0generarea_suprafetelor__

8/8/2019 0generarea_suprafetelor__

1/24

Gr. Sc. Aeronautic

Henri Coanda

Generarea suprafetelorGenerarea suprafetelor

Prof. ing. Gica Nechifor


2/24

CUPRINSCUPRINS

Notiunigeneraleprivindcinematicagenerarii suprafetelor

Notiunigenerale

Miscarinecesarelagenerarea suprafetelor

realeprinaschiereGenerareasuprafetelorrealeprin aschiereSculeaschietoare elementeconstructivesigeometricealesculeloraschietoare

Formareaaschiei,tipurideaschii,elementeleaschiei


3/24

Notiuni generale

Suprafetele, din punct de vedere al generarii lor,pot fi suprafete geometrice (teoretice) si suprafete

reale (prelucrate), ce apartin in mod real pieselor

materiale.

Obtinerea suprafetelor geometrice reprezintagenerarea teoretica a acestora, in timp ce realizarea

suprafetelor prelucrate constituie o actiune concreta

de generare a lor prin aschiere pe masini unelte, si

este denumita generarea suprafetelor reale.

O suprafata geometricapoate fi generata teoretic de

o curba ce se deplaseaza in spatiu dupa o lege

anumita, schimbandu si sau nu forma.


4/24

Notiuni generale privindNotiuni generale privind

cinematica generarii suprafetelorcinematica generarii suprafetelor

Curba care seCurba care se

deplaseaza si caredeplaseaza si care

genereaza suprafatagenereaza suprafataeste denumitaeste denumitageneratoare(G),generatoare(G), iariar

traiectoria descrisa detraiectoria descrisa de

un punct oarecare alun punct oarecare alei M in timpulei M in timpul

deplasarii estedeplasarii este

denumitadenumita

directoare(D)directoare(D)


5/24

Notiuni generale privindcinematica generarii

suprafetelor Suprafata S astfel generata este loculgeometric al pozitiilor succesive alegeneratoarei G, in timpul miscarii dealungul traiectoriei directoarei D.

Spre deosebire de suprafetelegeometrice (teoretice), suprafetele pieselorsunt suprafete reale si finite, cu dimensiuniin diferite directii, avand insa forme identicecu formele suprafetelor geometricecorespunzatoare.

i i l


6/24

Notiuni generaleNotiuni generale

privindprivind cinematicacinematica

generarii suprafetelorgenerarii suprafetelor

Procedeul tehnologic de generare prinProcedeul tehnologic de generare prinaschiere, prin care se genereaza suprafeteleaschiere, prin care se genereaza suprafetele

prelucrate (reale) pe masinile unelte impuneprelucrate (reale) pe masinile unelte impune

existenta unei miscari relative intreexistenta unei miscari relative intre taisul sculeitaisul sculeiaschietoareaschietoare sisipiesa semifabricat.piesa semifabricat.

Avand in vedere cerinta principiului de generare aAvand in vedere cerinta principiului de generare asuprafetelor reale pe masini unelte, ce consta insuprafetelor reale pe masini unelte, ce consta in

necesitatea existentei miscarii genratoarei in lungulnecesitatea existentei miscarii genratoarei in lunguldirectoarei,rezulta ca aceasta miscare reprezintadirectoarei,rezulta ca aceasta miscare reprezintatocma miscarea taisului sculei in lungul traiectorieitocma miscarea taisului sculei in lungul traiectoriei

directoarei.directoarei.


7/24

Notiuni generale privindcinematica generarii suprafetelor

In cazul general algenerarii suprafetelor reale pemasinile unelte, muchiaaschietoare a taisului sculei degenerare materializeaza, pe o

anumita lungime a sa,oportiune elementara a curbeigeneratoare a suprafetei .

Aceasta portiune amuchiei aschietoare constituieelementul generator al

suprafetei reale (prelucrate),denumita generatoareelementara,G

E.

Generatoarea elementaraGeneratoarea elementara


8/24

Notiuni generale privindcinematica generarii

suprafetelor

Ea reprezinta portiunea abc din intreaga muchieaschietoare AB a sculei, punctele a,b,c fiinddeterminate de marimea deplasarii sculei s,denumita avans si, respectiv de marimeaadancimii adaosului de prelucrare, Ap.

Realizarea intregii curbe generatoare G seobtine de generatoarea elementara GE, prindeplasarea cu viteza Vg. In cazurile degenerare a suprafetelor reale (prelucrate) prinprocedeele de frezare si rectificare, ce se vor

considera particulare cazului general,directoarea D se realizeaza intr un modparticular de catre un alt element generator alsuprafetei denumitdirectoare elementara, DE


9/24

Directoare elementaraDirectoare elementara


10/24

Notiuni generale privind cinematica

generarii suprafetelor

Deoarece la bazaconstructiei si geometrieipartii active a sculelor

aschietoare sta constructiasi geometria partii active acutitului simplu,schema degenerare a unei suprafeterealeoarecare,corespunzatoarecazului general,poate ficonsiderata cea prezentatain


11/24

Notiuni generale privindcinematica generarii suprafetelor

Masinile unelte trebuie sa permita realizareasimultana a fiecarei miscari in scopul generariiunei suprafete reale (prelucrate) de o forma data,

deci, implicit ele trebuie sa permita realizareamiscarilor impuse de legile cazului respectiv degenerare, ale caror traiectorii reprezintamaterializarea practica a celor doua curbenecesare in generare.


