f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

25
CHESTIONARUL DE EVALUARE INTERPERSONALĂ – BALES (Tehnica sociometrica Bales) Chestionarul de evaluare interpersonală Bales funcţionează în virtutea unei legi generale a percepţiei sociale interpersonale. Teoria pe care se sprijină elaborarea unui asemenea chestionar, derivă inductiv din analiza factorială a personalităţii şi a raporturilor interpersonale, fiind construită prin deducţia proprietăţilor unui spaţiu analitic factorial tridimensional. Dimensiunile acestui spaţiu reprezintă codificarea unor dominante factoriale antagoniste ce funcţionează la nivel interpersonal, identificate prin studii factoriale complexe, ale nivelului personal şi interpersonal: „tendinţe de dominare spre tendinţe de supunere şi acceptare a dominării”, reprezintă dimensiunea „superioară- inferioară” [upward (U) - downward (D)] a modelului spaţial; „tendinţe de conservatorism spre tendinţe de radicalism”, reprezintă dimensiunea „anterioară-posterioară” [forward (F) - backward (B)]; „tendinţe de sociabilitate spre tendinţe de izolare”, reprezintă dimensiunea „pozitivă - negativă” [positive (P) - negative (N)] a modelului spaţial. Fiecare dimensiune are două direcţii opuse, iar literele din paranteză, sinteză a participării diferenţiate şi progresive a unor serii de factori personali şi interpersonali, desemnează tendinţele de orientare a personalităţii în spaţiul interpersonal. Tendinţa de realizare a personalităţii în raporturile interpersonale apare în sistemul lui Bales, fie ca expresie unică a unei dominante factoriale, fie ca indicatorul direcţional final al tipului de personalitate interpersonală şi este format prin combinarea corespunzătoare a literelor ce codifică direcţiile dimensiunilor modelului spaţial tridimensional (Mureşan, 1980, pp. 99). Fiecare tip de personalitate apare ca o centrare a personalităţii individului fie pe una direcţiile opuse ale spaţiului interpersonal tridimensional, direcţie ce reprezintă indicatorul sintetic al unor serii convergente de factori personali şi interpersonali, fie pe o rezultantă a unor direcţii diferite, care reprezintă indicatorul sintetic al unor serii convergente sau divergente de factori personali şi interpersonali. Tipurile au un nume care sugerează direcţia valorică a realizării comportamentului individului în grup. Indicatorul direcţional final al tipului de personalitate interpersonală este expresia tendinţelor de afirmare şi realizare a personalităţii şi comportamentului interpersonal al individului în grup, tendinţe puse în evidenţă prin coordonarea imaginilor socioperceptive pe care membrii grupului şi le formează despre individul respectiv. Prin aplicarea chestionarului de evaluare interpersonală se pot obţine 27 de tipuri de personalitate interpersonală, cu rolurile de grup corespunzătoare şi direcţiile lor valorice. De asemenea, acest instrument oferă informaţii despre modalităţile de integrare şi interacţiune a membrilor grupului, despre comportamentele caracteristice fiecărui tip, despre trăsăturile de personalitate, despre imaginea de sine şi percepţia interpersonală, despre poziţia în spaţiul tridimensional, despre autoaprecierea şi interaprecierea membrilor grupului.

Transcript of f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

Page 1: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

CHESTIONARUL DE EVALUARE INTERPERSONALĂ – BALES

(Tehnica sociometrica Bales)

Chestionarul de evaluare interpersonală Bales funcţionează în virtutea unei legi generale apercepţiei sociale interpersonale. Teoria pe care se sprijină elaborarea unui asemenea chestionar,derivă inductiv din analiza factorială a personalităţii şi a raporturilor interpersonale, fiind construităprin deducţia proprietăţilor unui spaţiu analitic factorial tridimensional. Dimensiunile acestui spaţiureprezintă codificarea unor dominante factoriale antagoniste ce funcţionează la nivel interpersonal,identificate prin studii factoriale complexe, ale nivelului personal şi interpersonal: „tendinţe dedominare spre tendinţe de supunere şi acceptare a dominării”, reprezintă dimensiunea „superioară-inferioară” [upward (U) - downward (D)] a modelului spaţial; „tendinţe de conservatorism spretendinţe de radicalism”, reprezintă dimensiunea „anterioară-posterioară” [forward (F) - backward(B)]; „tendinţe de sociabilitate spre tendinţe de izolare”, reprezintă dimensiunea „pozitivă - negativă”[positive (P) - negative (N)] a modelului spaţial. Fiecare dimensiune are două direcţii opuse, iarliterele din paranteză, sinteză a participării diferenţiate şi progresive a unor serii de factori personali şiinterpersonali, desemnează tendinţele de orientare a personalităţii în spaţiul interpersonal. Tendinţa derealizare a personalităţii în raporturile interpersonale apare în sistemul lui Bales, fie ca expresie unică aunei dominante factoriale, fie ca indicatorul direcţional final al tipului de personalitate interpersonalăşi este format prin combinarea corespunzătoare a literelor ce codifică direcţiile dimensiunilormodelului spaţial tridimensional (Mureşan, 1980, pp. 99). Fiecare tip de personalitate apare ca ocentrare a personalităţii individului fie pe una direcţiile opuse ale spaţiului interpersonaltridimensional, direcţie ce reprezintă indicatorul sintetic al unor serii convergente de factori personalişi interpersonali, fie pe o rezultantă a unor direcţii diferite, care reprezintă indicatorul sintetic al unorserii convergente sau divergente de factori personali şi interpersonali. Tipurile au un nume caresugerează direcţia valorică a realizării comportamentului individului în grup.

Indicatorul direcţional final al tipului de personalitate interpersonală este expresia tendinţelorde afirmare şi realizare a personalităţii şi comportamentului interpersonal al individului în grup,tendinţe puse în evidenţă prin coordonarea imaginilor socioperceptive pe care membrii grupului şi leformează despre individul respectiv. Prin aplicarea chestionarului de evaluare interpersonală se potobţine 27 de tipuri de personalitate interpersonală, cu rolurile de grup corespunzătoare şi direcţiile lorvalorice. De asemenea, acest instrument oferă informaţii despre modalităţile de integrare şiinteracţiune a membrilor grupului, despre comportamentele caracteristice fiecărui tip, despretrăsăturile de personalitate, despre imaginea de sine şi percepţia interpersonală, despre poziţia înspaţiul tridimensional, despre autoaprecierea şi interaprecierea membrilor grupului.

Page 2: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

CHESTIONAR DE EVALUARE INTERPERSONALĂ - FORMA ,,A’’

,,Notaţi pe o foaie de hârtie, pe verticală, numele tuturor membrilor grupului dvs., iarpe orizontală 26 rubrici corespunzătoare celor 26 de întrebări din chestionarul de mai jos.Concentraţi-vă atenţia asupra tuturor membrilor grupului, încercaţi să vă amintiţi cum s-acomportat fiecare, ce atitudini a avut, ce trăsături îi caracterizează, stabiliţi-va cât mai clar cegândiţi, ce credeţi despre fiecare persoană din grup, care este părerea dvs. despre fiecaredintre membri grupului.

Puteţi lucra apoi în două moduri: 1. - răspundeţi prin DA sau NU la toate întrebăriledin chestionarul de evaluare referitor la prima persoană din tabel; dacă nu puteţi răspundeprecis, fie din cauza lipsei de informaţii, fie din cauza unor conflicte sau ambiguităţi, puneţisemnul întrebării, omiteţi întrebarea respectiva şi continuaţi cu întrebarea următoare; faceţiacelaşi lucru în legătură cu fiecare dintre celelalte persoane din grupul dumneavoastră,înscrise în tabel; 2. - răspundeţi prin DA sau NU sau semnul întrebării la prima întrebare dinchestionar pentru toate persoanele din grup, apoi la a doua întrebare pentru toate persoaneledin grup şi aşa mai departe, până terminaţi toate întrebările.

Fiţi cât mai sinceri în răspunsuri; încercaţi să vă detaşaţi de subiectivism, de relaţiileamicale cu unii dintre membrii grupului, de cele conflictuale cu alţi membri ai grupului. Fiţicât mai obiectivi. Răspundeţi cu aceeaşi sinceritate atât în legătură cu ceilalţi membri aigrupului, cât şi în legătură cu dumneavoastră înşivă.’’

1. Primeşte multe interacţiuni din partea altora?2. Îi place să fie în fruntea grupului?3. Este în măsură să realizeze o sarcină importantă?4. Îşi asumă responsabilitatea pentru sarcina conducerii?5. Tinde spre o autoritate autocrată?6. Cere satisfacţii şi avantaje?7. Tinde să domine?8. Se crede distractiv?9. Este cordial şi personal?10.Vă stârneşte admiraţia?11.Î ajută pe ceilalţi să-şi afirme / confirme opiniile?12.Pledează pentru ideile şi convingerile conservatoare ale grupului?13. Tinde să fie totdeauna obiectiv?14.Consideră că independenţa sa individuală este foarte importantă?15.Crede că alţii se conformează prea mult la normele de conduită morală şi socială?16.Respinge superstiţiile în general?17.Îl simpatizaţi?18.Reuşeşte să-i facă pe alţii să înţeleagă (să simtă) că îi admiră?19.Crede că pentru alţii relaţiile de egalitate şi umanitate reprezintă ceva foarte important?20.Este un tip introvertit, introspectiv?21.Crede că este necesar să recurgă la sacrificii de sine pentru valori superioare?22.Este un tip refractar?23.Accepta cu uşurinţă insuccesul şi retragerea?24.Pare să se abţină pasiv de la cooperare?25.Tinde să stabilească relaţii şi să se identifice cu persoanele neprivilegiate din grup?26.Tinde să se deprecieze?

Page 3: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

CHESTIONARUL DE EVALUARE INTERPERSONALĂ –

„FORMA A”Foaie de răspuns

Sub.Nr.î.

