07-08 Perspectiva Peisajului

7/28/2019 07-08 Perspectiva Peisajului

1/131

anul III / 2010- 2011 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

ArhitecturaContext Peisaj

arh. Horia Marinescu

curs 7-8: din perspectiva peisajului


2/131


contextproiect: obiect-sit; obiect-oras;context la scara mare;

strategii: proiect urban

problema contextui la diferite scari

reluam de anul trecut:


3/131


reluam de anul trecut:din perspectiva contextului:

O1 context

O2 context in arhitecturaO3 atitudinea contextuala in teorie si proiect:

potentialul expresiv/estetic in proiect

O4 orasul: context al arhitecturiiO5 contextualism: Collage City si dupaO6 orasul context in proiect: de la limbaj la strategiiO7 orasul societatii contemporane: schimarile epocii

postindustriale;O8 noua problematica, noi teoretizari; ex. arhitectura ca

generator al urbanitatii

O9 noi fenomene urbane; contextul la scara mare; abordari la

scara mare


4/131


contextconceptul actual de peisajteorie si proiect

problema contextui la diferite scari

De citit:2-3-AMZ, Breviar, Perspectiva contextuala

2-3-a_Ioana_Tudora-Peisaj2-3-b_Michel Corajoud_comment-je-fais

2-3-c_Michel Corajoud_grand-prix

Articolele despre peisaj din ACUM 1,2,3, Dosare Bucurestene


5/131

CONCEPTUL ACTUAL DE PEISAJ CA ALTERNATIVA

DIN BREVIARUL DE CURS:

A - conceptul de peisaj si arhitectura peisajuluipeisaj; arhitectura peisajului; land-arch, peisaj/arhitectura/urbanism; peisaj operativ; strategie deteritoriu/peisaj

B - ponderea crescuta a arhitecturii peisajului n proiectul contemporanCriza teritoriului din perspectiva peisajului:

schimbarea relatiei bipolare oras-teritoriu rural; a treia stare a teritoriului, de la suburbii larurban; criza peisajului ca obiect de contemplatie estetica; criza profesionalaPromisiuni:

noi referinte: ecologia/dezvoltarea durabila si land-Art; arta peisajului ca recurs la

inocenta; peisajul ca spatiu public; spatiul public ca peisaj

C - arhitectura peisajului ca largire a abordarii contextualeprimatul sitului fata de program; proiectul de peisaj ca oconversatie cu situlD in loc de concluzie care ar putea fi si motto

aceste note de curs au folosit, in principal ca bibliografie: Sbastien Marot, Lalternative du paysage;Jacques Lucan,Lirresistible ascension des paysagistes;Jacques Carlon & Linda Leblanc, Paysage introduction; Giles Clement, Le jardin

renvoie une reprsentation du monde, do son succes, din Pierre von Meiss, Tmoignage dun enseignementnr. 4:Larchitecture du paysage textes choisis, EPFL, 2002; Rosario Assunto, Peisajul si estetica; Plesu, Andrei, Peisaj

si melancolie;Merlin&Choay, DICTIONNAIRE DE LURBANISME ET DE LAMENAGEMENT; *** METAPOLISDICTIONARY OF ADVANCED ARCHITECTURE, e.a.

anul III / 2007-08 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE


6/131


Indiferent de dezbaterea teoretica in jurul acestei notiuni si de ambiguitatile ei, se pot desprinde citevaacceptiuni (curente), care nu se exclud, ci se completeaza.Astfel, peisajulpoate fi inteles:

1. ca ansamblu de elemente si forte care structureaza sau divid un sit si mprejurimile lui;2. ca amestec de natura si cultura, obiect al contemplatiei estetice;3. ca o realitate care nu exista dect prin experienta vizuala si prin constiinta relatiilor noastre cunatura.

Este folosit si definit din multe perspective:-Peisajul geografilor

-Peisajul ecologilor si ecologia peisajului

-Peisajul in visual artistilor-Peisajul in situ, peisajul peisagistilor-Peisajul arhitectilor

-Peisajul urbanistilor-Peisajul antropologilor si etnologilor

-Peisajul sociologilor

Dupa Ioana Tudora, La curte.Gradina, cartier si peisaj urban in Bucuresti(teza doctorat, 2008)


7/131


Literal, este o intindere de pamant care se prezinta unui observator. Termenul estefolosit si de anumite scoli de geografie pentru a desemna sintetic mediul natural,obiect al unei geografii fizice globale.

