F.P.I. Forma G

Instructiuni

n paginile urmatoare veti gasi o serie de afirmatii privind diferite feluri de comportament, atitudini si interese. La fiecare dintre ele puteti raspunde fie cu DA, fie cu NU. Puneti semnul X pe foaia de raspuns, n dreptul numarului respectiv, n casuta care corespunde raspunsului dumneavoastra.Nu exista raspunsuri bune sau gresite , pentru ca orice om are dreptul la pareri proprii. Alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine felului dv. de a fi.

1. Am citit instructiunile si sunt gata sa raspund sincer la toate ntrebarile.2. mi place sa ies seara sa ma distrez.3. mi vine greu sa leg noi prietenii.4. ntotdeauna sunt bine dispus.5. Rareori ripostez cnd cineva ma loveste.6. Deseori visez la lucruri de care e mai bine sa nu vorbesti.7. Cnd vreau sa fac cunostinta cu cineva, mi vine greu sa gasesc subiectul de conversatie potrivit.8. Am deseori dureri de cap.9. Uneori am palpitatii sau inima mi bate neregulat.10. Se ntmpla uneori sa-mi simt inima zvcnind n gt.11 mi pierd repede cumpatul, dar ma si stapnesc repede.12. Cteodata rd de o gluma necuviincioasa.13. Cnd vreau sa aflu ceva, prefer sa caut ntr-o carte dect sa ntreb.14. Chiar cnd ma aflu n societate, ma simt adesea singur.15. Rosesc sau palesc usor.16. Uneori am vjieli n urechi sau mi apar scntei n fata ochilor.17.Pot sa ma nfurii att de tare, nct sa sparg, de exemplu, vesela.18. Sincer vorbind, mi face uneori placere sa chinui pe altii.19. Ma simt cam jenat cnd lumea ma observa pe strada sau ntr-un magazin.20. Iau parte numai de nevoie, fara placere, la o mare reuniune, la un bal sau la o festivitate publica.21 Uneori simt cum mi bat sau zvcnesc vinele.22. Cteodata simt ntepaturi n piept.23. Cnd cineva mi-a facut o nedreptate, i doresc o pedeapsa usturatoare.24. Sunt de parere ca raul trebuie rasplatit cu binele, si asa procedez.25. S-a ntmplat uneori sa fac ceva periculos din pura placere.26. Sunt mai ntreprinzator dect majoritatea cunoscutilor mei.27. Adesea mi se ntmpla sa ametesc si sa vad negru naintea ochilor, cnd ma ridic brusc din pozitia culcat.28. Cnd cineva din cercul meu de prieteni e jignit, ne ngrijim mpreuna de pedepsirea faptasului.29. Un cine care nu asculta merita bataie.30. Visez peste zi mai mult dect mi prieste.31. Uneori am calduri si congestie la cap.32. Cu oamenii care se poarta mai prietenos dect m-as fi asteptat, devin prudent.33 Daca trebuie sa recurg la forta fizica pentru a-mi apara drepturile, o fac.34. Ma pricep sa nviorez o societate plicticoasa.35. Ma fstcesc destul de usor.36. Nu ma supar daca altii critica ceva legat de mine sau de munca mea.37. Chiar si pe vreme calda am deseori minile si picioarele reci.38. Simt adesea furnicaturi si intepaturi sau amorteala n mini, brate si picioare.39. Am adesea nentelegeri cu altii.40. n relatiile cu oamenii sunt nendemnatic.41. Cteodata ma simt, fara nici un motiv, destul de nenorocit.42. n situatii emotionante adesea mi se taie rasuflarea, astfel nct trebuie sa respir adnc.43. Uneori simt un nod n gt.44. Cnd ma mnii, mi place sa-mi descarc nervii prin activitati fizice, ca taiatul lemnelor, etc.45. In copilarie mi placea uneori sa chinui pe altii, de pilda le suceam bratele, i trageam de par etc.46. Cteodata mi pierd rabdarea si ma nfurii.47.Uneori sunt plin de energie si dornic de actiune, iar alteori nu sunt n stare sa ma apuc de nici o treaba serioasa.48. Cteodata gfi, chiar fara sa fi sfrsit o munca grea.49. Am uneori senzatia ca nu primesc destul aer, ca ma sufoc.50. Uneori mi imaginez ce rau ar trebui s-o pateasca cei care mi fac o nedreptate.51 Daca ma supara o musca, nu ma las pna n-o prind.52.Cteodata ma cuprinde un sentiment de indiferenta si de gol interior.53. Ma sfiesc sa intru singur ntr-o ncapere unde este adunata mai multa lume care sta de vorba.54. Simt adesea ca mi se usuca gura.55.Am comis multe greseli n viata.56. Am cteodata sentimentul ca altii rd de mine.57. mi plac sarcinile care cer actiune rapida.58. Ma simt aproape tot timpul flamnd.59. Am ntlnit oameni care m-au suparat att de mult, nct am ajuns la bataie.60. Cnd ma gndesc la cte mi s-au ntmplat n viata, nu sunt tocmai multumit de soarta mea.61. n general sunt linistit, nu ma enervez usor.62. ntr-o societate voioasa pot sa ma manifest de obicei n mod firesc si relaxat.63. Se ntmpla adesea sa n-am pofta de mncare.64. n copilarie mi facea placere cnd alti copii mncau bataie de la parinti sau de la profesori.65. De obicei pot sa ma hotarasc repede si sigur.66. Nu spun totdeauna adevarul.67. Am un stomac sensibil (senzatie de apasare, de plin, dureri de stomac).68. S-a ntmplat sa ma