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

Page 4: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

CODURILE PENTRU CHESTIONARUL DE EVALUARE INTERPERSONALĂ

1. DA = U2. DA = UP3. DA = UPF4. DA = UF5. DA = UNF6. DA = UN7. DA = UNB8. DA = UB9. DA = UPB10.DA = P11.DA = PF12.DA = F13.DA = NF14.DA = N15.DA = NB16.DA = B17.DA = PB18.DA = DP19.DA = DPF20.DA = DF21.DA = DNF22.DA = DN23.DA = DNB24.DA = DB25.DA = DPB26.DA = D

1. NU =D2. NU =DN3. NU =DNB4. NU =DB5. NU =DPB6. NU =DP7. NU =DPF8. NU =DF9. NU =DNF10.NU =N11.NU = NB12.NU = B13.NU = PB14.NU = P15.NU = PF16.NU = F17.NU = NF18.NU = UN19.NU = UNB20.NU = UB21.NU = UPB22.NU = UP23.NU = UPF24.NU = UF25.NU = UNF26.NU = U

Page 5: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

Descrierea şi interpretarea chestionarului

Pentru identificarea tipurilor de personalitate interpersonală, Bales propune acest chestionar întrei forme: A, B si C. Forma A este de bază, iar formele B şi C, sunt construite pentru control,predicţie şi validare. Cea mai utilizată pentru diagnosticarea personalităţii interpersonale este forma A,formă pe care am utilizat-o în realizarea modelului experimental.

Chestionarul cuprinde 26 de întrebări, fiecare întrebare fiind profund fundamentată princercetări de analiză factorială asupra personalităţii şi comportamentului interpersonal. Autorulprecizează că un asemenea instrument nu se aplică pe orice tip de grup, ci numai „unui grupautoanalitic competent”, bine orientat şi integrat în sarcină, ai cărui membri se cunosc foarte bine întreei şi care dispun de abilităţi în sensul observaţiei, pătrunderii analizării şi evaluării autentice adiferitelor comportamente de grup, a dinamicii acestor comportamente”.

Aplicarea chestionarului trebuie să fie precedată de exerciţii de sensibilizare în rândulmembrilor grupului, de analiză şi evaluare a structurii şi dinamicii comportamentului interpersonal, încele mai variate situaţii. De asemenea, trebuie încurajată atitudinea pozitivă şi responsabilitatea înrândul membrilor grupului, dincolo de orice relaţii amicale sau conflictuale cu persoanele pe careurmează să le evalueze, pentru a evita fenomenul de centrare pozitivă sau negativă a interaprecierii.Întrucât nu toate aspectele comportamentului interpersonal apar în câmpul percepţiei interpersonale,trebuie dezvoltată la membri grupului, capacitatea de inferenţă a acestora cu informaţiile pe care ledeţin. Subiecţii pot lucra în două moduri: 1. răspund în legătură cu un subiect la toate întrebările; 2.răspund la o întrebare în legătură cu toţi ceilalţi subiecţi. Mai sensibilă este cea de-a doua variantă,întrucât se pot face ad hoc comparaţii între subiecţii din grup.

Diagnosticarea tipului de personalitate interpersonală presupune efectuarea unei întregi seriide operaţii.

1) Într-o primă fază, se notează în dreptul fiecărui răspuns „DA”, respectiv „NU”, un cod specific,existent în grila chestionarului, format dintr-una, două sau trei litere, cod care reprezintă de faptiniţialele axelor spaţiului interpersonal tridimensional. Codul este indicele unui anumit tip depersonalitate.

2) În a doua fază, se stabileşte pe foaia de răspuns a fiecărui subiect, frecvenţa literelor dincodurile transcrise la răspunsurile date, pentru toţi membrii grupului, inclusiv pentru sine, înscopul de a obţine ulterior imaginea pe care o are un anumit membru al grupului despre fiecaredintre ceilalţi.

3) În a treia fază, se stabileşte pentru fiecare subiect frecvenţa literelor din coduri, prin însumarearezultatelor de la toţi membrii grupului, pentru a obţine imaginea pe care grupul o are desprefiecare dintre membrii săi componenţi.

4) În a patra fază, se stabileşte tipul de personalitate interpersonală, respectând următorii paşi: 1.se compară două câte două valorile tendinţelor opuse (U-D, P-N, F-B), se scad cele mai mici dincele mai mari şi se asociază literele corespunzătore tendinţelor, cu valorile cele mai mari; 2.după o regulă arbitrar stabilită de Bales, în grupurile mici (cu mai puţin de 12 membri),rezultatele mai mici ca 3 nu sunt luate în consideraţie în stabilirea tipului de personalitateinterpersonală; 3. combinarea într-un „indicator sintetic direcţional final” a componentelordirecţiilor rămase pentru a se obţine tipul final de personalitate interpersonală, ca expresie acoordonării interaprecierilor pe care le primeşte un membru al grupului de la toţi ceilalţi. Se potstabili 27 de tipuri de personalitate interpersonală.

Page 6: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

Tipurile de personalitate interpersonală

Principale tipurile de personalitate interpersonală pe care le-a identificat Robert Free Bales, înurma aplicării chestionatului său, sunt următoarele:

1. AVE: oscilant mediu pluridirectional;2. U: orientat spre succes material şi putere;3. UP: orientat spre succes social;4. UPF: orientat spre solidaritate şi progres social;5. UF: orientat spre loialitate şi cooperare în grup;6. UNF: orientat spre autoritate autocrată;7. UN: înclinat puternic spre afirmare;8. UNB: orientat puternic spre individualism, recompense şi gratificaţie;9. UB: orientat spre relativism valoric şi expresie;10. UPB: orientat spre sprijin emoţional şi entuziasm;11. P: orientat spre egalitarism;12. PF: orientat spre iubire altruistă;13. F: orientat spre convingerile conservatoare din grup;14. NF: orientat spre obiectivitate;15. N: orientat spre izolare individualistă;16. NB: orientat spre respingerea conformităţii sociale; respingerea socială;17. B: orientat spre respingerea convingerilor conservatoare din grup;18. PB: orientat spre liberalism permisiv;19. DP: orientat spre încredere în bunătatea altora;20. DPF: orientat spre salvare prin dragoste;21. DF: orientat spre autocunoaştere şi subiectivitate;22. DNF: orientat spre autosacrificiu pentru valori;23. DN: orientat spre respingerea succesului social;24. DNB: orientat spre insucces şi retras;25. DB: orientat spre reţinerea de la cooperare;26. DPB: orientat spre identificarea cu cei neprivilegiaţi;27. D: orientat spre deprecierea de sine

Pentru stabilirea coaliţiilor probabile dintre membri grupului, se vizualizează poziţia fiecăruimembru al grupului în spaţiul tridimensional, după ce a fost amplasat în funcţie de coordonateleexistente, înaintea dominantei fiecăreia dintre cele trei tendinţe bipolare. Apoi se determină distanţadintre puncte, în vederea unirii lor. Se porneşte de la punctul cel mai de jos, notându-se datele luinumerice, dedesubt sunt trecute datele numerice ale altui punct; se face scăderea algebrică, se facepătratul diferenţelor, apoi suma pătratelor diferenţelor şi, în final, se extrage rădăcina pătrată.

Consideraţii finale: prin aplicarea chestionatului Bales se constată distribuţii mai frecvente înpartea pozitivă decât în partea negativă, în partea anterioară decât în cea posterioară. Subiecţii de sexmasculin sunt amplasaţi mai degrabă în partea negativă-posterioară, iar cei de sex feminin în parteapozitivă inferioară. Subiecţii izolaţi se situează de obicei în partea negativă-anterioară. De asemenea,s-a observat că liderii de sex masculin prezintă de obicei personalitate interpersonală de tip: UF, UP,UPF, iar cei de sex feminin: PF, P, DP. Coaliţiile cele mai puternice sunt în zona UPF.

Chestionarul Bales aduce trei contribuţii majore: 1. contrazice ipoteza clasică referitoare ladistribuţia unidimensională progresivă a statutelor şi rolurilor indivizilor în grup (în momente diferite,indivizii joacă roluri diferite); 2. este o tehnică ce pune în evidenţă nu doar imaginea de sine a unuiindivid, ci mai ales imaginea altora despre acesta; 3. operează cu trăsături bipolare de personalitate,dispuse într-un spaţiu tridimensional, spre deosebire de alte chestionare de personalitate, uni, bi saumultidimensionate, în care trăsăturile de personalitate sunt dispuse în acelaşi plan.

Page 7: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

Descrierea tipurilor psihologice ale personalităţii interpersonale(tipurile rolurilor de grup şi direcţiile lor valorice)

1. Tipul AVE: oscilant mediu pluridirectionalCaracteristica fundamentală a acestui tip este inconsecvenţa şi oscilaţia medie nedirecţionată, în sensul unei

realizări nerelevante pe dimensiunile spaţiului interpersonal al grupului din care face parte. Este un tip incoerent,ambiguu, contradictoriu, instabil, paradoxal. Geneza comportamentului său oscilant trebuie căutată şi dincolo detrăsăturile bazale ale personalităţii, în poziţiile nedefinite, arbitrare şi contradictorii pe care le-a ocupat îngrupurile pe care le-a traversat de-a lungul existenţei sale. Tipul „mediu” este un tip potenţial, posibil şi greu decunoscut. Dacă prezintă anumite trăsături de personalitate, acestea nu se coordonează consecvent în nici una dindirecţiile definite de Bales. Acest tip rămâne în afara capacităţii de evaluare a chestionarului evaluăriiinterpersonale. Autorul distinge trei moduri posibile prin care o persoană poate în final să ajungă într-o asemeneaclasificare:

1. posesia unor trăsături de extremă, dar în direcţii opuse şi care se anulează reciproc prin tehnica deevaluare folosită de autor;

2. neobişnuita ei flexibilitate şi mobilitate în timp, cu incursiuni moderate în diverse direcţii, în diferitecontexte situaţionale. O asemenea persoană manifestă o mare capacitate de adaptare situaţională, însă laun nivel de integrare scăzut;

3. un al treilea mod de a caracteriza poziţia AVE este mai multa sau mai puţina flexibilitate, stabilitate,imobilitate şi inerţie a structurilor de comportament ale tipului care realmente se situează la punctul deintersecţie al mediilor celor mai multe variabile de personalitate.În general, tipul oscilant mediu pluridimensional este confuz, lipsit de încredere în sine, schimbător în

opinii şi atitudini, uneori foarte activ, iar alteori liniştit, retras şi inactiv. Nefiind centrat pe nici una din direcţiilede realizare în raporturile interpersonale, manifestă o mare capacitate de restructurare şi este adesea creativ.