Peisajul apare ca notiune in franceza (paysage), legat de un gen pictural, deci legatde reprezentarea naturii.

Scoala pictorilor peisagisti a stat la originea miscarii englezesti de landscape, care ainceput imediat sa se intereseze de vastele spatii din jurul marilor rezidente nobiliare.

Ideea de peisaj trimite deci la modul in care omul isi reprezenta ceea ce il inconjoara:reprezentare obiectiva (asa cum o gasim in analiza peisagistilor englezi ai secolelor alXVIII-lea si al XIX-lea), dar si reprezentare subiectiva, influentata de imaginarulcolectiv.


8/131


Kuo-Hsi, 1070 Hasegawa Tohaku, 1593

Giotto di Bondone, 1306-11 Claude Lorrain 1682

Panorama de ru, copie de sec 15 dupa un original de sec.12


9/131


El Greco, 1596 John Constable 1821

Joachim Patinir, 1515 Jan van Goyen 1635 Rembrandt mijloc 1638


10/131


Giotto di Bondone, 1306-11 Claude Lorrain 1682

BARBIZON, lauberge Ganne


11/131


Reprezentarile au jucat un rol important in istoria gradinilor, apoi a spatiilor verzi:gradini chinezesti, japoneze, persane, arabe.

Dar principalele referinte occidentale au fost succesiv:

- gradina toscana (in terase succesive, pentru a se apropia de perfectiunea ideala,Paradisul),- gradina franceza (decorul unei serbari permanente, cu desen geometric) si- gradina engleza (unde drumurile sinuoase se deschid catre perspective naturalecreate de peisagisti).

Mai tarziu, logica functionala incepe sa prevaleze: logica parcurilor si gradinilor din prima jumatate asecolului al XX-lea pana prin anii 1970, urmarea principiul zonificarii verzi: spatii verzi, planuri de apa,suprafete de joc etc.


12/131


Odata cu declinul functionalismului, tendinta actuala se va indrepta catre a redapeisagistilor, gradinilor si altor tipuri de amenajari [chestiuni uitate, n.n.]: umbra, misterul,complexitatea, intimitatea, care devin cuvinte cheie ale noilor abordari,in care gradina, promenada, drumul, poteca etc., inlocuiesc zonelesi spatiile verzi(notiuni

abstracte, nediferentiate si reductive, tinind de teoria orasului functionalist, n.n.).De aici rezulta si o redescoperire a plantelor [mai ales cele locale, neglijate prin

introducerea plantelor decorative exotice] si o mai mare bogatie a utilizarii lor.De la un anumit moment, variabil de la tara la tara, peisajul (si tot ceea ce inseamna

calitatile lui) incepe sa fie protejat si reglementat juridic ca atare (prin diverse tipuri dereglementari urbane, acte legislative nationale si conventii europene), sub diversele sale forme,

de la gradini si spatii publice plantate, pina la mari suprafete si peisaje culturale).[Dupa MERLIN,Pierre; CHOAY,Francoise Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement, PUF, 2000]


13/131


dupa Rosario Assunto (filozof si istoric al artei):(Peisajul si estetica, publicata in 1973, una dintre cele mai complete pledoarii pentru valorizarea peisajului ca dimensiuneesentiala a trairii noastre)

peisajul e o realitate la definirea careia participa deopotriva natura si spirituluman.

- Peisajul este mai mult dect numai spatiu, este un spatiu care accede la conditia de obiect alexperientei sensibile si estetice, nu un obiect n spatiu

- Peisajul este n acelasi timp si o cristalizare a duratei lungi, a istoriei.- Gradina este un model ideal, o constructie intelectuala, care expliciteaza relatiile de armoniecare trebuie sa poata fi percepute ntr-un peisaj, pentru ca acesta sa poata capata o valoare

estetica.


14/131


peisajul e o realitate la definirea careia participa deopotriva natura si spiritul uman;un spatiu care accede la conditia de obiect al experientei sensibile si estetice;reprezentare care spune despre relatia noastra cu natura.

Din La Dame a la licorne, Fotografie: Horia Marinescu


15/131


Din interiorul castelului Laudon - Austria

peisajul e o realitate la definirea careia participa deopotriva natura si spiritul uman;un spatiu care accede la conditia de obiect al experientei sensibile si estetice;reprezentare care spune despre relatia noastra cu natura.


