la recunoaterea diplomelor universitare i pn la stabilirea de asisten mutual n domeniul penal i crearea unei mrci culturale regionale, pentru promovarea i facilitarea cooperrii n acest domeniu.

Dei MERCOSUR funcioneaz pe baza unei structuri 100% interguvernamentale, ea sper s ating obiective similare cu cele ale UE, cum ar fi crearea unei piee comune i, dac va fi posibil, n viitor, chiar i o uniune economic i monetar care s funcioneze cu motorul unei monede unice. Uniunea European a susinut ntotdeauna ntrirea procesului de integrare regional la nivelul MERCOSUR, susinnd chiar i iniiativa sa de formare din 1991. n ciuda rsturnrilor de situaie care au avut loc n ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului, UE continu s se preocupe n mod efectiv de cimentarea relaiilor cu MERCOSUR, precum i de adncirea proceselor integraioniste.

Ambiia MERCOSUR de a deveni o pia comun real i funcionabil este o piatr de temelie, dar i o pies de rezisten n crearea unei asociaii ntre cele dou regiuni. Mare parte din munca depus n comun ntre cele dou regiuni, precum i o parte din negocierile n curs, au ca scop declarat fortificarea i definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizeaz crearea unei piee comune pn n 1 ianuarie 2006.

Procesul de realizare a uniunii vamale a nceput la 1 ianuarie 1995 i se va ncheia n anul 2006. n aceast perioad, fiecare din rile membre i va proteja sectoarele sensibile, n scopul adaptrii lor treptate la exigenele concurenei interne i externe pentru:

bunurile de capital, fiecare din rile membre va pleca de la tarifele naionale, ajungnd, etapizat, la nivelul comun convenit: Argentina i Brazilia n 2002, iar Paraguay i Uruguay n 2006;

informatic i telecomunicaii, avnd ca baz tot tarifele naionale, se va ajunge la tariful extern comun convenit, n anul 2006;

majoritatea produselor (89%), tariful extern comun se va nscrie pe grila 20 0 %, urmnd ca, de la caz la caz, s scad anual n trepte de cte dou procente.

Realizarea Pieei Comune a Sudului se va face n cea de-a treia etap, care va ncepe n anul 2006, odat cu iniierea coordonrii politicilor supranaionale, stabilirea unei monede comune etc.

Din 1992 i pn n prezent s-au manifestat, periodic, tensiuni, cauzate, n cea mai mare parte, de msurile unilaterale luate n special de Brazilia, n vederea protejrii intereselor economice naionale, dar i de efectele crizei care continu s afecteze ntreaga regiune. n acest sens, n ultimii doi ani, chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia i Argentina.

Astfel, procesul de integrare n cadrul MERCOSUR are o evoluie complex, n special datorit dificultilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia i Argentina. NAFTA i MERCOSUR: analiz comparativ

Pornind de la obiectivele stabilite de cele dou acorduri de integrare regional putem spune ca deosebirea este evident: n timp ce NAFTA i-a propus ca obiectiv de baz crearea unei zone de comer liber, MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiios, dorind, pe lng realizarea zonei de comer liber, i o uniune vamal i o politic coerent pentru o pia comun. MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nou a integrrii regionale n America Latin.

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ri n curs de dezvoltare, din care Argentina, Brazilia i Uruguay, din grupul de ri cu venit mediu din categoria superioar, iar una (Paraguay) din grupul de ri cu venit mediu din categoria inferioar. Chile, Columbia, Ecuador si Peru au statut de membri asociai din 1996. Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005.

Este evidenta o diferen uria din punct de vedere al forei economice determinat de decalajele n nivelul de dezvoltare economic i de participare la fluxurile din economia mondial. Discrepanele se mresc atunci cnd se iau n considerare fluxurile internaionale de mrfuri i servicii.

Uniunea vamal MERCOSUR a intrat n vigoare la nceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse ntre 0 i 25 %. Obiectivul urmtor pentru 1995 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare nc existente i formarea unei piee comune.

Dup o perioad de progres relativ rapid n realizarea obiectivului de creare a unei zone de comer liber, rile partenere s-au confruntat cu dificulti majore att n meninerea fluxului liber de mrfuri ct i n realizarea unor evoluii progresive n liberalizarea comerului cu zahr i automobile.

