123954828-Piata-berii-studiu-de-caz.doc

7/23/2019 123954828-Piata-berii-studiu-de-caz.doc

http://slidepdf.com/reader/full/123954828-piata-berii-studiu-de-cazdoc 1/45

Cuprins

Introducere...........................................................................................................3

Cap. I Aspecte privind piaţa berii din România..............................................................5

1.1 Caracteristici ale ofertei de bere pe piaţa românească .......................................5

1.2 Particularităţi privind consumul de bere din România.....................................11

1.3 Tendinţe privind piaţa berii din România........................................................14

Cap. II Consideraţii generale privind calitatea şi sortimentul berii..............................15

2.1 curt istoric al po!iţiei "i evoluţiei berii..........................................................15

2.2 Clasificarea "i sortimentul berii.......................................................................1#

2.3 Te$nolo%ia de obţinere "i caracteristicile de calitate ale berii...........................21

2.4 &odalităţi de ambalare "i etic$etare ale berii...................................................25

Cap. III Studiu privind piaţa berii din România...........................................................31

3.1 'efinirea obiectivelor cercetării......................................................................31

3.2 &etodolo%ia cercetării....................................................................................31

3.3 (nali!a "i interpretarea re!ultatelor................................................................33

Concluzii............................................................................................................3

!ibliogra"ie........................................................................................................5

Ane#e.................................................................................................................$

Introducere

2



'escoperită cu mii de ani )n urmă* berea a devenit )n !iuă de astă!i un aliment foarte des

consumat pentru %ustul său plăcut "i răcoritor* dar mai ales că motiv de interacţiune socială* de

)ntâlnire cu prietenii* deconectare* rela+are.

(m ales această temă deoarece pia a berii este una puternic fra%mentată i* de altfel*ț ș

foarte competitivă. 'e aceea* merită o aten ie sporită privind anali!a ofertei* dar i identificareaț ș

nevoilor i dorin elor consumatorilor.ș ț

,erea poate fi definită ca o o băutură răcoritoare* spumantă* puţin alcooli!ată* de culoare

blondă până la brună* cu aromă de $amei* %ust amărui* preparată din malţ de or!* $amei "i apă

sau o băutură care re!ultă din obţinerea unui e+tract diluat din cereale malţificate cu adaos de

$amei sau o băutură obţinută prin fermentare "i nu prin distilare* pentru fabricarea căreia se

folose"te or! malţificat* $amei* dro-die "i apă.

(măruie* spumoasă* rece* blondă sau brună* berea este o băutură care a depă"it demultorice %raniţe prin darul ei de a aduce prietenii )mpreună.

e pare că prima formă de bere vine de la pâinea care sa udat "i a )nceput să fermente!e*

de unde a apărut procesul de fermentare* acum circa /000 de ani. +istă le%ende conform cărora

fabricarea berii repre!intă un pas important )n evoluţia omenirii. Cea mai vec$e scriere a

umerului* popeea lui $il%ame"* )l pre!intă pe nidu* o arătare sălbatică* ospătânduse cu

bucate alese "i sorbind din lic$idul amărui. &ânca până se sătura* bea lapte "i cupe de bere...*

intrând astfel )n lumea oamenilor.'e altfel* faimoasa lună de miere )"i are rădăcinile )n obiceiul sumerienilor de a da

tinerilor căsătoriţi bere )ndulcită cu miere cât să le a-un%ă o lună.

6n ciuda conte+tului economic nefavorabil al ultimilor ani* sectorul producţiei berii

rămâne cel mai patriotic domeniu de producţie* 778 din berea consumată )n România fiind

produsă local. &ai mult* producţia de bere repre!intă unul dintre cele mai sustenabile sectoare de

activitate economică din ţară* fapt demonstrat prin calitatea produselor pe care le pune la

dispo!iţia consumatorilor* numărul locurilor de muncă pe care le %enerea!ă* nivelul ridicat al

investiţiilor "i contribuţiile importante la bu%etul de stat.

Pentru a anali!a i eviden ia aspectele importante de pe pia a berii din România* voiș ț ț

pre!enta )n următoarele trei capitole informa ii referitoare la reali!area acestui produs* ofertă iț ș

cererea de bere.

3



Pentru )nceput* )n primul capitol vor fi detaliate caracteristicile ofertei de bere din

România* precum "i particularităţile consumului de bere. Tot aici sunt men ionate tendinţeleț

privind piaţa berii din ţara noastră.

6n capitolul al doilea este pre!entată clasificarea "i sortimentul berii* de asemenea "i

te$nolo%ia de obţinere "i caracteristicile de calitate ale berii. (cest capitol conţine date despre

modalităţile de ambalare "i etic$etare a acesteia.

Capitolul al treilea repre!intă anali!a efectivă a pie ei berii. e porne te de la stabilireaț ș

obiectivelor ce se doresc a fi atinse i a ipote!elor de lucru. Tot aici este descris procesulș

cercetării de pia ă i sunt preci!ate metodele de cule%ere i prelucrare a informa iilor. Prinț ș ș ț

intermediul c$estionarului* ca instrument de lucru )n cercetarea de maretin%* sunt preluate iș

interpretate informa ii le%ate de preferin ele consumatorilor )n ceea ce prive te deci!ia deț ț ș

cumpărare a berii. (ceste informa ii vor fi anali!ate )n strânsă le%ătură cu obiectivele propuse* iar ț

)n final* pe ba!a aprecierilor re!ultate din c$estionar vor fi elaborate conclu!iile.

Pe parcursul lucrării vom descoperi traseul berii* de la procesul de fabrica ie la criteriileț

de diferen iere a acestora pe rafturile unită ilor de desfacere.ț ț

4



Cap. I Aspecte privind piaţa berii din românia

1.1 Caracteristici ale o"ertei de bere pe piaţa româneasc%

,erea are o poveste e+traordinară de spus "i o bo%ată tradiţie românească de mai multe

sute de ani. 'e aceea* (sociaţia 9,erarii României dore"te să ofere consumatorilor e+perienţa

unei călătorii plăcute spre descoperirea culturii berii* )n bo%ăţia să infinită de aspecte.

(sociaţia ,erarii României a fost )nfiinţată )n 2004. &embrii actuali sunt cinci dintre

cei mai mari producători de bere din România* cărora li sau alăturat* )ncepând din 2011* cei mai

importanţi producători de $amei "i malţ* materia primă necesară pentru fabricarea berii.

Cele cinci companii membre ale (sociaţiei ,erarii României: ,er%enbier* ;eineen

România* Roma<ua roup* =nited Romanian ,re>eries "i =rsus ,re>eries au produs la nivelul

anului 2010 un volum de 15*3 milioane $ectolitri de bere. 6n cadrul celor 10 fabrici de bere

situate )n mai multe ora"e din ţară* membrii (sociaţiei oferă un număr de peste 4.100 de locuri

de muncă.

'in ianuarie 200#* or%ani!aţia este membră a (sociaţiei ,erarii uropei* considerată

vocea industriei europene a berii )n faţa diferitelor instituţii "i or%ani!aţii internaţionale. ?ondată

)n 175#* la ,ru+elles* or%ani!aţia are astă!i 2@ de membri "i repre!intă interesele a apro+imativ

4.000 de producători din industria berii din uropa.

Principala misiune a (sociaţiei 9,erarii României este aceea de a promova "i a de!volta

industria berii responsabile "i puternice din România deoarece doresc să asi%ure un mediu de

afaceri sănătos )n acest sector de activitate.

&biectivele Asociaţiei '!erarii României()

• de!voltarea culturii berii )n RomâniaA

• promovarea unui consum responsabil de bere "i implicit a unui stil de viaţa ec$ilibratA

• educarea consumatorilor cu privire la beneficiile consumului moderat de bereA

5



• implementarea* )n parteneriat cu diverse instituţii ale statului* a proiectelor sociale cu

impact asupra diferitelor comunităţiA

• repre!entarea membrilor no"tri )n faţă instituţiilor de re%lementareA

• spri-inirea armoni!ării le%islaţiei romane"ti care re%lementea!ă industria berii cu cea a

=niunii uropeneA

• susţinerea "i monitori!area implementării unui comportament responsabil al

companiilor membre ale (sociaţiei* cu privire la:

o Politici responsabile de publicitateA

o Preocuparea pentru prote-area mediului )ncon-urătorA

o Colectarea "i plata acci!elor "i a altor ta+e.

Cei mai importanţi producători de bere din România sunt: !ergenbier S.A.* +eine,en

România S.A.* Roma-ua roup S.A.* /nited Romanian !re0eries !ereprod S.R..* /rsus

!re0eries.

!ergenbier S.A.

Parte a %rupului tar,ev* compania a fost fondată )n 1774* iar cea mai importantă marcă

din portofoliul său* ,er%enbier* a fost lansată un an mai târ!iu. (stă!i* ,er%enbier .(. este una

dintre primele trei companii producătoare de bere din România* având apro+imativ /00 de

an%a-aţi* o fabrică modernă la Ploie"ti "i o reţea performantă de distribuţie naţională.,er%enbier a fost prima bere din se%mentul mainstream distribuită la nivel naţional "i

prima bere românească ce a iniţiat un parteneriat cu fotbalul. ?iind alături de bărbaţi )ncă de la

)nceput* ,er%enbier a proclamat data de 5 mai drept Biua ,ărbatului* o sărbătoare de-a

)mbrăţi ată de către români. lo%anul ,er%enbier 9Prietenii "tiu de ce a intrat )n limba-ul de !iș

cu !i al românilor* fiind cel mai cunoscut slo%an din industria berii din România. 6n 2011* )n

%ama ,er%enbier au apărut două produse noi: ,er%enbier efiltrată din râu D o specialitate

destinată celor care preţuiesc %ustul autentic al berii albe "i ,er%enbier ?res$ D o specialitate

răcoritoare cu conţinut redus de alcool* o combinaţie surprin!ătoare )ntre bere "i suc de lămâie.

Printre mărcile produse de fabrică ,er%enbier se numără "i trei branduri puternice* internaţionale.

tella (rtois este o bere superpremium produsă )n România )ncă din 177@ după o reţetă bel%iană

străvec$e.

6



+eine,en România S.A.

Parte ( rupului ;eineen* Compania ;eineen a fost fondată )n România )n anul 177#*

purtând iniţial denumirea de ,râu =nion. 6ncepând din martie 200@* compania "ia sc$imbat

numele )n ;eineen România* sc$imbare care a )nsemnat "i adoptarea culturii "i a valorilor rupului ;eineen.

6ncepând cu 1 februarie 2012* ;eineen a adoptat )n România nouă Edentitate Fi!uală

%lobală* care reflectă evolu ia companiei pe plan local i %lobal. Edentitatea Fi!uală actualăț ș

constă )ntrun desi%n nou* numele companiei fiind cu ma-uscule i completat de o stea ro ie* ceș ș

repre!intă spiritul i ener%ia celor @0.000 de an%a-a i ai ;eineen din toată lumea. oul lo%o alș ț

companiei se diferen ia!ă de lo%oul mărcii ;eineenG* cel din urmă rămânând nesc$imbat.ț

Edentitatea le%ală a companiei rămâne aceea i* .C. ;eineen România .(.ș

Portofoliul de mărci oferit de Compania ;eineen acoperă toate se%mentele pieţei de bere din

România: ;eineen* 'esperados* ilva* ilva 'ar* Ciuc Premium* olden ,râu* olden ,râu

fără (lcool* eumart* ,uce%i* precum i alte mărci locale sau importate din toate col urileș ț

lumii.

