197848120 Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck

7/24/2019 197848120 Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck

1/24

Chestionarul de tendinte accentuate Schmiescheck

Chestionarul isi propune evidentierea aspectelor care conduc spre

diagnoza unor structuri de personalitate accentuata, fiind un instrument

subsumat tipologiei personalitatii clinice sau accentuate, dezvoltata de K.

Leonhard. Studiul de traducere si experimentare pentru varianta

romaneasca ii apartin lui Nestor 1975. Exista 10 scale, fiecare cu un

numar de 12 itemi, 8 sau 4 itemi corespunzand celor 10 tipuri de trasaturi

accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenta,

nestapanire, hipertimie, distimie, ciclotimie, exaltare, anxietate, emotivitate

Subiectul raspunde prin da sau nu majoritatea itemilor avand cheia in nu. In

ordine descendenta interpretatrea indica severitatea tendintei pentru

valoarea 18, iar valoarea 12 indica, conform autorului, limita de la care

putem diagnostica o tendinta spre accentuare in comportament.

Instrumentul este constituit din 88 de intrebari, nefiind nici o restrictie in

privinta timpului de lucru.

Plecand de la tipul de personalitate, adancind tematica tipului si

biotipului se vor contura nu numai raspunsuri ci si metode pentru

exploatarea si extinderea sentimentelor sociale, tinand seama de limitele

firesti in care persoana poate evolua, se pot aduce unele sugestii in

problema orarului de lucru .

PROBLEME. n psihologia aplicat, diagnosticarea personalitii are

o pondere deosebit, ncercndu-se diverse corelri ntre comportament,

activitate, performan i personalitate. Neuropsihiatrul german Karl

Leonhard insist asupra explorrii personalitii accentuate pentru nevoi


2/24

clinice, iar colaboratorii si au elaborat diverse instrumente de lucru pentru

facilitarea investigaiei.

MATERIAL.n acest sens, Dr. H. Schmieschek de la clinica de boli

nervoase ,,Charite,, a Universitii Humboldt din Berlin (unde profesorul K.Leonhard a funcionat ca director) a ntocmit un chestionar tradus (cu

acordul autorului), experimentat i adaptat pentru ara noastr de

psihologul I. Nestor.

Chestionarul este alctuit din 88 de ntrebri, prezentate amestecat,

formnd 10 grupe (I IX), fiecare grup urmrind exploatarea i

evidenierea unor ,,trsturi accentuate.

1. Grupa I cu 12 ntrebri, se refer la demonstrativitate;

2. Grupa II cu 12 ntrebri, se refer la hiperreactivitate;

3. Grupa III - cu 12 ntrebri, se refer la hiperperseveren;

4. Grupa IV - cu 8 ntrebri, se refer la nestpnire/nenfrnare;

5. Grupa V - cu 8 ntrebri, se refer la hipertimie;

6. Grupa VI - cu 8 ntrebri, se refer la distimie;

7. Grupa VII - cu 8 ntrebri, se refer la ciclotimie;

8. Grupa VIII - cu 4 ntrebri, se refer la exaltare;

9. Grupa IX - cu 8 ntrebri, se refer la anxietate;

10. Grupa X - cu 8ntrebri, se refer la emotivitate;

TEHNICA:Chestionarul poate fi aplicat n 4 variante metodologice:

1. dac sunt posibiliti de tiprire, fiecare subiect i primeteexemplarul su, urmnd s lucreze dup indicaiilepsihometricianului;

2. dac nu este posibil tiprirea, subiectul primete ntrebrile,dar rspunsurile sunt consemnate pe o foaie de protocol;

3. dac nici protocolul nu poate fi multiplicat, datele se nscriusimplu pe o foaie, subiectul i scrie, deci, singur protocolul;


3/24

4. experimentatorul citete el nsui ntrebrile, subiectul sausubiecii (pentru varianta colectiv) consemnnd rspunsurile.

Indiferent de forma de aplicare,sarcina principal a subiectului esteaceeai rspunde scris sau verbal prin Da sau Nu.

INSTRUCIUNI.Fie c utilizarea chestionarului este individual, fie c eaare loc n colectiv, este necesar o ncpere adecvat fr presiuni fonice;pe u, n exterior, se aga un placaj cu Nu intrai, se examineaz. ncazul unei examinri colective, subiecii vor fi plasai distanat.

Experimentatorul atrage atenia subiectului s nu lase nici o ntrebarefr rspuns, c poate cere lmuriri suplimentare; se lucreaz pe rnd nupe srite. Subiecii nu sunt presai de timp. Schmieschek recomand casubiectul sfie fcut atent c la acest chestionar nu se determin aptitudini

ci comportamente.

TIMP.

Timpul de lucru este nelimitat, fr presiuni, fr constrngeri. n linii mari,

timpul de lucru variaz ntre 30 60 min. (exclusiv pe subiect). Ca perioad

a zilei, chestionarul poate fi aplicat oricnd, numai dac subiectul nu se afl

ntr-o stare de oboseal, tensiune sau grab; acestea falsific rspunsurile.