Greutile s-au manifestat pe fondul unei evoluii mai puin favorabile din economia mondial (criza asiatic i criza rus) din a doua parte a anilor 90. Acestea au determinat apariia unor stri conflictuale ntre Argentina i Brazilia, cei doi membri marcani ai MERCOSUR.

In cazul NAFTA, exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 55,3 % n anul 2001, n cazul MERCOSUR, exportul intrazonal a reprezentat doar 21,1 % din exportul total. n anul 2001, exportul de mrfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD, depind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mrfuri ale rilor MERCOSUR. n acelai timp, cu un export de servicii comerciale de 342,3 miliarde USD n anul 2001, NAFTA a depit MERCOSUR de aproape 27 de ori.

In concluzie, un punct de convergen puternic ntre NAFTA i MERCOSUR l reprezint politica marilor grupri economice regionale de extindere a zonelor de comer liber att prin acorduri bilaterale ct i, n final, prin punerea n aplicare a Zonei de Comer Liber a Americilor. Un alt punct de convergen este acela al negocierii unor acorduri cu ri sau grupri regionale de pe alte continente.5. Comunitatea Andin de Naiuni (Pactul Andin CAN)

n 1969, prin Acordul de la Cartagena (Columbia), s-a constituit Pactul Andin.

La reuniunea ordinar a Consiliului Prezidenial Andin din martie 1996, din oraul peruan Trujillo, au fost semnate Declaraia de la Trujillo i Protocolul de modificare a Acordului de la Cartagena, conform crora Pactul Andin a fost transformat n Comunitatea Andin de Naiuni (CAN). Reuniunea de vrf a rilor membre (Trujillo, Peru, 9 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN, constituit din: Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru i Venezuela. Au statut de observator 25 de ri i organizaii internaionale. Romnia are statut de observator din 1982.

CAN are sediul la Lima (Peru).

Scopul organizaiei este integrarea n domeniile economic, financiar, monetar, al educaiei, muncii i sntii, cu scopul valorificrii, n interes naional, a bogiilor i resurselor naturale ale rilor membre, printr-o dezvoltare independent, armonioas i echilibrat.

Principalele hotrri adoptate prin cele dou documente, semnate n oraul Trujillo, care pun bazele CAN, se refer la:

realizrii att a integrrii economice i comerciale, ct i a celei politice;

desemnarea Consiliului de Minitrilor de Externe ca responsabil pentru componenta politic Comunitii Andine de Naiuni;

ncetarea activitii Juntei Acordului de la Cartagena i preluarea atribuiilor acesteia de ctre Secretariatul General;

nfiinarea, n maxim 5 ani, a Parlamentului Andin (dup modelul existent la nivelul Uniunii Europene).

La reuniunea de la Lima din iunie 2000, au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieei Comune Andine, pn, cel mai trziu, la 31 decembrie 2005, iar la cea desfurat la Santa Cruz de la Sierra Bolivia, n ianuarie 2002, s-au adoptat importante hotrri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine, ntre care:

adoptarea unui regim vamal extern comun pn la 31 decembrie 2003;

finalizarea elementelor de consolidare i perfectare a zonei andine de liber schimb i a uniunii vamale andine n 2002;

stabilirea criteriilor de convergen macroeconomic n urmtoarea perioad de doi ani;

convenirea mecanismelor de aprare comercial comun, a unui regim special pentru comerul inter-regional;

definirea unei politici agricole comune;

neacordarea de concesii mai favorabile terilor, fa de cele acordate rilor membre CAN, asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mrfuri;

asigurarea regimului privind importurile temporare i perfecionarea tratamentului bunurilor de capital, materiilor prime i componentelor care se folosesc la producerea de mrfuri destinate exporturilor CAN;

armonizarea regimurilor speciale pentru comerul intra-regional i pentru stabilirea de mecanisme de aprare comercial comune.

Evoluia proiectul CAN se dovedete, totui, lent i uneori contradictorie, fiind condiionat, pe de o parte, de situaia dificil a rilor membre, iar, pe de alt parte, de tensiunile existente ntre Columbia i Venezuela. CAN este interesat s dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea European, dar pai concrei sunt deocamdat destul de modeti.

Mardi grasest unepriode festivequi marque la fin de la semaine des sept jours gras (autrefois appelsjours charnels)1.