supar att de tare pe cineva, nct sa-i doresc moartea.69. Un cal care nu trage bine trebuie sa simta biciul.70. Deviza mea este : Nu te ncrede niciodata n straini ! .71. Pentru lucruri care au trecut nu ma mai framnt.72. n fond sunt un om cam fricos.73. Cnd calatoresc, prefer sa privesc peisajul dect sa stau de vorba cu tovarasii de drum.74.Daca sufar un esec, aceasta nu ma tulbura.75.Nu-mi pot nchipui vreun motiv ntemeiat ca sa lovesti pe cineva.76.Aproape n fiecare saptamna ntlnesc pe cineva pe care nu pot sa-l sufar.77.Fac multe lucruri de care apoi mi pare rau.78. Daca cineva ma paraseste cu reavointa, i doresc o pedeapsa usturatoare.79.Am frecvent greturi sau varsaturi.80. Am deseori balonari.81. Am adesea constipatie.82 . Daca cineva i face rau prietenului meu, sunt alaturi de el pentru a ne razbuna.83. Uneori am ntrziat de la ntlnire sau de la scoala.84. Sincer vorbind, s-a ntmplat sa chinuiesc animalele.85.Cnd ntlnesc pe neasteptate un vechi prieten, mi vine sa-i sar de gt.86. Daca la restaurant mi-ar servi mncare proasta, as face reclamatie la ospatar sau la responsabil.87. n momente de emotie sau de frica mi apare nevoia de a avea scaun (diaree) sau de a urina.88. Cteodata sunt abatut fara sa stiu de ce.89. Adesea sunt satul de toate.90.De obicei actionez repede si sigur.91. Dupa ce ma culc, adorm de regula n cteva minute.92. Daca cineva tipa la mine, tip si eu la el.93. mi face placere sa arat greselile altora.94. Uneori nu-mi pot stapni o pornire de a-i face pe altii sa sufere.95.Cteodata mi imaginez ca adversarilor mei li se ntmpla ceva rau.96.Cnd suntem mai multi, ma cuprinde adesea dorinta irezistibila pentru glume si feste grosolane.97.Uneori mai spun si cte o minciuna.98. Am participat activ la organizarea unui cerc sau a unui grup.99.Exista putine lucruri care sa ma irite sau sa ma supere.100. Adesea ntorc privirea sau ma uit spre partea cealalta a strazii pentru a evita ntalnirea cu cineva.101. Cteodata mai fac putin pe grozavul.102.Sunt destul de vioi din fire.103.Ma ndoiesc uneori daca pe oamenii cu care stau de vorba i intereseaza ntr-adevar ceea ce le spun.104.Cteodata mi apar pete rosii pe gt sau pe fata.105.Cnd ma nfurii cu adevarat, as fi n stare sa lovesc pe cineva.106. Daca cineva se poarta urt cu mine, asta nu ma supara.107. mi vine greu sa sustin fata de cunoscutii mei o parere diferita.108.Uneori ma nelinisteste chiar si posibilitatea de a avea ghinion.109. Nu toti cei pe care-i cunosc mi sunt simpatici.110.Corpul meu rareori se poate destinde (relaxa) cu totul.111.Se ntmpla ca anumite situatii sa ma blbi putin.112. Adesea mi tremura mna (de ex. la aprinderea unei tigari sau folosirea unei cesti).113. Cteodata am gnduri de care ar trebui sa-mi fie rusine.114.Nu stiu de ce, dar cteodata as vrea sa fac ceva tandari.115. Uneori ma linisteste cnd mi imaginez diferite patanii ale unor oameni antipatici.116.Minile si picioarele mele sunt deseori agitate.117.mi face mai multa placere sa-mi petrec seara cu o ndeletnicire favorita, dect ntr-o societate vesela.118. Ma numar printre acei oameni care iau lucrurile n general usor.119.De regula mi vine usor sa ma concentrez asupra muncii mele.120. Nu m-ar stnjeni cu nimic sa fac o colecta pentru un scop bun.121. n societate ma comport de obicei mai bine dect acasa.122.Adesea mi scapa cte o observatie pe care era mai bine s-o pastrez pentru mine.123. Mi-ar placea sa am o profesiune legata de multa variatie si calatorii, chiar daca asta ar nsemna mai multa nesiguranta.124. Daca m-am purtat stngaci ntr-o societate, pot s-o uit repede, n-o pun la inima.125. Am putini cunoscuti mai apropiati.126.Observ adesea o tresarire sau zvcnire involuntara a ploapelor, a fetei, a capului sau a umerilor.127. n anumite momente sau chiar si n general sunt deosebit de sensibil la lumina si a zgomot, astfel nct lumina puternica, culorile tipatoare sau anumite zgomote mi produc o durere fizica.128.Dupa o petrecere am adesea dorinta ca mpreuna cu ceilalti sa mai facem vreo pozna pentru a necaji oamenii.129. Cred ca as putea fi un pasionat vnator.130.Daca te gndesti cta suferinta exista pe acest pamt, parca-ti doresti sa nu te fi nascut.131. Cine ma jigneste serios poate sa ncaseze o palma.132.Nici chiar o mare multime de necazuri si tulburari marunte nu ma pot scoate din sarite.133.Cnd ma nfurii, spun lucruri necuviincioase.134.La petreceri sau la festivitati publice prefer sa ramn n planul al doilea, n umbra.135. n prezenta unor oameni deosebiti sau a unor superiori ma simt stingher, ma fstcesc usor.136. Adesea nu-mi pot stapni ciuda si mnia.137. Nu-mi place cnd oamenii ma privesc n