CORECTARE.

Pentru facilitarea realizrii acestei secvene, redm mai nti, dup

H.Schmieschek, n tabelul de mai jos, cheia rspunsurilor simptomatice

pentru fiecare dintre cele 10 grupe. Numerele din tabel se refer la numrulntrebrilor din chestionar.

I. Demonstrativ VI. Distimic


4/24

DA:7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66,

73, 85, 88.

NU:51.

(* 2)

DA:9, 21, 43, 75, 87.

Nu:31, 53, 65.

(* 3)

II. Hiperexact

DA:4,14, 17, 26, 39, 48, 58, 61,

70, 80, 83.

NU:36.

(* 2)

VII. Ciclotim

DA:6, 18, 28, 40, 50, 62, 72,

84.

Nu: -

(* 3)

III. HiperperseverentDa:2,15, 24, 34, 37, 56, 68, 78,

Nu:12, 46, 59.

(* 2)

VIII. ExaltatDA:10, 32, 54, 76.

Nu: -

(* 6)

IV. Nestpnit

DA:8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86.

NU. -

(* 3)

IX. Anxios

DA:16, 27, 38, 49, 60, 71, 82.

Nu:5.-(* 3)

V. Hipertim

DA:1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77.

Nu:-

(* 3)

X. Emotiv

DA:3, 13, 35, 47, 57, 69, 79.

Nu: 2

(* 3)

Aadar, dac la ntrebrile 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59 i 65

subiectul subliniaz NU, rspunsul este simptomatic i va fi socotit drept

DA.


5/24

Corectarea propriu-zis a chestionarului se opereaz prin examinarea cu

atenie a rspunsurilor DAn care se nglobeaz i NU urile socotite

drept DA.

COTAREA. n continuare, se face un calcul simplu al frecvenei

simptomelor pentru fiecare dintre cele 10 grupe, calcul care este uurat

prin marcarea prealabil cu +. Semnele se adun, apoi se verific din nou

corectitudinea cotrii, pentru a evita srirea peste un rspuns; fapt care ar

duce la modificarea rezultatului.

INTERPRETARE FACTORI

I. FIREA DEMONSTRATIV capacitate normal de refulare; laud de sine; activitate practic cu scop de a se impune; autocomptimire; hotrri pripite; mare adaptabilitate la oameni; fantezie.

n copilrie citesc cu plcere pentru alii, egoiti, refuleaz cuuurin, mincinoi, amabilitate cu cei mari, pripeal.II. FIREA HIPEREXACTIII. FIREA HIPERPERSEVERENT

perseverare anormal a afectului; susceptibilitate; se simte uor jignit; nu accept critica; procentul subestimat al propriei valori; gelozie; ipohondrie;


6/24

ndrtnic; dezvoltare paranoic n urma alternanei succeseec.

IV.FIREA NESTPNIT reacioneaz impulsiv;

conformaie atletic prefer activitatea fizic; schimbri dese de serviciu; nu le plac investigaiile medicale; nu au scrupule morale; mnnc i bea orice le place (alcoolici cronici i

prostituate); la adolescen fug de acas; gndire lent, greoaie; povestesc detalii;

pedani; pot trece de la indispoziie la depresie i de aici la suicid.

V.FIREA HIPERTIMIC veselie continu; nevoie de aciune (de aceea sunt mprtiai); digresiuni n gndire (fug de idei); stabilesc uor relaii; nclinaie spre alcool (n combinaie cu trstura

demonstrativ).

VI.FIREA DISTIMIC(TEMPERAMENT DEPRESIV) serios; contiincios; meditativ; afectat de evenimentele triste ale vieii; imbold spre aciune diminuat; gndire lent.

VII.FIREA CICLOTIMIC alternana strilor hiper i hipotimice (oscilaie n funcie de

ambian i teme de discuie); calomniaz; falsific; neal.

VIII.FIREA EXALTAT se entuziasmeaz i disper uor; dragoste pentru muzic,natur, religie, filozofie;


7/24

un eec i face nefericii; grij excesiv pentru propria persoan; sentimente nobile.

IX.FIREA ANXIOAS

A. La copii: fric de: ntuneric, furtun, cini i injecii.

B. La aduli: nu se pot apra (afirma) n cadrul unei dispute; docili, uneori apare o supracompensaie; tendine la spaime; tendine la ipohondrie.

PERSONALITATI ACCENTUATE SMIESCHECK

I. FIREA DEMONSTRATIVA

Persoana se caracterizeaza printr-o mare capacitate de refulare.Aceasta o ajuta sa traiasca rolurile atat de intens incat, in cazurile deaccentuare a acestei trasaturi, falsifica realitatea fara sa-si dea seama.