2. Tipul U: orientat spre succes material si putereTipul U este localizat în partea superioara a spaţiului de grup de către membrii grupului din care face

parte. În realizarea propriilor sale scopuri şi valori se orientează spre succes material şi putere. Este în general untip puternic, spontan, flecar, robust, extravertit, aventurier, moderat în relaţiile amicale dar şi în cele conflictuale.Manifestă un înalt grad de activism şi participare socială, precum şi tendinţa de conversiune a impulsurilor şitrebuinţelor inferioare în acţiune deschisă. Prezintă, de asemenea, tendinţe de dominare şi preluare a conducerii,precum şi tendinţe psihopatice şi maniacale. În cazul în care obţine conducerea este foarte posibil să devină unlider autoritar. Tinde să-şi identifice imaginea de sine cu un sentiment de succes şi putere materială. Este sigur desine şi încrezut. Este perceput corect de grup, dar se percepe mai puţin corect, deoarece tinde să sesupraaprecieze. Este puţin manierat şi specializat în problemele socio-afective ale grupului, se comportă adeseaprea dur, generând agresivitate în rândul membrilor grupului. În reţeaua interacţională de grup prezintă un înaltcoeficient al interacţiunii totale iniţiale. Tinde să se adreseze grupului ca unui întreg şi se remarcă printr-oscăzuta tendinţă de a se adresa fiecărui individ în parte, deoarece este concentrat asupra grupului ca întreg. Înansamblul valorilor sale, cea mai centrală este puterea materială. Este egocentric, iar loialitatea faţă de grupînseamnă, în special, loialitatea faţă de el. Dezaprobă pe alţii şi trecutul, dar are mai multă încredere în viitor şiprezintă un înalt nivel de aspiraţie. Nu suportă autoritatea. Are de obicei o poziţie centrală în structura de puterea grupului. Emite multe sugestii şi opinii, dar primeşte puţine. Reacţia altora faţă de el este, în general, una derezistenţă iar calitatea interacţiunii lui este negativă.

3. Tipul UP: orientat spre succes socialTipul UP este localizat în partea superioară-pozitivă a spaţiului de grup de către membrii grupului. Este

un tip sociabil, extravertit, tinde să domine, dar în acelaşi timp este deschis şi prietenos. În realizarea propriilorlui valori şi scopuri, se orientează spre succes social şi popularitate. Este un generator de interacţiuni pozitive îngrup. Îi încurajează pe alţii şi îi ajută să stabilească relaţii pozitive între ei şi să-şi exprime deschis opiniile şisugestiile lor. Este văzut ca valoros pentru sarcinile grupului. În ciuda succesului său social şi a popularităţiimeritate se supraapreciază, în general, ca fiind cordial personal şi valoros pentru sarcinile grupului şi îisupraapreciază pe ceilalţi cu privire la înţelegere, deşi, în celelalte privinţe, tinde să-i aprecieze corect. Imagineasa de sine prezintă o expansiune inadecvată, ca urmare a supraaprecierii. Interacţiunea totală pe care o iniţiază în

Page 8: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

grup este înaltă şi tinde să preia conducerea, iar în acest sens manifestă un înalt grad de responsabilitate socială.Caracteristica sa interacţională este cererea şi emiterea de informaţie şi opinie. Este adesea liderul popular îngrup. Ceilalţi doresc mult să-i adreseze sugestiile lor. Tinde a se adresa mai degrabă grupului ca un întreg, dar nuignoră nici adresarea către fiecare membru în parte.

Prezintă: statut social înalt, participare socială, dominanţă, sociabilitate, aptitudini de conducere şiabilitate acţională în rol.

4. Tipul UPF: orientat spre solidaritate şi progres socialAcest tip este localizat în zona superioară-pozitivă-anterioară a spaţiului grupului. Tinde să se

specializeze în comportamente de solidarizare a membrilor grupului orientaţi în sarcină, în vederea asigurăriiprogresului social al grupului. Este un factor de progres social relaţional interpersonal şi de înaltă interacţiunepozitivă în grup. Adesea este întâlnit ca lider democratic. În realizarea propriilor sale valori şi scopuri seorientează spre solidaritate socială şi progres, în acelaşi timp. Raţionamentul său tacit pare să fie: „un bun grupeste unul democratic - membrii lui trebuie să discute lucrurile împreună şi să decidă unanim ce trebuie să facă”.Ia iniţiative în conducerea grupului şi îl orientează spre realizarea optimă a intereselor sale fundamentale.

Manifestă foarte mult interes pentru sarcină şi este apreciat ca fiind cel mai valoros pentru sarcinilegrupului. Îşi percepe corect poziţia şi rolul său în grup şi este, de asemenea, perceput corect. Tinde să se adresezegrupului ca un întreg, iar uneori, fiind mult prea centrat pe interesele generale ale grupului, le ignoră pe celeparticulare. Are coeficientul de primire a interacţiunii înalt. Tinde spre putere, dar nu ţine în mod deosebit să aibăcea mai puternică poziţie în grup. Este prietenos şi umanitarist.

Manifestă: sociabilitate, consecvenţă, activism, dominanţă, Eu puternic, eficienţă intelectuală ridicată,statut social înalt, participare socială şi abilitate acţională în rol.

5. Tipul UF: orientat spre loialitate şi cooperare în grupTipul UF este localizat în partea superioară a spaţiului de grup de către membrii grupului. Ia iniţiativa

sau conducerea în emiterea de sugestii în grup. Este puternic orientat spre sarcină şi valoare. În raporturile cuceilalţi este impersonal în sensul neutralităţii afective, de aceea nu este consecvent prietenos, dar nicineprietenos. În realizarea propriilor sale valori se orientează şi se specializează în comportamentele de generare aloialităţii şi cooperării în grup. Raţionamentul său tacit pare să fie: „Un grup nu-şi poate realiza sarcina fărăcooperarea voluntara a fiecăruia”. În grup se identifică cu un „plan mai general”, un plan impersonal, care tindesă obţină loialitatea tuturor membrilor şi concilierea conflictelor. Îi face pe alţii să se simtă că nu ar trebui să fieaşa de individualişti. Tinde spre autoritate şi este adesea întâlnit în poziţia unui lider democrat. Manifestăabilitatea de a transforma prin persuasiune comportamentele individualiste, în comportamente de cooperare.Finalitatea acţiunilor sale se reflecta în creşterea coeficientului de participare al fiecărui membru al grupului larealizarea sarcinii în comun şi în distribuirea obiectivă, imparţiala şi impersonală a recompenselor şigratificaţiilor. Coeficientul său de emitere şi primire a interacţiunii în grup este înalt, dar coeficientul său deadresare individuală este relativ scăzut. Acordă mai multă atenţie grupului ca un întreg şi tinde să ignoremembrii componenţi. Generează puţine tensiuni şi bună dispoziţie în grup.

Manifestă: statut social înalt, participare socială, dominanţă, sociabilitate, aptitudini de conducere,consecvenţă, rigiditate impersonală, autocontrol şi stăpânire de sine, rafinament, slabe tendinţe nevrotice,abilitate acţională în rol.

6. Tipul UNF: orientat spre autoritate autocratăTipul UNF este localizat de către partenerii săi de grup în partea superioară-negativă-anterioară a

spaţiului grupului. În realizarea propriilor sale valori şi scopuri, pare să se orienteze spre autoritate autocratică.Este întâlnit în grup adesea în rolul liderului autoritar, fie moderat, fie absolut. Este neprietenos, tinde să domineşi să obţină cu orice preţ conducerea şi puterea supremă. Caută să-şi asigure şi să-şi menţină conducerea prinordine pe care membrii grupului trebuie să le execute fără discuţie şi, uneori, chiar fără să le înţeleagă. Îşi asumăsuperioritatea morală faţă de ceilalţi din grup şi se consideră el însuşi autoritar şi stăpân de ordin moral şi legal.Convingerea sa pare să fie următoarea: „În cele mai multe grupuri este mai bine să fie cineva care să preiaconducerea şi apoi să-şi asume responsabilitatea, chiar dacă face ceva ce altora nu le place”. Îşi identificăimaginea de sine cu puterea autorităţii şi se crede el însuşi o sursă legitimă de autoritate. Este tipul cel maiantipatizat de către membri grupului. Îi lipseşte tactul şi se comportă dur cu ceilalţi, uneori chiar brutal. Se

Page 9: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

percepe incorect în grup, dar ceilalţi îl percep corect. Emite comenzi dezbinatoare şi inhibitoare. Îi face pe alţii săsimtă că îi dezaprobă. Emite sugestii şi opinii, dar nu cere şi nu ţine seama de sugestiile şi opiniile altora. Înstructura de putere a grupului ocupă un loc important. Prin modul de comportare, ordinele emise şi stilul său dedistribuire a sarcinilor în grup, generează multă agresivitate în rândul membrilor grupului. Manifestă puţininteres pentru informatei, preferând mai degrabă valoarea şi acţiunea. Se adresează grupului, în mod deosebit, caunui întreg, iar nivelul interacţiunii sale totale primite este doar mediu. Tinde spre izolare individuală,conservatorism şi întărirea puterii.

Manifestă: puternice tendinţe de dominare, tendinţe agresive, psihopatice, maniacale, ipohondrie,psihastenie, activism.

7. Tipul UN: înclinat putenic spre afirmareTipul UN este localizat în partea superioară-negativă a spaţiului de grup, de către membrii grupului.

Tinde să domine, este încrezut, îngâmfat, agresiv, ostil şi neprientenos. Tinde cu orice preţ să se afirme în faţagrupului, chiar dacă este lipsit în bună parte de afirmare reală de sine în sarcină. În cazul unor insuccese repetate,devine un deviant supraactiv. Nu se concentrează asupra normelor morale, valorilor şi sarcinilor grupului. Estedeosebit de ambiţios şi dogmatic, iar în realizarea propriilor lui valori şi scopuri, tinde să se orienteze spre oafirmare puternică. Tinde să preia puterea, iar în caz de succes devine un lider autoritar. Tinde să se identifice cuputerea agresiunii. Îi determină pe alţii să-l antipatizeze, chiar dacă nu exprimă prea multa antipatie. Îi vede pealţii ca lipsindu-le încrederea în sine. Generează agresivitate şi interacţiune negativă în grup. Membrii grupului îlvăd ca fiind foarte puţin înţelegător. Ei simt că îi apreciază ca fiind foarte puţin valoroşi pentru sarcinile grupuluişi ca simţind cea mai puţină admiraţie faţă de ei, dintre toate tipurile. Este apreciat şi se autoapreciază caacceptând foarte puţin autoritatea şi ca fiind cel puţin egalitarist, dintre toate tipurile. Interacţiunea sa totalainiţiată este destul de înaltă. Se adresează cu preponderenţă grupului ca un întreg, tinzând să-l domine şi nupreferă să discute cu ceilalţi de pe poziţii egale. Membrii grupului i se adresează cu o oarecare reţinere.Afirmaţiile sale valorice transmit o îmbinare de tendinţe spre ascensiune şi sentimente negative. Pledează pentrusucces material, putere şi izolare. Este energic, manifestă tensiune şi tendinţe de suspiciune faţă de membriigrupului. Emite puţine informaţii şi mai multe sugestii.

