I.Moneda si masa monetara Abordari privind conceptul de moneda 1. Abordarea functionala 2. Abordarea conceptuala 3. Abordarea formala 1.Functiile monedei -instrument de schimb si de plata -etalon -rezerva a valorii -unitate de cont -standard al platilor amanate Instrument de schimb si de plata. Intr-o economie de piata, moneda reprezinta instrumentul unic al tranzactiilor, ea serveste drept contrapartida intre oferta si cererea de bunuri si servicii tranzactionate. Precizare: O tranzactie se poate realiza si fara prezenta monedei. Existenta ei, insa, faciliteaza realizarea schimburilor. Moneda inlatura inconvenientele schimbului marfa contra marfa, duce la disocierea acestuia in 2 operatiuni distincte: una de vanzare (flux real, flux monetar) si alta de cumparare (flux monetar, flux real). Etalon. In aceasta functie, moneda se utilizeaza pentru evaluarea bunurilor si serviciilor tranzactionate. Calitatile sale fac din moneda un numitor comun intre bunurile eterogene, acestea fiind ierarhizate valoric pe baza unui etalon. Ca orice etalon, moneda este invariabila; ceea ce se modifica insa este valoarea ei, respectiv puterea ei de cumparare, care creste cand preturile scad si invers. Invariabilitatea monedei in calitate de etalon este o conditie necesara pentru asigurarea unui schimb de echivalente, in caz contrar, o reducere a valorii monedei ca etalon (prin devalorizare) aduce avantaje celui care o datoreaza si genereaza pierderi pentru cel care o imprumuta si invers. Rezerva a valorii. Intre 2 tranzactii moneda serveste ca rezerva a puterii ei de cumparare, ca rezerva a averii celui care o detine. Ea face parte alaturi de alte active din patrimoniul oricarui agent economic. 1.Moneda efectiva -> cel mai inalt grad de lichiditate (numerar si banii din cont) 2.Cvasimoneda -> grad inalt de lichiditate (depozite la termen) 3.Active financiare -> grad scazut de lichiditate (actiuni, obligatiuni) 4.Active reale -> cel mai scazut grad de lichiditate Moneda existenta in economie la un moment dat reprezinta totalitatea activelor ce servesc agentilor economici, ca rezerva a valorii, a puterii lor de cumparare. Existenta acestor active se justifica prin nesincronizarea incasarilor cu platile. Moneda in raport de celelalte active este imediat disponibila, fara cost de tranzactionare, fara risc pe termen foarte scurt. Are proprietati de lichiditate foarte inalta comparativ cu celelalte active. Unitate de cont. Moneda face posibila realizarea de comparatii in ceea ce priveste evaluarea bunurilor si serviciilor. Aceasta functie este indeplinita de moneda fara a fi nevoie de existenta ei fizica, materiala. In aceasta functie, de regula, evaluarea bunurilor si serviciilor se face utilizand moneda ca unitate de cont, urmand ca plata acestora sa se realizeze in moneda efectiva. O astfel de unitate de cont o reprezinta si drepturile speciale de tragere (DST-urile) emise de FMI. Astazi, DSTurile se definesc pe baza unui cos: dolarul american ($), euro ( ), yenul japonez () si lira sterlina (). Utilizarea monedei ca unitate de cont este determinata de stabilitatea acesteia, determinata de modul de calcul (un cos de valute).

Standard al platilor amanate. Moneda se foloseste pentru exprimarea valorica a contractelor pe termen mediu si lung. Aceasta functie consta in stabilirea la momentul actual (t0) a unei sume care urmeaza a fi platita sau incasata la o data viitoare (tn). Aceasta functie a capatat o utilizare deosebita ca efect al dezvoltarii expansiunii pietei financiare, respectiv a derivativelor ca instrumente de gestionare a riscurilor specifice sectorului financiar.