Daca in limitele normalitatii demonstrativitatea se manifesta printr-o marecapacitate empatica, prin imaginatie, adaptabilitate, mobilitate a expresiei,in cazurile morbide se manifesta ca personalitate isterica cu insusirile :minciuna, inconsecventa, delincventa, etc.

capacitate normal de refulare; laud de sine; activitate practic cu scop de a se impune; autocomptimire; hotrri pripite;

mare adaptabilitate la oameni; fantezie.n copilrie citesc cu plcere pentru alii, egoiti, refuleaz cu

uurin, mincinoi, amabilitate cu cei mari, pripeal.

II. FIREA HIPEREXACTA


8/24

Se manifesta gradual, de la tendinte de hieprexactitate la psihopatiaanancasta (nevroza obsesiva). Esenta lipsa capacitatii de refulare(contrariul firii demonstrative).

Apare tendinta de a chibzui totul pentru a inlatura orice posibilitate degreseala, sau pentru ca nu pot inlatura din conduita ideea ca poate exista osolutie mai buna. Nu sunt in stare sa refuleze teama, se inhiba si augreutati in activitate. Chestiunile de mica importanta nu il determina insa saia hotarari. La anancasti nu se poate lua hotarari nici cand exista toatepremisele de a le lua. (contrar firii isterice)

Mod de manifestare: Hiperexactitatea (cand doar este accentuate) prezinta avantaje:

hiperconstiinciozitate, meticulozitate, spirit de ordine, trasaturi alepersonanei valoroase, poate ajunge la unele exagerari care ii complica

viata, are sens altruist, sens egoist (grija exagerata pentru propria-ibunastare), care in limite moderate este pozitiv, manifestandu-se prin :evitarea primejdiilor inutile, evitarea exceselor la bautura si fumat.

Psihopatia anancasta (hiperexactitatea are o intensitate mare,psihopatica) prezinta dezavantaje:

a. Capacitaea de decizie este prejudiciatab. Munca nu se mai desfasoara fluent (indoieli continue, verificari

permanente, ramaneri in urma)c. Ii vine greu sa plece de la lucrud. Intoarceri pentru verificarie. Nelinistea persista si in timpul liber, al odihnei (nu se odihneste)f. Minutiozitate exageratag. Grija excesiva de a evita accidenteleh. Pierde mult timpi. O munca de raspundere ii creaza multe motive de teama.

Pe fondul psihopatiei anancaste se poate dezvolta nevroza obsesiva.Nevroza anancasta (nevroza obsesiva)se caracterizeaza prin: Luarea hotararilor este o problema chiar in lipsa pericolului. Primejdia minima pare amenintatoare datorita nehotararii permanente

asupra existentei sau nu a motivului de teama. Oscilarea intre cei doi poliai framantarii da nastere fricii patologice a nevroticilor obasesivi, fricii pecare ei o considera neintemeiata fara a o putea invinge.

Incearca sa lupte impotriva obsesiei inca din perioada dezvoltariiafectului, dar deoarece capacitatea de refulare este insuficienta chiarlupta impotriva obsesiei creeaza obsesia, caci alternanta sporeste frica.Dezvoltarea obsesiva porneste de la prima ezitare atunci cand ar fi


9/24

necesara o hotarare. Urmatoarele ezitari in imprejurari similare fac sacreasca inhibitia mult peste punctual de plecare.

Se produc fixatii, in unele domenii subiectul nu se mai comporta normal(nu face ceea ce ar trebui sa faca, sau are o activitate pe care nu ar trebuisa o aiba). Prin dezvoltari obsesia se fixeaza unilateral. Cu cat nevrozaobsesiva este mai inaintata cu atat e mai clara limitarea la un domeniu(individual nu mai are timp sa stea in cumpana la celelalte domenii).

Exemp le de nevroze anancaste ( obs esiva)

Nevroza hipohondrica (teama patologica de a avea o boala serioasa).E determinata de imprejurari ca examene medicale care tin omul inindecizie. Nevrozele hipocondrice nu se pot delimita prcis de nevrozele

obsessive si se pot insoti un ape alta.Exemple de nevroze hipocondrice: Cardiofobia teama obsesiva de a avea o boala de inima Nosofobia teama de a fi bolnav

Ablutomania tendinta obsesiva de a se spala pe maini pentru ainlatura urmele infime de murdarie, microbe.

La copiidezvoltarea anancasta presupune persistenta afectului (ori copiiinu prea au afecte persistente) si ca urmare ea nu are loc in copilarie.Doar in imprejurari prea persistente, ca nevroza obsesiva a parintilor, areloc si la copii. TERAPIE: Prin terapie se inlatura nevroza obsesiva, nu sihiperexactitatea. Terapia consta in sfatuirea persoanei de a lua masurilecerute de impuls si san u mai lupte impotriva impulsului. Sa nu meditezeprea mult cand are indoieli, ci sa treaca la actiune sau la un alt gand. Cutimpil persoana anancasta renunta singura la masurile exagerate.