;eineen deţine patru fabrici pe teritoriul României* situate )n Constanţa* Craiova*

&iercurea Ciuc "i Târ%u&ure". Compania are 11.000 de an%a-aţi* oameni dedicaţi care lucrea!ă

fie )n fabrici* fie )n sediile de birouri ale companiei.

Roma-ua roup S.A.

Roma<ua roup ,orsec este o companie cu capital inte%ral auto$ton privat* fondată )n

anul 1777. Totalul investiţiilor reali!ate până )n pre!ent se ridică la peste 200 milioane de euro*

constând* )n principal* )n te$nolo%ii "i ec$ipamente de vârf la nivel mondial* care să asi%ure

obţinerea unui produs finit cu cel mai )nalt standard calitativ. Preocuparea pentru un standard

calitativ )nalt a făcut ca Roma<ua roup să fie prima firmă românească de )mbuteliere care a

primit certificarea conform EH 7001 istemul de mana%ement al calităţii. (lte două sisteme demana%ement implementate sunt ;(C CP I;a!ard (nalJsis and Critical Control PointsK "i E?

IEnternaţional ?ood tandardK* privind asi%urarea securităţii produselor alimentare din punct de

vedere i%ienicosanitar.

2%rci

Roma<ua roup ,orsec are )n portofoliu 12 mărci: apele minerale naturale ,orsec* apa

7



minerală naturală tânceni* apa minerală naturală oli%ominerală (<uati<ue* băuturile răcoritoare

iusto* Luic Cola* Mămâiţă "i CECH* cafeaua naturală &etropolitan CaffN* seminţele de floarea

soarelui &etropolitan PlaJ* băutura ener%i!antă iusto letri* berile (lbac$er "i 'orfer.

6n luna mai 200#* Roma<ua roup intră pe piaţa berii cu produsul (lbac$er* bere blondă produsă e+clusiv din in%rediente naturale* cu un ambala- H+JProof* inovaţie te$nolo%ică ce

include atât dopul* cât "i materialul PT* care %arantea!ă prospe imea produsului pentru perioadeț

mai )ndelun%ate. 6n luna noiembrie 2010* se lansea!ă pe piaţă berea 'orfer. 'o!ele de bere

(lbac$er "i 'orfer sunt prevă!ute cu folie de protecţie din aluminiu care )mpiedică depunerea

prafului "i a bacteriilor.

/nited Romanian !re0eries !ereprod S.R..

=nited Romanian ,re>eries ,ereprod* cunoscută i ca Tubor% România* este primaș

companie din uropa de st care a de!voltat un proiect reenfield* folosind doar resurse locale.

'in respect pentru consumatorii lor* )ncă de la )nceputul activită ii )n România au $otărât să leț

ofere doar produse premium de cea mai )naltă calitate.

Pentru ei totul a )nceput cu o sticlă de bere. Ear )n 2012 sărbătoresc 15 ani de când prima

sticlă de bere produsă )n fabrică din România a ie it pe poartă. 6n tot acest timp* iau păstratș ș

promisiunea de a crea un portofoliu de mărci premium* iar cel mai important este că au reu it săș

construiască identitatea de neconfundat a celor mai apreciate mărci de bere din România:

Tubor%* Carlsber%* ol* ;olsten* alături de mărcile importate uinness* OilennJ* Carlsber%

lep$ant* rimber%en i Oronenbour% 1//4.ș

6ncă de la )nceputul activită ii* inova ia a fost o prioritate. (u implementat cu succesț ț

inova ii care au devenit repere pe pia a băuturilor din România* precum capacul asJ Hpenț ț

pentru Tubor% i lansarea berii Tubor% C$ristmas ,re>* prima bere specială* dedicată sărbătorilor ș

de iarnă* oferită consumatorilor români.

/rsus !re0eries S.A.

8



=rsus ,re>eries este unul dintre cei mai mari producători de bere din România i parte aș

%rupului (,&iller plc. &isiunea companiei este de a )n ele%e i a respecta consumatorii i de aț ș ș

le oferi mărcile de bere care să fie prima lor ale%ere )n orice oca!ie de consum. 6n =rsus

,re>eries* oamenii i mărcile sunt avanta-ul cel mai durabil* i faptul că 1 din 3 beri consumateș ș

de români este o marcă =rsus ,re>eries spune multe despre calitatea berilor noastre i despreș

aprecierea de care acestea se bucură din partea consumatorilor.

e mândresc cu mărcile =rsus ,re>eries* care alcătuiesc un portofoliu ec$ilibrat )ntre

beri autentic române ti i mărci interna ionale de presti%iu.ș ș ț

• =R= este Re%ele ,erii )n România* marcă cu un puternic (' românescA

• Timi oreana este cel mai popular brand românesc* născut acum 300 de ani )n cea maiș

vec$e fabrică de bere din RomâniaA

• Ciuca este berea favorită a naturiiAș

• Peroni astro (!!uro este un e+emplu al tradi iei i măiestriei italiene* al pasiunii i alț ș ș

priceperii care o caracteri!ea!ăA

• R'' este berea aromată* preferata femeilor i care are misiunea de a fi mereu peș

placul consumatoarelor saleA

• (!u%a este 9berea veselă al cărei %ust ne face să ne amintim de momentele de voie bună

i râs cu prieteniiAș

•

te-ar tron%* cu %ust intens i culoare ambrată* este o bere pentru bărba ii care tiu ceș ț ș

vor i vor cu tărie.Q1@ș

6n următorul tabel sunt pre!entate companiile repre!entative de pe pia a berii* )n func ie deț ț

cifră de afaceri ob inută )n anul 2010:ț

abel 1.1) Ci"ra de a"aceri a principalilor o"ertan i din Româniaț

4enumire companie Ci"r% de a"aceri

=rsus ,re>eries 1.1@/*7 milioane lei

;eineen România 735*1 milioane lei

Roma<ua roup ,orsec 545*7 milioane lei

,er%enbier .(. 4/7*@ milioane lei

9



=nited Romanian ,re>eries ,ereprod 2##*/ milioane lei

ursă: iteurile companiilor

'upă cum se poate vedea "i din tabelul de mai sus* liderul pe piaţa berii )n anul 2010 a

fost =rsus ,re>eries* urmat de ;eineen România.

6n ceea ce prive te mărcile de inute de fiecare companie* situa ia se pre!intă astfel:ș ț ț

• ,er%enbier: ,er%enbier* ,er%enbier efiltrată din râu* ,er%enbier ?res$* tella

(rtois* taropramen* oroc* Meffe* Mo>enbrauA

• ;eineen România: ;eineen* Ciuc Premium* olden ,râu* eumar* ,uce%i*

Ssser* c$loss%old* ilva* ambrinus* ;ar%$ita* ;aţe%ana* Bipfer* del>eissA

• Roma<ua roup: (lbac$er* 'orferA

• =R,,: Tubor% tron%* Tubor% C$ristmas ,re>* ;olsten* ;olsten fără alcool*

Carlsber%* ol* uinness* OilennJA

• =rsus ,re>eries: Timi"oreana* Ciucas* (!u%a* te-ar* Redds* Peroni astro

(!!urro* Pilsner =r<uell* &iller.

1. 6articularit%ţi privind cererea şi consumul de bere din România

Cererea berii 7n România

Cum era de a"teptat diversitatea de mărci ale pieţei a dus "i la %ruparea mărcilor pe

cate%orii de consumatori date după preţ "i %ust. ("adar m%rcile premium Ie+: +eine,en şi

osserK sunt adresate segmentului superior de consumatori* cu o vârstă cuprinsă )ntre 25 45 de

ani* având un %ust destul de neutru deci fiind pe placul tuturor. (cestea au un preţ mai mare dar

"i consumatorul e mai )nstărit.

Ma segmentul mediu de consumatori se )ncadrea!ă Silva şi Ciuc acestea având un %ust

mai pronunţat de $amei "i adresânduse doar celor care preferă acest %ust "i care au totu"i ceva

cuno tin e despre bere. (cestea au un preţ ceva mai mic.Q20ș ț

Segmentul in"erior ocupă celelalte mărci: olden !rau* !ucegi* ambrinus care sunt

consumate )n %eneral de tineri fără putere mare de cumpărare )n cantităţi destul de mari.Q17

10



6n final rămâne berea non8alcoolica Sc9lossgold adresată* prin caracteristicile sale unice*

unei cate%orii foarte lar%i de consumatori: indiferent de se+* vârsta* educaţie sau venituri* pentru

cei care vor să savure!e o bere dar "i să evite consecinţele consumului de alcool.

Cele mai importante venituri sunt )nsă obţinute din vân!area produselor din segmentul

superior. C$iar dacă acestea )nsumea!ă un consum mai mic decât cele din se%mentele

inferioare ele sunt cele mai bune aducătoare de profit.Q20

6rincipalele segmente de piaţ% sunt )n %eneral restaurantele* dar nu )n România. 6n

România cel mai bine se vinde )n supermareturi* "i* )n %eneral după cum am mai spus* berea la

PT de 2 M.

&a%a!inele mari berăriile precum "i ben!inăriile au anumite contracte prin care obţin

discounturi mari de la furni!ori "i producători* astfel )"i permit să obţină un preţ scă!ut )n super

"i $Jpermareturi.:n supermar,eturi* berea este cump%rat% )n %eneral de oamenii de rând şi de micii

comercianţi ce deţin mici restaurante sau c9ioşcuri. Când de-a este vorba de un restaurant mai

mare sau un ma%a!in de cartier ceva mai mare* marfa este adusă de furni!ori care oferă diferite

pac$ete cum ar fi fri%idere "i altă aparatură )n sc$imbul vân!ării doar a produsului respectiv

aparţinând unei sin%ure companii.

tatisticile au arătat că )n România peste ;*5 mil de 9ectolitrii sau vândut )n

supermar,eturi "i restul )n restaurante "i ma%a!ine de cartier ceea ce arată "i strate%iile marilor companii de a se )ndrepta spre aceste puncte de desfacere.

(ce"tia "iau format )ntre%i ec$ipe "i departamente pt vân!area endetail* fiecare re%iune

a ţării având câte un mana%er vân!ări "i un analist vân!ări.

Aproape trei s"erturi dintre cump%r%torii de bere se uit% la produc%torul unei m%rci

de bere menţionat pe etic$etă I@0.#8K. Cei mai atenţi la acest aspect sunt cumpărătorii )ntre 25 "i

34 de ani [email protected] faţă de @0.#8K* persoanele cu un venit mediu lunar )ntre @011500 lei I#0.78

comparativ cu @0.#8 per totalK precum "i persoanele re!idente )n ,ucure"ti I#2.@8 faţă de doar

@0.#8 per totalK.

Totodată* aproape <um%tate dintre cump%r%tori veri"ic% termenul de e#pirare de pe

etic$etă [email protected]* acest aspect fiind urmărit )ntro mai mare măsură de persoanele )ntre 45 "i 54

de ani I5/.28 faţă de o medie de doar [email protected]* precum "i de cele care locuiesc )n &untenia

I57.38 faţă de [email protected]

11



4oar 1=> dintre cumpărători analizeaz% lista de ingrediente atunci când cumpără bere.