16/131


Aducerea in discutia de specialitate a notiunii de PEISAJ (cu incepere din anii 1960-70, ani de cotitura ingindirea arhitectura) si interpretarile diverse care se tes in jurul ei in dezbaterea contemporana marcheaza

O SCHIMBARE DE ATITUDINE

(1) IN RELATIA OM-NATURA,(va reamintesc despre cele trei tipuri de relatii in termenii Eu-Tu:-cosmologica si religioasa

-simbiotica-utilitara, functionala)

(2) IN MODUL IN CARE NATURA INTRA IN PROIECTUL DE EDIFICARE:- constientizarea unor anumite aspecte problematice carora arhitectii, urbanistii, responsabilii cu edificarea

mediului in general trebuie sa le faca fata;- necesitatea gasirii unor mijloace/modalitati de interventie mai potrivite, mai nuantate decit cele

uzuale pentru a raspunde noilor circumstante.


17/131

anul III / 2007-08 / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

Ideea de peisaj trimite la modul in care omul isi reprezenta ceea ce il inconjoara:reprezentare obiectiva, dar si

reprezentare subiectiva, influentata de imaginarul colectiv.

pot exista mari diferente culturale in perceptie

ex: concursul Great Egyptean Museum


18/131



19/131


2005 - Concursul pentru Great Egyptian Museum


20/131




21/131



pentru mai multe detalii va rugam sa vizitati

http://www.gem.gov.eg/index/arch_competition/index.htm


22/131


2005 - Concursul pentru Great Egyptian MuseumPremiul 1

Shih-Fu Peng, Heneghan.Peng.Architects


23/131


Premiul 2

Coop Himmelblau


2005 C l G E i M


24/131


2005 - Concursul pentru Great Egyptian MuseumPremiul 3

Renato Rizzi

Mentiune / pozitia monumentala

Fabrice Feray

2005 Concursul pentru Great Egyptian Museum


25/131



Mentiuni / cetatea antica

Nuno Morais Monteiro,Joana Henriques Ribeiro,

Carlos Antunes,Desire Pedro

Hector Vigliecca Gani, Luciene Quel

Peter Hanousek, Werner Neuwirth


26/131



Mentiuni / vibratia terenului

Michael Zimmermann,

KSP Engel und Zimmermann, Architekten BDA


27/131



Mentiuni / vibratia terenului

Fernando Pardo Calvo


28/131



Ponlawat BuasriTalik Chalabi, Jaafar Chalabi


29/131



Mentiune /Marele perdant

Manuel Rocha de Aires Mateus

2005 C l t G t E ti M


30/131



A C P


31/131


Este o expresie chiar mai ambigua si mai putin definita dect cea de peisaj(pentru cadenumirea se poate confunda usor cu arta traditionala a gradinilor), dar care reprezinta

incontestabil o tendinta aparte (ca abordare si ca limbaj) in arhitectura actuala, ancorata in siderivata din atitudinea contextuala.

Cartea lui Vittorio Gregotti Territorio e architetturapoate fi considerata un punct de plecare alacestei tendinte, care s-a dezvoltat puternic in ultimele decenii.

arhitectura peisajului


hit t i j l i


32/131


arhitectura peisajuluiTermenul circumscrie foarte larg noile orientari care pun in lucru notiunea de peisaj si patrund inproiectare la toate nivelurile (de la obiect la un mic spatiu urban, de la interventii urbane locale lainterventii teritoriale), asa cum patrund si in discursul de arhitectura.

Din punctul de vedere al arhitecturii peisajului, tocmai ambiguitatea notiuniide peisaj si caracterul ei difuz devin fertile si permit interpretari mai flexibile si mai

nuantate ale diverselor situatii pe care incearca sa le rezolve.

hit t i j l i


33/131


arhitectura peisajuluiincepe sa isi defineasca propriile mijloace de interventie/de lucru (adesea cele lasate in uitare de arhitectisi urbanisti) - mijloace mai blinde si mai putin definitive, lipsite de brutalitatea, autoritatea si ireversibilulcelor obisnuite.

folosirea acestor mijloace se face aparent fara pretentie de durabilitate, dar poate tocmai prin aceasta maidurabile.

acestea sunt mai simple (si adesea mai economice), mai subtile (facind recurs la alte elemente dereferinta, la prima vedere invizibile) si fac apel la o poetica mai delicata si mai ancorata in durata lunga, inelementul natural pe care il valorizeaza mai pregnant: umbra, misterul, complexitatea, intimitateadevincuvinte cheie ale noilor abordari.