Manifestă: consecvenţă în direcţia UN, tendinţe nevrotice, psihopatice şi maniacale. De asemenea,prezintă o serie de trăsături care se întâlnesc şi la celelalte tipuri localizate în apropierea lui: activism, dominanţă,egocentrism, criticism, radicalism, gelozie, ipohondrie, psihastenie, masochism.

8. Tipul UNB: orientat puternic spre individualism şi gratificaţieAcest tip este localizat în partea superioară-negativă-posterioară a spaţiului de grup de către membrii

grupului. Pare să domine, este încrezut, ostil cu alţii şi protestează împotriva autorităţii. În realizarea propriilorscopuri şi valori se orientează spre un puternic individualism şi gratificaţie personală. Are puternic dezvoltatsimţul proprietăţii şi al plăcerii personale. Urmăreşte cu consecvenţă doar realizarea propriilor lui interese. Esteegocentric, deviant şi profita de alţii cât mai mult în promovarea propriilor lui interese, oferind în schimb foartepuţin. Îşi identifica Eul cu puterea de a învinge autoritatea şi de a se ridica deasupra ei. În grup este apreciat camanifestând foarte scăzute tendinţe spre egalitarism şi percepe corect acest lucru. Se adresează grupului ca unuiîntreg. Emite sugestii şi informaţii puţine, dar cere multe sugestii.

Manifestă: tensiune nervoasă, tendinţe de agresiune paranoice şi psihopatice, impulsivitate şi puternicetendinţe spre individualism şi conservare a proprietăţii şi plăcerii personale.

9. Tipul UB: orientat spre relativism valoric şi expresieTipul UB este localizat în partea superioară-posterioară a spaţiului de grup. Pare extravertit, expresiv,

prezintă tendinţe spre ascensiune, dar nu este orientat în sarcină. Este neconvenţional, relativ şi chiar deviant. Nupare nici prea prietenos, dar nici prea neprietenos. În general este jovial, amuzant şi distractiv dramatic, liber înasociaţii şi vorbeşte cu plăcere în joc şi activitate. În realizarea propriilor sale valori se orientează spre relativismvaloric şi expresia emoţiilor şi sentimentelor. Maxima sa valorică pare să fie: „Viaţa este mai mult un festival,decât un atelier pentru disciplina morală”. Lumea valorilor sale este relativă şi crede că libertatea provine de laconstrângerea autorităţii. Se percepe şi este perceput corect în grup. Este puţin cam individualist, dar totuşi estebine integrat în grup. Se adresează grupului ca un întreg: spune glume, anecdote etc. Valoarea sa centrală seexprimă printr-o atitudine de relativism valoric. Are simţul perspectivei care îi este dat de simţul umorului.

Page 10: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

Generează interacţiune pozitivă, afecţiune şi aspiraţii în grup. Poate funcţiona uneori ca lider al unei părţipotenţial deviante a grupului.

Manifestă: activism, comprehensiune afectivă, sociabilitate, predicţia succesului social, entuziasm,spontaneitate, extraversiune, sensibilitate emoţională.

10. Tipul UPB: orientat spre sprijin emoţional şi entuziasmTipul UPB este localizat în partea superioară-pozitivă-posterioară a spaţiului de grup de către membrii

grupului. Este sociabil, expresiv, deschis, cordial şi personal, prietenos, afectuos, grijuliu, permisiv şi tinde a sespecializa în comportamente de distribuţie a afecţiunii, recompenselor şi laudelor în grup. Este un bun specialistal problemelor socio-afective ale grupului şi de cele mai multe ori este întâlnit în persoana liderului afectiv. Înrealizarea propriilor lui valori şi scopuri, tinde spre sprijin emoţional şi entuziasm. Convingerea sa în acest senseste: „Fiecare simte nevoia unei afecţiuni permanente” sau: „Nu am întâlnit oameni care să nu-mi placă”.

Îşi identifică imaginea de sine cu puterea de a emite şi genera afecţiune în grup. Manifestă multoptimism interpersonal. Este perceput şi se percepe corect în grup. Este cel mai agreat şi bine cunoscut dintretoate tipurile. Uneori este chiar supraapreciat în direcţia sa. Inspiră altora multa încredere în sine. Genereazămulta interacţiune pozitivă şi afecţiune în grup.

Manifestă: entuziasm, afecţiune, extraversiune, spontaneitate, confidenţă, stăpânire de sine, echilibru,previziune socială, sociabilitate, eficienţă intelectuală, accesibilitate, Eu puternic.

11. Tipul D: orientat spre egalitarismAcest tip este localizat în zona pozitivă a spaţiului de grup. Tendinţa sa principala este orientarea spre

distribuţia egală a puterii între membrii grupului. De aceea, îi concepe pe alţii ca fiind egali, nici tinzând spredominare, nici tinzând spre supunere. Este prietenos, sociabil şi informal. Se interesează de alţii ca de persoaneindividuale cu trebuinţe, motive şi trăirile lor proprii, pe care le concepe la fel de importante ca şi pe ale lui. Nuse concentrează asupra convenţionalităţii, devianţei sau relevanţei lor în sarcină. În realizarea propriilor valori seorientează spre egalitarism. Raţionamentul său tacit pare să fie: „Ar trebui să fie egalitate pentru toată lumea,pentru că noi toţi suntem fiinţe umane”. Este modest, nu se supraapreciază, dar tinde să-i supraaprecieze peceilalţi în sarcină şi exprimare. Generează interacţiune pozitivă în grup şi este simpatizat şi admirat. Percepediferenţiat grupul şi militează pentru uniformizarea lui. Are un nivel mediu al interacţiunii totale iniţiale.

Manifestă: eficienţă intelectuală, Eu puternic, participare socială, sociabilitate, consecvenţă, stabilitateemoţională, responsabilitate socială.

12. Tipul PF: orientat spre iubire altruistăEste localizat în partea pozitivă-anterioară a spaţiului de grup, de către membrii grupului. Pare agreabil,

prietenos, orientat spre sarcină şi valoare. Trăsătura sa fundamentală în grup este generozitatea, atât în planafectiv, cât şi în planul sarcinii de grup. De aceea se remarcă prin acordarea sprijinului afectiv şi a ajutoruluidezinteresat în sarcină. Este egalitarist, serios şi responsabil de înţelegerile din grupe. Răspunde la încercările deorientare ale altora în sarcină, dar nu ia iniţiativa. În realizarea propriilor sale valori se orientează într-un modplin de tandreţe şi delicat de dragoste altruista şi generozitate. Valoarea sa centrală pare să fie atitudinea dedragoste devotată, dar nu este vorba de o iubire erotică, ci de o dragoste umană, altruistă, de o „iubire simpateticăîntre oameni, care asigură şi dă semnificaţie vieţii”. Este optimist, altruist şi idealist. Tinde să se specializeze încomportamentele de punere în acord a ideilor şi valorilor. Primeşte mai multă interacţiune de la fiecare membrual grupului, decât emite reciproc. Nivelul interacţiunii primite este înalt, iar cel al interacţiunii totale iniţiale estemediu. Ocupă o poziţie strategică în reţeaua interacţională.

Manifestă conştiinciozitate şi abilitate acţională în rol.

13. Tipul F: orientat spre convingerile conservatoare din grupAcest tip este localizat în partea anterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului, fiind bine

orientat în sarcină şi spre valoare. Este conservator în sens moderat, fiind preocupat de activitatea grupului pedirecţia păstrării normelor existente. Militează şi se îngrijeşte de realizarea de către grup a sarcinilor impuse saupropuse. Încearcă să traducă în viaţă gândurile serioase ale grupului şi să-şi modeleze opiniile. Nu prezintătendinţe nici de dominare, nici de supunere. Este strict impersonal şi neutru afectiv, nici prietenos, nicineprietenos, dar serios. Tinde spre adevăr şi rezolvarea problemelor bazale ale grupului, căutând soluţiile cele

Page 11: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

mai bune. Este experimentat, dar nu încearcă să-şi impună opiniile şi interpretările personale. În realizareapropriilor lui valori, tinde spre conservarea celor mai bune valori ale grupului, atât cele prezente, cât şi celeanterioare. Prezintă interacţiune medie, stârneşte curiozitatea şi tinde spre securizarea imaginii de sine.

14. Tipul NF: orientat spre obiectivitateEste localizat în partea negativă-anterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului. Este

conştiincios, onest, consecvent, şi persistent. Trăsăturile sale fundamentale sunt obiectivitatea şi principialitatea.Valoarea sa centrală pare să fie obiectivitatea. Este specializat în comportamentele de decentrare şi coordonarediferenţiată şi progresivă a obiectivitătii, la toate nivelurile grupului. Este bine orientat în sarcină şi spre valoare.Nu este nici dominant, nici supus, ci egalitarist. În realizarea propriilor sale valori şi scopuri se orientează spreacceptarea tuturor restricţiilor necesare realizării maximale, corecte şi egale a valorilor. Are nivelul interacţiuniimediu.

Manifestă: activism, intransigenţă, Eu puternic, integrare şi participare socială înaltă.

15. Tipul N: orientat spre orientare individualistăEste localizat în partea negativă a spaţiului de grup de către ceilalţi membrii ai grupului; tinde spre

izolare, este concentrat mai mult asupra sa şi este înstrăinat de grup. În realizarea propriilor lui valori seorientează spre izolare individualistă. Tinde să se vadă singur ăi ameninţat în grup de intensele fluxuriinteracţionale, fie pozitive, fie negative şi de diversitatea structurilor de putere, astfel că îşi caută o poziţie izolatăşi independentă. Este neprietenos, antipatic, nesociabil, negativist, nici cu ascendent, nici supus, dar nici orientatspre sarcină. Prezintă serioase carenţe ale comportamentului interpersoanl pe direcţia socializării şi integrării îngrup. De obicei este liniştit, retras, tăcut, introspectiv, solitar şi se complace în singurătate. Are nivelulinteracţiunii totale iniţiate şi primite, foarte scăzut. Deficienţele sale de relaţionare interpersonală sunt în bunămăsură consecinţa nesocializării.

Manifestă: anxietate, tendinţe nevrotice, neintegrare socială, tendinţe de culpabilitate.