III. FIREA HIPERPERSEVERENTASe manifesta gradual de la hiperperseverenta la firea paranoida.Esenta perseverenta anormala a afectului. In general dupa ce a

provocat reactii ( actul comportamental), sau cand gandul se indreapta inalte directii, dupa ce actul nu este posibil, afectul descreste lent, disparand

dupa un timp. La hiperperseverent, estomparea are loc mai lent. Cand segandeste la cele intamplate afectele reapar, putand si sa nu disparasaptamani, luni in sir, desi a fost alimentat de noi evenimente. Se manifestain mod anormal in special afectele egoiste, datorita intensitatii proprii. Fireahiperperseverenta se manifesta intotodeauna cand sunt atinse intereselepersonale. Se formeaza afecte contra unor prejudicii sau acte de


10/24

opresiune, chiar daca obiectiv sunt neinsemnate. La prejudicii insemnatenu iarta poate niciodata, sunt ranchiunosi.Mod de manifestare: Susceptibili, tendinta de a se simti jigniti usor Setosi de prestigiu, resimt acut sentimental onoarei (de aceea se simt

usor jigniti) Suporta greu si prejudicial adus intereselor materiale Sentimente egoiste mai intense Au sentiment mai pronuntat al propriei valori Ranchiunosi, nu iarta, nu uita jignirile Sensibilitatea mai putin lezata in cazul sentimentului de dreptate

(acest sentiment fiind mai putin profound decat sentimentele egoiste).Sub masca luptei pentru dreptate ei revendica de fapt un drept al lor, pe

care il generalizeaza pentru a-i da mai multa forta evolueaza in sens pozitiv

sau negative in general nu ajung sa se bbucure de stima, ambitiosi, ambitiaii indeamna la realizari positive, dar si pentru realizari prin discreditareaaltora, a eventualilor concurenti, pentru combaterea a tot ce i seimpotriveste. perseverare anormal a afectului; susceptibilitate; se simte uor jignit; nu accept critica; procentul subestimat al propriei valori; gelozie; ipohondrie;ndrtnic; dezvoltare paranoic n urma alternanei succes eec.Firea paranoida - Perseverant, banuitor, neincrezator, neincredere

generalizata, fara motiv exterior, izvorand din psihicul lor se simte mereunedreptatit isi pierde increderea in oameni, idei fixe obsessive, vrea sa aibaintotodeauna dreptate, incapatanare, teama este prezenta ca si laanancasti (nu atat de frecvent apare si dezvoltarea hipocondrica), afectulsta pe primul plan. Aruncat din succese in insuccese, telul devine izvor de

desfatare, incat ratiunea critica nu mai tine piept afectelor. Dorintele suntluate drept realitati (se crede mare inventator), pierde din vedere alte telurisi se formeaza ideile prevalente, cu influenta dominanta se explica nu prinrepetarea si insumarea experientelor de viata neplacute, ci prin alternantadintre success si insucces. In aceste conditii poate aparea si la cel care nueste hiperperseverent. Afectele care ating o intensitate mare persisita timpindelungat, subjuga gandirea, ducand la idei prevalente, chiar idei fixe,


11/24

obsesive (paranoid inseamna tendinta spre idei fixe). Pot aparea dezvoltariparanoice cu character delirant (ca gelozia care deriva din oscilatia dintresperanta si teama, ce conduce la intensitatea afectului).

IV. FIREA NESTAPANITASe manifesta gradual de la firea nestapanita la psihopatia epileptoida

(fara o adevarata legatura cu epilepsia).ESENTA: Pentru comportament sunt hotaratoare impulsurile,

instinctele, sentimentele sin u considerentele rationale. Ratiunea e maiputin luata in seama. Se manifesta dorinte de descarcare nervoasa,resimtita mai mult fizic decat psihic.

Manifestare: reactioneaza impulsive. Cand nu le convine ceva, isi aratanemultumirea prin mimica, cuvinte, formuleaza pretentii sau se retragsuparati. Se cearta pentru nimicuri cu sefii si colaboratorii, devin agresivi,

trantesc lucrarea pe birou, isi dau demisia, nu se gandesc la urmari. Auincaierari cu oamenii pentru ca daca mania lor creste, cuvintele sunturmate de fapte. Sunt mai iuti la fapte decat la vorbe.

Nu se poate spune ca actiunile lor sunt pripite, ci mai degraba ca iritatialor creste asa de mult in intensitate, incat presupune o descarcare.

Dominarea de catre impulsuri se manifesta prin faptul ca: Mananca si beau ce le place. Devin alcoolici, nestapaniti in domeniile

sexuale (au raporturi sexuale foarte frecvente.psihopatele epileptoidein tinerete cedeaza usor, unele devin prostituate).