2.Abordarea conceptuala -raspunde la intrebarea: Ce este moneda? -un bun -un activ -o institutie a) Bun marfa bun specific Daca un bun indeplineste numai functii monetare, spunem ca este un bun specific. Daca se utilizeaza si in scopuri nemonetare spunem ca este si bun specific si bun marfa. b) Bun de productie bun de consum Conform teoriei monetare, moneda nu trebuie confundata cu cu cele 2 tipuri de bunuri, ci numai serviciile obtinute prin utilizarea ei pot fi asimilate uneia sau alteia din cele 2 categorii. Daca serviciile obtinute prin obtinerea de moneda sunt asimilate bunurilor de consum, datorita faptului ca acestea depind de cantitatea reala de moneda obtinuta, atunci moneda se regaseste in functia de utilitate alaturi de alte elemente. Daca serviciile procurate cu ajutorul monedei sunt asimilate bunurilor de productie, atunci moneda poate fi tratata formal ca factor de productie. c) Bun material bun dematerializat Moneda este si un bun material si un bun dematerializat, imbraca si o existenta fizica dar si una scripturala. d) Bun public bun privat Daca moneda indeplineste functiile de instrument al tranzactiilor -> bun privat. Daca moneda indeplineste functia de unitate de cont -> bun public. Moneda ca activ. Abordarea monedei ca activ are 2 explicatii: 1.Moneda intra alaturi de alte active in patrimoniul agentilor economici 2.Moneda reprezinta un instrument important utilizat in calculul economic, in gestiunea portofoliilor, in arbitrajul dintre activele monetare si activele nemonetare etc. Conceptia asupra monedei ca activ permite identificarea a 3 ipostaze: -moneda ca activ cu lichiditate maxima -moneda ca rezerva de valoare -moneda ca activ negenerator de dobanzi sau venituri pentru detinator Moneda ca institutie. Moneda este indisolubil legata de piata, ceea ce reprezinta carcacteristica aspectului sau institututional. Moneda este o institutie a pietei, agentii economici sunt condusi de propriile lor interese fara un acord prealabil, ceea ce inseamna ca au adoptat institutia moneda pentru a le facilita schimburile.

3.Abordarea formala Moneda imbraca o multitudine de forme in raport de urmatoarele criterii: 1.Forma de existenta 2.Emitent

3.Obligatiile pe care si le asuma emitentul 4.Valoarea pe care o incorporeaza 5.Capacitatea circulatorie 1. -moneda materiala -moneda de cont 2. -moneda emisa de agentii economici -moneda emisa de trezoreria statului -moneda emisa de banci: banca centrala si institutiile de credit (bancile comerciale) 3. -moneda convertibila -moneda neconvertibila 4. -moneda cu valoare intrinseca -moneda nominala 5. -moneda legala -moneda facultativa -moneda fractionara 1.Moneda materiala -moneda confectionata din metale (pretioase, comune) -bancnote Generalizarea metalelor pretioase ca metale monetare a fost posibila datorita calitatilor lor: divizibilitate, valoare mare in volum mic, constanta valorii in timp. Bancnotele au aparut initial sub forma certificatelor de depozit (inscrisuri care echivalau cu o anumita cantitate de metal pretios). Avantajele certificatelor de depozit: -inlaturau riscul si cheltuielile cu transportul monetar -siguranta oferita detinatorilor de metal monetar ca va putea incasa suma inscrisa Precizare: Evolutia monedei a capatat noi dimensiuni prin aparitia cambiilor in sensul ca orice detinator al unei cambii obtinea prin depunerea ei la banca o cantitate de bancnote echivalenta cu valoarea cambiei. Bancnotele au fost folosite numai ca mijloc de plata de catre banci. Treptat bancnotele s-au utilizat si ca instrumente de plata in tranzactiile comerciale. Apoi, bancnotele au circulat in paralel cu metalul monetar, legatura dintre ele realizandu-se prin intermediul convertibilitatii; se utilizau atat la intern cat si la extern. In prezent (odata cu inlocuirea aurului din functiile monedei) bancnotele sunt unica forma de existenta a monedei in circulatie. Moneda scripturala= forma de existenta a monedei fiduciare, respectiv a monedei de credit. Este creata prin inscrierea intr-un cont la banca a unei sume detinuta de un client al sau; includem aici cecurile si viramentele (a caror emitere echivaleaza cu deschiderea unui cont la banca), cardurile etc. 2.Moneda emisa de agentii economici Cei care detineau cantitati de metale pretioase (lingouri) se puteau prezenta la monetaria statului si primeau in schimb aurul-moneda folosit ca ca mijloc de plata. Astazi aurul nu mai indeplineste functii monetare. Trezoreria statului avea dreptul legal de a emite bancnote cu valoare nominala redusa, realizand astfel venituri (=> valoare nominala cost)

