1. Curs. Chestionarul

8/20/2019 1. Curs. Chestionarul

1/11

CHESTIONARUL

Chestionarul constă într-o serie de întrebări la care ar trebui să răspundă o persoană, este un

formular scris pe care cel chestionat completează, bifează sau încercuieşte răspunsurile sale.

În numeroase cercetări de teren, chestionarul este o tehnică sociologică folosită cu predilecţie.

După determinarea obiectului cercetării şi a obiectivelor urmărite

• se realizează o preanchetă !o "repetiţie# generală a cercetării$,

• se definitivează ipotezele teoretice şi se construiesc ipotezele de lucru,

• se identifică populaţia de investigat şi eşantionul ,

• se construiesc întrebările proiectului de chestionar şi se pretestează,

• se redactează chestionarul în formă finală %

• sunt instruiţi operatorii de teren%

• se culeg datele,

• se prelucrează,

• se analizează %

• se adaugă alte informa ii, se confruntă cu datele culese prin alte tehniciț %

•

se întocmeşteraportul de cercetare

%• se valorifică rezultatele cercetării.

&. Cercetătorul socialului urmăreşte o problemă concretă, practică. 'ste important ca el

să-şi clarifice din start conceptele folosite, scopul, obiectivele cercetării. Dacă într-un

chestionar pune întrebarea "Ce tehnici de intervenţie foloseşte asistentul social în cazul

persoanelor în vârstă care necesită îngrijire la domiciliu ( ", cercetătorul va trebui să

definească cu claritate ce înseamnă "intervenţie#, "persoană în v)rstă#, #îngri*ire ladomiciliu#$.

+. e conturează ipotezele teoretice !afirmaţii netestate privind corelaţiile dintre

variabilele construite pentru cercetare$ şi ipotezele de lucru !operaţionale$. Întrebările

chestionarului urmăresc obţinerea unor răspunsuri la întrebările formulate, fie că ipotezele se

confirmă, fie că nu. În sociologie, pentru ca un enunţ să poată fi numit ipoteză, trebuie să fie

testabil !confruntat cu realitatea, cu faptele de observaţie, în acord cu enunţurile verificate

anterior$.

&


2/11

. Preancheta are ca scop conturarea cu mai multă claritate a ipotezelor pe baza

contactului cu terenul, ocazie cu care acestea se vor reconstrui. În etapa aceasta are loc

documentarea în vederea tratării temei cercetate, au loc convorbiri cu persoane implicate,

interviuri cu persoane din populaţia vizată pentru a culege informaţii accesibile. naliza

datelor preanchetei dă posibilitatea "decantării# lucrurilor, formulării c)t mai adecvate a

întrebărilor de plecare şi ipotezelor.

/. Determinarea populaţiei şi a eşantionului 0opulaţia reprezintă ansamblul oamenilor

vizaţi în legătură cu tema !de e1emplu, populaţia cercetată poate fi cea a şomerilor , familiilor

monoparentale etc.$. 2a începutul cercetării definim universul populaţiei. Dacă, de e1emplu,

facem o cercetare asupra "persoanelor cu handicap#, va trebui să precizăm cu claritate ce

înseamnă "handicap# şi care sunt persoanele ce pot fi incluse în această categorie. 3niversul

populaţiei se definitivează prin enumerarea caracteristicilor obiective şi subiective ale

populaţiei vizate. Deoarece populaţia poate cuprinde persoane foarte numeroase !de e1emplu,

sute de mii de şomeri$, în ma*oritatea cazurilor se folosesc eşantioane reprezentative !modele

miniaturale ale populaţiei, reprezentativitatea popula iei studiate, la o anumită scară$.ț

4. !edactarea proiectului de chestionar . 2a începutul fiecărui chestionar se construie teș

un te"t introductiv !cover letter $ în care se specifică

- populaţia vizată,

- tema şi scopul cercetării !prezentată onest, suficient de simplu pentru a fi înţelese de

orice respondent $,

- cine este cercetătorul,

- cine este beneficiarul %

- se asigură anonimatul persoanei care răspunde şi confidenţialitatea răspunsurilor %

- se mulţumeşte pentru participarea la cercetare.