face adesea apel la elementul vegetal ca material de lucru / material de constructie, dar nu obligatoriu(exista arhitectura a peisajului complet minerala).

pune in lucru relatia cu situl intr-un mod mai adnc, practic nelimitat in timp si spatiu.

acest tip de depasire a limitelor poate sa faca sa existe proiecte foarte mici, locale, care isi gasescraspunsul la alte scari, poate sa faca sa existe proiecte cu o dezvoltare mai organica si mai flexibila in viitor(sens legat si de ideea de dezvoltarea durabila).

Prin intermediul acestei orientari, gndirea proiectului si interventiaarhitectural-urbanistica imprumuta ceva din organicitatea timpurilor naturale, un

suflu mai suplu si mai delicat, mai putin definitiv si autoritar.

Astazi, forta termenului de peisaj rezida tocmai in implantarea lui puternica in bagajul nostru conceptual. Nu atat cai l i t i d b i t t A t hi b f t f i t d hi b d tii d l


34/131


simplu scenariu, cat mai degraba ca instrument. Aceasta schimbare a fost favorizata de schimbarea de generatii: de la ogeneratie obsedata de relatia dintre arhitectura si oras (orasul fiind vazut ca scena stabila, rezultata din edificare), la ogeneratie mai constienta de noul contract cu natura (o natura epica, hibrida/corcita, manipulata, mai degraba decat onatura domestica si bucolica).

In prima instanta, aceasta a permis asumarea si evaluarea peisajului prin intermediul calitatilor sale spatiale legate deprezenta absentei suprafete de mare intindere, pamnturi, orizonturi, vegetatie, texturi, transparente, plieri etc.

(Manuel Gausa, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar, 2003):


35/131



36/131



37/131




38/131


Mai departe de punerea in lucru a libertatii spatiului-peisaj, apar insa si pozitii mai putin previzibile, cum ar fi straniaalunecare care s-a produs intre categoriile semantice traditionale arhitectura, natura, peisaj ale caror intelesuri tind sase amestece si, prin aceasta, sa devina nenaturale. Noile dinamici se conformeaza vocabularului incipient al unui contracthibrid: LAND si ARCH(LAND-ARCH, ceea ce noi am tradus prin arhitectura peisajului, n.n.) nu este niciodata o altoirebrutala, ci mai degraba o suprapunere a celor doua categorii, straine pna in acest moment.

Constructii care integreaza artificial miscari sau momente ale naturii, in anumite cazuri arhitecturaliznd peisajul(modelindu-l, sectionindu-l, pliindu-l), propunind noi forme topologice (relief, valuri, pliuri, ...); in alte cazuri, facnd peisajin arhitectura (dubind-o, acoperind-o, infasurnd-o), intr-o sinergie ambigua cu natura inconjuratoare.

Este vorba de formule imaginative capabile sa favorizeze acest nou contract cu natura, in care aparenta complice aarhitecturii in sintonie cu peisajul (mai degraba dect integrarea in peisaj) rezida tocmai in capacitatea ei de a incorporasolutii tehnice, plastice, poate nemaiauzite, neinhibate sau nediminuate de prezenta naturii, ci mai degraba stimulate de

posibilitatea de a o incorpora, de a o imboldi, de a o reformula de a o imbogati, mai degraba dect de a o conserva.Pna la urma, noile arhitecturi-peisaj raspund noilor cerinte ale unei societati din ce in ce mai angoasate de freneziageologica a urbanului.

(Manuel Gausa, The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Actar, 2003): LAND-ARCH (ARHITECTURAPEISAJULUIsau ARHITECTURA-PEISAJ)


Mai departe de punerea in lucru a libertatii spatiului-peisaj, apar insa si pozitii mai putin previzibile, cum ar fi stranial d i t t iil ti t diti l hit t t i j l i t l i ti d


39/131


alunecare care s-a produs intre categoriile semantice traditionale arhitectura, natura, peisaj ale caror intelesuri tind sase amestece si, prin aceasta, sa devina nenaturale. Noile dinamici se conformeaza vocabularului incipient al unui contract

hibrid: LAND si ARCH (LAND-ARCH, ceea ce noi am tradus prin arhitectura peisajului, n.n.) nu este niciodata o altoire

brutala, ci mai degraba o suprapunere a celor doua categorii, straine pna in acest moment.