Moneda emisa de banci In prezent singurele institutii care au dreptul sa emita moneda sunt bancile. Banca Centrala este singura institutie care emite moneda efectiva si care imbraca forma numerarului in afara sistemului bancar. Ea se evidentiaza in pasivul bilantului bancii centrale. Emisiunea monetara detine ponderea cea mai mare in pasivul unei banci centrale. Bancile comerciale sunt institutiile care creeaza moneda de cont. Ea se evidentiaza sub forma soldurilor creditoare la nivelul intregului sistem bancar si se regaseste in economie sub forma creditului. 3.Moneda convertibila a imbracat 2 forme: convertibilitate metalica (monede convertibile in metalul monetar) si convertibilitate in valuta. Moneda neconvertibila // la o alta tema 4.Moneda cu valoare intrinseca: monedele de aur si argint cand valoarea nominala era egala cu greutatea in aur a monedei respective. Moneda cu valoare nominala: diferita de costul cu producerea acesteia. 5.Moneda legala este stabilita prin lege cu putere circulatorie nelimitata pe plan national (ex: leul romanesc) Moneda facultativa -> moneda straina -> fenomenul de dolarizare Moneda fractionara -> moneda divizionara Concluzie: In raport de cele mentionate, in legatura cu cele 3 abordari privind moneda putem desprinde urmatoarele caracteristici ale monedei: -acceptabilitatea monedei -lichiditatea monedei Asa cum am mentionat, moneda este activul cu cel mai inalt grad de lichiditate comparativ cu alte active. -stabilitatea monedei: este esentiala (se observa in cursul de schimb, in stabilitatea preturilor) in functia acesteia ca rezerva a valorii, ca etalon, ca standard al platilor amanate. -legalitatea monedei: este esentiala si premisa a cresterii gradului de acceptabilitate a acesteia de catre agentii economici.

Masa monetara Conceptul de masa monetara Indicatorii de structurare Agregatele monetare. Masa monetara a Romaniei Contrapartidele masei monetare 3 sunt acceptiunile pe care le dam masei monetare: -totalitatea mijloacelor de plata existente la un moment dat in economie sau ca medie pe o anumita perioada -totalitatea mijloacelor banesti din economie destinate pentru plata achizitiilor de bunuri si servicii si plata datoriilor scadente -stoc de creante asupra institutiilor de credit, creante aflate in posesia utilizatorilor de moneda (sectorul nebancar) 2 sunt modalitatile prin care putem masura masa monetara: -prima ia in calcul totalitatea mijloacelor banesti existente in contul clientilor inclusiv numerarul aflat in circulatie. Altfel spus se iau in calcul elemente, posturi din pasivul bancilor comerciale si elemente din pasivul bilantului bancii centrale.