Cercetătorul nu are voie să dea alte e1plicaţii suplimentare celor care răspund !în afară de

cele prevăzute atunci c)nd a construit chestionarul$. În #uide de l$en%uete de terrain !2adecouverte, 0aris, +55$, . 6eaud şi 7. 8eber sugerează să includem în chestionar toate

întrebările care acoperă interesele cercetării, dar chestionarul să fie scurt, c)t mai atrăgător

pentru cei care răspund, iar instrucţiunile să conţină doar informaţiile necesare pentru

completarea corectă a chestionarului.

Construcţia chestionarului este în funcţie de

- tema studiată,

- populaţia investigată,- tipul de întrebări preponderent,

+


3/11

- modul de administrare! "face to face#, tip "e1temporal#, prin poştă, prin telefon&$.

&peratorul de teren controlează aplicarea întrebărilor, înţelegerea lor la fel de către subiecţii

chestiona i şi înregistrarea răspunsurilor, căut)nd să evite erorile.ț

Chestionarul trebuie să fie astfel construit înc)t datele colectate să fie valide şi fidele, altfel

spus, să aibă acelaşi înţeles pentru toţi subiecţii, înţeles care să fie similar cu cel plănuit de

către cercetător. Cercetătorul care foloseşte chestionarul ca instrument pentru culegerea

datelor necesare investigaţiei sale trebuie să aibă în vedere şi numeroase e1igenţe

epistemologice privind

• validitatea !întrebările trebuie astfel construite înc)t să permită obţinerea de

răspunsuri privind aspecte ale vie ii sociale reale% în acest fel pot fi favorizateț

răspunsurile autentice, nu pentru că aşa zic "e1perţii#, pentru că "aşa zice lumea# etc.

• fidelitatea !cercetătorii diferiţi care aplică acela i chestionar aceloraşi persoane, ar ș

trebui să obţină aceleaşi răspunsuri$.

9. Chestionarul trebuie să permită în final "decodificarea# răspunsurilor culese,

analiza lor statistică sau:şi calitativă. De aceea sunt necesare numeroase precauţii !inclusiv

cele legate de caracterele literelor folosite atunci c)nd se tehnoredactează, de aşezarea

întrebărilor în pagină, de ordinea lor etc.$. Dar cea mai mare gri*ă trebuie manifestată atunci

c)nd se construiesc întrebările. '1istă mai multe tipuri de întrebări După con inut suntț

construite

- întrebări factuale !care se referă la fapte, la caracteristicile persoanelor investigate se1,

v)rstă, ocupaţie, studii, statut matrimonial, loc de rezidenţă, cum îşi împart timpul unei

zile etc.$%

- întrebări de cunoştinţe !care solicită persoanelor investigate informaţii despre fapte,

evenimente la care au participat, pe care le cunosc din e1perienţa vieţii socioumane

cotidiene$%

- întrebări de opinie !care solicită opinii în legătură cu anumite fapte, fenomene, procese$%

- întrebări proiective !solicită informaţii în legătură cu comportamente potenţiale, posibile

etc.$%

- întrebări speciale !"filtru#, "capcană#, "de control#$.

După formă, distingem

- întrebările închise !cu răspunsuri precodificate, la care cei chestionaţi aleg răspunsurile

propuse de către cercetător, de e1emplu, da ' nu$%

& C;< = Computer (ssisted )elephone *nter+ie+ing


4/11

- întrebări semideschise !sau scalate% de e1emplu Cât de mulţumit sunteţi de activitatea de

la seminar la care respondentul poate alege între - foarte mulţumit . mulţumit /

nemulţumit 0 foarte nemulţumit 1 nu ştiu2nu răspund ! 34 : 3!+$%

- întrebări deschise !cei chestionaţi dau răspunsurile în forma pe care o doresc, după ce li s-

a precizat că e nevoie să fie conci i, fiindcă cercetătorul este interesat de conţinutulș

răspunsurilor strict legate de tematică şi de specificaţia cerută după întrebare$

>. Construirea întrebărilor unui chestionar presupune o bună pregătire teoretică,

metodică i multă e1perienţă practică, de teren.ș sistentul social trebuie să fie capabil să-şi