Nu intmplator, ultimul capitol (7) adaugat recent de Kenneth Framptonin Modern Architecture. A Critical History,se intituleaza:

Architecture in the Age og Globalisation: topography, morphology, sustainability, materiality, habitatand civic form. 1975-2007

.

A C P


40/131


A: Arhitectura in/ca peisajB: Arhitectura din peisaj/ arhitectura vegetala

C: Proiectul de peisaj in orasD: Proiectul de peisaj in teritoriu



A Arhitectura in peisaj (impreuna cu peisajul)


41/131


A. Arhitectura in peisaj (impreuna cu peisajul)


42/131


Alvaro Siza: Piscina in Leica de Palmeira


43/131




44/131




45/131


Eduardo Souto de Moura


46/131




47/131



A. Arhitectura in/ca peisaj (creatoare de peisaj)


48/131


FOA (Zaera Polo, Moussavi) Yokohama International Port Terminal, 2002

p j ( p j)


49/131


"Our proposal for the projectstart by declaring the site as anopen public space andproposes to have the roof ofthe building as an open plaza,

continuous with the surface ofYamashita Park as well asAkaranega Park.

The project is then generatedfrom a circulation diagram thataspires to eliminate the linear

structure characteristic of piers,and the directionality of thecirculation.

"We wanted to make a pierwhere you can walk in on acertain path and walk out on a

different path. We developedthis looped diagram, in whichwe were chaining all the partsof the program. Then weassigned to every line of thediagram a surface. We wereinterested in playing with the

ground."



50/131


FOA, Auditorium Prak and Forum for International cultures, Barcelona, 2004

p j ( p j)



51/131


they use a lot of metaphors, their favourites areecological. Each building is like a species grown for aspecific ecosystem, an antidote to homogenisingglobalisation, notes Zaera Polo.In other words, FOA does not stamp one style wherever,whatever. They take root. We territorialise ourselves, tryto become locals in each place, with on-site offices staffedby local talent sniffing out the genius loci.The FOA exhibition at the Institute of Contemporary Arts inLondon in 2004 was structured around a giant genetictree, showing the evolution of their species as the seeds

of ideas take root in particular places.We try to let the building grow by itself, (Zaera Polo), ina riff between the computer a tool like any other and the qualities of the place from the budget to theexact curve of a particular slope.In their scenario, the architect simply edits or conducts

what emerges, no longer playing the heroic artist, but amidwife delivering a latent form, which was buried in thelandscape all along.Its like a winemaker, suggests Zaera Polo. You have agrape. You know that if you go to Chile or Napa Valley aparticular grape will grow in ways that will produce differentflavours.



52/131


A: Arhitectura in/ca peisajB: Arhitectura din peisaj/ arhitectura vegetala




B. Arhitectura din peisaj / arhitectura vegetala


53/131


p j g

Ex.: parcul Andre Citroen, arhitectura vegetala


54/131


Parcul Andre Citroen - 1992arh: Gilles Clement, PatrickBerger (partea N); Jean-PaulViguier, Jean-Francois Jodry,Alain Provost (S)

-amenajat pe locul lasat dedezafectarea in anii 1970 a uzinelorCitroen

-printre putinele gradini parizienecare ating malurile Senei

-un parc futurist, in care vegetatiafuzioneaza cu piatra, sticla si apa


55/131


Proiectul refuza orice caracter figurativ si nu urmareste sa faca un parc in traditia romantica a peisajului langlaise.Incearca mai degraba sa reinnoade traditia parcurilor exotice: 30 000 de specii vegetale au fost aduse de pretutindeni. Elesunt apoi organizate, astfel inct vegetatia sa vorbeasca de la sine despre ea insasi. Din traditia franceza se imprumuta

caracterul mineral, culorile inchise, unghiurile drepte, simetria (canalul si nimfeele); din traditia engleza se regaseste in sere siin gradina in miscare; spatiile mici (gradinile seriale, cea alba si cea neagra) trimit la traditia japoneza.


56/131


57/131


Gradina alba si gradina neagra fac legatura cuorasul si creaza spatii a caror ambiguitate face onuantata tranzitie intre parc si strada.