34.08 dintre cumpărătorii de bere ar renunţa la marca lor preferată de bere dacă ar afla că

aceasta conţine arome sintetice. 'e asemenea* 2#.58 nu ar mai consuma berea preferată dacă ar

conţine coloranţi artificiali* iar 2/.18 "i respectiv* 24.28 dintre cumpărători respin% cumpărarea

berii preferate )n eventualitatea )n care aceasta ar conţine uri "i respectiv* conservanţi.

Consumul de bere

Conform unui studiu comandat de (sociaţia ,erarii României I(,RK* berea rămâne

băutura preferată a ?=> dintre români.

6ntrun clasament pe re%iuni* oltenii de peste 1# ani* consumatori de băuturi alcoolice*

conduc detaşat* cu o proporţie de $;>. ocuitorii 2unteniei se clasea!ă pe poziţia secund%

a topului* cu un procent de ?=*3>* fiind urmaţi de bucureşteni* cu un procent de 5;> "i de

locuitorii 4obrogei* cu 5?*5>. 'e asemenea* aproape 508 dintre români obi"nuiesc să bea bere

)n timp ce iau masa.

tudiul a fost efectuat pe un e"antion repre!entativ la nivel naţional* de 1.050 persoane*

bărbaţi "i femei* cu vârsta peste 1# ani. Perioadă )n care sa derulat cercetarea a fost septembrie

octombrie 2011. Q2#

@ânz%rile membrilor asociaţiei !erarii României( au atins un volum de 15*?

milioane de 9ectolitri* iar investiţiile derulate de ace"tia anul trecut au depă"it /1 milioane euro*

cu 10 milioane de euro mai mult decât )n anul precedent.

(vând ca referinţă datele furni!ate de ultimul recensământ al populaţiei României*

consumul de bere pe cap de locuitor 7n =11 a atins valoarea de ;B litri. Pentru o cât mai

corectă anali!ă* un calcul retroactiv al consumului de bere pe cap de locuitor* conform datelor

furni!ate de recensământ* relevă următoarea evoluţie: @1 litri D 2005* #5 litri D 200/* 74 litri D

200@* 100 litri D 200#* #7 litri 2007* ## litri D 2010. Q1/

6re"erinţele consumatorilor 7n ceea ce priveşte ambala<ul de bere au avut doar mici

fluctuaţii faţă de valorile )nre%istrate )n 2010* acestea )nre%istrând pentru PT 51*38* )n cre"terecu 28 faţă de anul precedent* o scădere cu 1.58 a preferinţei pentru sticlă* aceasta repre!entând

30*28* o u"oară scădere de 1.28 a preferinţei pentru berea )mbuteliată la do!ă* )nsumând 14*#8

"i o evoluţie po!itivă de aproape 18 a preferinţei pentru berea la drau%$t* atin%ând 3*@8. Q21

12



Preferinţa pentru PT indică consumul )n cadrul %ospodăriei* cu atât mai mult cu cât

studiile aferente comportamentului de consum pe timp de cri!ă arată că românii au renunţat la

ie"irile )n ora" )n favoarea primirii vi!itelor acasă. Q22

1.3 endinţe privind piaţa berii din România

Cu to ii tim că piaţa berii este puternic fra%mentată "i foarte competitivă. 6n ceea ceț ș

prive"te valoarea consumului de bere pe cap de locuitor este prevă!ută o scădere* datorită

situaţiei economice care a afectat consumatorii "i obiceiurile lor de consum.

abel 1. 6reviziune privind valoarea consumului de bere pe locuitor 7n România

An iț Valoarea consumului Sporul mediu ii t y y ⋅∆+= 1

U

200@ 0 74

1.25

200# 1 1002007 2 #72010 3 ##2011 4 #72012 5 #@.@52013 / #/.52014 @ #5.25Sursa: Autor

,ine)nţeles* această previ!iune este una orientativă* dar este susţinută de continuarea

stării de recesiune cu care se confruntă ţara noastră. Principalul motiv al scăderii consumului de

bere este scăderea puterii de cumpărare* care afectea!ă toate companiile din România.

Pia a berii din România se va stabili o dată cu stabilitarea stării economice* i astfelț ș

consumartorul se va orienta din nou către consumul re%ulat de bere.

13



Cap. II Consideraţii generale privind calitatea şi sortimentul berii

.1 Scurt istoric al poziţiei şi evoluţiei berii

Cele mai vec9i urme reale de bere

Cercetările ar$eolo%ice efectuate de france!i la )nceputul sec. al VVlea* )n vestul

Eranului* au scos la lumină modul )n care se consuma berea acum 3500 de ani. 6n timpul

săpăturilor din ora"ul u!a au fost descoperite )n subsolurile caselor vase mari din lut* de formă

sferică. (ceste ulcioare enorme de bere erau acoperite cu plăci din ceramică cu o %aură )n mi-loc*

prin intermediul căreia era e+trasă berea. (lternativ* )n %aură se introducea un păi special princare berea era băuta nemi-locit. e presupune că berea era băută prin păi din cau!ă că pe fundul

vasului se depuneau sedimente )n cantităţi mari.

e pare că berea din acele vremuri era asemănătoare unei %răsimi %roase de culoare

)ntunecată* fără să conţină o cantitate mare de alcool )nsă foarte $rănitoare. 'atorită %ustului

deosebit* ea ocupă un loc important )n dieta oamenilor.

araonii cei b%utori de bere

Eniţial* e%iptenii procurau berea din ,abilon* dar e%ipteni au )nvăţat ulterior să )"i fabricesin%uri savuroasa băutura. Cea mai vec$e reţetă de bere e%ipteană se crede că datea!ă din anul

3500 i.e.n.

'e"i berea era o băutură foarte populară )n %iptul (ntic* nici unul din faraoni nu sa

%ândit so supună impo!itării. Ta+a pe bere a fost introdusă de faimoasa Cleopatra care vroia să

reia construcţia piramidelor* iar pentru aceasta avea nevoie de bani. (stfel a fost introdus primul

impo!it pe băuturi. Q14

Iulius Cezar D un b%utor de bere imperialCivili!aţia %recoromană considera berea o băutură a săracilor. Cartierele Romei "i ale

(tenei erau pline de mici fabrici de bere care aprovi!ionau mici cârciumioare. =n celebru

)mpătimit al berii se pare că a fost Eulius Ce!ar* iar le%enda spune că atunci când a trecut

Rubiconul cu le%iunile sale pentru a cuceri Roma* Ce!ar a toastat cu bere.

14



Cu toate că romanii nu apreciau foarte mult berea* medicii romani o făceau. Tratatele de

medicină din antic$itate erau pline de reţete )n care berea -uca rolul principal: (ntJllus

recomanda femeilor care alăptau să bea bere cu frun!e de palmier uscate "i pisate. P$ilumenus

recomanda )mpotriva )nţepăturilor de viespe berea amestecată cu usturoi pi"at* iar &arcellus

mpirius susţinea că un pa$ar de bere fiartă cu sare potole"te tusea. Enteresant este că toate

aceste reţete se %ăsesc până )n pre!ent )n medicină tradiţională europeană.

ermania* patria berii

Cea mai marea reali!area a românilor )n ceea ce prive"te berea a fost predarea reţetei )n

nordul uropei* popoarelor %ermanice. ermanii au creat un me"te"u% din berărit* transformând

berea )n băutura lor naţională. =rmând aceea"i pa"i ca "i anticii sumerieni* %ermanii au reu"it

totu"i să obţină beri diferite )n funcţie de lemnul butoaielor )n care era pus mustul la fermentat.

6n ,avaria* lân%ă ora"ul Culmbac$* au fost %ăsite ulcioare de lut care se presupune că

erau folosite cu 3000 de ani )naintea erei noastre. (poi* te$nolo%ia de fabricare a berii sa

răspândit treptat )n (n%lia "i candinavia* iar* după aceea* )n toată lumea* datorită e+pansiunii

culturii europene. raţie acestui fapt* se considera că patria berii este ermania.Q5

!erea Evului 2ediu

6n vul &ediu* berea era cea mai )ntâlnită băutura* fiind considerată o resursă de calorii.

Călu%ării catolici din nordul uropei "iau dat seama că numărul mare de calorii )i permite berii

să fie un aliment desăvâr"it pentru perioada postului. ?iecare mănăstire sa speciali!at )n

producerea unei beri cu o anumită aromă. Wi pentru că de cele mai multe ori reţetele sau

transmis din %eneraţie )n %eneraţie* berile călu%ăre"ti au rămas unele dintre cele mai apreciate de

a lun%ul timpului.

Comerţul cu bere a e+plodat )n secolul al VElea. Tot )n această perioadă prind formă "i

primele asociaţii ale comercianţilor* care )ncercau astfel să facă faţa puterii feudale sau

%uvernamentale. ("a numitele bresle ale ne%ustorilor au devenit destul de influenţe )n

comerţul acelor vremuri* au depă"it %raniţele ora"elor* a-un%ând să forme!e c$iar fraţii. =na

dintre cele mai importante era ?ederaţia ;anseatic "i cuprindea opt din cele mai importante

ora"e al ermaniei.

15



Ma sfâr"itul secolului 1@* alocaţia pentru elevii de toate vârstele de la o "coală din (n%lia

consta )n 2 sticle pe !i pentru că era mult mai si%ură "i mai bună la %ust decât apă potabilă

disponibilă.

!erea şi România

Producţia de masă a berii pe teritoriul Xărilor Romane datea!ă de la )nceputul secolului

17 când Yo$ann de ot$a a inau%urat* )n 1#07* la mar%inea ,ucure"tilor o fabrică de bere.

6ncepând cu a doua -umătate a secolului 17* apariţia câtorva fabrici de bere se traduce prin

inau%urarea a numeroase berării* dintre care unele au avut numai o viaţă efemeră.

?oarte repede berăria devine o instituţie "i mai ales un punct de )ntâlnire important al

!iari"tilor* politicienilor sau oamenilor de teatru. ("a sa creat "i un limba- specific* cum era dee+emplu denumirea măsurilor de vân!are a berii.Q14

ucruri mai puţin ştiute despre bere

Probabil toată lumea "tie că berea este făcută pentru a fi băută* dar am %ăsit "i alte

)ntrebuinţări ale acestei băuturi* care pot părea ciudate* amu!ante* dar care merită )ncercate.

• Poţi face baie )n ea. (tunci când intri )n cadă* dacă vei turna o sticlă cu bere* aceasta va

oferi un efect foarte interesant de baie cu bule.

• e folose"te pentru a marina carnea. Pentru că berea este u"or acidă* dacă veţi lăsa carnea

pentru friptură câteva ore )n ea* o va fră%e!i foarte mult "i nu )i va sc$imba %ustul* a"a cum se

)ntâmplă )n ca!ul vinului.

• ,erea poate )nlocui "amponul. 6nainte de a )ncerca acest lucru* berea trebuie fiartă. 6n

acest fel alcoolul este )ndepărtat din ea* pentru a nu usca firele de păr. H cană cu bere fiartă se

amestecă cu puţin "ampon obi"nuit "i apoi se folose"te ca "i cum ar fi o sin%ură compo!iţie. Părul

va străluci "i va arăta e+celent. ,erea se mai poate folosi pe post de fi+ativ pentru păr. de a-uns

să )mbibi un tampon de vată cu bere rece "i să )l treci printre firele de păr.• ste un calmant eficient pentru un stomac supărat. (lcoolul sau este rela+ant "i

)ndepărtea!ă durerile. u a fost reali!at niciun studiu )n acest sens* )nsă mai mulţi medici afirmă

că un număr mare de pacienţi au susţinut beneficiile berii )n acest sens.