timp ce lucrez.138.Visez adesea la lucruri irealizabile.139. As prefera sa locuiesc ntr-un oras mare, animat, dect ntr-un sat linistit.140.Cteodata m-am framntat foarte mult pentru lucruri care de fapt nu erau importante.141. Uneori amn o treaba care ar trebui facuta imediat.142.Nu este felul meu sa spun bancuri si ntmplari amuzante.143. Adesea tresar cnd cineva se misca repede sau daca cineva mi se adreseaza pe neasteptate.144. Deseori ncep sa tremur de spaima sau de emotie sau mi se nmoaie genunchii.145.mi face placere sa decapitez florile cu un bat.146. Greutatile de toate zilele ma scot adesea din sarite.147.Exista momente n care sunt foarte trist si deprimat.148. n preajma unor anumite evenimente am adesea trac (emotii) si devin agitat.149. Din pacate, ma numar printre cei care se nfurie usor.150. Mai demult faceam parte dintr-o gasca care ramnea strns unita n orice mprejurare.151. mi vine greu sa vorbesc sau sa fac o expunere n fata unui grup mare de oameni.152. Dispozitia, toanele mele se schimba destul de des.153. Obosesc mai repede dect majoritatea oamenilor pe care-i cunosc.154. Cnd ma necajesc sau ma enervez tare, o simt n tot corpul.155. mi pierd usor cumpatul daca sunt atacat.156. Prefer sa actionez dect sa fauresc planuri.157. Adesea ma supara gnduri inutile care mi revin tot timpul n minte.158. Familia mea si cunostintele mele nu ma nteleg cu adevarat.159.Am tulburari de somn: adorm greu sau ma trezesc frecvent.160. Organismul meu are nevoie de peste 8 ore de somn pentru a se reface cum trebuie.161.Exista attea lucruri suparatoare !162.Adesea pronunt amenintari pe care nsa nu le gndesc serios.163.Spun deseori lucruri necugetate pe care apoi le regret.164.Ma framnta mult viata mea de pna acum.165. mi place sa fac cte o gluma nevinovata pe socoteala altora.166. De obicei privesc spre viitor cu ncredere.167. Chiar daca totul e mpotriva mea, nu ma descurajez.168. Cteodata sunt morocanos si prost dispus.169. Visez destul de des.170.Dimineata, dupa ce ma trezesc, ma simt nca multa vreme obosit, darmat.171. mi place sa-mi bat joc de altii.172. Am prezenta de spirit si gasesc ntotdeauna pe loc raspunsul potrivit.173.Chiar daca ceva ma scoate din sarite, de obicei ma linistesc repede.174. n actiuni colective mi place sa preiau conducerea.175.Adesea ma enervez prea repede.176. Nu-mi place sa fiu mpreuna cu oamenii pe care nca nu-i cunosc.177.Adesea sunt att de prost dispus, nct nu vreau sa stiu de nimeni.178. Ma simt n stare sa nfrunt cu succes viata si greutatile ei.179. n copilarie mi s-a ntmplat uneori sa umblu pe furis la dulciuri.180. Mi-e greu sa cstig pe altii de partea mea.181. Ma consider destul de vorbaret.182.Uneori mi face placere sa ranesc oameni care mi sunt dragi.183.Mai bine sa-i muti cuiva falca dect sa fii considerat las.184. mi clocoteste sngele cnd cineva ma ia drept fraier.185.De obicei sunt foarte constiincios.186.mi place sa-mi expun parerea n fata altora.187.Uneori, fara vreun motiv ntemeit, am sentimentul unui pericol vag sau simt o teama nedeslusita.188.Nu-mi vine sa intru n vorba cu oamenii pna cnd acestia nu mi se adreseaza.189. Adesea sunt dus pe gnduri.190. Uneori se mai ntmpla sa ma bucur un pic de necazut altora.191.Adesea ma necajesc prea usor din cauza altora.192. Cteodata vorbesc despre lucruri la care nu ma pricep.193 Am adesea sentimentul ca nu duc un mod de viata corect.194. Ma simt adesea ca un butoi de pulbere, gata sa explodez.195.Purtarea mea la masa este mai putin ngrijita acasa dect n societate.196. Ma simt adesea ostenit, vlaguit, epuizat.197.Organismul meu reactioneaza n mod vadit la schimbarile de vreme sau de clima.198.Numai rareori mi se ntmpla sa fiu deprimat, sa ma simt nefericit.199.mi place att de mult sa stau de vorba cu oamenii, nct folosesc orice prilej pentru a discuta cu persoane necunoscute.200. Sunt sensibil la jigniri.201.Dimineata, cnd ma scol, sunt adesea att de bine dispus, nct ncep sa fluier sau sa cnt.202. Cnd trebuie sa iau o hotarre importanta, chiar si dupa o chibzuiala ndelungata ma simt tot nesigur.203. ntr-o disputa nclin sa vorbesc mai tare ca de obicei.204.Nu-mi pasa daca se rde de mine.205.Uneori cred ca nu sunt bun de nimic.206.Ma nelinisteste ce ar putea sa gndeasca altii despre mine.207.Trec destul de usor peste deceptii.208. Deseori, mi musc buzele sau mi rod unghiile.209.Prefer sa cedez ntr-o problema sau alta, dect sa intru n discutii.210. mi amintesc ca odata am fost att de furios, nct am apucat primul obiect la ndemna si l-am spart sau l-am rupt.211. Cel mai fericit ma simt atunci cnd sunt singur.212. Cteodata mi-e dor de ceva emotionant.

V RUGM S VERIFICAI DAC AI RSPUNS LA TOATE NTREBRILE !Inventarul de personalitate Freiburg (F.P.I.)

Descrierea probei:Inventarul de personalitate Freiburg elaborat de H. Selg, Y. Fahrenberg si R. Hempel este un chestionar multifazic construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic si unul extras din nosologia psihiatrica. El se poate utiliza att n domeniul clinic ct si n cel neclinic.Prin dimensiunile sale si parametrii pe care-i vizeaza, testul evidentiaza att aspecte ale personalitatii normale, ct si aspecte patologice. Totusi, este construit astfel nct sa poata diagnostica, n primul rnd, persoanele sanatoase, fara tulburari psihosomatice. Numai scorurile mari la scalele clinice justifica atentia speciala fata de subiectii n cauza, pentru a li se recomanda un examen de stricta specialitate.Testul de personalitate FPI contine 212 itemi grupati n 9 scale la care, pentru a obtine o imagine ct mai completa a personalitatii celui investigat, autorii au mai adaugat nca 3 scale suplimentare. Astfel, testul FPI pune n evidenta, prin cele 12 scale de care dispune, tot attea nsusiri de personalitate si anume: NERVOZITATEA, AGRESIVITATEA, DEPRESIVITATEA, EXCITABILITATEA, SOCIABILITATEA, CALMUL, TENDINA DE DOMINARE, INHIBIIA, FIREA DESCHIS, EXTROVERSIA - INTROVERSIA, LABILITATEA EMOIONAL si MASCULINITATEA - FEMINITATEA.Conceptia si construirea testului FPI permite utilizarea lui la o gama larga de subiecti, de la 15 la 80 de ani, barbati si femei, putndu-se administra individului sau n grup, fara limita de timp (n mod normal, completarea chestionarului dureaza n jur de 40 de minute). Chestionarul se administreaza persoanelor care au un nivel educational si dezvoltare intelectuala medie, capabile sa nteleaga semnificatia itemilor. Pentru corectarea foilor de raspuns se utilizeaza un set de grile sau calculatorul. De asemenea, testul FPI este constituit pe baza de doua raspunsuri posibile : DA sau NU.

Descrierea scalelor

Scala N1 - NERVOZITATE (SOMATIZARE) - cuprinde 34 de itemi, dupa cum urmeaza:- 33 itemi cu raspuns semnificativ DA : 8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54, 63, 67, 79, 80, 81, 104, 110, 112, 116, 126, 127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197 ;- 1 item cu raspuns semnificativ NU : 91.Scala N-1 pune n evidenta prezenta sau absenta unor tulburari psihosomatice. (Tensiunea nervoasa se poate exprima att la nivelul conduitei, ct si n plan somatic. Ca o consecinta a interdependentei dintre psihic si somatic, tensiunea psihica poate declansa raspunsuri ale ntregului organism, determinnd modificari ale functiilor fiziologice care, n timp, se pot stabiliza si organiza n tablouri patologice.) Valorile ridicate semnifica prezenta unor acuze somatice, motorii sau neurovegetative (circulatorii, respiratorii, digestive, etc.); disconfort psihosomatic (tulburari de somn, dureri, stari generale proaste, fatigabilitate dusa uneori pna la senzatia de epuizare, neliniste, iritabilitate, meteoropatie). Se poate constata, de asemenea, o somatizare puternica a afectelor, starile de iritatie afectiva sunt nsotite de tulburari vegetative si musculare secundare.Valorile scazute semnifica manifestari psihosomatice minore sau accidentale, rezonanta emotionala moderata nsotita de reactii somatice nscrise n limite normale.

Scala A2 - AGRESIVITATE - cuprinde 26 de itemi, dupa cum urmeaza :

- 24 itemi cu raspuns semnificativ DA : 18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 94, 95, 96, 114, 123, 128, 139, 145, 165, 169, 171, 182, 192, 208, 212.- 2 itemi cu raspuns semnificativ NU : 119, 185.Valorile ridicate indica comportamente manifeste sau predispozitie spre acte spontane de agresiune fizica, verbala sau imaginativa. Individul reactioneaza afectiv ntr-o maniera brutala fata de oameni, animale si universul obiectual. Comportamental, persoana este impulsiva, nestapnita, sadica uneori, se bucura de raul altora, face glume grosolane sau lipsite de sens (gratuite), se amuza de glume puerile. Structural, individul este nelinistit, cu pregnanta nevoie de schimbare, sete de aventura, uneori cu tendinte spre exaltare (bucurie exacerbata, exploziva). Lipsa autocontrolului si imaturitatea emotionale i sunt deasemenea caracteristice.Valorile scazute indica o tendinta redusa spre agresiune, stapnire de sine, comportare stabila, controlata si rationala. Individul este linistit, ponderat si echilibrat n relatiile cu ceilalti.

Scala D3 - DEPRESIE - cuprinde 28 de itemi, dupa cum urmeaza:- 27 itemi cu raspuns semnificativ DA : 6, 30, 39, 41, 52, 55, 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130, 138, 140, 147, 152, 157, 158, 164, 177, 187, 189, 193, 205, 206 ;- 1 item cu raspuns semnificativ NU : 178.Scala D-3 exprima indispozitia sau fluctuanta mare a dispozitiei, nesiguranta de sine, n opozitie cu multumirea si siguranta de sine.Valorile ridicate la aceasta scala indica stari frecvente si accentuate de proasta dispozitie generala (uneori chiar depresive), stari tensionale, dispozitie pesimista. Subiectii cu valori ridicate sunt persoane n general prost dispuse, fara vitalitate, epuizabile, n parte iritabile - n parte apatice. Subiectii se mai caracterizeaza prin: anxietate (sentimentul unui pericol iminent dar nedefinit, care planeaza amenintator asupra lor sau asupra celor apropiati); singuratate (pe care desi o constientizeaza si o resimt n mod negativ, nu o pot depasi, sau fata de care se resemneaza acceptnd-o n mod deliberat); putere de concentrare redusa asupra realitatii imediate (persoana fiind preocupata de propriile probleme carora nu le gaseste nsa solutii adecvate de rezolvare, chinuita de gnduri inutile, sau visnd cu ochii deschisi la solutii imposibile, utopice); complexe de inferioritate (datorate vesnicelor probleme asupra carora mediteaza mult si ineficient fara nsa a actiona). Pe fondul acestora persoana poate manifesta reprosuri si sentimente de culpabilitate, autoacuzare si autoagresiune.Valorile scazute semnifica o dispozitie echilibrata, relaxare, optimism, griji putine, raport emotional bun cu ceilalti, capacitate de concentrare si stapnire de sine, multumire de propria soarta. Persoana are sentimentul ca este capabila sa-si croiasca drum n viata.

Scala E4 - EXCITABILITATE - este formata din 20 de itemi, dupa cum urmeaza :

- 19 itemi cu raspuns semnificativ DA : 11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162, 163, 175, 191, 194, 200, 203, 210 ;- 1 item cu raspuns semnificativ NU : 61.Valorile ridicate la aceasta scala exprima stari de iritabilitate, tensiune, susceptibilitate si emotivitate, toleranta redusa la frustrare (subiectul se simte deranjat, tulburat chiar de dificultati banale), nerabdare si neliniste. Persoanele care obtin valori ridicate la aceasta scala sunt irascibile, se supara si se nfurie cu usurinta devenind amenintatoare (spun vorbe necugetate) sau chiar agresive. Ele dispun de afecte violente pe care si le inhiba prea putin.Valori scazute indica impulsivitate redusa, calm, eventual apatie, stapnire emotionala si toleranta ridicata la frustrare.

Scala S5 - SOCIABILITATE - contine 28 de itemi, dupa cum urmeaza :- 12 itemi cu raspuns semnificativ DA : 26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 199 ;- 16 itemi cu raspuns semnificativ NU : 3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176, 180, 188, 211;Valorile ridicate la aceasta scala evidentiaza dorinta si capacitatea de a stabili contacte, relatii, prietenii, ca si posibilitatea de a le ntretine. Subiectul manifesta vioiciune, spirit intreprinzator, activism, comunicativitate si promptitudine n replici.Valorile scazute exprima dorinta redusa de contacte interpersonale, multumire fata de propria persoana (subiectul si este suficient siesi), preferinta pentru solitudine sau pentru un cerc redus de cunostinte si prieteni. Individul este distant, retras, rezervat, chiar rigid n anumite situatii, taciturn, putin intreprinzator. Valorile ridicate la aceasta scala coreleaza negativ cu valorile mici de la scala I-8 Inhibitie . Aceasta dimensiune S interpretata drept caracter social nu poate fi nsa considerata ca inversul inhibitiei deoarece aici tema principala o constituie dorinta si nevoia de a stabili contacte sociale, n timp ce inhibitia vizeaza capacitatea de a actiona.Scala C6 - CALM - cuprinde 20 de itemi, toti cu raspuns semnificativ DA:- 20 de itemi, toti cu raspuns semnificativ DA 4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204, 207, 209 ;Valorile ridicate la aceasta scala exprima calm si ncredere n sine, capacitatea de a nu se abate de la drumul si obiectivele fixate. Persoanele nu se lasa enervate cu usurinta, nu le plac disputele agresive, sunt rabdatoare, drze, neclintite. Ele prezinta un tonus ridicat, buna dispozitie si optimism, sunt energice si le place sa actioneze repede si eficient.Valorile scazute indica iritabilitate, susceptibilitate, deceptie si suparare. Persoanele care prezinta valori scazute la aceasta scala iau lucrurile prea n serios, sunt mereu ngrijorate, tensionate, pesimiste. Ele pot fi cu usurinta descurajate, deceptionate, deranjate, lezate sau puse ntr-o situatie penibila. n situatii de decizie subiectii prefera sa astepte, ei avnd o adevarata repulsie pentru actiunile pripite, impulsive.

Scala TD 7 - TENDIN DE DOMINARE - cuprinde 20 de itemi, dupa cum urmeaza:- 19 itemi cu raspuns semnificativ DA: 23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 76, 78, 82, 92, 115, 131, 150, 161, 183, 184;- 1 item cu raspuns semnificativ NU: 5.Valorile ridicate exprima o conceptie egocentrica si capacitate de a-si impune interesul propriu, suspiciune si nencredere fata de ceilalti, gndire autoritar-conformista si rigiditate n acceptarea opiniilor celorlalti, judecati morale conventionale. Subiectii manifesta agresivitate n limitele formelor conventionale, acceptate n societate (agresivitate sociala). Valorile scazute arata tact si atitudine ponderata, ntelegere, maleabilitate, atitudine toleranta, judecati morale diferentiate.

Scala I 8 - INHIBIIE - cuprinde 20 de itemi, dupa cum urmeaza:- 15 itemi cu raspuns semnificativ DA: 15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151, 202;- 5 itemi cu raspuns semnificativ NU: 65, 86, 90, 124, 129.Valorile ridicate exprima timiditate, inhibitie n relatiile cu altii (mai ales n colectivitate) mergnd pna la incapacitate de a stabili contacte si comportament anormal n situatiile de relationare. Subiectii ncearca trac si neplaceri fizice naintea anumitor situatii, emotii nsotite de tulburari vegetative (transpiratie, tremuraturi, paloare sau nrosire, balbism, tulburari digestive, contractii sau dureri organice s.a.). Persoanele manifesta o putere de actiune redusa, nesiguranta n luarea unor hotarri, incapacitate de a lupta pentru realizarea celor propuse, spaima sau iritare atunci cnd se simt observati de cineva.Valorile scazute indica dezinvoltura, siguranta de sine, independenta fata de alte persoane, hotarre si capacitate de contacte sociale, disponibilitate pentru actiune, spirit intreprinzator.

Scala FD 9 - FIRE DESCHIS - cuprinde 14 itemi, toti cu raspuns semnificativ DA:- 14 itemi, toti cu raspuns semnificativ DA 12, 47, 66, 83, 97, 101, 109, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195.Scala exprima firea deschisa, autocritica, n opozitie cu firea nchisa, fara sprit autocritic.Valorile ridicate exprima recunoasterea facila de catre persoana a unor defecte si slabiciuni gneral umane, ca un indicator al disponibilitatii ei pentru autocritica, dublata uneori de o atitudine dezinvolta.Valorile scazute indica tendinta spre disimulare si ncercarea de a face impresie buna. Subiectii sunt lipsiti de sinceritate si de spirit autocritic, automultumiti si suficienti, uneori rigizi mental.

Scala E - EXTRAVERSIE-INTROVERSIE - cuprinde 34 de itemi, dupa cum urmeaza:- 24 itemi cu raspuns semnificativ DA: 2, 25, 26, 34, 62, 85, 86, 98, 102, 105, 120, 122, 123, 139, 165, 172, 174, 181, 199;- 5 itemi cu raspuns semnificativ NU: 3, 20, 117, 134, 142.(Itemii scalei E provin din alte scale ale FPI, mai ales din S 5 si A 2).Valorile ridicate indica: sociabilitate, nevoie de contact, voiciune, volubilitate, conduita degajata, placere pentru variatie si divertisment. Persoanele sunt active, ntreprinzatoare, au tendinta de a da tonul si de a domina, lipsite de stapnire si impulsive uneori.Valorile scazute indica nesociabilitate, calm si rezerva, constanta, stapnire de sine, uneori pasivitate, necomunicativitate, spirit putin ntreprinzator.

Scala NLE - LABILITATE EMOIONAL - cuprinde 24 de itemi, dupa cum urmeaza:- 21 itemi cu raspuns semnificativ DA: 30, 41, 52, 55, 56, 89, 103, 113, 138, 140, 152, 155, 157, 159, 163, 164, 168, 175, 189, 194, 200;- 3 itemi cu raspuns semnificativ NU: 61, 99, 106.(Itemii scalei provin din alte scale ale FPI, mai ales din D 3 si E 4).Valorile ridicate indica dispozitie oscilanta sau proasta dispozitie, tristete sau stari preponderent depresive, vulnerabilitate si iritabilitate la frustrare, tensiune interioara permanenta. Indivizii sunt ngrijorati, lipsiti de energie, au tendinta spre meditatie inutila si reverie, traiesc sentimente de vinovatie. Ei au adesea dificultati n a stabili contacte, frecvent se simt gresit ntelesi si nedreptatiti.Valorile scazute exprima dispozitie tonica, stabila si echilibrata, degajare, rabdare, reactii emotionale adaptate mprejurarilor si proportionale cu acestea, stapnire de sine si calm n situatiile dificile, liniste interioara.

Scala M - MASCULINITATE-FEMINITATE - cuprinde 26 de itemi, dupa cum urmeaza;- 12 itemi cu raspuns semnificativ DA: 25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198, 207;- 14 itemi cu raspuns semnificativ NU: 9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 148, 151, 196, 197.Valorile ridicate exprima capacitatea subiectului de a-si afirma comportamentul activ, constiinta de sine, forta de a se impune. Persoana manifesta dispozitie echilibrata, un mod optimist de a fi, disponibilitate de a actiona si spirit intreprinzator. Ea este lipsita de trac si are putine neplaceri fizice sau tulburari psihosomatice.Valorile scazute evidentiaza o atitudine rezervata, timiditate, inhibitie, dispozitie abatuta, descurajare si deznadejde, lipsa de optimism, nencredere n sine, neplaceri fizice si tulburari psihosomatice generale (puls neregulat, ameteli si tulburari circulatorii, sensibilitate la lumina si zgomot, trac, deseori oboseala, epuizare, meteoropatie - sensibilitate la schimbari atmosferice).

Instructajul de aplicare a probei Se indica subiectilor: "Aveti de analizat 212 enunturi. Ele se refera la modalitati de comportare si de manifestare n anumite situatii, precum si la o serie de opinii pe care oricine le poate avea. Cititi cu atentie fiecare enunt si alegeti una din cele doua variante de raspuns: DA sau NU, dupa cum vi se potriveste sau nu continutul respectiv. Daca uneori vi se par potrivite ambele raspunsuri, gnditi-va bine si alegeti numai unul, pe acela care este valabil n cele mai multe cazuri. Varianta de raspuns aleasa o veti marca printr-un X n caseta corespunzatoare din foaia de raspuns. Urmariti n permanenta sa corespunda numarul enuntului la care raspundeti, cu numarul casetei n care marcati acest raspuns.La acest test nu exista raspunsuri corecte sau gresite pentru ca fiecare are dreptul sa se manifeste ntr-un fel propriu si sa aibe parerile sale personale. Daca dupa marcarea unei variante de raspuns vreti sa reveniti asupra ei, puteti face corecturi. Important este sa cititi cu atentie enunturile, sa ntelegeti corect sensul lor si sa raspundeti ct mai sincer. Cnd nu ntelegeti sensul unor cuvinte sau al unor formulari solicitati explicatii chiar pe parcursul desfasurarii probei. Nu lasati nici o ntrebare fara raspuns.n principiu timpul de lucru este nelimitat, adica proba va dura att ct va este necesar pentru a analiza si raspunde la toate cele 212 enunturi. n general nsa, se apreciaza ca 40 de minute va sunt suficiente.ObservatiePsihologul poate cere fiecarui subiect sa noteze pe foaia de raspuns, ora de ncepere a probei si ora la care parcurgerea ei se ncheie, durata calculata a desfasurarii oferind date orientative, suplimentare, despre dinamica activitatii subiectului respectiv (mobilizare n sarcina, rapiditatea deciziei si implicit gradul de autocunoastere - semn al maturitatii, etc).Daca se nregistreaza si timpul de la jumatatea probei (itemul 100), prin compararea duratei celor doua jumatati de proba se pot obtine informatii orientative despre rezistenta subiectului ntr-un regim de lucru care implica atentie concentrata.Timp de lucru Timpul de lucru estimat este de aproximativ 40 minute.Cotare si decizien cadrul fiecarei scale se coteaza cu cte un punct raspunsurile semnificative, iar prin nsumarea lor n cadrul fiecarei scale se obtine nota bruta (NB) a scalei respective. Notele brute ale celor 12 scale se trec n rubricile corespunzatoare din foaia de raspuns. Conform etalonului - anexa nr. 5, notele brute ale scalelor se transforma n note standard corespunzatoare, care se trec de asemenea n foaia de raspuns. Se opereaza cu un sistem de 9 note standard, deci cu stanine.Interpretarea rezultatelor obtinute la inventarul de personalitate FPI tine seama de necesitatea adecvarii probei psihologice la obiectivele impuse de contextul n care ea este utilizata. Testul este un instrument de evaluare complexa, pe multiple planuri a personalitatii. Cnd nsa aceasta evaluare se face n scopul unei selectii, se pot decupa din ansamblul probei acei factori care servesc cel mai bine obiectivelor selectiei respective. Ca urmare, factorii FPI pot fi mpartiti n doua categorii:- factori de decizie - factori implicati n mod direct si specific n adaptarea optima la solicitarile unei activitati performante; acestia intra n structura deciziei (avizul "apt" / "inapt") si sunt: N1 - nervozitate; A 2 - agresivitate; D 3 - depresie; E 4 - excitabilitate; Td 7 - tendinta de dominare; I8 - inhibitie; NLE - labilitate emotionala.- factori orientativi - factori colaterali, nespecifici, care sustin indirect activitatea; acestia au o valoare orientativa participnd la caracterizarea de ansamblu a subiectului si sunt: S5 - sociabilitate; C 6 - calm; Fd 9 - fire deschisa; E - extraversie; M - masculinitate.Selectia factorilor n cele doua categorii s-a facut pe baza relevantei statistice data de analiza indicilor de semnificatie, de corelatiile dintre scalele testului si de validarile cu criterii concurente (cu variabile similare din alte teste de personalitate).Se corecteaza si analizeaza toate scalele testului dar se opereaza diferentiat cu rezultatele obtinute la ele, n functie de cele doua categorii de factori.A) Factori de decizie: N1, A2, D3, E4, Td7, I8, NLE.Sunt factori cu ncarcatura negativa, deci notele brute mari obtinute la ei au semnificatie negativa, ele transformndu-se n stanine mici, deci critice.Staninele 1 si 2 pentru fiecare dintre acesti factori constituie scoruri critice. Stanina 3 pentru fiecare dintre ei reprezinta un scor partial critic, care poate fi compensat (eventual n functie de un anumit nivel mental). Staninele 4, 5, 6, 7, 8, 9 sunt scoruri optime, situate pe o axa valorica de la suficient (stanina 4) pna la foarte bun (stanina 9).Valoarea fiecarui factor considerata separat este insuficienta n luarea deciziei. Interpretarea complexa, de finete, si singura care duce la conturarea unei decizii corecte este data de analiza intercorelatiilor dintre cei 7 factori de decizie. Aceste corelatii evidentiate statistic si validate practic sunt urmatoarele:Factorul N1 - nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice) ale factorilor: D3, E4, I8, NLE;Factorul A2 - nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice) ale factorilor: E4,Td7;Factorul D3 - nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice) ale factorilor: N1, E4, Td7, I8;Factorul E4 - nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice) ale factorilor: N1, A2, D3, Td7, NLE;Factorul Td7 - nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice) ale factorilor: A2, D3, E4, NLE;Factorul I8 - nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice) ale factorilor: N1, D3, NLE;Factorul NLE - nota bruta mare (stanine critice) coreleaza cu notele brute mari (stanine critice) ale factorilor: N1, A2, D3, E4, Td7, I8.n functie de valorile factorilor si de corelatiile dintre ei decizia pentru testul de personalitate se ia dupa cum urmeaza:Situatia 1 - staninele 1 si 2 (scoruri critice)a) cnd unul sau mai multi dintre cei 7 factori de decizie sunt n staninele 1 sau 2 si aceste scoruri critice sunt confirmate prin scoruri de asemenea critice (stanine 1 sau 2) la cel putin unul din factorii cu care ei coreleaza statistic, se formuleaza avizul INAPT STRUCTUR PERSONALITATE.

b Cnd apar n stanine critice 1 sau 2 factori disparati, deci ale caror scoruri critice nu sunt confirmate prin scoruri de asemenea critice (stanine 1 sau 2) la cel putin unul din factorii cu care ei coreleaza statistic, decizia se ia astfel: b1 - daca toti ceilalti factori de decizie se afla n staninele 4, 5, 6, 7, 8, 9, se poate considera ca individul prezinta accentuari disparate, pe care si le controleaza si compenseaza prin potentialul de ansamblu al personalitatii; n consecinta, se formuleaza avizul APT STRUCTUR PERSONALITATE. b2 - daca unul sau mai multi din restul factorilor de decizie sa afla n stanina 3, se decide conform "situatiei 2".Situatia 2 - stanina 3 (scoruri partial critice).c) cnd unul sau mai multi dintre cei 7 factori de decizie se afla n stanina 3 si aceasta valoare partial critica este confirmata prin valori critice sau partial critice (stanine 1, 2, 3) la cel putin unul din factorii cu care el coreleaza statistic, n formularea avizului se va tine seama de nivelul mental; c1 - daca la proba de nivel mental subiectul este n staninele 4, 5, 6, 7, 8, 9, se poate considera ca nivelul mental are resurse pentru a compensa anumite accentuari, vulnerabilitati ale structurii de personalitate; ca urmare, se formuleaza avizul APT STRUCTUR PERSONALITATE. c2 - daca la proba de nivel mental subiectul este n staninele 1, 2, 3, nu se pot pune probleme de compensare; ca urmare, se formuleaza avizul INAPT STRUCTUR PERSONALITATE.d) &nbs 444l1121e p; &nbs 444l1121e p; &nbs 444l1121e p; &nbs 444l1121e p; &nbs 444l1121e p; &nbs 444l1121e p; cnd apar n stanina 3 unul sau mai multi factori disparati, deci ale caror scoruri partial critice nu sunt confirmate de cel putin unul din factorii cu care ei coreleaza statistic, se formuleaza avizul APT STUCTUR PERSONALITATE.Situatia 3 - staninele 4, 5, 6, 7, 8, 9.Cnd toti cei 7 factori de decizie sunt n staninele 4-9, se formuleaza avizul APT STRUCTUR PERSONALITATE.

B. FACTORI ORIENTATIVI: S5, C6, Fd9, E, M.Acestia sunt factori cu semnificatie pozitiva si de aceea cotele mari sunt pozitive si se transforma n stanine mari, iar cotele mici sunt negative si se transforma n stanine mici.Studiile sistematice arata tot mai pregnant faptul ca la acest gen de scale pozitive, desi valorile mari sunt optime, valorile maxime sunt mai degraba critice, ele indicnd o exacerbare anormala a trasaturilor respective: extraversia si sociabilitatea trec n instabilitate emotional-afectiva, calmul maxim n inertie, masculinitatea maxima n voluntarism agresiv, etc.La aceste scale se considera staninele 1 si 9 ca fiind critice, staninele 2 si 3 partial critice, iar staninele 4, 5, 6, 7, 8 ca fiind optime.Factorii orientativi ofera date suplimentare de cunoastere a individului si completeaza imaginea sa printr-o caracterizare mai precisa.