16. Tipul NB: orientat spre respingerea conformităţii socialeEste localizat în partea negativă-posterioară a spaţiului de grup, de către membrii grupului. Pare în

general neprietenos, independent şi se opune autorităţii. Trăsăturile sale caracteristice sunt: opozanţa şi non-conformismul. Păstrează unele caracteristici specifice perioadei de opoziţie a copilului. Conduce adesea grupuriinformale de viitori non-conformişti. Este specializat în comportamente de opozanţă, deţine adesea o poziţiestrategică în grup şi poate evolua spre poziţia unui lider autoritar, în cazul în care obţine conducerea. Esterefractar, activ, neascultător, non-conformist, evaziv, autonom, individualist, cinic, radical, respingător şiîncăpăţânat. Cu toate acestea, non-conformiştii sunt adesea o sursă de creativitate socială, iar convingerea lorpare să fie: „Non-conformistul este omul care are cele mai multe şanse să descopere cea mai bună cale spre unnou viitor”. Nu acceptă ordinea socială existentă şi doreşte să o schimbe. În realizarea propriilor lui valori şiscopuri tinde spre respingerea conformităţii sociale, fiind mai ales conform cu rolurile sociale aşteptate de la el.

Manifestă: tensiune nervoasă, insecuritate, radicalism, criticism şi tendinţe psihopate.

17. Tipul B: orientat spre respingerea convingerilor conservatoare din grupEste localizat în partea posterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului. Tipul B pare sceptic şi

neîncrezător în structura şi idealurile grupului. Refuză să admită validitatea convingerilor şi atitudinilorconservatoare în grup, precum şi a valorilor existente. Doreşte să instaleze o nouă formă de organizare sau poateun alt mod al existenţei, chiar unul fantastic, într-un alt spaţiu şi timp. Nu e precis, nici prea prietenos, şi niciprea neprietenos, ci ambivalent, nici cu ascendent şi expresiv, dar nici supus şi inhibat. Tinde a fi stăpân pe sine,echilibrat şi pierdut în ambiţii importante. Este incapabil de a lua decizii prompte şi de a avea nişte obiectiveprecis stabilite şi posibil de realizat. Pare un tip revoluţionar şi în acelaşi timp o puternică sursă de creativitatesocială. Are un înalt nivel al interacţiunii totale iniţiate. În realizarea propriilor lui valori şi scopuri se orienteazăspre respingerea oricărei convingeri conservatoare din grup.

Manifestă: fantezie, creativitate socială, activsm, Eu puternic, echilibru, tendinţe paranoia şipsihopatice.

Page 12: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

18. Tipul PB: orientat spre liberalism permisivEste localizat în partea pozitiv-posterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului; este receptiv la

glume, snoave şi ostii. Nu este nici cu ascendent, nici supus, ci egalitarist. Nu este orientat în sarcină, dar esteînţelegător, prietenos şi manifestă multă afecţiune faţă de ceilalţi, ca persoane individuale. Se adresează fiecăruiaîn parte mai degrabă decât grupului ca un întreg şi insuflă multă încredere în sine. Este apreciat şi simpatizat îngrup. Doreşte ca toata lumea să obţină ceea ce vrea, fără prea multe complicaţii. Este un tip ambivert, relativist,indulgent, liberal şi generos. Deşi nu îşi permite chiar orice, tinde a le permite celorlalţi aproape orice. Tinde săse specializeze în comportamente de generare a sociabilităţii şi afecţiunii în grup, precum şi de distribuire arecompenselor şi gratificaţiilor. În realizarea propriilor lui valori se orientează spre liberalism permisiv.

Manifestă: sociabilitate, sensibilitate afectivă, creativitate, generozitate, încredere în sine.

19. Tipul DP: orientat spre încredere în bunătatea altoraEste localizat în partea inferior-pozitivă a spaţiului de grup de către membrii grupului. Este prietenos,

calm, neopozant ci, dimpotrivă, oarecum supus şi pregătit să-i admire pe ceilalţi. Nu este orientat nici spresarcină şi nici spre exprimare, dar manifestă afecţiune faţă de ceilalţi şi îi supraapreciază în bunătatea lor. Tindesă creadă în ceilalţi membri ai grupului şi să se identifice cu ei. Simte că oamenii sunt buni şi tinde să-i imite, săli se supună oarecum şi să-i urmeze. În realizarea propriilor lui valori se orientează spre încrederea în bunătateaaltora.

Manifestă: sociabilitate, sensibilitate, înţelegere, nivel de aspiraţie scăzut.

20. Tipul DPF: orientat spre salvare prin dragosteEste localizat în partea inferioară-pozitivă-anterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului; este

supus, prietenos, dar în acelaşi timp orientat spre sarcină şi valoare. Este gata oricând să urmeze şi să asculte peceilalţi, gata să-şi mărturisească greşelile şi să se conformeze. Este respectuos, iubitor, afectuos, gentil, idealist şialtruist. Valoarea sa centrală este dragostea faţă de oameni prin emiterea şi solicitarea căreia încearcă să rezolveorice problemă umană.

21. Tipul DF: orientat spre autocunoaştere şi subiectivitateEste localizat în partea inferioară-posterioară a spaţiului de grup; este respectuos, conformist şi supus,

dorind să urmeze liderul orientat în sarcină şi spre valoare. Nu pare nici prietenos, nici neprietenos, ci strictimpersonal şi neutru afectiv, inhibat, inert şi introspectiv. Este consecvent şi persistent în muncile dificile, atent,precaut şi înspăimântat de dezaprobare şi vină. Are un înalt grad de interiorizare, o bogată viaţă interioară şiputernice trăiri afective. Este preocupat şi concentrat asupra sentimentelor sale interioare, gândurilor, motivelorşi autocontrolului său. În realizarea propriilor sale valori se orientează spre autocunoaştere şi subiectivitate.

Manifestă: sensibilitate afectivă, egocentrism, stabilitate caracterială, subtilitate, subiectivitate.

22. Tipul DNF: orientat spre auto-sacrificiu pentru valoriEste orientat în zona inferioară-negativă-anterioară a spaţiului de grup de către partenerii săi de grup;

este puternic orientat şi integrat în sarcină şi valoare. Este respectuos, convenţional şi are deosebit de dezvoltatsimţul datoriei. Tinde spre culmile auto-sacrificiului pentru valoare, dar uneori se auto-compătimeşte şi respingeauto-sacrificiul. Aşteaptă pedeapsa şi e gata să fie martir cu el însuşi. Pare neprietenos şi acuză pasivitatea. Esteactiv şi încearcă să rezolve şi să realizeze interesele generale şi valorile cele mai înalte ale grupului. Uneori cautăsă se facă pe el însuşi obiect al agresiunii altora, iar alteori se auto-pedepseşte. În realizarea propriilor lui valorise orientează spre auto-sacrificiu pentru realizarea şi conservarea celor mai înalte seturi de valori.

Manifestă: activism, participare socială, autorealizare.

23. Tipul DN: orientat spre respingerea succesului socialEste localizat în partea inferioară-negativă a spaţiului de grup de către ceilalţi membri ai grupului; este

indiferent la orientarea convenţionala a grupului în sarcină şi valoare. Nu este nici dependent de grup, dar niciopus lui. Doreşte să rămână singur şi suficient lui însuşi. Este slab integrat în grup, nesociabil, neînţelegător,insensibil, sfios şi chiar timid - uneori respectuos, respingător, dar conştient de propria sa valoare. În realizareapropriilor lui valori şi scopuri se orientează spre respingerea succesului social.

Page 13: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

24. Tipul DNB: orientat spre insucces şi retrasEste localizat în partea inferioară-negativă-posterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului;

este neprientenos în raporturile interpersonale şi cinic faţă de valori. Respinge pe ceilalţi, atât în grup, cât şi înorientarea lor convenţională spre sarcină şi valoare. Pare descurajat, trist, pesimist şi gata să demisioneze şi săplece, dacă condiţiile îl determină. Tinde spre retragere şi înstrăinare de viaţa grupului. Acceptă insuccesul şieşecul destul de uşor. În realizarea propriilor lui valori, tinde spre conformarea propriului insucces, precum şi algrupului şi se orientează spre retragerea definitivă din viaţa şi efortul colectiv activ.

Manifesta tendinţe paranoia.

25. Tipul DB: orientat spre reţinerea cooperăriiEste localizat în partea inferioară-posterioară a spaţiului de grup de către ceilalţi membri ai grupului -

este pasiv, anxios, încordat şi se opune cerinţelor autorităţii şi conducerii grupului. Este orientat negativ însarcină, slab integrat în grup şi se opune cooperării. Nu este nici prietenos şi nici neprietenos în raport cu ceilalţi,ci ambivalent şi neutral afectiv. În realizarea propriilor lui valori tinde spre reţinerea cooperării în realizareasarcinii grupului.

26. Tipul DPB: orientat spre identificarea cu cei neprivilegiaţiEste localizat în partea inferioară-pozitivă-posterioară a spaţiului de grup de către membrii grupului; nu

este deloc orientat în sarcină şi valoare, dar este înţelegător, afectuos şi sensibil la ajutorul, încurajarea şistimularea altora, îndeosebi a celor neprivilegiaţi în grup. Este prietenos dar pasiv şi aspiră spre intimitatea şicompania altora. Aşteaptă să primească ceea ce doreşte fără efortul de realizare. În realizarea propriilor lui valoritinde să se identifice cu cei neprivilegiati în grup şi speră să amelioreze situaţia lor, precum şi a lui.

27. Tipul D: orientat spre deprecierea de sineEste localizat în zona inferioară a spaţiului de grup de către ceilalţi membri ai grupului; manifestă un

înalt grad de interiorizare - tendinţe de subapreciere şi de apreciere a valorii imaginii de sine. Este inert şi inactiv,iar bogata lui viaţă interioară tinde să-i distragă atenţia şi să-l domine. Are un nivel scăzut al interacţiunii în grupşi îi supraapreciază pe ceilalţi în extraversiune. Este uneori dominat de complexe de inferioritate. Îi lipseşteîncrederea în sine şi tinde spre izolare.