Inclinatie deosebita pentru munca fizica, care nu li se pare grea si inacest domeniu obtin rezultate mult mai bune decat altii. Ii supara maidegraba perturbarile din activitatea lor. Nestatornicia in viataprofesionala se datoreaza starii de proasta dispozitie si iratibilitate. Isischimba des serviciul.

Nu prea au tendinta de a vorbi, caci a vorbi inseamna a gandi, ceeace nu le e caracteristic.

Fire greoaie, care nu permite o dezvoltare in ritm rapid a reactiiloraffective. Afectele se umfla excesiv, in loc de a se intensdificaexploziv. Au o predispozitie spre ample manifestari de manie si mai

putin pentru explozii bruste cum au colericii. In timpul examenelor medicale sunt tacuti, morocanosi sin u raspund

decat la strictul necesar. Examenele medicale sunt dezagreabile. Nu prea au scrupul moral. Comit in imprejurari favorabile cu usurinta,

acte necinstite, furturi. Crima premeditate nu le este caracteristica, cinumai cea sub forma violentei fizice. Adolescentii ataca fetele. Nu auintelegere pentru cerintele sociale pentru ca acestea reclama o


12/24

judecata mai profunda. Ei nu se gandesc decat prea putin la ceea cedepaseste prezentul.

Manifesta fuga impulsive, din dorinta de a se departa de loculsupararii. Manifesta fuga nemotivata (la adolescenti), fara motiv demoment.

Au afecte. Cand sunt linistiti sunt grijulii cu copii lor, iubitori deanimale, gata sa ajute.

Violenta lor se datoreaza marii tensiuni affective sin u a lipsei deafecte.

Conformatie atletica a corpului. Sunt foarte puternici (element deinrudire cu psihopatia epileptoida si epilepsia). Nu intotdeauna existao astfel de conformatie a corpului.

Gandire greoaie si lenta. In unele cazuri capacitatea de intelegereeste mai scazuta (in special la psihopatii epileptoizi).

Nu reusesc la testul de productivitate Mobilitate launtrica mica dovedita de gandirea lenta si greoaie si

dezvoltarea in ritm lent a afectelor. Pedanterie (ordonati, constiinciosi, meticulosi, exacti). La epileptici

este mai pronuntata. Amanuntire exagerata a naratiei, dau detalii multe sin u reusesc

decat cu greu sa spuna esentialul. Starile depressive apar la unele personalitati nestapanite si pot duce

la sinucideri. Epileptoizii fata de actele savarsite de ei manifestainsensibilitate pentru ca nu le e specifica refelctia. O buna inteligentamai poate sa mai atenueze cate ceva, darn u mult atunci cand vine incontact cu pornirile impulsive.

Ceea ce isi propun in clipa de ratiune este rasturnat prin exploziileaffective.

Influentarea prin educatie este dificila pentru ca educatia seadreseaza personalitatii constiente, sin u sferei impulsurilor. Cumaturizarea personalitatii apare o ameliorare in autocontrolulimpulsurilor si tentatiilor.

Cele trei trasaturi: comportament greoi, insuficienta stapanirii de sinesi exagerata detaliere a gandirii pot san u fie prezente concomitant.

La nestapaniti si epileptoizi trasaturile caracteristice se reliefeazadeosebit de puternic in copilarie.


13/24

V. FIREA HIPERTIMICA

Se manifesta gradual de la hipertimie la hipomanie.Manifestare: Combinatie intre veselie - viata privita sub latura placuta, ca fiind

placuta, trecandu-se usor peste necazuri. dorinta de actiune - care poate duce la realizari de valoare, inventii,

inovatii. nevoia de a vorbi - sociabili, de aceea inclinatia de a bea ca urmare

a numarului mare de prieteni. In reuniuni sunt antrenanti, cu umor,nu plictisesc, au teme noi de discutie.

Digresiune in gandire insotite de bogatia de idei, stimulatoarepentru munca productive, dar care pot duce si la fuga de idei.

Componentele comportamentului hipertimic care se refera la afectivitate,

gandire si vointa nu coexista intotdeauna in acelasi grad. In general suntegale ca si in cazul hipomaniei.

HIPOMANIACII:Combinatie intre veseliecare constituie in acest caz o primejdie, caci

lucrurile sunt tratate cu usurinta, cu superficialitate. Lipseste simtuldatoriei, lipsesc remuscarile, apar usor abateri de la estetica.

Isi pericliteaza reputatia si situatia materiala. Veselia se transforma frecvent in iritabilitate, nevoia de actiune in

masura excesiva duce la activitate febrile dar sterile, indivizii suntimprastiati.

Digresiune in gandirecare conduce la fantezi cu idei nerealiste.

VI. FIREA DISTIMICASe manifesta in grad inalt ca temperament subdepresiv. Gravitatea

depresiunii psihice nu merge in paralel cu gravitatea evenimentului, fiindaccentuate firea distimica.MANIFESTARE:Afectati in mai mare masura de evenimente triste din viata decat de

cele vesele. Evenimentele zguduitoare pot duce la depresiune reactiva- cand starea de depresiune este accentuate , de lunga durata.