#traducă# obiectivele cercetării, ipotezele, în întrebări concrete. 0entru a nu introduce

distorsiuni pe parcursul nici uneia din etapele cercetării în care foloseşte cu precădere

chestionarul, el trebuie să respecte o serie de e1igenţe ce ţin de construcţia şi aplicarea

chestionarului

- să folosească întrebări introductive menite "să spargă gheaţa#, să suscite interesul,

atenţia, încrederea reciprocă%

- întrebările să corespundă nivelului de cunoştinţe şi capacităţii de gândire a 5mediei6

persoanelor investigate %

- vocabularul utilizat trebuie să fie simplu, cu termeni care permit o comunicare uşoară şi

sunt înţele i de către toţi la fel% este indicatș să nu se folosească e"presii complicate,

cuvinte rar folosite, construcţii gramaticale comple"e etc.%

- să nu fie folosi i termeni imperativi, cuvinte rar folosite, barbarisme, cuvinte cu mai multeț

înţelesuri, care # ochează# etc.%ș

- întrebările să nu sugereze răspunsul !nu este indicată o întrebare de genul "4unteţi şi

dumneavoastră de aceeaşi părere cu 7, cum că 8#$ %

- nu se folosesc întrebări prezumtive, presupuneri implicite !de e1emplu " De când n'aţi

mai fost violent ( "$ %

- nu se folosesc întrebări în care cuvintele sunt asociate cu un înţeles aşteptat de către celchestionat !de e1emplu " 9ste neindicat să folosim bătaia în educaţia copiilor ( "$%

- nu se folosesc întrebări cu mare încărcătură afectiv'emoţională%

- nu se introduc două idei, două enunţuri în aceeaşi întrebare !de e1emplu Ce venituri

ave i i cum le folosi iț ș ț ($%

+ ubiectul din e antion este liber să răspundă sau nu. 0entru cei careș nu răspund fiindcă nu ştiu, sau nu vor,

adaugăm 34 !nu ştiu$, 3! !non răspuns$.

/


5/11

- trebuie acordată atenţie sporită întrebărilor "delicate#, care "sfredelesc intimitatea# !de

e1emplu, cele referitoare la viaţa se1uală etc.$ care pot determina reticenţa, refuzul de a

răspunde% o soluţie ar fi adresarea lor în #în treacăt#, "ca şi cum# n-ar prezenta interes,

"fiindcă tot veni vorba# etc.%

- sunt indicate întrebările "de tranziţie#, care facilitează trecerea de la o subtemă la alta a

chestionarului%

- sunt indicate întrebările "capcană# !pentru a verifica atenţia, interesul, sinceritatea celui

care răspunde$%

- trebuie atenţie la ordinea în care sunt puse întrebările pentru a evita "efectul de

contaminare#, de "halo# , aşa cum trebuie evitate iș

o atracţia lui "da# !de a răspunde afirmativ$,

o înclinaţia către conformism,

o tendinţa celui chestionat de a da răspunsuri "în favoarea sa#,

o tendinţa de a da răspunsuri "normale#,

o tendin a de a adopta un "comportament de faţadă#,ț

o de a se comporta conform aşteptărilor !intuite$ ale cercetătorului, sau ale

societăţii, comunităţii din care face parte subiectul chestionat.

Întrebările pot fi personalizate !"Care este părerea dumneavoastră...( "% "După opiniadumneavoastră ?#$.

sistentul social poate folosi adecvat, cu "măiestrie#, întrebări directe şi indirecte, viz)nd

informarea directă dar şi răspunsuri indirecte legate de temă !de e1emplu, "frecventarea

cluburilor de noapte# este un indicator adecvat pentru estimarea etapei în care se află un

consumator de alcool, dar întrebările indirecte vor căuta să identifice şi alte caracteristici ale

acestor persoane, scoţ)nd la iveală e1plicaţii psihologice, încercări de rezistenţă la alcool,

"mecanisme de apărare#, "inhibiţii# etc.$.

Chestionarul poate fi organizat "in crescendo# !de la întrebări generale, la altele precise$ sau

"descrescendo#.