Ansamblul este punctat de sere (mari si mici) side observatoare celeste, arhitecturi care par inasteptare pe un mare plan vid, ca intr-un tablou

de De Chirico.Serele = elemente majore ale dialogului dintre

arhitectura si vegetatie

Parcul Andre Citroen - 1992


58/131


-omniprezenta apei in parc

-spatiu de joc insolit si fara reguli fixe: un

peristil de apa cu jeturi intermitente

Parcul Andre Citroen - 1992

arhitect ra egetala


59/131


arhitectura vegetala

2006 - Jean Nouvel - Quai Branly, Musee des Arts Premiers



60/131



2006 - Jean Nouvel - Quai Branly, Musee des Arts Premiers


61/131


arhitectura vegetala2006 - Jean Nouvel - Quai Branly, Musee des Arts Premiers



62/131


A: Arhitectura in peisajB: Arhitectura din peisaj/ arhitectura vegetala



Proiectul de peisaj


63/131


de ce ?arhitectura peisajuluiCriza teritoriului din perspectiva peisajului (a se citi din curs)Schimbarea relatiei bipolare traditionale oras-teritoriu rural

Alte tipuri de ocupare a teritoriului (a treia stare a teritoriului): de la suburbii la rurban(a se pune in relatie cu orasul difuz, orasul intre orase, shrinking city etc.)

Criza peisajului ca obiect de contemplare esteticaAssunto dateaza criza peisajului n anii 1960-1970, cnd:

- perspectivele de libertate sunt travestite n ideologiile revolutionare de sorginte marxista

si de ideologiile productiviste si utilitariste numite liberale, care duc la ntarirea domnieinecesitatii practice.- intelectualii proclama oficial moartea artei: de aici, experienta estetica a peisajului nu mai

intra n discutie, pentru ca ea se naste din asemanarea ocazionala a naturii si artei.- nimeni nu mai investeste n apararea valorilor imateriale si a continuturilor ideale.

Criza profesiuniiUn recurs la inocenta: peisagistul nca necompromis fata de esecul urbanistului functionalist

Proiectul de peisaj


64/131


cum ? arhitectura peisajuluiproiectul de peisaj, care incearca sa cultive o cultura comuna aorasului si teritoriului: - incearca sa raspunde acestei stari de criza si varietatii problemelor

care rezulta de aici, pe care incearca sa le articuleze printr-un un proiect de tip nou- propune si testeaza o alta abordare, o alternativa si un complement la

urbanismul stiintific- spera sa introduca o noua moralitate si o noua calitate poetica in interventiile in oras si in

teritoriu.

Cine mi va reda, la Torino, vederea Alpilor nzapeziti pe care Nietzsche iconsidera, n 1888, ntruchiparea sublimului n natura...?

Rosario Assunto (Peisajul si estetica): estetica peisajului reiese din concretizarea n natura si cuajutorul naturii a unei forme care exprima un continut ideal (o idee).

Contemplarea peisajului se alimenteaza din mitul originar al Paradisului, ca regat al libertatii realizate,

al vointei autonome si responsabile, orientata de valori morale ajunse la o armonie.

C. Proiectul de peisaj in oras


65/131


Ex.:

Promenade plantee

diploma Dambovita

diploma Brasov

NY High Line


66/131


1989 - Promenade plante Bastille - Bois de Vincennes

Valorifica (functional, social, ecologic) pentru oras vechea linieferata Paris-Strassbourg, dezafectata.

Urmarind traseul fostei cai ferate, promenada traverseaza, nviaduct, transee sau tunel, pe 4,5 km, o mare varietate de peisaje

urbane, intre Opera Bastille si Bois de Vincennes, iar conceptia ei- foarte simpla - se imbogateste astfel si traieste impreuna cu ele.

Conceptia propune o interesanta reinnoire a traditiei peisagere cudezvoltare lineara: elemente cheie simple si rustice, planatii cudezvoltare moderata si cu inflorire variata, un tratament al solului

continuu si discret, mobilier unitar pe tot parcursul

Philippe Mathieux, arhitect

Jacques Vergely, peisagist

1989 P d l B ill B i d Vi


67/131



1989 P d l t B till B i d Vi


68/131



1989 P d l t B till B i d Vi


69/131



1989 Promenade plante Bastille Bois de Vincennes


70/131


Pentru ce am putea face in Bucuresti, a se citidin ACUM 2, articolele despre reteaua verde si

despre zonele industriale dezafectate (I. Tudora& colaboratori) vezi C. anexe




71/131


2006 - Repenser le centre ville de Bucarest avec un lment fdrateur , la rivire DambovitaDiploma Oliviane Dupont, Camille Petit - ENSAPLV, Paris