Serioasi din fire, tinuta etica serioasa. Inboldul spre actiune este diminuat Gandirea este lenta In reuniuni participa putin la conversatii In prim plan apar sentimente contrare tendintelor egoiste.


14/24

Firea distimica este mai accentuate la adulti.

VII. FIREA LABILASe manifesta gradual de la firea labila la cea ciclotimica, iar in gradul cel

mai inalt sub forma bolii maniaco-depresive.ESENTA: Alternanta starii hipertimice cu starea distimica . Gravitatea depresiunii nu merge in parallel cu gravitatea

evenimentului, fiind accentuate de fire Atmosfera graduala a mediului poate duce la efecte oscilante. La

ciclotimici fara motive exterioare se trece de la un pol la altul, dar setrece alte ori si datorita evenimentelor exterioare.

MANIFESTARE: Evenimentele fericite conduc la hipertimie cu intregul sau tablo

veselie, dorinta de a actiona, de a vorbi, digresiune in gandire. Evenimentele triste conduc la depresiune cu incetineala in gandire si

actiune.

VIII. FIREA EXALTATASe manifesta gradual de la firea exaltata la temperamental anxios

fericit (psihopatie).

ESENTA: Exaltatii reactioneaza intens la evenimente. Evenimentele

imbucuratoare provoaca repede extazul, cele triste conduc ladisperare

MANIFESTARE: Firea lor se asociaza mai putin cu egoismul si mai mult cu

altruismul Manifesta dragoste fata de oameni, bucurie pentru prosperitatea

lor, care pot atinge intensitate mare. Au sentimente nobile. Sunt mai puternice impulsurile din sfera aspiratii inclinatii

(dragoste pentru muzica, arta, natura, sport, filozofie, religie). Seemotioneaza pentru ele pana la extaz. Din randul lor fac parte inmare masura artistii, poetii, caci raportul afectiv dintre indivizi siarta e mai puternic, fiind prezenta sensibilitatea afectiva. Firileartistice se descurca greu in viata pentru ca nu sunt inarmatepentru a face fata cerintelor brutale ale vietii.


15/24

Reactia la celalalt pol e provocata de cauze banale. Pot fi profundnefericiti din cauza unor banalitati. Frica si frica pentru propriapersoana pot deveni excesive. Teama este deosebit desusceptibila de accentuare devenind coplesitoare, pentrusentimente egoiste acest lucru nu este valabil.

Disperarea profunda poate duce la sinucidere.

IX. FIREA ANXIOASA

MANIFESTARE: LA COPII: frica se manifesta atat de intens incat domina intreaga

personalitate. Copiilor anxiosi : Le este frica seara singuri in pat Le este frica de intuneric

Le este frica de caini Le este frica de furtuna Le este frica de alti copii si de aceea sunt persecutati de acestia Le este frica de profesori.

LA ADULTI: frica este mai putin vizibila, sunt incapabili de a se afirmain cazul divergentei de opinii cu alte persoane, cand intampina atitudinimai energice dau inapoi, devin timizi, manifesta docilitate si timiditate,determinate de observarea anxioasa a mediului (teama), manifestatimiditate anancasta, deriva din nesiguranta launtrica, provenita dinfaptul ca propriul lor comportament si-l stiu sub observatie (jena),manifesta supracompensatie prin atitudine sigura de sine sauaroganta, dar acestea sunt voite, artificiale. Din timiditatea anxioasapoate sa apara atitudinea de incredere in ceilalti, prin care se incearcaobtinerea comportamentului lor favorabil.

LA FEMEI: timiditatii i se adauga tendinta spre spaima, ori ca reflectarea ceva ori ca frica resimtita subit.

Tendinta spre spaima, pe masura ce e mai clara, conduce la

certitudinea unei hiperiritabilitati a sistemului nervos vegetative, si care prinintermediul sistemului nervos al inimii poate sa intensifice si frica.

FIREA EMOTIVA

ESENTA: reactii de mare sensibilitate cu prag scazut dedeclansare) si profunzime in sfera sentimentelor subtile. Numai


16/24

evenimentul ca atare exercita influenta asupra sentimentelor.Intensitatea sentimentelor merge mana in mana cu gravitateaevenimentelor exterioare.

MANIFESTARI: Sunt impresionati de sentimentele din domeniul spiritual, nu si de

cele grosolane Reactiile affective nu sunt exaggerate sin u progreseaza atat de rapid

ca la exaltati. Reactioneaza mai putin vehement, mai sentimental Cauze minore duc la sentimente profunde, sentimentele altruiste mai

puternice decat cele egoiste Simt mila mai repede, se induioseaza mai repede, sunt mai

accesibile bucuriile produse de arta si natura

Mimica lor tradeaza firea afectivaLe dau lacrimile usor la filme, la povestiri triste, le dau usor lacrimile

de bucurie sau induiosare

O trauma psihica poate produce depresiune reactiva (ca urmare asensibilitatii afective) si care poate duce la tentative de sinucidere.Gravitatea depresiunii merge parallel cu gravitatea evenimentelorexterioare.