12/24

Miscari necesare la generareasuprafetelor reale prin aschiere

Dupa cum s-a vazut, generarea suprafetelor reale(prelucrate) necesita o miscare relativa intre scula aschietoare

(taisul sculei) si piesa semifabricat) .

Miscarile necesare la generarea suprafetelor sunt: miscariprincipale si miscari de avans.

Miscarea I a sculei aschietoare (exemplu:mortezare,frezare) sau a piesei semifabricat(exemplu:strunjire),

in vederea generarii suprafetelor reale, se numeste miscareaprincipala de aschiere.

Miscarea principala poate fi:

- de rotatie (in cazul strunjirii frezarii gauririi);

- de translatie (in cazul rabotarii brosarii, mortezarii).


13/24


14/24


Pe langa miscarea principala de aschiere estenecesara o miscare de avans II; aceasta miscarepoate fi executata de scula aschietoare (lastrunjire, rabotare pe masina de rabotat

longitudinal) sau de piesa - semifabricat (lafrezare, la masini de mortezat).

In timpul generarii suprafetelor, scula inlaturaadaosul de prelucrare de pe suprafata de aschiat3 a piesei semifabricat.


15/24


Suprafata 1 de pe care se

indeparteaza aschiile se numestesuprafata de aschiere, iar suprafata 2

rezultata in urma prelucrarii se numeste

suprafata aschiata.


16/24

Scule aschietoare elementeconstructive si geometrice ale

sculelor aschietoare

In procesul de prelucrare, scula aschietoarese fixeaza pe masina unealta direct sau prinintermediul port sculelor. Dupa modul de utilizarein practica sculele aschietoare pot fi:

- de strunjit- de rabotat -

- de frezat

- de brosat, etc.


17/24

Scule aschietoareScule aschietoare


18/24



Din punct de vedere constructiv, orice scula aschietoare secompune din doua parti, si anume:

- o parte de fixare A, numita si corpul sculei;

- o parte activa B, numita si capul sculei.

Pentru aschiere, partea activa trebuie sa aiba o formaspecifica schemei de aschiere, pe care o asigura elementelesale constructive si geometrice care sunt: fete, taisuri si fatete.

Se disting urmatoarele:

fete, taisuri si fatete:

- fata de degajare I, care executa asupra stratului de material deaschiat forta necesara procesului de formare a aschiei si careserveste apoi ca plan de alunecare pentru eliminarea acesteia;

- fata principala de asezare II, orientata in procesul de aschierespre suprafata de aschiere;


19/24



- fata secundara de asezare III, orientata spre suprafataaschiata a piesei;

- taisul principal 1,care participa direct la formarea aschiei sirezulta din intersectia fetelor I si II;

- taisul secundar sau netezitor 2, format de intersectia fetelor I siIII;

- fateta f, formata prin taierea fetelor de asezare si degajare invecinatatea taisurilor, cu rolul de a da taisului o rezistenta maimare si de a micsora frecarile intre scula, aschie si piesa.

Unghiurilepartii active.

Pentru a face o prezentare generala a principalelorunghiuri ale partii active a unei scule aschietoare se tine cont side analogia care exista intre partea activa a unei scule cu ofrecventa mare de utilizare (ex: cutit) si dintii altor sculeaschietoare (ex: freza, burghiu, tarod)


20/24

Scule aschietoare cu frecventa mare deScule aschietoare cu frecventa mare de

utilizareutilizare


21/24

- Scula aschietoare


22/24

Formarea aschiei, tipuri deaschii, elementele aschiei

Aschiase formeaza si se detaseaza prin

alunecare pe fata de degajare a sculei si ca urmare a

formei geometrice de pana a partii active a sculei,

definita de unghiurile acesteia ( ,, ).


23/24

Formarea aschiei, tipuri de aschii,elementele aschiei

b)Tipuri de aschii

Dupa forma lor, aschiile pot fi:

- de rupere care se obtin, de regula, la prelucrarea materialelorfragile, ca: bronzul ,fonta etc.

- de forfecare sau de fragmentare care se prezinta sub formaunor elemente unite intre ele, avand o suprafata zimtata pepartea cocava a aschiei. Se obtin la prelucrarea metalelordure si semidure.

- continue sau de curgere ce se obtin la prelucrarea otelurilormoi, alamelor, etc.


24/24

0generarea_suprafetelor__

Documents

Transcript of 0generarea_suprafetelor__