În legătură cu numărul întrebărilor , specialiştii cu e1perienţă în construirea de chestionare

precizează că aplicarea unui chestionar, în funcţie de lungimea lui, poate dura circa o oră. @u

e1istă reţete, desigur, dar pentru a trezi şi menţine interesul, pentru a evita oboseala, pentru a

4


6/11

surprinde spontaneitatea vieţii socioumane cotidiene, nu se recomandă chestionare cu un

număr foarte mare de întrebări.

e recomandă variaţia formei întrebărilor !să nu fie doar întrebări închise în tot

chestionarul$, a tipurilor de întrebări, ca şi schimbări parţiale de tematică. Întrebările închise

facilitează prelucrarea datelor, dar ele prezintă inconvenientul de a fi "rigide#, de a oculta

"adevăratele reacţii#, răspunsurile spontane în situaţie, "faptele reale#.

'ste important să avem în vedere şi alte aspecte, cum ar fi disponibilitatea subiecţilor din

eşantionul ales de a răspunde. 0ersoanele trebuie contactate. Într-un sat, oraş mic, grup

restr)ns, contactarea lor este relativ uşoară. 'ste mai dificilă contactarea persoanelor din

cartierele aglomerate, care au probleme numeroase !nu numai cele legate de tema noastră...$.

'ste dificilă contactarea persoanelor care se droghează, se prostituează, cerşesc etc.

sistentul social trebuie să-şi asigure colaborarea, cooperarea celor pe care îi chestionează,

condiţie sine %ua non a unei bune cercetări. Colaborarea, cooperarea depind mult de cultura

civică a asistentului social cercetător şi a persoanelor chestionate. În ţări în care tradiţia

cercetării socialului este foarte veche, rata participării oamenilor la astfel de cercetări este de

peste A5B !între A-&5B dintre cei chestionaţi refuză să răspundă, sau sunt în eventuală

incapacitate de a răspunde$. Însă nu se pot trage concluzii nete privind disponibilitatea

oamenilor de a răspunde, în general... 3nii refuză să răspundă la chestionare fiindcă sunt

neîncrezători în rezultatele cercetării, al ii sunt neîncrezători în cercetători. 3nii nu răspundț

fiindcă întrebările le "sfredelesc intimitatea#, al ii fiindcă sunt lipsiţi de interes, sunt sceptici,ț

sunt apatici etc. 'ste foarte importantă imaginea rostului cercetărilor în societate şi a

rezultatelor acestora. Cercetările dubioase, îndoielnice, prost desfăşurate, tendenţioase etc.

pot arunca discredit asupra cercetării sociologice şi a rezultatelor acesteia.

'1perienţa cercetărilor socialului arată că aceia care răspund întrebărilor puse de asistentul

social, rar încearcă să distorsioneze răspunsurile în mod deliberat. De asemenea, sunt puţinicei care declară că nu au nici o opinie în privinţa unui subiect !dar o e1igenţă importantă

atunci c)nd se construiesc întrebările este aceea ca oamenii să aibă de*a păreri formate în

legătura cu tematica abordată - dacă se vrea realmente "opinia publicului#, "opiniile societăţii

civile# etc.$.

Chestionarul trebuie să fie operaţional !uşor de aplicat, uşor de prelucrat$, să aibă formă

estetică etc.

În 3, în prea*ma alegerilor din &A+/, se foloseau chestionare pentru a afla opţiunile oamenilor, problemelelor şi pentru a anticipa rezultatele.

9


7/11

După ce culege datele, informaţiile accesibile, cercetătorul prelucrează şi interpretează

rezultatele !utilizează tabele statistice, face corelaţii, stabileşte frecvenţe ale răspunsurilor,

distribuţia lor pe variabile independente etc.$.

2a sf)rşitul demersului de cercetare se redactează un raport care, în afara cadrului

conceptual, a e1plicaţiilor asupra fenomenului cercetat etc., conţine propuneri şi sugestii de

intervenţie.

0entru cercetarea delincvenţei în rândul elevilor chestionarul adresat educatorilor poate conţine întrebări de genul• Care este originea socială a elevilor• Părinţii colaborează cu şcoala• Părinţii au pretenţii mari faţă de copiii lor• Care este situaţia şcolară a elevilor clasei• Dar a elevilor delincvenţi• Colectivul clasei este bine integrat• :aceţi o ierarhizare a actelor delincvente• Care sunt, după dumneavoastră, cauzele infracţiunilor• Cine ar trebui să se implice în combaterea violenţei• Cum putem preveni delicvenţa • De ce recidivează unii tineri care au comis acte delicvente etc.