• Primele cutii cu bere fabricate din aluminiu au ie"it pe piaţa )n anul 1735.

16



• eor%e Zas$in%ton deţinea o berărie c$iar la poalele muntelui Fernon.

• +istă mai mult de 2.000 de sortimente de bere )n lume* 17 dintre acestea fiind fabricate

de uiness. Q2@

. Clasi"icarea şi sortimentul berii

,erea poate fi definită astfel: o băutură răcoritoare* spumantă* puţin alcooli!ată* de

culoare blondă până la brună* cu aromă de $amei* %ust amărui* preparată din malţ de or!* $amei

"i apă sau o băutură care re!ultă din obţinerea unui e+tract diluat din cereale malţificate cu adaos

de $amei sau o băutură obţinută prin fermentare "i nu prin distilare* pentru fabricarea căreia se

folose"te or! malţificat* $amei* dro-die "i apă.,erea se deosebe"te de vin prin conţinutul său mult mai redus )n alcool "i prin procentul

ridicat de e+tract. a diferă de băuturile obi"nuite mai ales prin spuma persistentă care se

formea!ă ca urmare a de%a-ării abundente a bio+idului de carbon e+istent )n bere.

+istă mai multe criterii de clasificare a berilor* dintre care se pot menţiona: felul

dro-diei utili!ate* tipul malţului "i compo!iţia apei de brasa-* concentraţia mustului primitiv*

concentraţia )n alcool* etc. Q5

•

'upă culoare berile sunt:o de culoare desc$isă IblondăK A

o de culoare )nc$isă IbrunăK cu nuanţe diferite )n cadru fiecărui tip.

• 'in punct de vedere al conţinutului de alcool etilic* berea se clasifică )n:

o bere fără alcoolA

o bere slab alcooli!ată I0*51*58 vol.KA

o bere obi"nuită I34*58 vol.KA

o bere cu peste 4*58 vol. (lcool.

• 'in punct de vedere al concentraţiei mustului primitiv:

o berea blondă se fabrică )n cinci tipuri I128p.* 12*58p.* 138p.* 148p. "i

[email protected]

17



o berea brună )n trei tipuri Ibere obi"nuită cu 12 sau 138p.* bere specială cu 1/8p.

i bere Porter cu 208p.K.ș

• 'upă dro<dia utili!ată la fermentaţie se distin%:

o beri de fermentaţie inferioarăA

o beri de fermentaţie superioară.

!erile de "ermentaţie superioar% sunt obţinute prin fermentarea la 15 D 20 oC cu dro-dii

de fermentaţie superioară care produc cantităţi mai mari de produ"i secundari de fermentaţie

decât dro-diile de fermentaţie inferioarăA )ndeosebi esteri. (u un %ust "i o aromă mai pronunţată

de fruct "i flori.

6rincipalele beri de "ermentaţie superioar% sunt fabricate )n:

&area ,ritanie I(li* Porter* toutKA

ermania I,eri de %rauZei!enbien* ,ere albaZeissbier* (ltbier* OSlsc$KA

,el%ia IMambie* ueu!e* Trappist* ,eri albeZ$ite beersK.

!eri de "ermentaţie in"erioar%) sunt cele mai lar% folosite sub formă de beri filtrate

limpe!i* limpiditatea cristalină a acestor beri fiind principalul criteriu de calitate.

6rincipalele tipuri de bere de "ermentaţie in"erioar%* produse pe plan mondial sunt:

!ere blond%

Tipuri: slab alcoolic%* uşoar%* obişnuita* superioar%* pils. e consumă )n special vara

datorită cantităţii mai mici de alcool conţinut "i fiindcă )nlocuie"te microelementele pierdute printranspiraţie.

!ere brun%

Tipuri: obişnuit%* superioar%* porter. e consumă mai ales )n anotimpurile reci datorită

conţinutului mai ridicat de alcool.

Special%

• ?ără alcool* pentru "oferiA are ma+im 0*38 alcoolA• ;ipocalorica* pentru diabeticiA are ma+im 18 %lucideA• ,ere cu conţinut redus de alcool* 1*5 8* pentru tineriA• 'ieteticăA• utritivăA• Caramel.

!erile de tip 6ilsen: sunt caracteri!ate de e+tractul mustului primitiv de 11*511*@8 "i

foarte rar peste 128. (u un conţinut )n alcool de 4*#5*18 vol I3*#4*18 masicK. Culoarea berii

18



de tip Pilsen este de 5*5@*0 unităţi ,C Iuropean ,re>in% ComisionK "i c$iar mai desc$isă*

de"i berea de ori%ine [Pilsen =r<uell\ are culori de #10 unităţi ,C "i c$iar mai intensă. H

caracteristică a acestei beri trebuie să fie %ustul amar fin "i aroma fină de $amei.

!ud0eiser este o bere de provenienţă Ce$ă cu un conţinut )n e+tract al mustului primitiv

de 128 cu un %ust moale* catifelat. unt fabricate )n uropa* dar a fost apreciată "i )n =(.

!erea alb% cu l%mâie: este o bere fabricată prin procedee diferite din materii prime )n

bună măsură diferite de cele utili!ate la fabricarea berii blonde. ?ermentarea este condusă altfel*

se folose"te malţ de %râu "i %râu de acea la berea albă apare o tulbureală )n momentul )n care este

pusă )n pa$ar. 6n cursul procesului de fabricaţie* i se adău%ă e+tracte naturale de plante* nu

concentrate sintetice* din curacao "i coriandru. (ceastă bere se produce )n special )n ,el%ia*

ermania "i )n România.

!erile speciale sunt fabricate* de obicei* pentru un cerc mai restrâns de consumatori*cărora li se adresea!ă )n special: beri dietetice* beri nutritive* beri cu un conţinut scă!ut )n alcool

"i beri fără alcool.

!erile dietetice sunt destinate diabeticilor. unt produse din musturi cu e p]7*07*58* au

un %rad final de fermentare de 778* un conţinut )n alcool de 4*55*18 vol* un conţinut )n

de+trine de 0*30*@8* un conţinut )n $idraţi de carbon de 0*/0*@5 %^100ml "i o valoare

ener%etică de 2#0340 Ocal^l.

!erile nutritive) sunt beri cu un conţinut redus )n alcool I1*58K sau fără alcool Isau

0*58K* cu un %rad de fermentare* de #108 sau ma+imum 25308 cu un p; ] 4*@4*7 "i un %ust

amar slab corespun!ător la /10 ,.

!erile "%r% alcool sunt berile cu un conţinut scă!ut )n alcool I1*52*58K "i pot fi obţinute

pe două căi distincte:

• prin procedee te$nolo%ice de frânare a fermentaţieiA• prin )ndepărtarea alcoolului format. Q5

?iecare tip de bere se caracteri!ea!ă prin culoare* aroma* %ust a%reabil plin "i după

intensitatea amărelii dată de $amei.

Ma producerea berii de culoare desc$isă se folosesc malţuri desc$ise "i foarte desc$ise la

culoare care nu trebuie să confere beri un %ust de melanoidina* de taninuri sau acru* dar )n acela"i

timp să nu transmită mustului cantităţi mari de albumină.

19



,erile mai puţin colorate sunt mai puţin sensibile "i la berea foarte )nc$isă este necesar

c$iar un malţ mai puţin fin.

Culoarea berii este stabilită de )nsă"i culoarea malţului* colorarea ei are loc )n timpul

procesului de brasa-.

Culoarea berii trebuie să fie:

• ,ere blondă %albenpai până la %albenA• ,ere brună brunA• ,ere specialitate %alben sau brun* specific. Q#

.3 e9nologia de obţinere şi caracteristicile de calitate ale berii

2ateriile prime utilizate 7n obţinerea berii

&aterii prime folosite la fabricarea berii sunt:

• or!ul Ior!oaicaK materia primă pentru fabricarea malţuluiA

• )nlocuitori ai malţuluiA

• $ameiul materia primă specifică pentru fabricarea beriiA

• apaA

• dro-dia de bereA

• preparatele en!imatice.

&rzul* 9ameiul* apa şi dro<dia sunt cele patru in%rediente naturale care* odată

combinate* se transformă )ntro băutură populară D berea.

&rzul este o specie de plantă cerealieră "i un in%redient folosit )n procesul de fabricare al

aproape tuturor berilor. Hr!ul este o importanţă sursă de proteine* lipide "i vitamine* )n special

cele de tip , "i substanţe minerale.

Pentru a se putea folosi )n procesul de fabricare or!ul trebuie să treacă printrun proces de

malţificare. ,oabele se )nmoaie )n apă timp de câteva !ile* până când or!ul )ncolţe"te "i produce

o substanţă numită diata!a. 'upă malţificare* or!ul se macină* iar peste amestec se toarnă apă

fierbinte. Prin acest proces* diata!a transformă amidonul din boabele de or! )n !a$ăr. Mic$idul

re!ultat se nume"te must de bere. Q#

20



+ameiul este o plantă căţărătoare perenă* care poate cre"te până la / metri )nălţime.

'atorită aportului pe care )l aduce )n procesul de fabricare al berii* $ameiul este supranumit "i

aurul verde sau inima berii. l este bo%at )n ră"ini "i uleiuri esenţiale* atribute care dau tărie*

aromă "i savoare. ;ameiul este "i o importanţă sursă de antio+idanţi.

;ameiul intră )n procesul de fabricare al berii )n momentul )n care mustul de bere se pune

la fiert. (urul verde dă fierturii un %ust amărui "i are rol de conservant.Q1#

4ro<dia este cea care transformă !a$ărul din must )n alcool "i dio+id de carbon. 'upă

procesul de fierbere* mustul de bere se scur%e "i se lasă să se răcească. Hdată )nc$eiat acest

proces* )n must se adau%ă dro-die pentru a %răbi fermentaţia* fa!ă care poate dura "i o săptămână.

C$imistul france! Muis Pasteur a fost cel care a transformat berăritul dintro artă

medievală )n "tiinţă e+actă* el demonstrând că dro-dia de bere produce fermentaţie.Q7

Apa repre!intă 708 din compo!iţia berii. (pa folosită la fabricarea berii are o influenţăma-oră asupra calităţii ei* trebuind să )ntrunească o serie de condiţii stricte de puritate "i duritate.

Q10. 'in in%rediente naturale re!ultă astfel o băutură ce face parte dintrun stil de viaţă sănătos.

Consumată cu responsabilitate berea poate prote-a de afecţiuni ale inimii* scade colesterolul*

prote-ea!ă or%anismul de diabetul de tip 2 "i favori!ea!ă acumularea de vitamina C la nivelul

rinic$ilor.

6rocesul de "abricare

("a cum am vă!ut )n subcapitolul despre istoria berii* procesul de fabricare al acestei băuturi naturale se ba!ea!ă* )ncă de pe vremea anticilor* pe un principiu simplu: fermentarea

naturală a !a$arurilor "i e+tracţia cerealelor malţificate cu a-utorul apei fierbinţi. 6n !ilele noastre*

)ntre% procesul este comple+* desfă"urat sub un control strict al standardelor de calitate.