Nu are predispozitie deosebita pentru depresiune. Se bucura mairepede si mai intens decat altii.

COPIII SUNT ANXIOSI.


17/24

CHESTIONARUL H. SCHMIESCHEK

INSTRUCIUNI

Citii cu mult atenie, fiecare ntrebare i rspundei bifnd cuun X pe DA sau pe NU n foaia de rspuns pe care ai primit-o.

1. n general, suntei un om voios i fr griji?

2. Suntei sensibil () la jigniri?

3. V dau, uneori, repede lacrimile?

4. Dup ce ai terminat cu bine o treab oarecare, vi se ntmpl,

cteodat, s v ndoii, totui, c ai fcut bine i nu avei linite

pn cnd nu v convingei nc o dat?

5. n copilrie, ai fost att de ndrzne (ndrznea) ca i ceilali

(celelalte) de o vrst cu dv.?

6. Dispoziia dv. este schimbtoare de la mare voioie la mare

deprimare?

7. De obicei, ntr-o reuniune amical, suntei n centrul ateniei celorlali?

8. sunt zile n care, fr motiv aparent, suntei mbufnat () i iritat (),

nct este mai bine s nu vi se adreseze nimeni?

9. Credei c suntei o persoan serioas?

10. Suntei n stare s v entuziasmai puternic?

11. Suntei foarte ntreprinztor (ntreprinztoare)?

12. Uitai uor cnd cineva v-a jignit?

13. Suntei foartemilos (miloas)

14. Atunci cnd punei o scrisoare la cutie, obinuii s controlai,cu mna, dac scrisoarea a intrat cu adevrat?

15. Avei ambiia ca, la locul de munc, s facei parte din cei mai

buni?


18/24

16. V este fric (sau v-a fost, cnd erai copil) de furtun i de

cini?

17. Cred despre dv., unii oameni, c suntei puin pedant ()?

18. Dispoziia dv. depinde, ea, de ntmplrile prin care trecei?19. Suntei totdeauna agreat (), simpatizat () de ctre toi

cunoscuii dv.?

20. Avei, uneori, stri de nelinite i de tensiune (ncordare)

puternice?

21. De obicei, v simii apsat () de ceva, deprimat ()?

22. Ai avut, pn acum, crize de plns, sau crize nervoase (oc

nervos)?

23. V vine greu s stai pe scaun timp mai ndelungat?

24. Cnd cineva v-a fcut o nedreptate, luptai energic pentru

interesele dv.?

25. Suntei n stare s tiai un animal?

26. V supr faptul c, acas, perdeaua sau faa de mas sunt

puin cam strmbe i le ndreptai imediat?

27. Cnd erai copil, v era fric s rmnei seara singur ()

acas?

28. Vi se schimb des dispoziia fr motiv?

29. n activitatea dv. profesional, suntei totdeauna printre cei mai

capabili?

30. V nfuriai repede?31. Putei fi, cteodat, cu adevrat exuberant (), voios (voioas)?


19/24

32. Putei uneori s trii un sentiment de fericire deplin?

33. Ai fi de acord s fii invitat () la o reuniune vesel?

34. De obicei, spunei oamenilor n mod deschis prerea dv.?

35. V impresioneaz cumva dac vedei snge?36. V place o activitate cu mare rspundere personal?

37. Suntei nclinat () s intervenii pentru oameni crora li s-a

fcut o nedreptate?

38. V simii prost cnd v ducei n pivnia (cmara) ntunecoas?

39. V plac mult activitile care trebuie fcute ncet i foarte exact

n locul celor care pot fi fcute repede i frmigal?

40. Suntei o persoan sociabil?

41. La coal, v plcea (v place) s spunei (s recitai) poezii?

42. Ai fugit vreodat de acas, cnd erai copil?

43. Vi se pare grea viaa?

44. Vi s-a ntmplat s fii tulburat () de conflicte sau de suprri,

nct v-a fost imposibil s v mai ducei la lucru?

45. S-ar putea spune despre dv. c, n general, nu v pierdei prea

repede buna dispoziie atunci cnd avei un insucces (cnd nu v

reuete ceva)?

46. Dac v-a jignit cineva, facei dv. primul pas spre mpcare?

47. V plac multanimalele?

48. V ntoarcei, uneori, din drum ca s v convingei c, acas

sau la locul de munc, totul este n regul i c nimic nu se poatentmpla?

49. Suntei cteodat chinuit () de o fric nelmurit c dv. sau

rudelor dv., li s-ar putea ntmpla ceva ru?