Chestionarul privind delincvenţa în şcoală adresat elevilor poate conţine întrebările• ;n general, relaţiile tale cu părinţii sunt bune• Cum te sprijină Când• Delincvenţa este un fapt des întâlnit în şcoală• Cine sunt, cel mai adesea, victimele violenţei• Care este, după părerea ta, cauza cea mai frecventă a violenţei în şcoală• Cine intervine în situaţiile conflictuale din familie

• ?a ce acţiuni e"traşcolare participi•

@tii care sunt organele abilitate de stat să intervină în cazul actelor dedelincvenţă• (i fost victima unui act delincvent Cât de recent De câte ori• Pentru cine te temi că ar putea deveni victimă • )e simţi în siguranţă în şcoală • De cine te simţi protejat• Ce atitudine iei când se comit asemenea acte în prezenţa ta etcÎn caseta tehnică a unui astfel de chestionar putem reţine informaţiile privindurmătoarele variabile independente se1ul, v)rsta, clasa, ocupaţia părinţilor, profesia

părinţilor etc. În funcţie de profunzimea pe care vrem s-o dăm cercetării temei şi

viabilităţii soluţiilor identificate, putem strînge şi alte informaţii accesibile necesaretipul familiei copilului delincvent !sau victimă$, numărul de membri în familie, c)ţi

>


8/11

copii sunt în familie, c)ţi sunt la şcoală, c)ţi membri ai familiei lucrează, unde, dacănu lucrează cu ce se ocupă zilnic, dacă elevul chestionat are locuinţă, are cameră

proprie, are ;, telecablu, telefon mobil, autoturism etc.% în familie sunt toleratecomportamentele deviante( părinţii se ceartă în prezenţa copiilor( din ce cauză( s-aînt)mplat ca vreunul dintre membrii familiei să fie victima unui act delincvent( cine

au fost agresorii( C)nd se împart veniturile familiei, cumpără ce trebuie copiilor pentru şcoală( etc.

@r. Chestionar Data aplicării

Eperator Cartier

VIOLENŢA TINERILOR I SI!URANŢA CET"ŢENILOR #IN CO$UNITATE

Catedra de 4ociologie şi (sistenţă 4ocială organizează o cercetare sociologică privind securitatea comunitară şi siguranţa cetăţenilor în municipiu Aă solicităm să răspundeţi la următoarele întrebări Aă asigurăm anonimatul şi asigurăm confidenţialitatea răspunsurilor dumneavoastrăB ulţumim pentru timpul acordatB

Q1. Care sunt principalele probleme ale municipiului(


9/11

corespunzător alegeriirespondentului pentru fiecare din cele douaalegeri>

7urt + iol >Înşelăciune

;ulburarea liniştii publice

A

emnalarea unor fapte decorupţie

/ltul

AA (legerea-=

;)lhărie4

3423!11

(legerea.=

Q7. ţi fost mulţumit de modul în care vi s-a rezolvat pl)ngerea( #A % & NU % ' NR – 99

Q8. ă amintiţi dacă în ultimul an au fost victime ale infracţiunilor ...

#A NU Q8.tip Ce tip de inf racţiune(

3423!

a$ 3423! 11%

b$ 3423! 11.

Q16. Care este cartierul pe care îl consideraţi cel mai periculos(


10/11

a$ 3423! 11%

b$ 3423! 11.

Q17. 2a ce mi*loace apelaţi pentru sporirea siguranţei proprii(

a$ 3423! 11%

b$ 3423! 11.

Q22. În opinia dvs., cum poate fi îmbunătăţită activitatea poliţiei în municipiu(


11/11

Gimnazială !4 = A clase$ 3niversitar de lungă durată AMcoală profesională:ucenici / tudii post universitare K2iceu !K = &+ clase$ 4 3! 11

SD.5 IeligiaErtodo1 & Iomano-catolic lta. Care( IIGreco-catolic + 0rotestantă:neoprotestantă / 3! 11

SD.6 În prezent2ucraţi & 3nde( ????????????????????? @u lucraţi + unteţi 0ensionar +& Momer + ltceva II

'lev:student ++ Casnică +/ 3! 11

SD.7 enitul net mediu obţinut de familia dvs. într-o lună obişnuită ??????...??????. lei

&&

1. Curs. Chestionarul

Documents

Transcript of 1. Curs. Chestionarul