Coordonatorul procesului

Procesul te$nolo%ic de fabricare al berii se desfă"oară )n sistem complet )nc$is* folosind

ec$ipamente din ino+. (cesta este complet automati!at* urmărit "i comandat din 9camera de

comandă "i control. Calculatoarele de proces conţin toate pro%ramele conform cărora se

desfă"oară te$nolo%ia de fabricare a berii. Pe monitoare* se urmăresc toţi parametrii te$nolo%ici.

Hrice abatere de la nivelele stabilite este semnali!ată atât optic cât "i sonor* astfel devine

imposibilă omiterea sau ne)nre%istrarea acesteia* )n vederea corectării imediate. Toate

informaţiile le%ate de desfă"urarea proceselor sunt )nre%istrate "i păstrate* asi%urânduse o

trasabilitate perfectă. Q5

21



6roducerea mustului de bere

&alţul este măcinat printro moară cu valţuri "i amestecat cu apă re!ultând 9plămadă. 6n

ca!anul de plămădire!a$arificare* plămada este supusă unui proces de )ncăl!ire la temperaturi

foarte bine definite* )n intervale de timp e+acte* astfel )ncât* amidonul din malţ este transformat

)n !a$aruri cu molecule mai u"or metaboli!abile de către dro-die.

6n ca!anul de filtrare se reali!ea!ă separarea fa!ei lic$ide de co-ile rămase din boabele

malţului. c$ipamentul este prevă!ut cu un sistem de site fine cu a-utorul cărora se reali!ea!ă

filtrarea plăme!ii.

&ustul limpede de malţ se colectea!ă )n ca!anul de fierbere cu $amei. 6n acest

ec$ipament este adău%at $ameiul. =n rol important al acestui ec$ipament este acela de a sterili!a

mustul )nainte de )nsămânţarea dro-diei. Prin răcitorul cu plăci* mustul fierbinte este răcit la

apro+ 10 %rade.2ultiplicarea celulei de dro<die

Pudră de dro-die este păstrată )n condiţii sterile "i se reali!ea!ă multiplicarea ei până la

cantitatea necesară unei "ar-e de bere. 'upă fermentare* dro-dia se recuperea!ă din fermentator*

se păstrea!ă )n 2@ condiţii speciale de temperatură "i presiune )n alte vase sterile. a se

refolose"te pentru o nouă "ar-ă. Bilnic* se verifică condiţiile microbiolo%ice ale dro-diei "i

viabilitatea celulelor.

ermentareaPlămada este fermentată )n ni"te vase uria"e* complet )nc$ise* mustul transformânduse )n

bere pe parcursul a 14 D 21 !ile. ?iecare fermentator este prevă!ut cu 3 !one de răcire* prin care

se re%lea!ă )n mod automat temperatura conform prescripţiilor te$nolo%ice. 'upă fermentare*

dro-dia se e+tra%e prin partea inferioară a fermentatorului. (cesta este prevă!ut cu sistem

automat de recuperare a dio+idului de carbon.

iltrarea

Toate resturile de celule

de dro-die* resturi proteice

a%lutinate sau alte particule fine

se )ndepărtea!ă din bere prin

filtrare* obţinânduse berea

limpede* strălucitoare.

22



?iltrarea se reali!ea!ă )n filtrul cu sute de plăci ori!ontale. ,erea este pompată cu

presiune prin acest strat filtrant care are rolul de a reţine orice eventuală particulă.

Procesul este permanent controlat printrun aparat care măsoară %radul de limpiditate al

produsului finit* permiţând trecerea berii numai dacă aceasta corespunde nivelului stabilit de

puritate. Q5

ancuri de liniştire

,erea filtrată este depo!itată )n re!ervoare uria"e unde are loc procesul de lini"tire "i

maturare. 'upă efectuarea anali!elor obli%atorii* berea poate fi trimisă către )mbuteliere: la

sticlă* cutie sau butoi. Q7

Caracteristicile de calitate ale berii

&ateriile prime "i cele au+iliare folosite la fabricarea berii trebuie să corespundă

documentelor te$nice normative de produs precum "i normelor sanitare )n vi%oare.Caracteristicile de calitate organoleptice ale berii sunt: aspectul* mirosul "i aroma*

%ustul* volumul* fineţea "i perisabilitatea spumei* iar )ntre caracteristicile fi!icoc$imice mai

importante sunt: concentraţia mustului primitiv IpK* concentraţia alcoolică* aciditatea totală "i

conţinutul de CH2. Q10

Caracteristici "izico8c9imice)

,erea are o compo!iţie c$imică comple+ă e+istând diferenţieri de la sortiment la

sortiment. Conţine alcool până la /8* e+tract real format mai ales din de+trine* a!ot solubil I/00#00 m%^lK* substanţe amare* tanante* minerale Ifosfaţi "i alte săruri* mai ales de potasiuK* conţine

aci!i or%anici Ilactic* succinic* malic* aceticK* substanţe colorante* vitamine $idrosolubile I,1*

,2* PPK "i dio+id de carbon I0*330*48K.

Caracteristici organoleptice

Aspectul

,erea de bună calitate se pre!intă ca un lic$id limpede* cu luciu* cu spumă "i perla- de

dio+id de carbon* fără particule )n suspensie sau sediment.Pe măsura reducerii calităţii* pierde

din limpiditate* pierde luciul* capătă opalescenţă. ,erea necorespun!ătoare are opalescenţă

avansată* particule )n suspensie din ce )n ce mai multe i depune c$iar sediment.ș

Culoarea la berea blondă este %albenpai* iar pe masura reducerii calităţii* evoluea!ă

către %alben )nc$is* %alben ro"cat sau %alben brun.

23

Figura 2.1: Procesul de fabricare al beriiSursa: www.berariiromaniei.ro



Culoarea berii brune* pe măsura reducerii calită ii* devine rubinie* iar la bereaț

necorespun!ătoare a-un%e să fie rubiniu desc$is sau foarte desc$is.

2irosul se e+aminea!ă imediat după desc$iderea ambala-ului. Ma berea de calitate este

caracteristic* plăcut* cu aromă armonioasă de $amei "i malţ.

Pe măsura reducerii calităţii* mirosul )"i pierde nuanţa armonioasă* aroma de $amei "i de

malţ se diminuea!ă până la dispariţie* iar la berea de slabă calitate* apar semne slabe de produse

secundare de fermentaţie "i poate deveni necaracteristic sau c$iar neplăcut.

ustul la berea superioară este specific sortimentului* se )mbină armonios cu cel de

$amei "i de malţ* amăreala este fină* specifică.

Ma sortimentele inferioare )mbinarea dintre %ustul de $amei "i cel de malţ este

neec$ilibrată* amăreala insuficient marcată sau slab conturată. ustul la berea necorespun!ătoare

este insuficient conturat* poate a-un%e nespecific* poate capătă nuanţe străine sau poate devenistrăin* neplăcut* acru sau impropriu consumului.

Caracteristici microbiologice

,erea* )n %eneral* are o compo!iţie c$imică comple+ă: %lucide 45 8 Ide+trine* malto!ă

i %luco!ăK* substanţe proteice 0*20*@ 8* elemente minerale 0*10*4 8 Idin care potasiu 3040ș

m% la litru* calciu /070 m%^l* precum "i ma%ne!iu* fier* sodiu* arsen* cupru* !inc* fluor* man%an

etcK* vitamine I,1* ,2* ,/* PP* acid pantotenic* biotină* ino!itol* acid folic* acid

paraaminoben!oicK* substanţe amare* substanţe tanante* %licerol* aci!i* substanţe colorante "i

aromatice* toate naturale. ,erea oferă )ntre 2#05@ Ocal^l.Q#

ub acţiunea factorilor interni Icompo!iţie c$imică* )ncărcătură microbianăK "i e+terni I)n

special variaţia temperaturii "i subrăcireaK pot avea loc procese comple+e de de%radare a berii.

. 2odalit%ţi de ambalare şi etic9etare ale berii

(mbala-ul )nvele"te produsul* pentru a asi%ura protecţia temporară din punct de vedere

fi!ic* c$imic* mecanic* biolo%ic* )n scopul menţinerii calităţii "i inte%rităţii acestora )n starea delivrare* )n decursul manipulării* transportului* depo!itării "i desfacerii* până la consumator sau

până la e+pirarea termenului de valabilitate.

(mbala-ul trebuie să informe!e clar consumatorul asupra avanta-elor berii* cum ar fi

preţul* cantitatea* durata de valabilitate* conţinutul de alcool )n procente* valoarea nutritivă "i

ener%etică.

24



6n industria berii %ăsim următoarele ambala-e: sticlă* do!ă de aluminiu* PT "i butoi.

Toate acestea pre!intă avanta-e "i de!avanta-e.

Ambala<e metalice din aluminiu(luminiul ca material de ambalare pentru industria alimentară este disponibil )n două

moduri de pre!entare:

• ?olii 0.1 D 11_ * care se folose"te la dulciuri* ciocolate* etcA

• Tablă de aluminiu 11 D 30_ m.

(mbala-ele din tablă de aluminiu sunt compuse numai din două piese Iun capac "i un

corpK* deoarece corpurile ambala-elor de aluminiu se obţin numai prin ambutisare* ele nu se pot

suda sau lipi.

Avanta<ele utili!ării ambala-elor metalice pentru ambalarea berii:

• Re!istenţa mecanică foarte bună )n timpul ambalării* transportului "i depo!ităriiA• Capacitatea de transfer a temperaturii din autoclav către produsul ambalat este foarte

bunA• Hpacitatea materialului de ambalare este foarte bunăA• (mbala-ul are o bună capacitate de imprimare cu date referitoare la bereA• (u o bună capacitate de reflectare a ra!elor calorice datorită luciului metalicA•

Empermeabilitatea materialului din care este confecţionat ambala-ul.

4ezavanta<ele utili!ării ambala-elor metalice pentru ambalarea berii:

• Preţul de cost de produs pe unitatea de ambala- este foarte ridicatA• Posibilităţi de deformare ridicate a ambala-ului cu produs.

Ambala<ele din sticl%

ticlă ca material de ambalare a produselor alimentare are ca destinaţie ambalarea

lic$idelor "i a produselor alimentare păstoase de tipul cremelor* sosurilor etc.=mplerea sticlelor se face după principiul i!obarometric cu ma"ini automate de

)mbuteliat. 'upă umplere )nc$iderea se face cu capsule metalice prevă!ute cu rondele din plastic

pentru etan"are. tic$etarea se face automat. ticlele se a"ea!ă )n ambala-e de plastic InaveteK "i

sunt depo!itate. Mivrarea se face )nsoţită de certificat de calitate. Când ambala-ul este făcut din

sticlă verde sau transparentă berea poate să dobândească un miros neplăcut.

25



Culoarea cea mai des folosită este cea maro* pentru că ea bloc$ea!ă cel mai bine lumina.

ticlele transparente sunt mai ieftine "i mai u"or de reciclat. ticlele )n care se vinde de obicei

berea sunt maro sau ver!i. tudiile au arătat că sticlele maro prote-ea!ă mai bine conţinutul de

radiaţii solare decât cele ver!i. Preferinţa consumatorilor se )ndreaptă spre cele ver!i* un avanta-

al acestora fiind faptul că putem vedea mai bine conţinutul sticlei Ibere tulbure sau cu sedimentK.

'acă berea este e+pusă la soare preferaţi sticlele maro. ticlele de culoare albă prote-ea!ă cel mai

puţin conţinutul. Q1

Avanta<ele oferite de caracteristicile sticlei pentru ambalarea berii:

• ticla este inertă din punct de vedere c$imic* nu reacţionea!ă decât cu acidul

fluor$idricA• ticla este impermeabilă la apă* vapori de apă* %a!e "i aromeA• ticlă nu are miros "i nu reţine mirosuriA• ticla este i%ienică* adică poate fi spălată foarte bine* astfel )ncât ambala-ele din sticlă

pot fi refolositeA• ticla este transparent putând face berea vi!ibilă pentru cumpărătorA• (re o re!istenţă mecanică suficient de bună astfel )ncât să re!iste procesului de

ambalare* transport "i depo!itare a produselor alimentareA• (mbala-ele din sticlă sunt relative ieftine.

4ezavanta<ele oferite de caracteristicile sticlei pentru ambalarea berii:

• ?ra%ilitate ridicată care duce la procente de spar%ere foarte mari la ambalare* transport

"i depo!itareA• reutate relativă mareA• 'epo!itare "i transport relative %reoaie.

Ambala<ele din polietilen tere"talat F6EG

=tili!area polietilen tereftalatului IPTK ca material pentru confecţionarea buteliilor

destinate ambalării produselor alimentare lic$ide* %eneric denumite băuturi* a )nceput )ncă din

17@0 de"i abia 20 de ani mai târ!iu sa impus cu adevărat pe piaţă. Q/

,uteliile PT standard* fiind confecţionate numai din %ranule de polietilen tereftalat* nucorespund condiţiilor severe cerute la păstrarea berii )mbuteliate. (stfel* o pătrundere cât de mică

de o+i%en prin pereţii buteliei PT standard este suficientă pentru a altera caracteristicile

sen!oriale ale berii* iar pierderea de bio+id de carbon* afectea!ă %ustul "i proprietăţile de

spumare ale băuturilor. 'acă se ţine seama de cerinţele comerţului privind o stabilitate a berii

26



)mbuteliate de minim "ase luni* se poate spune că buteliile PT standard nu corespund pentru

)mbutelierea berii* )ntrucât nu asi%ură protecţie suficientă )mpotriva pătrunderii o+i%enului* iar

o#idarea rapid% a berii ar conduce la o )nvec$ire pretimpurie a berii )mbuteliate. Pentru

reducerea permeabilităţii PT la o+i%en "i bio+id de carbon producătorii de butelii PT au

reali!at a"a numitele 9materiale barieră. Q11

Avanta<ele utili!ării ambala-elor din polietilen tereftalat IPTK pentru ambalarea berii:

• Ponderea %ravimetrică este redusă faţă de materialele tradiţionale vis`vis de bereA• Posibilităţi practic nelimitate de imprimare cu te+te referitoare la produsul ambalat*

precum "i de colorare a acestoraA• Capacitate foarte mare de diversificare a materialelorA• Posibilităţi ridicate de obţinere a unor materiale cu re!istenţă crescută la tratamente

termice.

4ezavanta<ele utili!ării ambala-elor din polietilen tereftalat IPTK pentru ambalarea

berii:

• sunt le%ate )n special de faptul că aceste material nu sunt biode%radabile* având

un potenţial ridicat de producer a de"eurilor acumulabile.

!utoi

,utoaiele de lemn folosite )ncă )n fabricile de bere din ţara noastră au capacităţi de 25*

50* 100 "i 200 litri. le se construiesc din lemn de ste-ar "i sunt i!olate )n interior cu masă de

smolire. ?iecare butoi este prevă!ut cu două orificii "i anume o vană pentru umplere "i un cep pe

fundul butoiului pentru %olire la consumator.

,utoaiele metalice au capacităţi nominale de 50 sau 100 litri "i pot fi confecţionate din

tablă de aluminiu sau oţel ino+idabil. Cel mai mult folosite sunt butoaiele din aluminiu* care sunt

mult mai u"oare decât cele din lemn. le au de!avanta-ul că berea din butoi se )ncăl!e"te mult

mai repede decât la butoaiele din lemn "i sunt atacate de alcalii.

Avanta<ele utili!ării butoaielor pentru ambalarea berii:

• Cantitate mareA• Re!istent la "ocuriA• Păstrea!ă temperatura scă!ută mai mult timpA.

4ezavanta<ele utili!ării butoaielor pentru ambalarea berii:

• reu de transportatA

27



• ste necesar un ec$ipament special pentru consum Ido!atorKA• u se poate vi!uali!a conţinutul.

Cerinţe privind etic9etarea şi garantarea calit%ţii

Toţi producătorii de alimente "i băuturi alcoolice sunt obli%aţi ca pe etic$etă fiecărui

produs să )nscrie atât caracteristicile alimentului* compo!iţia acestuia* perioada de valabilitate*

ori%inea sau provenienţa in%redientelor utili!ate* cantitatea netă pentru produsele preambalate*

condiţiile de depo!itare* cât i metodele de fabricaţie sau de producţie.ș

tic$etarea băuturilor este prevă!uta )n ane+a nr. 1 a ;otărârii uvernului nr. 10/^2002

privind etic$etarea alimentelor* publicată )n &onitorul Hficial al României* Partea E* nr. 14@ din

2@ februarie 2002* cu modificările i completările ulterioare versiune actuali!ată la data deș

0/.0#.200#* i trebuie să cuprindă* )n conformiate cu prevederile le%ale )n domeniu "i )n modș

obli%atoriu* următoarele elemente:• denumirea sub care este vândut alimentulA

• lista cuprin!ând in%redienteleA

• cantitatea din anumite in%rediente sau cate%orii de in%rediente* conform art. #A

• cantitatea netă pentru alimentele preambalateA

• data durabilită ii minimale sau* )n ca!ul alimentelor care din punct de vedereț

microbiolo%ic au un %rad )nalt de perisabilitate* data limită de consumA

• condi iile de depo!itare sau de folosire* atunci când acestea necesită indica ii specialeAț ț

• denumirea sau denumirea comercială i sediul producătorului sau ale ambalatorului sauș

ale distribuitorului )nre%istrat )n =niunea uropeanăA )n ca!ul produselor provenite din ări dinț

afara =niunii uropene se )nscriu denumirea i sediul importatorului sau ale distribuitoruluiș

)nre%istrat )n România.

• locul de ori%ine sau de provenien ă a alimentului* dacă omiterea acestuia ar fi de naturăț

să cree!e confu!ii )n %ândirea consumatorilor cu privire la ori%inea sau provenien a reală aț

alimentuluiA

• instruc iuni de utili!are* atunci când lipsa acestora poate determina o utili!areț

necorespun!ătoare a alimentelorA

• concentra ia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1*28 )n volumAț

• men iune care să permită identificarea lotuluiAț

28



• men iuni suplimentare de etic$etare pe %rupe de produse.ț Q14

=n produs apărut recent )n viaţa consumatorilor din România permite celor preocupaţi

de sănătatea lor Idar i a autorităţilor sanitareK să )nţelea%ă mai bine ce )nseamnă alimenteș

artificiale i alimente supra c$imi!ate. Citind conţinutul berii R''* o bere produsă )nș

România de C ,re>eries .( din ,u!ău* putem observa că pe etic$etă berii la in%rediente apă*

malţ* !a$ăr* dro-die* acidifiant acid malic* colorant caramel* Is. nK* aroma naturală de lămâie*

alcool 4*5 8. !erea arti"icial% fabricată din sifon* cu $amei sintetic* căreia i se adau%ă %ust

amărui i culoare maronie Icu aditivul caramelK* nu are nimic )n comun cuș berea natural%

adică berea obţinută prin procedee de fermentaţie a $ameiului* cu %ust i culoare re!ultate dinș

procesul natural de producţie.

'eci este o bere cu aditivi* cu c$imicale nocive pentru sănătatea noastră. =n lic$id u"or

alcooli!at Isifon amestecat cu $amei sintetic i alcool de natură nespecificată* culoare artificialș

creatăK care pentru o do!ă poate nu ar fi nociv.

Pe etic$eta mai apare un indicator: .P 8. ste prescurtarea de la +tract Primar iș

repre!intă cantitatea de produs fermentescibil ce e+istă )n mustul de bere. (cest .P după

fermentare se transformă )n mare parte )n alcool i )n dio+id de carbon acidulând berea.ș

6nsă nu tot e+tractul primar va fermenta la final* .P.ul fiind )ntro concentra ie foarteț

mică* fiind denumit i de+trina. 'at fiind că vorbim de concentra ii* acest indicator se e+primă )nș ț

procenta- din volum asemeni alcoolului din bere. ste bine să tim ce este cu acest .P deoareceș

el ne indică plinitatea berii* care ne imprimă aroma berii.

Cap. III Studiu privind pia % berii din Româniaț

3.1. 4e"inirea obiectivelor cercet%rii

29



'atorită comple+ită ii pie ei berii* o sin%ură cercetare* )n %eneral* i această cercetare* )nț ț ș

particular* nu poate acoperi totalitatea subiectelor le%ate de acest domeniu. Pentru această

cercetare de pia ă am stabilit următoarele obiective:ț

• Edentificarea principalelor tipuri de bere preferate de consumatoriA

• 'eterminarea frecven ei de consum a beriiAț

• tabilirea loca ii de ac$i!i ie a acestor băuturi alcooliceAț ț

• viden ierea principalelor caracteristici de calitate pe care trebuie să le aibă bereaAț

• Edentificarea principalelor atribute de ac$i!i ie a beriiAț

• 'eterminarea %radului de influen ă a pre ului )n ac$i!i ia acestor produseAț ț ț

• Edentificarea %radului de influen ă a reclamelor )n deci!ia de cumpărarea a beriiAț

• tabilirea loca iilor de consum a berii.ț

6n continuare voi pre!enta câteva ipote!e de lucru:

• ,erea este consumata mai mult in oras decat acasaA

• Enfluen a pre ului i a reclamelor )n deci!ia de cumpărareAț ț ș

• Cre terea vân!ărilor sunt influen ate i de promo ii.ș ț ș ț

• ustul berii influentea!a deci!ia de cumparare

3. 6rezentarea metodologiei cercet%riiCercetarea de maretin% se dovede te a fi de un real a-utor pentru deciden ii deș ț

maretin%* cărora le asi%ură suportul informa ional necesar )n toate etapele procesului deci!ional.ț

Cercetarea de maretin% repre!intă activitatea formală prin intermediul căreia* cu a-utorul

unor concepte* metode i te$nici tiin ifice de investi%are se reali!ea!ă specificarea* măsurarea*ș ș ț

cule%erea* anali!a i interpretarea informa iilor de maretin%* destinate conducerii unită iiș ț ț

economice pentru cunoa terea mediului )n care func ionea!ă* identificarea oportunită ilor*ș ț ț

evaluarea alternativelor ac iunilor de maretin% i a efectelor acestora.ț ș

Cercetarea de maretin% presupune investi%area nevoilor de consum i studiereaș

comportamentului de cumpărare* precum i diverse elemente componente ale mediului )n careș

compania ) i desfă oară activitatea. u )n ultimul rând* aceasta presupune o amplă activitate deș ș

anali!e* precum i de previ!iuni pe termen scurt* mediu său lun%.ș

tapele procesului cercetării de maretin% sunt:

30



aza preliminar%

odefinirea scopului cercetăriioelaborarea obiectivelor i ipote!elor cercetăriiș

oestimarea valorii informa iilor ob inute prin cercetareț ț

6roiectarea cercet%rii

oale%erea surselor de informa iiț

o selectarea modalită ilor de cule%ere a informa iilor ț ț

Implementarea

o recoltarea informa iilor ț

o prelucrarea informa iilor ț

oanali!a i interpretarea informa iilor ș ț

o redactarea studiului i elaborarea conclu!iilor ș

electarea metodelor de preluare i sistemati!are a informa iilor constituie partea deș ț

proiectare a cercetării de maretin%. Principala metodă de cule%ere a informa iilor esteț interviul.

'upă modalitatea de comunicare cu unitatea cercetată* se distin% următoarele metode de

cule%ere a informa iilor:ț "orme structurate de comunicare Iau la ba!ă un c$estionar cu

)ntrebări fi+eG* "orme par ial structurateț Ic$estionar cu )ntrebări prestabilite* dar care pot fi

reformulateK* "orme nestructurate Iformularea )ntrebărilor este lăsată la latitudinea operatorului

de interviuK. Prelucrarea datelor urmăre te aducerea datelor )ntro formă care poate fi anali!ată iș ș

interpretată. Prima dată se reali!ea!ă o ba!ă de date* ob inute prin transfer al datelor de pe diferi iț ț

supor i. Pentru a fi supusă unei anali!e detaliate* ba!a de date finală este descrisă folosinduseț

indicatori i metode %rafice Q2ș

antionul pe care a fost aplicat c$estionarul cuprinde un număr de 50 de persoane* cuș

vârsta cuprinsă )ntre 1# i 55 de ani* din mediul urban i rural* cu venituri medii i studii licealeș ș ș

i universitare.ș

3.3. Analiza i interpretarea rezultatelorș

6n urma aplicării c$estionarului au re!ultat următoarele informa ii.ț

Ma )ntrebarea 1: 9A i consumat vreodat% bereH(ț care este o )ntrebare filtru* răspunsul a fost

unanim la )ntre%ul e antion* i anume 'a.ș ș

31



Figura 3.1: Rata responden ilor care consum bereț

Sursa: Autor

Toţi subiecţii c$estionaţi sunt consumatori de bere Iau consumat cel puţin o dată bereK.

Ma )ntrebarea 2: 9Ce m%rci de bere consuma iH(ț răspunsurile au fost variate i rareori sș

au oprit asupra unei sin%ure mărci de bere* după cum se poate vedea i )n %raficul următor.ș

Figura 3.2: !arcile de bere consumate de respondenti

Sursa: Autor

(nali!ând %raficul ne putem da seama că cele mai consumate mărci de bere sunt ,ecs*

,er%enbier* =rsus* iar cele mai pu in consumate sunt mărcile: Ciuca * Redds i (lbac$er. 6nț ș ș

afara răspunsurilor propuse* sin%urul răspuns pe care lau dat responden ii a fost berea oroc* dar ț

)n propor ie foarte mică.ț

(stfel* această )ntrebare răspunde la primul obiectiv al cercatarii: 9identificarea

principalelor tipuri de bere preferate de consumatori.

32



Ma )ntrebarea 3: 9Cum consuma i berea cel mai desH(ț au fost primite următoarele răspunsuri:

Figura 3.3: Rata preferintelor ambala"elor marcilor de bere

Sursa: Autor

'upă cum se poate observa* in proportie de 40 8 dintre respondenti preferă să consume

berea la sticlă* iar restul: la do!ă I328K* la pet I248K* la butoia I48K. (ceste raspunsuri primiteș

sunt influntate si de locul de ac$i!tie al bauturilor alcoolice alr celor care prefera sa consume

berea in oras.

( a cum vom vedea )n )ntrebările următoare* @28 dintre responden ii care obi nuiesc săș ț ș

consume bere )n ora * preferă ca loca ii de ac$i!i ie a acestora restaurantele.ș ț ț

Cea dea patra )ntrebare: 9Cat de des consuma i bereHț * persoanele intervievate au

răspuns )n felul următor:

Figura 3.#: Frec$en a de consum a beriiț

Sursa: Autor

Răspunsurile persoanelor intervievate sunt variate* astfel că frecven a de consum a beriiț

este situată la de 23 ori pe săptămână* de unde re!ultă că berea este consumată cu re%ularitate de

către români. Românii )ncă ) i păstrea!ă obiceiurile* c$iar dacă puterea lor de cumpărare a fost*ș

)n ultimul timp* )n scădere.

33



6ntrebarea nr. 5: Ce cantitate de bere ac9izi iona i cel mai des la o cump%r%tur%H()ț ț

Figura 3.%: &antitatea de bere ac'i(i ionat la cumprturiț

Sursa: Autor

'upă cum se poate observa )n %raficul de mai sus* -umătate din persoanele intervievate

ac$i!i ionea!ă cel mai des la o cumpărătură cantitatea de 500 ml* 10 consumatori preferă berea laț

2000 ml* iar al i 11 preferă să ac$i!i ione!e berea la 330 ml* 5000 ml i berea la ba+.ț ț ș

Ma )ntrebarea /: 2arca i principalele caracteristici pe care* 7n opinia dvs.* trebuie s%ț

le prezinte o bere de calitateH( * ma-oritatea consumatorilor consideră că o bere de calitate ar

trebui să fie proaspătă* să fie limpede i să aibă un %ust plăcut.ș

Figura 3.): Principalele caracteristici pe care trebuie s le aib o bere de calitate

Sursa: Autor

'in totalul subiec ilor c$estiona i I50K* ma-oritatea persoanelor preferă să ac$i!i ione!e oț ț ț

bere de calitate care este proaspătă* limpede i cu un %ust plăcut. 5 din persoanele consumatoareș

ac$i!i ionea!ă berea cu un termen ridicat* iar @ preferă berea cu o anumită tradi ie.ț ț

Ma cea dea aptea )ntrebare:ș Care este pre ul ma#im pe care sunte i dispus s% pl%ti iț ț ț

pentru o sticl% de bere de 5==ml Fatunci când ac9izi iona i produsul din magazinGH(ț ț au fost

primite următoarele răspunsuri:

34



Figura 3.*: Pre+ul ma,im pe care -l pltesc consumatorii pentru o sticl de % ml Sursa: Autor

Centrali!ând răspunsurile primite de la cei intervieva i* putem observa că 22 dintreț

ace tia ar plăti pentru o sticlă de 500 ml un pre ma+im de 5@ lei* iar al i 14 nu iar cumpăra oș ț ț ș

bere dacă pre ul ar depă i 5 lei. =n număr foarte mic de consumatori ar plăti )ntre 1015 lei* iar ț ș

un sin%ur consumator ar fi dispus să c$eltuie i mai mult de 15 lei.ș

Ma cea dea opta )ntrebare: &bişnuiţi s% consumaţi bere 7n oraşH(* răspunsurile sunt

pre!entate )n %raficul următor.

Figura 3./: Frec$en+a consumului de bere -n ora0

Sursa: Autor

3/ din persoanele intervievate preferă să consume berea )n ora . H ie ire )n ora cuș ș ș

prietenii )nseamnă de cele mai multe ori o ie ire la o bere* o plimbare )n parc se )nc$eie uneori cuș

o bere* iar fiecare meci de fotbal al ec$ipei favorite )i )ndeamnă să bea o bere. H aniversare* o

petrecere sau c$iar o nuntă )nseamnă bere pentru toată lumea.

Cei care mer% )ntro ara străină )n concediu* e imposibil să nu %uste berea* indiferent căț

e vorba de o ara central europeană cu o )ndelun%ată tradi ie )n prepararea berii* sau unaț ț

mediteraneană sau c$iar una nordafricană.

35



Ma )ntrebarea 7: 4e obicei* de unde cump%raţi berea pe care o consumaţi 7n oraşH(*

se poate observa )n %raficul următor preferinţele consumatorilor.

Figura 3.: ocul ac'i(i+iei berii destinat consumului -n ora0

Sursa: Autor

("a cum putem observa )n %raficul de mai sus* românii preferă să cumpere berea pe care

o beau )n ora" )n locul unde o consumă.

ubiecţii care au ales variantele din cadrul )ntrebării au preferat să cumpere berea pe care

o consumă )n mare parte din terase I11K* restaurant I7K "i baruri I@K* rămânând discotecile I4K*

c$io"curile I3K "i berăriile I2K pe ultimul loc.

6ntrebarea 10: 9Ce v% determin% cel mai adesea s% consumaţi o bereH( dore"te să

evidenţie!e următoarele aspecte:

Figura 3.1: Principalele aspecte pri$ind influen+a consumului de bere

Sursa: Autor

36



33 din totalul subiecţilor intervievaţi consumă o anumită marcă de bere fiind influenţaţi )n

primul rând de %ust* apoi de influenţa %rupului de prieteni I15K "i modificări ale preţului* iar

restul sunt influenţaţi de recomandarea unui cunoscător publicitatea la produsul respectiv.

Principala caracteristică de calitate pe care trebuie să o aibă berea este %ustul* )n func ie deț

aceasta cei mai mul i dintre consumatori preferă să ac$i!i ione!e o anumită marcă de bere.ț ț

Cu a-utorul )ntrebarii 11: Aţi cump%rat vreodat% o bere "iind in"luenţat de reclam%

sau metoda de promovare acesteiaH(* vom arata %radul de influenta al reclamelor in deci!ia de

cumpararea a berii.

Figura 3.11: radul de influen+ al publicit+ii -n ac'i(i+ia unei beri

Sursa: Autor

Conform %raficului de mai sus* putem observa că @08 din cei intervievaţi au cumpărat

bere fiind influenţaţi de reclamă "i modul de promovare făcută produsului* iar 30 8 au rămas

indiferenţi la reclama făcută produsului.

(stfel că promo iile la diferite produse repre!intă principalul element care determinăț

deci!ia de ac$i!i ie. Cel mai probabil acest comportament se datorea!ă i sensibilită ii economiceț ș ț

re!ultate de pe urmă cri!ei financiare.

6ntrebarea 12: Care este prima reclam% de bere care v% vine 7n minteH( * răspunsurile

au fost variate astfel că avem următorul %rafic:

37



Figura 3.12: Reclamele berilor amintite se consumatori

Sursa: Autor

Reclamele care au avut cel mai mare impact asupra subiecţilor intervievaţi sunt cele

reali!ate pentru marcile Ciuc* ,er%enbier "i tella (rtois* ultimele două fiind la e%alitate. Peultimele locuri sau situat te-ar* Timi"oreana "i =rsus.

6n funcţie de mediul )n care locuiesc persoanele intervievate* ma-oritatea locuiesc )n

mediul urban I3@K "i 13 locuiesc )n mediul rural.

Figura 3.13: !ediul -n care locuiesc consumatorii

Sursa: Autor

6n ceea ce prive"te vârsta celor intervievaţi 20 de persoane au vârstă cuprinsă )ntre 2/35

de ani* 1# persoane au vârsta )ntre 3/45 de ani* 5 persoane )ntre 4/55 ani* 4 persoane )ntre 1#

25 ani "i o sin%ură persoană are vârsta peste 55 ani.