50. Credei c dispoziia dv. depinde de starea vremii?


20/24

51. V-ar displcea cumva s v urcai pe o scen i s vorbii n

faa publicului?

52. Cnd cineva v necjete ru de tot i cu intenie, ai fi n stare

s v ieii din fire i s v ncierai?53. V plac mult petrecerile?

54. V simii adnc descurajat () cnd avei decepii?

55. V place o munc unde dv. trebuie s organizai mult?

56. n mod obinuit, urmrii cu trie scopul pe care vi l-ai propus,

chiar dac ntmpinai mult rezisten?

57. Poate s v influenezentr-att un film tragic, nct s v dea

lacrimile?

58. Vi se ntmpl s adormii cu greutate, pentru c v gndii la

problemele zilei sau ale viitorului?

59. Ca colar, ai suflat colegilor, sau i-ai lsat s copieze dup

dv.?

60. V-ar displcea s trecei princimitir, n ntuneric?

61. Suntei peste msur de grijuliu (grijulie)ca, acas la dv.,

fiecare lucru s aib un loc al lui?

62. Vi se ntmpl, cteodat, s mergei seara la culcare i

dimineaa s v sculai prost dispus () i apsat (), stare care s

dureze cteva ore?

63. Putei s v adaptai uor la situaiile noi?

64. Avei uneori dureri de cap?

65. Rdei des?


21/24

66. Fa de oamenii pentru care nu avei consideraie, v putei

purta foarte prietenos, nct ei s nu observe adevrata dv. prere

despre ei?

67. Suntei o persoan vioaie, plin de via?68. Suferii mult din pricina nedreptii?

69. Suntei un categoric prieten al naturii?

70. ntruct nu suntei chiar att de sigur () avei obiceiul ca,

atunci cnd plecai de acas, sau mergei la culcare, s controlai

totdeauna nc o dat starea unor lucruri (de pild: dac gazul este

nchis, dac aparatele electrice sunt scoase din priz, dac uile sunt

ncuiate etc.)?

71. Suntei sperios (sperioas)?

72. Vi se poate schimba dispoziia n urma consumrii alcoolului?

73. Colaborai, sau ai colaborat, cu plcere, n tinereea dv., la

cercuri teatrale de amatori?

74. V este cteodat foarte dor de deprtri?

75. n mod obinuit, privii viitorul cu pesimism?

76. Vi se poate schimba att de puternic dispoziia, nct s avei,

uneori, un mare sentiment de bucurie, pentru ca, apoi, s cdei ntr-

o stare grea de amrciune?

77. V vine uor s creai bun dispoziie ntr-o societate, ntr-o

reuniune?

78. De obicei, rmnei mult vreme suprat ()?79. Suntei foarte puternic impresionat ( ) de suferina altor

oameni?

80. n mod obinuit, n caietele de coal, scriei nc o dat o

pagin dac se ntmpl s facei o pat de cerneal?


22/24

81. Se poate spune c, n general, v artai fa de oameni, mai

mult prudent () i bnuitor (bnuitoare), dect ncreztor

(ncreztoare)?

82. Avei des vise cu spaime?83. Suntei, cteodat, terorizat () de gndul c, fiind pe peronul

unei gri, s v aruncai naintea trenului mpotriva voinei dv.? Sau,

cnd privii la o fereastr, la etaj, s v aruncai n gol?

84. n mod obinuit, devenii vesel() ntr-un loc plcut?

85. n general, v debarasai (v scpai) uor de problemele

apstoare i nu v mai gndii la ele?

86. Cnd consumai alcool, devenii, de obicei, impulsiv ()?

87. n discuii, suntei mai degrab zgrcit () la vorb, dect

vorbre/vorbrea?

88. Atunci cnd trebuie s colaborai la o reprezentaie teatral, ai

putea s v nsuii att de bine i cu atta druire rolul, nct pe

scen s uitai complet c suntei un altul?

DAC AI TERMINAT, NU REVENII ASUPRA NTREBRILOR, CIPREDAI IMEDIAT CAIETUL.


23/24

CHESTIONAR SCHLMIESCHEK

Numele _____________________ Prenumele__________________________ Vrsta _________ Data examinrii_______________

Nr.item

DA NUNr.

itemDA NU

Nr.item

DA NU

1. 30. 59.2. 31. 60.3. 32. 61.

4. 33. 62.5. 34. 63.

6. 35. 64.7. 36. 65.8. 37. 66.9. 38. 67.

10. 39. 68.11. 40. 69.12. 41. 70.

13. 42. 71.14. 43. 72.

15. 44. 73.16. 45. 74.17. 46. 75.18. 47. 76.

19. 48. 77.20. 49. 78.21. 50. 79.22. 51. 80.

23. 52. 81.

24. 53. 82.25. 54. 83.

26. 55. 84.27. 56. 85.28. 57. 86.

29. 58. 87.88.


24/24

197848120 Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck

Documents

Transcript of 197848120 Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck