1.2. Aspecte Teoretice Ale Integrării Comerciale În Cadrul Uniunii Europene

2
1.2. Aspecte teoretice ale integrării comerciale în cadrul Uniunii Europene În cadrul Uniunii Vamale taxele vamale sunt înlăturate în comerțul reciproc, iar față de țările terțe se stabilește o politică comercială comună care are drept scop promovarea producției țărilor membre și protejarea spațiului acestor țări. Teoria comerțului internațional așa cum a fost dezvoltată de David Ricardo și ulterior de către Heeksher și Ohline și Samuelsson susține toate țările au de câștigat din comerțul extern deoarece nu avantajele absolute, dar cele comparative au o importanță mai mare. Ca urmare o liberalizare totală duce la o optimizarea resurselor și o maximizare a bunăstării populației. Liberalizarea totală a comerțului se realizează ca urmare a diferențelor în dezvoltarea economică a țărilor participante. Heeksher și Ohline au elaborat modelul de dezvoltare a comerțului extern fapt pentru care au primit premiul Nobel, esența lui fiind în următoarele: 1. Formarea unei Uniuni Vamale prin fluxurile comerciale și asupra consumului în țările participante. Datorită acestui model au fost definite priorităţile integrării economice; au fost identificate avantajele cât și dezavantajele al procesului integrat. Integrarea comercială este un model dinamic bazat pe aspectele dinamice, modificările care au loc în condițiile de producție și impactul acestora asupra creșterii economice. Efectele integrării comerciale sunt resimțite și de către țările terțe în condițiile unei concurențe loiale precum și a unei piețe bazate pe libertatea agenților economici. 2. Piața comună-o zonă în care libertatea circulației bunurilor, serviciilor, a factorilor de producție este deplină. Realizarea unei piețe comune presupune: 1. Barierele comerciale, tehnice, fiscale sau administrative între țările respective fie înlăturate. 2. fie elaborate reguli privind circulația liberă a tuturor componentelor pieței (cererea, oferta, prețul, concurența) care presupune un proces de armonizare a reglementărilor naționale și de stabilire și aplicare a unor politici comune ceea ce se mai numește „integrare pozitivă”. 3. Permanenta ajustare și adaptare la schimbări, înlăturarea oricărui contract vamal în interiorul zonei, duce la integrarea piețelor naționale și formarea unei pieți unice. Piața unică - cel mai avansat proces de integrare în plan comercial. Prin înlăturarea barierelor vamale cât și a barierelor cu echivalent tarifar se produce stabilirea unui tarif extern comun. Piața unică. Evoluția integrării comerciale conform tratatului de la Roma, trebuia fie înfăptuită până la începutul anilor’ 70 ai secolului XX. Procesul de înlăturare a taxelor vamale și barierelor echivalente a fost pe deplin înfăptuită. Crearea și consolidarea pieței comune a luat în calcul înlăturarea barierelor precum și instituirea unui nou cadru juridic. Scopul creării unei piețe unice pe teritoriul țărilor CECO era de a stabili noi reguli în ceea ce privește comerțul european precum și ajustarea producției din țările respective la un nivel unic și decent necesităților interne. Formarea pieței unice a prevăzut stabilirea unor mărfuri și servicii cu caracter prioritar unde țările CECO ar putea obține o valoarea adăugată mai înaltă comparativ cu alte produse cât și

description

integrarea ue

Transcript of 1.2. Aspecte Teoretice Ale Integrării Comerciale În Cadrul Uniunii Europene

  • 1.2. Aspecte teoretice ale integrrii comerciale n cadrul

    Uniunii Europene

    n cadrul Uniunii Vamale taxele vamale sunt nlturate n comerul reciproc, iar

    fa de rile tere se stabilete o politic comercial comun care are drept scop

    promovarea produciei rilor membre i protejarea spaiului acestor ri. Teoria

    comerului internaional aa cum a fost dezvoltat de David Ricardo i ulterior de ctre

    Heeksher i Ohline i Samuelsson susine c toate rile au de ctigat din comerul

    extern deoarece nu avantajele absolute, dar cele comparative au o importan mai mare.