Page 14: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

CERCETARE EXPERIMENTALĂ

Alcătuirea eşantioanelor

Caracteristicile eşantionului experimental şi ale eşantioanelor de control

a) Primul eşantion este un grup mixt de 10 persoane, care au istorie şi evoluţie comună(aparţin aceluiaşi colectiv de muncă şi se cunosc de cel puţin 3-4 ani), sunt bine orientate şi integrateîn sarcină, abilitate în procese de cunoaştere interpersonală, dispun de aptitudini în sensul observaţiei,pătrunderii, analizării şi evaluării autentice a diferitelor comportamente de grup, a dinamicii acestorcomportamente. Membrii grupului sunt capabili să facă aprecieri obiective, să identifice un„comportament întâmplător”, pentru un membru al grupului. De altfel, prin natura pregătirii lor,subiecţii acestui eşantion sunt „profesionişti” ai domeniului. Din punct de vedere al repartizării pecriterii de vârstă şi sex, structura grupului experimental este următoarea: vârstă: 25 – 52 ani; sex: 7subiecţi sunt de sex feminin şi 3 de sex masculin.

b) Al doilea eşantion, considerat primul grup de control, este tot un grup mixt, de 10 persoane,elevi de liceu, care îndeplinesc numai în parte caracteristicile unui grup Bales, în sensul că, deşiconstituie un grup organizat, bine integrat, cu scopuri comune, cu o istorie şi evoluţie comună de viaţă,abilităţile de cunoaştere interpersonală sunt relativ limitate. La aceasta se adaugă şi faptul că, laadolescenţi personalitatea se află într-un pronunţat proces de formare, de definire. Vârsta subiecţiloreste cuprinsă între 17 – 19 ani. Sexul: 4 subiecţi sunt de sex feminin şi 6 sunt de sex masculin.

c) Al treilea eşantion, considerat al doilea grup de control, este format din 10 militari întermen de la aceeaşi unitate militară; nu este un grup omogen din punct de vedere al orientării şiintegrării în sarcină, nu au o istorie comună de viaţă şi nu sunt abilitaţi în procese de intercunoaştere.Vârsta subiecţilor este cuprinsă între: 20 – 24 ani. Toţi subiecţii sunt de sex masculin.

Descrierea grupului „autoanalitic competent”

Membrii grupului Bales, numit şi grup „autoanalitic competent”, trebuie să satisfacă, în principiu, trei cerinţe:1) să aibă o anumită istorie şi evoluţie (să se fi cunoscut şi apropiat); 2) să fie pe cât posibil abilitaţi în procese decunoaştere, în special de cunoaştere interpersonală în direcţia unor particularităţi care sunt specifice grupului,deoarece numai un nivel ridicat de intercunoaştere adecvată asigură o apreciere obiectivă; 3) să aibă capacitateade a se desprinde în procesul de consideraţie de subiectivism, de ceea ce reprezintă comportamente accidentale,nesemnificative pentru o persoană în cadrul grupului. Metoda grupului autoanalitic competent presupune casubiecţii să deţină cunoştinţe despre personalitatea individului, influenţa grupului asupra personalităţii şicomportamentului interpersonal. Într-o primă fază, se urmăreşte dezvoltarea în rândul membrilor grupului acapacităţii de observare, analiză şi interpretare a personalităţii şi comportamentului interpersonal, pentru ca apoi,pe baza perfecţionării capacităţii de autocunoaştere şi intercunoaştere, să se treacă la analiza personalităţii şicomportamentului interpersonal al fiecărui membru al grupului. Metoda are drept scop final, ameliorarearelaţiilor interpersonale în grup, precum şi a dimensiunilor relaţionale interpersonale ale personalităţii fiecăruisubiect.

Page 15: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

Stabilirea personalităţii interpersonale [centralizarea datelor obţinute de grupul experimental]

Nr.sub.

Numărul evaluărilor pentru fiecare direcţie Poziţia finală Tipulfinal

S1 A 9U 9D 15P 3N 10F 7B - 12P 3F PFG 98U 70D 123P 49N 95F 69B 28U 74P 26F UPF

S2 A 13U 3D 12P 5N 7F 9B 10U 7P 2B UPG 116U 50D 110P 55N 88F 75B 66U 55P 13F UPF

S3 A 13U 3D 10P 6N 6F 11B 10U 4P 5B UPBG 107U 48D 98P 57N 79F 77B 59U 41P 2F UP

S4 A 3U 13D 12P 4N 11F 6B 10D 8P 5F DPFG 73U 85D 107P 49N 99F 58B 12D 58P 41F DPF

S5 A 4U 11D 8P 7N 10F 6B 7D 1P 4F DFG 63U 82D 83P 57N 93F 50B 19D 26P 43F DPF

S6 A 6U 9D 9P 4N 8F 7B 3D 5P 1F DPG 68U 91D 108P 52N 103F 62B 23D 56P 41F DPF

S7 A 6U 11D 10P 7N 9F 7B 5D 3P 2F DPG 65U 101D 110P 88N 72F 72B 36D 22P 0 DP

S8 A 9U 3D 5P 9N 5F 5B 6U 4N 0 UNG 77U 60D 75P 64N 48F 70B 17U 11P 22B UPB

S9 A 2U 13D 7P 7N 10F 4B 11D 0 6F DFG 65U 95D 102P 53N 82F 71B 30D 49P 11F DPF

S10 A 2U 15D 10P 5N 11F 6B 13D 5P 5F DPFG 53U 112D 100P 65N 95F 66B 59D 35P 29F DPF

Unde: A = autoapreciereG = aprecierea grupului

Tipul de personalitate interpersonală (Ps.i.) al membrilor grupului Bales, se diferenţiază încinci categorii distincte, astfel:

1. cinci subiecţi: S4; S5; S6; S9; S10, prezintă tipul de personalitate interpersonală DPF: orientatspre salvare prin dragoste.

2. doi subiecţi: S1 şi S2 prezintă tipul de Ps.i. UPF - orientat spre solidaritate şi progres social.

3. un subiect: S3 prezintă tipul de Ps.i. UP - orientat spre succes social.

4. un subiect: S8 prezintă tipul de Ps.i. UPB - orientat spre sprijin emoţional şi entuziasm.

5. un subiect: S7 prezintă tipul de Ps.i. DP - orientat spre încredere în bunătatea altora.

Subiecţii: S4, S5, S6, S9 şi S10 sunt situaţi în partea inferioară–pozitivă–anterioară a spaţiuluide grup;

Subiecţii: S1, S2 sunt localizaţi în zona superioară–pozitivă–anterioară a spaţiuluiinterpersonal;

Subiectul S3 se află în partea superioară–pozitivă a spaţiului grupului (planul U0P);

Subiectul S8 este situat în partea superioară–pozitivă–posterioară a spaţiului de grup;

Subiectul S7 este localizat în partea inferior–pozitivă a spaţiului tridimensional (planul D0P).

Vizualizarea poziţiei membrilor grupului în spaţiul tridimensional (U - D, P - N, F – B) aratăcă subiecţii: S4, S5, S6, S9 şi S10 formează un grup distinct, în partea inferioară-pozitiv-anterioară, întimp ce S8, care primeşte o uşoară respingere din partea grupului se află în partea superioară-pozitivă-posterioară a spaţiului de grup.

Page 16: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

Poziţionarea subiecţilor din grupul experimental, în spaţiultridimensional, în funcţie de tipul de personalitate interpersonală☻- poziţia subiectului S

U100

75 100

50

S8☻

B☻S3 75

S2☻50

100 75 50 25 0

25 25

25

☻ S1

50 75100

25

N 50

75

100

F

25

☻S5

50

75

☻S6

☻S7

S10☻

☻S9

☻S4

P

S8 – în spatele planului vizual,S7 – în planul (D0P) ;S3 – în planul (U0P).

DPFUPFUPBDPUP

D

100

Page 17: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

U

S ☻

S'

S8

Poziţionarea subiecţilor din grup 1 de control, în spaţiultridimensional, în funcţie de tipul de personalitate interpersonală☻ - poziţia subiectului S’

100

75100

B75

50’ ’ ’ 50

S2 ☻ ☻ S1 ☻S3 ’

100

N

75 50 25

25

50

75

☻S6

’10 25 25

0’ 25

☻S5

S7 ☻

☻S425

50☻

’8

☻S9

75100

P

’S5 – în planul (P0B);’ – pe axa 0P.

50100

F

UPFUPBDPFPBP

75 DPBUNB

100 D

Page 18: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

U

S2

‘'

1

4

S9

Poziţionarea subiecţilor din grupul 2 de control, în spaţiultridimensional, în funcţie de tipul de personalitate interpersonală☻- poziţia subiectului S”

100

75100

B75

50”S8 ☻

” ☻ ”S9 ☻S5 ☻S1‘'

”7

☻ 25

50

S ”☻

☻S10☻ ”25 S4

”☻ ”

100

N

75 50 25

25

50

75

S6 ☻S3

25

0

25

50 75100

P

100 S ” – în planul (U0B);”S3 – în planul (U0P);

50 S ” – în planul (U0B);”S5 – în planul (U0B);” – în planul (U0N).

FUPB

75 UPFUPUNUB

D

100

Page 19: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

U P

P

C 5 – T i p u r i le d e p e r s o n a li t a t e i n t e r p e r s o n a lă (P s . i ) p e n t r u f i e c a r e s u b i e c t - e ş a n t i o n 1 : g r u p e x p e r i m e n t a lS 1– P s . i S 2 – P s . i S 3 – P s . i S4 – P s . i S5 – P s . i

1 2P F U P F

1 0 3P F U

9 P 4

1

1 0 U P

P

9 U P

2U P F 3

U F

4 U P F

1 0P F

9 U P

1U P B

2U P 3

U F

4 U F

1 0P F

9

U P F

1D P F

2D P F

1

3 1 0D F

P D F

4D N F

2D N F 3

A V E

4 U N F

S 1 : U P F S 2 : U P F S 3 : U P S4 : D P F S 5 : D P FU P F 9

P F

U P8 U P F

P P 57 6

N8 U P

7

D NU P 85 U P

6 7

U P5

U P B6

P F8 U P F

7D P U P F

6 5D N8 P F

7

U P FD P 5

6

S6 – P s . i S7 – P s . i S8 – P s . i S9 – P s . i S1 0 – P s . i1 2

1 0 PF1 0 1 2 1 2 1 1 1 2 1 2

U N N BD P 3P F D F D P F D P D P B 3 1 0

D B PD FN B

1 0D P F

P F 3P

1 0 D P F

D N

D F 3D P

9 4 94 9 4

94

4S 6 : D P F S7 : D P S8 : U P B S9 : D P F 9 S 1 0 : D P F

D P B D P F D P F U B P FD N B D P F A V E

P F8 D P F

7

U P F P5 8

P6 7

P F A V E5 8D P D B6 7

U P BP 56

A V E8 P B

7

U P F P F

D P 5 8

6D P F

7

P F5

D P F6

Page 20: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

Num

arde

apre

cier

ico

rect

e

Analiza rezultatelor la chestionarul BalesA. Analizând rezultatele obţinute de subiecţi, din punct de vedere al corespondenţei

(concordanţei) dintre tipul final de Ps.i. al unui subiect (în imaginea grupului) şi tipul de personalitateparticular (în imaginea fiecărui subiect al grupului), şi respectând paşii studiului analitic: „Unprocedeu de analiză a comportamentului interpersonal”, realizat de M. Zlate (Zlate, 1997, pp. 169),putem face următoarele constatări:

1. Există situaţia în care niciunul dintre subiecţi (inclusiv subiectul însuşi) nu apreciază corecttipul final de Ps.i. Este cazul subiectului S5 care aparţine tipului DPF - orientat spre salvareprin dragoste şi este perceput ca fiind UF de S1 şi S10, PF de S7 şi de S9, DNF de S2, AVE deS3, UNF de S4, UPF de S5, DP de S6 şi DN de S8.