-a doua: se insumeaza cantitatea de moneda care apare in activul bilantier al agentilor economici si populatiei sau activul bancilor comerciale. Indicatori de structurare a masei monetare Structurarea masei monetare pe raport de componentele sale este importanta din perspectiva construirii agregatelor monetare. Pentru aceasta putem folosi urmatoarele criterii: 1.Dupa sfera pe care o serveste masa monetara In raport de acest criteriu avem numerar + moneda de cont. Aceste sume apar fie ca numerar in casieriile agentilor economici si institutiilor, fie ca solduri in conturile de la banci. 2.Din punct de vedere al calitatii utilizatorilor de moneda: -moneda ce apartine sectorului public -moneda ce apartine sectorului privat 3.Dpdv al gradului de lichiditate: -cu lichiditate imediata -cvasimoneda -moneda cu lichiditate tertiara (gradul cel mai scazut de lichiditate) 4.Dpdv al rolului pe care le au componentele masei monetare in economie: -mijloace banesti cu circulatie curenta: numerar + disponibilitati in conturi curente -mijloace banesti economisite: depozite bancare -alte mijloace banesti: cu circulatie lenta Agregatele monetare Constructia agregatelor monetare este de competenta bancii centrale. 3 sunt criteriile in raport de care banca centrala construieste agregatele monetare: 1.Eficacitatea 2.Caracterul controlabil 3.Disponibilitatea statistica 1.Prin eficacitate intelegem capacitatea acestora de a se constitui in tinte intermediare de politica monetara. Regula este: cate agregate atatea obiective. 2.Bancile centrale construiesc un agregat monetar sau altul de asa maniera incat sa-i poata corija evolutia daca aceasta nu este in concordanta cu obiectivul central de politica monetara. 3.Orice agregat monetar sa fie rapid disponibil pentru ca banca centrala sa poata reactiona imediat pentru a restabili echilibrul dintre cererea si oferta de moneda din economie. Ce sunt agregatele monetare? Reprezinta un ansamblu omogen de active susceptibile de a fi utilizate ca mijloace de plata. Masa monetara regrupeaza activele in functie de gradul de lichiditate in cadrul fiecarei etape stabilindu-se cate un agregat simbolizat cu M1, M2 etc. Pana in 1999 fiecare tara europeana a aplicat propria regula de definire a agregatelor monetare. Dupa aceasta data s-a rafinat o arhitectura comuna a fiecarui agregat. 2 principii de baza in definirea lor: -principil lichiditatii descrescatoare -principiul omogenitatii M1= numerar + depozite la vedere (overnight) M2= M1 + depozite la termen M3= M2 + instrumente negociabile emise de institutiile financiare Precizare: Pana in 2005 componentele masei monetare in SUA au fost grupate in 5 categorii, apoi pe 3 categorii. In cazul RO agregatele definite de BNR sunt definite conform metodologiei BCE. Banca centrala utilizeaza in fundamentarea sistemului de politica monetara o serie de indicatori:

1.Baza monetara (utilizat in analizele monetare) se calculeaza ca medie zilnica, include: numerarul din caasieriile bancilor + numerarul din afara sistemului bancar + disponibilitatile institutiilor de credit la banca centrala. Determinarea bazei monetare este importanta deoarece permite calcularea multiplicatorului monetar. Acesta semnifica care este masa monetara la cresterea cu o unitate a bazei monetare. m= M/M0 Gradul de monetizare: M3/PIB (evolutia masei monetare in stransa corelare cu cea a activitatii economice) Viteza de circulatie= nr. de tranzactii intermediate de o unitate monetara intr-o anumita perioada: PIB/M3 O crestere accentuata a vitezei este expresia increderii in moneda, ea exprima inclinatia spre consum, o crestere a consumului de bunuri si servicii in economie. O incetinire a vitezei de circulatie -> un ritm mai scazut al tranzactiilor intermediate pentru economisire. Contrapartidele masei monetare Masa monetara se defineste ca fiind stocul de moneda aflat in posesia detinatorilor nebancari si care apare in pasivul bancilor comerciale si in pasivul bilantului bancii centrale ca moneda efectiva. Daca masa monetara apare in pasivul celor 2 verigi ale sectorului bancar, atunci contrapartidele vor aparea in activul bilantului acestor institutii. 2 sunt contrapartidele masei monetare: -externa -interna In activul bilantului unei banci centrale principalele contrapartide sunt aurul, creantele interne si creantele externe. Creante interne: -creante asupra trezoreriei statului -creante asupra economiei Contrapartida externa reprezinta totalitatea fluxurilor monetare care se regasesc in balanta de plati al carei sold poate fi excedentar sau deficitar. Contrapartida interna= credite pe care banca centrala le acorda trezoreriei statului. Prin actualul statut BNR nu are posibilitatea sa achizitioneze titluri de stat de pe piata priamra, sa nu finanteze prin emisiune monetara deficitul bugetar. Banca centrala poate sa actioneze pe piata secundara prin operatiuni de open-market -> titlurile de stat. Creantele asupra economiei= credite cu care banca centrala refinanteaza bancile comerciale, furnizandu-i-le acestora lichiditati in calitatea sa de imprumutator de ultima instanta.