    Ca urmare o liberalizare total duce la o optimizarea resurselor i o maximizare a

    bunstrii populaiei. Liberalizarea total a comerului se realizeaz ca urmare a

    diferenelor n dezvoltarea economic a rilor participante. Heeksher i Ohline au

    elaborat modelul de dezvoltare a comerului extern fapt pentru care au primit premiul

    Nobel, esena lui fiind n urmtoarele:

    1. Formarea unei Uniuni Vamale prin fluxurile comerciale i asupra consumului

    n rile participante. Datorit acestui model au fost definite prioritile integrrii

    economice; au fost identificate avantajele ct i dezavantajele al procesului integrat.

    Integrarea comercial este un model dinamic bazat pe aspectele dinamice, modificrile

    care au loc n condiiile de producie i impactul acestora asupra creterii economice.

    Efectele integrrii comerciale sunt resimite i de ctre rile tere n condiiile unei

    concurene loiale precum i a unei piee bazate pe libertatea agenilor economici.

    2. Piaa comun-o zon n care libertatea circulaiei bunurilor, serviciilor, a

    factorilor de producie este deplin.

    Realizarea unei piee comune presupune:

    1. Barierele comerciale, tehnice, fiscale sau administrative ntre rile

    respective s fie nlturate.

    2. S fie elaborate reguli privind circulaia liber a tuturor componentelor

    pieei (cererea, oferta, preul, concurena) care presupune un proces de armonizare a

    reglementrilor naionale i de stabilire i aplicare a unor politici comune ceea ce se mai

    numete integrare pozitiv.

    3. Permanenta ajustare i adaptare la schimbri, nlturarea oricrui contract

    vamal n interiorul zonei, duce la integrarea pieelor naionale i formarea unei piei

    unice. Piaa unic - cel mai avansat proces de integrare n plan comercial.

    Prin nlturarea barierelor vamale ct i a barierelor cu echivalent tarifar se

    produce stabilirea unui tarif extern comun.

    Piaa unic. Evoluia integrrii comerciale conform tratatului de la Roma, trebuia

    s fie nfptuit pn la nceputul anilor 70 ai secolului XX. Procesul de nlturare a

    taxelor vamale i barierelor echivalente a fost pe deplin nfptuit. Crearea i

    consolidarea pieei comune a luat n calcul nlturarea barierelor precum i instituirea

    unui nou cadru juridic. Scopul crerii unei piee unice pe teritoriul rilor CECO era de a

    stabili noi reguli n ceea ce privete comerul european precum i ajustarea produciei

    din rile respective la un nivel unic i decent necesitilor interne. Formarea pieei

    unice a prevzut stabilirea unor mrfuri i servicii cu caracter prioritar unde rile

    CECO ar putea obine o valoarea adugat mai nalt comparativ cu alte produse ct i

  • ntr-un avantaj fa de rile tere. Astfel are loc stabilirea unei game de produse cu

    caracter prioritar asupra creia este focusat resursele umane i materiale din cadrul

    rilor respective. Aceast msur este adoptat la nivel de consiliu executiv al CECO i

    devine o politic prioritar n activitatea Comunitii Economice Europene.

    Atributele pieei unice europene erau urmtoarele:

    1. Uniformitatea pe tot teritoriul Comunitii Economice Europene.

    2. Disponibilitatea i accesibilitatea care avea ca scop accesul liber la aceast

    pia a tuturor agenilor economici originari din rile Comunitii Economice

    Europene.

    3. Crearea instituiilor de infrastructur i ajustarea a produciei i serviciilor ce

    urmau a fi realizate n piaa unic, fapt ce presupunea stabilirea unor standarde unice n

    funcie de calitate, pre i cantitate pe piaa unic..

    4. Stabilirea unui echilibru economic ntre pre i cantitate a produciei destinate

    realizrii prin intermediul pieei unice.

    Avantajele pieei unice au fost identificate i acceptate n form univoc de ctre toi

    participanii odat cu stabilirea condiiilor de funcionare a acestei piee i anume:

    1. Toate mrfurile i serviciile destinate realizrii prin intermediul pieei unice

    trebuie s corespund unui anumit nivel al calitii ce era stabilit din timp.

    2. La nivel de ar erau stabilite anumite cote de realizare ce se stabileau n

    funcie de specializri, cantitile obinute, numrul agenilor economici, preul de

    realizare, tradiii.

    Piaa unic a Comunitii Economice Europene este considerat piaa cu cel mai

    mare potenial de realizare i organizare. La momentul actual rmne a fi locul principal

    n desfurarea realizrii produciei din rile membre a UE.