2. Referitor la numărul de aprecieri corecte pe care fiecare dintre membrii grupului le face cuprivire la Ps.i. a celorlalţi membri, se constată că:

Graficul aprecierilor corecte facute de fiecaresubiect

grup experimental

54 43 3 3 32 2 2 21 10 0 0

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10

a) există situaţia în care subiecţii fac 4,3 sau 2 aprecieri corecte, ce concordăcu tipul final de Ps.i. (de exemplu, S2:percepe corect pe S1, S2 [el însuşi], S3 şiS4; S1: pe S4, S7 şi S10); S5: pe S1, S3 şiS8; S7: S3, S6 şi S10; S4 apreciază corectpe S1 şi S2; S9: pe S3 şi S10).

b) există situaţia în care subiecţii facdoar una sau nicio apreciere corectă atipului final de Ps.i stabilit de grup. Estecazul subiecţilor: S10 - o apreciere,

Subiect respectiv, S3 şi S8, nicio apreciere.

Numarul aprecierilor corecte în grup Subiectul S2 este singurul care seautoapreciază aşa cum este apreciat degrup (S2 se autoapreciază ca fiind UPF,

şi este apreciat de grup ca fiind tot UPF). Ceilalţi membri ai grupului îşi apreciază corect cel puţinuna: S3 (UFUP), S6 (PDPF); S7 (PDP), S10 (DNDPF) sau două: S1 (PFUPF),S4 (DNFDPF) şi S9 (PFDPF), dintre dimensiunile personalităţii interpersonale. În cazulsubiectului S8, felul în care se autopercepe - AVE, nu concordă nici cu modul cum este perceput defiecare dintre membri grupului, şi nici cu tipul final de Ps.i. - UPB.

B. Din punct de vedere al numărului de tipuri de Ps.i. ce apar la fiecare subiect şi care concurăla stabilirea tipului final de personalitate, întâlnim două situaţii:

a) situaţia în care „indicatorul direcţional final” al tipului de Ps.i. se reduce la un număr relativredus de tipuri particulare, în afara celui stabilit de grup sau concomitent cu el. Astfel, la subiecţii: S1,S2, S3, S4, S10 plaja tipurilor de Ps.i. se reduce la un număr de 5-6 tipuri.

b) situaţia în care „indicatorul direcţional final” al tipului de Ps.i. rezultă dintr-un număr detipuri mai mare de 6. De exemplu, în cazul subiectului S9, numărul tipurilor particulare este 9.

C. Din perspectiva coerenţei interioare a tipurilor de Ps.i., ale unuia şi aceluiaşi subiect, aşacum reies din aprecierile fiecărui membru, îndeosebi din perspectiva coerenţei (corespondenţei) dintretipul final de Ps.i. grupal şi tipurile stabilite de fiecare dintre subiecţi, se întâlnesc două cazuri:

1. Situaţia de concordanţă şi consonanţă valorică între tipul de Ps.i. stabilit de grup şi cel stabilitde fiecare membru al grupului. Este cazul celor mai mulţi subiecţi din grup, cu precădere al

Page 21: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

Num

arde

apre

cier

ico

rect

e

subiecţilor S1, S2 şi S3 la care, structura tipologică este convergentă şi nu foarte variată. Înschimb, la subiectul S6, deşi întâlnim o mare varietate de tipuri particulare de Ps.i., acestea nuintră în contradicţie ci, dimpotrivă, converg. Respectivele constatări demonstrează că întreprofilul psihologic individual, stabilit de fiecare subiect şi cel psihosocial, stabilit de grup,există o mare asemănare, ceea ce susţine ipoteza că trăsăturile de personalitate individuale,presupuse la un subiect, sunt confirmate şi susţinute prin manifestarea şi valorizarea lor încadrul grupului.

2. Situaţia de disonanţă, de neconcordanţă valorică între tipul final de Ps.i. stabilit de grup şitipurile particulare, stabilite de fiecare membru al grupului şi, mai ales, între acestea din urmă.Este cazul subiectului S5, care aparţine în final tipului DPF, cu toate că printre tipurileparticulare de Ps.i. primite de la ceilalţi membri ai grupului, acest tip de personalitate nu seregăseşte deloc. Mai mult, între aceste tipuri de Ps.i. există discordanţă, şi chiar contradicţie:S5 este văzut DF de S1, DNF de S2, AVE de S3, UNF de S4, UPF de S5, DP de S6, PF de S7,DN de S8, PF de S9 şi DF de S10. Într-o situaţie relativ similară se află şi subiecţii S8 şi S9.

D. Din punct de vedere al numărului de aprecieri corecte primite de un subiect, un alt fapt carepoate fi remarcat este acela că, dintre toţi subiecţii, S3 şi S10 primesc câte 4 aprecieri corecte ale Ps.i.,din partea fiecăruia dintre ceilalţi membri ai grupului, S1 - 3 aprecieri corecte; S2, S4, şi S7 - 2 apreciericorecte.

Graficul apre cieri lor corecte primite de fiecaresubiect de la ce i lalti me mbri ai grupului grup

experimental

5

O sinteză a datelor analiticemenţionate anterior, generează apariţiaa două situaţii diametral opuse:

■ prima, în care „formula tipologicăfinală” a unor subiecţi (tipul final de

4 43 32 2 210 0

4

21 1 1

Ps.i.), rezultă dintr-o plajă variată şiinterior-discordantă, când între tipulfinal de personalitate stabilit de grup(prin însumarea rezultatelor parţiale) şi

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10

Subiect

Numar de aprecieri corecte

tipul particular de personalitate,stabilit de fiecare dintre membriigrupului, nu există deloc acorduri sauexistă doar acorduri parţiale: S5,respectiv S6, S8 şi S9.

■ a doua, în care „formula tipologică finală” a unui subiect, rezultă dintr-o plajă redusă şi interior-concordantă, când între imaginea grupului şi cea a fiecăruia dintre membri săi, există o corespondenţăridicată (chiar dacă aceasta nu se extinde la absolut toţi membrii grupului).

Citându-l pe Bales (Bales, in Zlate, 1997, pp. 175), putem spune că „ţinând cont de corelaţiiledintre direcţiile modelului său spaţial, deci între tipurile de Ps.i., pot exista următoarele tipuri derelaţii: identitate, opoziţie, corelaţie pozitivă, corelaţie negativă, corelaţie zero, corelaţie pozitivămică ce poate fi ignorată, corelaţie negativă mică ce poate fi ignorată”. Se poate afirma că o corelaţieputernic pozitivă apare la subiecţii: S1, S2, S3, S6, S7 şi S10; o corelaţie pozitivă, dar puţin semnificativăla S4 şi S9; corelaţie zero la subiectul S5, iar o corelaţie negativă la S8.

Referitor la coordonatele spaţiului interpersonal: U - D, P - N, F - B, se observă că nu seîntâlneşte nicio situaţie în care, măcar una, dacă nu toate trei dintre dimensiunile tipului final de Ps.i.,să nu fie apreciată corect de cel puţin unul din subiecţii grupului. Astfel, în cazul subiectului S1, printredimensiunile tipurilor particulare de Ps.i. apar numai acele dimensiuni care se regăsesc şi în tipul final

Page 22: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

de Ps.i.; deci, se poate vorbi de o corespondenţă integrală, în timp ce la alţi subiecţi apare în plus, odimensiune – la S2 (dimensiunea N), sau chiar mai multe (cazul celorlalţi subiecţi).

Concluzii: Chestionarul Bales, ca procedeu de analiză a comportamentului interpersonal şi, implicit, apersonalităţii interpersonale, a dimensiunii interpersonale a personalităţii, relevă caracterul dinamic şicontradictoriu al acestui comportament. Faptul că unul şi acelaşi individ primeşte un număr mare şivariat de tipuri de Ps.i., cum se întâmplă, de exemplu, în cazul subiecţilor: S5, S6, S7, S8, S9,demonstrează că manifestă în relaţiile cu fiecare dintre membrii grupului o altă faţetă a personalităţiisale. Uneori, se constată că aceste faţete pot fi variate, dar aparţin aceluiaşi registru (S6, S7 şi S9),alteori ele pot fi variate, dar contradictorii (S5 şi S8), ceea ce înseamnă că unul şi acelaşi individ îşiexteriorizează diverse laturi ale personalităţii, îşi schimbă „masca” în funcţie de persoanele cu care serelaţionează (S5 este văzut de S7 ca fiind orientat spre iubire altruistă - PF, iar de S4 ca fiind orientatspre autoritate autocrată - UNF; S8 este văzut de S1 ca înclinat puternic spre afirmare - UN, iar de S2

şi S3 ca orientat spre respingerea conformităţii sociale - NB).

Apare şi situaţia - cazul subiectului S5 - în care niciunul dintre subiecţii grupului nu-l vede pesubiect aşa cum îl percepe grupul ca totalitate. În plus, trebuie ţinut cont şi de momentul în care s-arealizat evaluarea, de relaţiile existente între subiecţi, în acel fragment de timp. La subiecţii S2 şi S3, şimai ales la S1 (unde apar doar 3 dimensiuni ale spaţiului interpersonal: U, P, F), omogenitateaaprecierilor se explică prin aceea că respectivele persoane se manifestă relativ constant, în momente şisituaţii diferite; ei tind către o unitate, independenţă şi integralitate a personalităţii lor, indiferent deîmprejurări, de variabilele intermediare. La subiecţii S3 şi S10 aprecierile corecte - în număr de patru,pentru fiecare caz - se explică în mod diferit: subiectul S3 are posibilităţi de exprimare şi exteriorizaremult peste medie, în timp ce S10 - cu un stil expresiv şi interpersonal mai limitat şi mai puţin nuanţat,manifestă un comportament interpersonal constant în timp.