38



Figura 3.1#: V4rsta persoanelor inter$ie$ate

Sursa: Autor

Corespun!ător %rupării pe se+e a respondenţilor* 35 de respondenţi sunt de se+ masculin

"i 15 respondenţi de se+ feminin. (ceste raspunsuri se pot observa si in %raficul de mai -os.

Figura 3.1%: ruparea pe se,e a responden+ilor

Sursa: Autor

6n ceea ce prive"te %rupele de venituri* 35 de respondenţi se )ncadrea!ă intre @011500 de

lei* 7 persoane )ntre 15012500 lei* 3 persoane au venitul sub @00 de lei* iar 2 persoane au venitul

peste 2501.

39



Figura 3.1): Venitul responden+ilor

Sursa: Autor

=ltima )ntrebare se referă la nivelul de educa ie al responden ilor. Persoanele intervievateț ț

se %rupea!ă )n func ie de ultimele studii absolvite astfel: )n cate%oria %imna!iu D 4 persoane* )nț

cate%oria scoala profesionala D 5 persoane* )n cate%oria studii medii IliceuK D 24 persoane* )n

se%mentul studii superioare D 1@ persoane.

Figura 3.1*: 5i$elul de educa+ie al responden+ilor

Sursa: Autor

6n urma aplicării c$estionarului consider că au fost atinse toate obiectivele propuse.

Epote!a că promo iile i samplin%ul din unită ile comerciale cresc volumul vân!ărilor ț ș ț

este confirmată i )n ca!ul berii* ma-oritatea celor intervieva i* 35 de respondenţi sus in că auș ț ț

cumpărat bere fiind influenţaţi de reclamă sau de modul de promovare a acesteia "i restul de 15

respondenţi nu sau lăsat influenţaţi. Epote!a că berea se consumă mai mult )n ora" decât acasa

este* de asemenea confirmată de re!ultatele centrali!ate din c$estionar* astfel că 3/ din

40



persoanele intervievate preferă să consume berea )n ora" "i doar 14 persoane preferă să consume

berea acasă.

H altă ipote!ă se referă la influen a %ustului )n deci!ia de cumpărare* astfel că 33 dinț

totalul subiec ilor intervieva i consumă o anumită marcă de bere fiind influenţaţi )n primul rândț ț

de %ust* apoi de influenţa %rupului de prieteni I15K "i modificări ale preţului* iar restul sunt

influenţaţi de recomandarea unui cunoscător publicitatea la produsul respectiv.

6n ceea ce prive te preferin ele consumatorilor fa ă de anumite mărci sau companii* nuș ț ț

e+istă numeroase solu ii pentru producătorii mici. (ce tia sar putea asocia i forma noiț ș ș

companii* cu mărci noi. 6ntradevăr* costurile de maretin% ar fi ridicate Idar necesare pentru

acapararea aten iei consumatorilorK* )nsă aceasta ar fi modalitatea prin care producătorii mici ar ț

a-un%e să de ină o cotă mai mare de pia ă.ț ț

Concluzii

'in ceea ce am anali!at pe parcursul )ntre%ii lucrări am putea conclu!iona că berea face

parte dintro pia ă puternic fra%mentată i foarte competitivă.ț ș

,erea poate fi definită ca o o băutură răcoritoare* spumantă* puţin alcooli!ată* de culoare

blondă până la brună* cu aromă de $amei* %ust amărui* preparată din malţ de or!* $amei "i apă

sau o băutură care re!ultă din obţinerea unui e+tract diluat din cereale malţificate cu adaos de

$amei sau o băutură obţinută prin fermentare "i nu prin distilare* pentru fabricarea căreia se

folose"te or! malţificat* $amei* dro-die "i apă.

6n ceea ce prive te aspectele pe care leam descoperit despre acest produs controversat*ș

am observat că berea rămâne băutura preferată a /08 dintre români* conform unui studiu reali!at

de (socia ia 9,erarii României.ț

Caracteristicile de calitate or%anoleptice ale berii sunt: aspectul* mirosul "i aroma* %ustul*

volumul* fineţea "i perisabilitatea spumei* iar )ntre caracteristicile fi!icoc$imice mai importantesunt: concentraţia mustului primitiv IpK* concentraţia alcoolică* aciditatea totală "i conţinutul de

CH2.

(m identificat principalii -ucători de pe pia a lactatelor* ,er%enbier* ;eineen România*ț

Roma<ua roup* =nited Romanian ,re>eries i =rsus ,re>eries. (ceste cinci companii suntș

membre ale (socia iei 9,erarii României )nfiin ată )n 2004. Miderul pe această pia ă este =rsusț ț ț

41



,re>eries. cu o cifră de afaceri de 1.1@/*7 milioane lei* )nsă ;eineen România nu este un

adversar de ne%li-at Icu o cifră de afaceri de 735*1 milioane leiK.

Probabil toată lumea "tie că berea este făcută pentru a fi băută* dar am %ăsit "i alte

)ntrebuinţări ale acestei băuturi* care pot părea ciudate* amu!ante* dar care merită )ncercate.

(stfel că berea poate fi folosită pentru a face baie )n ea* cu a-utorul ei se poate marina carnea*

poate )nlocui amponul* i este* de asemenea* un calmant eficient pentru un stomac 9supărat.ș ș

6n industria berii %ăsim următoarele ambala-e: sticlă* do!ă de aluminiu* PT "i butoi.

Toate acestea pre!intă avanta-e "i de!avanta-e.

Cercetarea de pia ă reali!ată a eviden iat diverse preferin e ale consumatorilor de bere*ț ț ț

precum i obiceiurile de consum.ș

Principala observa ie a fost aceea că* de i* puterea de cumpărarea a românilor a scă!ut*ț ș

ace tia )ncă continuă să i păstre!e obiceiurile de consum* astfel că frecven a de consum a beriiș ș ț

este situată la de 23 ori pe săptămână.

(m mai observat că* de obicei* consumatorii nu se opresc la o sin%ură marcă din acest

produs* răspunsurile fiind variate. Pe primele locuri ale preferin elor consumatorilor se aflăț

,ecs* =rsus i ,er%enbier.ș

Printre principalele caracteristici pe care trebuie să le aibă o bere de calitate se numără

prospe imea* limpe!imea i cu un %ust plăcut. H altă caracteristică ar fi păstrarea unei anumiteț ș

tradi ii.ț

6n ceea ce prive te preferin a ambala-ului* responden ii intervieva i preferă să consumeș ț ț ț

berea la sticlă* un principal motiv al acestei preferin e ar fi* obi nuin a consumului berii )n ora .ț ș ț ș

3/ din persoanele intervievate preferă să consume berea )n ora . H ie ire )n ora cu prieteniiș ș ș

)nseamnă de cele mai multe ori o ie ire la o bere* o plimbare )n parc se )nc$eie uneori cu o bere*ș

iar fiecare meci de fotbal al ec$ipei favorite te )ndeamnă să bei o bere.

'in răspunsurile primite de la consumatori* mai putem observa că principala

caracteristică de calitate pe care trebuie să o aibă berea este %ustul* )n func ie de aceasta cei maiț

mul i dintre consumatori prefera sa ac$i!itione!e o anumita marca de bere.ț

onda-ul reali!at evidentia!a si faptul ca @08 din cei intervievaţi au cumpărat bere fiind

influenţaţi de reclamă "i modul de promovare făcută produsului* iar 30 8 au rămas indiferenţi la

reclama făcută produsului.

42



(stfel ca promotiile la diferite produse repre!inta principalul element care determina

deci!ia de ac$i!itie. Cel mai probabil acest comportament se datorea!a si sensibilitatii economice

re!ultate de pe urma cri!ei financiare.

6n ceea ce prive te preferin ele consumatorilor fa ă de anumite mărci sau companii* nuș ț ț

e+istă numeroase solu ii pentru producătorii mici. (ce tia sar putea asocia i forma noiț ș ș

companii* cu mărci noi. 6ntradevăr* costurile de maretin% ar fi ridicate Idar necesare pentru

acapararea aten iei consumatorilorK* )nsă aceasta ar fi modalitatea prin care producătorii mici ar ț

a-un%e să de ină o cotă mai mare de pia ă.ț ț

Putem spune că pia a berii este una puternic fra%mentată* accesul firmelor noi fiindț

relativ u or* dar i foarte competitiva* dintre companiile noi numai cele multina ionale având cuș ș ț

adevărat o sansă să devină lider pe această pia a românească a berii.ț

43



!ibliogra"ie

C%rţi)

1. !anualul inginerului de industrie alimentar* ditura Te$nică* ,ucure"ti*2002A

2.!alaure* @.Fcoord.G* 9 !ar6eting * ditura =ranus* ,ucuresti* 2002

3. !obe* 2. 9 Produsul alimentar : abordare strategica* ditura (...*,uc 2005

4. !ologa* . şi !urda* A. 9 !erceologie alimentar7* ditura =niversitară* ,ucure"ti* 200/

5. Cercel* C.* 9 8erea.

'id &omplet: istorie9 prelucrare9 degustare9 $arietati din toata

lumea7* ditura (rt*,ucuresti* 200@

/. Croitor* .* 9e'nologia generala a industriei alimentare* ditura ?undatiei

=niversitatii 9'unarea de Yos* alati* 2002

@. 4ima* 4.* s.a.* !arfuri alimentare si securitatea consumatorului* ditura economica*

,ucuresti* 200/

#. +opulete* .* 9e'nologia berii 9 spirtului si a dro"diei* Mito%rafia =niversităţii alaţi*

17#0

7. Junze* K.* 9ec'nology. 8rewing and !alting * ditura FM,* ,erlin* 2011

10.Raducanu* I. si 6rocopie* R.* 9 8a(ele merceologiei : ba(ele teoretice si metodologice ale

merceologiei produselor alimentare* ditura (...* ,ucure"ti* 2001

11.odasca 2.C.* 9 5otiuni de ambalare si depo(itare si igiena produselor alimentare*

ditura Printec$* ,ucuresti* 200#12._ _ _ 9 Producerea9 etic'etarea9 circula+ia 0i comerciali(area alimentelor. &ulegere de

acte normati$e* d. &eteora Press* ,ucure"ti* 2002A

egislaţie)

13. >>>.anpc.%ov.roânpcânpcftpânpc-uniorô%211772.pdf

14. >>>.anpc.%ov.ro15. >>>.protectiaconsumatorilor.ro^

Internet1/. >>>.adevarul.ro^financiar^Catabautromananultrecut0//@@33 5//.$tml

1@. >>>.berariiromaniei.ro

1#. >>>.bere.com.ro

17. >>>.ber%enbier.ro

44



20. >>>.$eineenromania.ro

21. >>>.insse.ro

22.>>>.ma%a!inulpro%resiv.roê+clusivonline^5@^Previ!iunioptimisteincate%oriaberii

petermenlun%.$tml

23. >>>.pau!adebere.info^cate%oria^culturaberiiîstoria

24. >>>.roma<ua%roup.ro

25. >>>.tubor%.pressroom.ro

2/. >>>.ursus.ro

2@>>>.JuppJ.roârticol^MifetJle^1717^Catevalucruripecarenulestiaidesprebere.$tml

2#.>>>.!iare.com^social^consumatori^bereabauturapreferataderomaniolteniisuntcei

maimariconsumatori11/3//0

45

123954828-Piata-berii-studiu-de-caz.doc

Documents

Transcript of 123954828-Piata-berii-studiu-de-caz.doc