Cette priode, pendant laquelle on festoie, est suivie dumercredi des Cendresmarquant le dbut duCarme. Elle se situe donc juste avant la priode dejene, c'est--dire -selon l'expression ancienne- avant le carme-entrant ou le carme-prenant. Les Sept jours gras se terminent en apothose par le mardi gras et sont l'occasion d'un dfoulement collectif. L'esprit de jene et d'abstinence qui s'annonce est momentanment mis entre parenthses: place aucarnaval2!

CalendrierLa date deMardi grasest mobile par rapport aucalendrier grgorien(calendrier usuel qui suit le mouvement du Soleil et les saisons).

Elle est associe la date dePques, situe le premier dimanche qui suit lapleine luneaprs le 21 mars, toujours comprise entre le 22 mars et le 25 avril. Ainsi, le Mardi Gras est toujours fix entre le 3 fvrier et le 9 mars; soit juste avant la priode deCarme, c'est--dire 41 jours + 6 dimanches, soit finalement 47 jours avant Pque

Les dates actuelles de cette fte sont les mardis suivants, selon lecomput3,4:

Anne dernire: mardi 4mars 2014;

Anne en cours: mardi 17fvrier 2015;

Anne prochaine: mardi 9fvrier 2016.

Les deux jours prcdents taient jadis appelsdimanche grasetlundi gras. Auxviiiesiclele premier jour gras tait lejeudi gras5.

FestivitsLes festivits associes au carnaval prcdent, dans la tradition chrtienne, l'entre dans le Carme pendant lequel le chrtien mange maigre, en s'abstenant notamment de viande ou de mets recherchs le jour du mercredi des cendres, marquant l'entre du carme. L'abstinence (ne pas manger de la viande) est alors observe tous les vendredis de l'anne et avec une attention particulire les vendredis de carme.

Le mot carnaval drive du latin mdivalcarne levaresignifiantenlever, retirer la chair, c'est--dire concrtement supprimer sur la table durant toute la priode ducarmela viande ou, autrement dit, legras.

Mardi gras, populairement, est aussi le jour o:

l'on dguste les crpes et les fameuxbeignets de carnaval de Delphine. les enfants se dguisent et/ou demandent aux voisins dans les villages des ufs, du sucre, de la farine, etc., pour confectionner des gteaux ou des crpes qui sont manges en fin d'aprs-midi.

C'est surtout le temps fort du Carnaval l o il existe. Dunkerque, par exemple, les dimanches, lundis et mardis gras sont baptissles trois joyeuses. Durant ces trois jours leCarnaval de Dunkerqueatteint son paroxysme. Toute la ville se costume et dfile dans la rue.

Mardi gras dans le mondeTraditions anglo-saxonnesDans les pays duCommonwealth, les traditions sont diffrentes mais apparentes au Mardi gras latin, sous le nom deShrove Tuesday(Mardi de l'absolution, du verbe archaqueto shrive, absoudre).

Par endroits, cette fte traditionnelle est aussi appelePancake Tuesday6. Plusieurs glises offrent des petits-djeuners ou dners de pancakes, en sollicitant parfois des contributions caritatives. Les pancakes sont dgustes avec dusirop d'rable(au Canada et aux tats-Unis) ou de la compote de fruits. Localement en Angleterre, la traditionnelle course aupancake6, oblige parcourir une certaine distance en faisant tourner des pancakes mme la pole tenue la main, sans les laisser tomber.

FinlandeLes clbrations du Mardi gras d'originefinlandaisese nommentLaskiainen. Dans certaines communauts, comme celle dePalodans leMinnesota, elles sont souvent associes avec leShrove Tuesday.

EstonieLe Mardi grasestoniense nommeVastlapev.

Tout comme leurs voisinsfinlandaisqui ftent eux leLaskiainen, cette journe est associe diffrentes activits que l'on pratique en gnral en famille ou entre amis. Il est ainsi traditionnel d'aller faire de lalugependant cette journe et, pour se rchauffer de manger une soupe de pois avec du jambon.

On rcupre d'ailleurs l'os du jambon. On y fait un trou au milieu et on le lie une chane pour le faire tourner autour et crer un bruit de sifflement.

RussieLe Mardi gras a pour quivalentrusse,Maslenitsa.La semaine des crpes, est une fte folklorique russe qui date de l're paenne. Elle est clbre la semaine prcdant leGrand Carmeorthodoxe(sept semaines avantPques). Elle est donc leCarnavalorthodoxe.