De asemenea, chestionarul de evaluare interpersonală a pus în evidenţă pe acele persoane careau abilitatea, talentul psihologic, de a aprecia sau de a „ghici sub diverse măşti”, personalitatea realăa unui individ. În situaţia de faţă, putem spune că patru subiecţi: S2, S1, S5 şi S7, prezintă asemeneaabilităţi, ei apreciind în 3-4 cazuri, în mod corect, pe ceilalţi subiecţi din grup.

Totodată, chestionarul Bales furnizează informaţii atât despre gradul de transparenţă al unuiindivid, cât şi despre capacitatea de transpătrundere a membrilor grupului căruia îi aparţine individulrespectiv. Cu alte cuvinte, prin acest instrument de evaluare psihosocială, cu valenţe intrapsihice şiinterpersonale, se poate aprecia măsura în care un individ „poate fi citit” pe linia autenticităţiipersonalităţii sale, sau poate disimula, „se poate ascunde sub diverse măşti”, precum şi capacitateamembrilor grupului de a estima corect personalitatea respectivului subiect. În situaţiile în care, unindivid are o capacitate ridicată de exteriorizare, în concordanţă cu gradul de transpătrundere agrupului sau o capacitate mai redusă de exprimare, dar grupul un grad de transpătrundere mai ridicat,efectele relaţiilor interpersonale sunt pozitive. În schimb, atunci când un individ are capacitate limitatăde exteriorizare, iar grupul incapacitate de transpătrundere sau individul are capacitate deosebită deexprimare, dar grupul gradul de transpătrundere mic, efectele relaţiilor interpersonale sunt negative.

Page 23: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

e1 e2 e25DPF 4UPF 3UPB2UPF 1UPB 3UB1UPB 1DPF 2UPF1DP 1PB 1UP1UP 1P 1UN

1DPB1UNB

Esa

ntio

n

Analiza comparativă între eşantioane

Chestionarul Bales demonstrează căvariaţia tipurilor de personalitate interpersonalăîn cele trei eşantioane este semnificativă,valoarea lui F este 2,791, la o probabilitate Sigde 0,079. Altfel spus, în 92% din cazuri, tipul depersonalitate interpersonală dintr-un grup„autoanalitic competent” diferă de tipul depersonalitate interpersonală ce apare îngrupurile care nu prezintă aceleaşi caracteristici.

Profilurile de personalitate care se întâlnesc în toate grupurile sunt: UPF – orientat spresolidaritate şi progres social, specific liderului democratic, şi respectiv, UPB – orientat spre sprijinemoţional şi entuziasm, caracteristic liderului afectiv. Se poate afirma că în fiecare din grupuriîntâlnim măcar unul din cele două tipuri de personalitate interpersonală; cu alte cuvinte, în orice grupexistă cu necesitate un lider. Mai mult, în fiecare grup sunt doi lideri: un lider democratic şi un liderafectiv.

În grupul Bales sunt trei subiecţi cu tipul de personalitate interpersonală ce defineşte liderul.Dintre aceştia, doi prezintă tipul de Ps.i., UPF, fiind orientaţi pe relaţiile formale, organizatorice dingrup, şi unul tipul UPB, adică este orientat spre aspectele relaţional-afective ale grupului. Acest faptdemonstrează cămembrii grupuluiexperimental îşistabilesc mult mai bine

Tipuri de Ps.i comune ce lor trei esantio ane

liderii. În fiecare dingrupurile de control,întâlnim câte cinci tipuride personalitateinterpersonală,caracteristice lideruluispecializat pe orientareaîn sarcină, şi respectiv,„liderului afectiv”, şi

e3 UPF, 2

e2

e1 UPF, 2

UPF, 4

UPB, 1

UPB, 3

UPB, 1

anume: 4 UPF şi 1 UPB- în grupul deadolescenţi şi, respectiv,2 UPF şi 3 UPB - îngrupul de militari. În

0 1 2 3 4 5 6

Numar de tipuri - Ps.i

UPF UPB

grupul de control numărul 1, format din adolescenţi cu rezultate foarte bune în plan şcolar, profilul delider se conturează în raport cu performanţele şcolare, şi mai puţin în raport cu gestionarea relaţiilorafective dintre membrii grupului. În schimb, în grupul 2 de control, format din militari în termen,„izolaţi”, într-un fel sau altul, atât de mediul lor social obişnuit, dar, şi frustraţi din punct de vedere alvieţii emoţionale, profilul de lider se constituie, cu precădere în funcţie de aspectele componenteiafective a personalităţii, ceea ce explică prezenţa a trei lideri afectivi în grup.

Page 24: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

Num

arUn alt aspect interesant care diferenţiază grupul experimental, de grupurile de control, este

apariţia şi modul de distribuţie atâtGraficul tipurlor de Ps. i - AVEsi al tipurilor "indecis"

1211

10

8

6

a tipului de personalitateinterpersonală AVE – oscilantmediu pluridirecţional, cât şi asemnului de întrebare - „?”, carereprezintă fie indecizia cu privirela un anumit subiect, fie

5 necunoaşterea acestuia, şi pe care4 4 l-am numit tipul „indecis” de2 2 personalitate interpersonală.0 0 0

e1 e2 e3

numar AVE 2 5 11

semnul ? 0 0 4

Esantionnumar AVE semnul ?

Astfel, în grupul experimental,tipul AVE de personalitateinterpersonală apare de două ori, lasubiectul cel mai recent integrat îngrup, în primul grup de controlapare de 5 ori, iar în cel de-al

doilea grup, de 11 ori. O situaţie nouă întâlnită în grupul de control nr. 2, în raport cu grupurileexperimental şi grupul de control nr.1, este apariţia semnelor de întrebare, ceea ce demonstrează, înmod evident, că unii dintre subiecţii grupului, nu şi-au format o părere clară, bine stabilită, cu privirela fiecare din membrii grupului, motiv pentru care se arată indecişi („nu ştiu”, „nu cunosc”, etc.).

Aptitudinea de a face aprecieri corecte şi de a primi aprecieri corecte este mult mai dezvoltatăla membrii grupului experimental (grup „autoanalitic” competent), comparativ cu grupurile de controle2 şi e3. Valoarea testului F, obţinut prin analiza ANOVA este F1 = 3,532, la o probabilitate Sig. de0.043 – în ceea ce priveşte aprecierile făcute cu privire la tipul de personalitate interpersonală almembrilor grupului, şi respectiv, F2 = 5,661, când Sig are valoarea de 0.009 (în acest din urmă caz,probabilitatea subiecţilor din grupul Bales de a primi aprecieri corecte, este valabilă în 91% dincazuri).

G raf ic ul ap re c ie ri lo r c o re c t e f ac ut e d e s ub ie c t i id in f ie c are e s ant io n

G raf ic u l ap re c ie ri lo r c o re c t e p ri mit e d e s ub ie c t iid in f ie c are e s ant io n

4.5

4

3.5

3

2.5

2

1.5

4

3

2 2 2

3 3 3

2 2 2 2

4.5

4

3.5

3

2.5

2

1.5

4 4

3

2 2 2 2 2

1 1

0.5

1 1 1 1 1 11

0.5

1 1 1 1 1 1 1 1 1

0 0 0 0 00

0 0 00 0 0 0

S 1 S 2 S 3 S 4 S 5 S 6 S 7 S 8 S 9 S10

S u b i e c t (n u m a r d e o r d i n e i n e s a n t i o n )

S 1 S 2 S 3 S 4 S 5 S 6 S 7 S 8 S 9 S10

S u b i e c t (n u m a r d e o r d i n e i n e s a n t i o n )

e 1 e 2 e 3 e 1 e 2 e 3

Analiza comparativă a graficelor aprecierilor corecte „primite” şi, respectiv, „făcute” defiecare dintre subiecţii celor trei eşantioane, pune în evidenţă faptul că amplitudinea acestora este maimare pentru e1, în ambele situaţii. Graficele ating cele mai multe „minime” şi puncte de „nul” (0), încazul eşantionului e3. Pe de altă parte, diferenţele dintre mediile aprecierilor făcute şi, respectiv,primite corect, sunt mai relevante în relaţia grupului experimental cu grupul 2 de control: e1 – e3 (t1

=

Page 25: f4 Chestionarul Bales[Exemplu]

Meanofaprecieri-facutecorect

(Bales)

Meanofaprecieri-primitecorect(Bales)

2,25/ p = 0.051, pentru aprecieri făcute corect şi t2 = 3,545/ p = 0.006, pentru aprecierile primitecorect), decât în cazul comparaţiei dintre grupul experimental cu primul grup de control: e1 – e2 (t3 =1,936/ p = 0.085 – aprecieri făcute corect şi t4 = 2,739/ p = 0.023 – aprecieri primite corect).

2,2

2,0

1,8

1,6

1,4

1,2

1,0

,8

2,2

2,0

1,8

1,6

1,4

1,2

1,0

,8

,6

e1_grup_experimental e2_grup_control1 e3_grup_control2,6

e1_grup_experimental e2_grup_control1 e3_grup_control2

grup-apartenenta grup-apartenenta

Relativ la autoevaluarea corectă a tipului de personalitate interpersonală, se constată că îneşantioanele e1 şi e3 un singursubiect se evaluează aşa cumeste evaluat de grup, iar îneşantionul e2, niciunul dintresubiecţi nu se apreciazăcorect.

1

0 .8

A u t o - e v a l ua r i c o r e c t e

0 .6

0 .4

0 .2

0

A u t o - eva l u a ri co r ec t e

e 1 e2 e 3

1 0 1

BIBLIOGRAFIE

1. ACTON, G. S.; REVELLE, W. (2002). „Interpersonal personality measures show circumplexstructure based on new psychometric criteria”, in: Journal of Personality Assessment, 79, 446-481.

2. MUREŞAN, P. (1980). „Teoria lui R. F. Bales despre tipologia comportamentelor interpersonaleşi învăţarea socială ca specializare a interacţiunii psihosociale”, in: Învăţarea socială, Bucureşti,Editura Albatros, pp. 98-130.

3. ZLATE, M. (1997). Eul şi Personalitatea, Bucureşti, Editura Trei.