72/131


2006Repenser le centre ville de Bucarestavec un lment fdrateurla rivire Dambovita

diploma Oliviane Dupont, Camille PetitENSAPLV, Paris



73/131



2006 - Repenser le centre ville de Bucarest avec un lment fdrateur , la rivire DambovitaDiploma Oliviane Dupont Camille Petit - ENSAPLV Paris


74/131


Diploma Oliviane Dupont, Camille Petit - ENSAPLV, Paris

2006 - Repenser le centre ville de Bucarest avec un lment fdrateur , la rivire DambovitaDiploma Oliviane Dupont Camille Petit - ENSAPLV Paris


75/131


Diploma Oliviane Dupont, Camille Petit ENSAPLV, Paris


76/131





77/131


Diploma Oliviane Dupont, Camille Petit ENSAPLV, Paris



78/131


2004 - Brasov, Parc sportiv Dealul Melcilor


79/131


p

Diploma Dragos Popescu - UAUIM


80/131



81/131




82/131


HIGH LINE, Diller Scofidio+Renfro, New York



83/131




84/131


http://www.thehighline.org/



85/131




86/131




87/131




88/131




89/131


etapizare



90/131


context



91/131


accese



92/131


detalii



93/131


plantare



94/131




95/131




96/131




97/131




98/131




99/131


the HIGHLINE


100/131


the HIGHLINE


101/131


the HIGHLINE


102/131


the HIGHLINE


103/131


the HIGHLINE


104/131


the HIGHLINE


105/131


the HIGHLINE


106/131





107/131


A: Arhitectura in peisajB: Arhitectura din peisaj/ arhitectura vegetala

C: Proiectul de peisaj in oras

D: Proiectul de peisaj in teritoriu


D. Proiectul de peisaj in teritoriu


108/131


Obiectele pot fi mai mult sau mai putin reusite, dar cea mai grava este devastarea teritoriului,ratarea acestei discipline care este utilizarea pamintului, in ciuda stiintei si experientelor

acumulate (...) Asistam la sfirsitul unei ordini a lucrurilor, care poate ca prefigureaza altceva ce nustim inca... si probabil, inevitabil. Dar in imediat, calitatea este marginala si ne gasim in fata unuidezastru.

Alvaro Siza

un proiect de tip nou, care sa poata articula noile tipuri de



109/131


p p , p pprobleme = proiectul de peisaj(incearca sa cultive o culturacomuna a orasului si teritoriului) integrat proiectului urban

Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. DenisLa Plaine St. Denis ... o intreaga istorie a instalarii si a activitatii oamenilor pe acest teritoriu este fondata pe geografia sa

l



110/131


... numele o spune.Ea incepe la Pas de la Chapelle, intre Butte Chaumont si Montmartre, pragul care deschide catre marea Cimpie aFrantei (la Plaine de France), si punctul precis unde meandrele de la Gennevilliers se unduiesc, a fost originea orasuluiSt. Denis. Aici, de demult, converg toate marile axe de comunicatie, si aici ... este si confluenta Senei si a Canalului.

Vasta cimpie fixata pe orizont de coline ... in diverse planuri ...

Michel Corajoud - Proiectul urban La Plaine St. Denis


111/131


Urbanizarea cimpiei afost la inceput oantrepriza usoara ...orizontalitatea,disponibilitatile deteren nu opuneaunicio rezistenta

traseelor libere aleinfrastructurilor,juxtapunerii deconstructii si luari inposesie.

1900,dezvoltarea periferiei industriale


112/131


2001, reluarea unei gndiri globale asupra teritoriului dintre Paris si periferiile lui


113/131




114/131


Vechiul drum regal avenue de Paris a fost intrerupt in 1960 pentrupasajul in transee a autostrazii A1. Cimpia St. Denis (Plaine St.Denis) este astfel taiata in doua, devastata de zgomot si poluare.



115/131


Mai tirziu, Sena si canalul

au fost cai de apa comodeale caror maluri au fostocupate fara restrictii.Neplacerile traficului detranzit s-au adaugat in finalinghesuielii si tumultului

malurilor.S-a ajuns la momentul ... celal timpului nostru ... in careacumularea de lucruri afacut ca orizontul sa seinchida.

Geografia a fost captata deconfuzia de constructii silucrari, ea este respinsapeste limitele sensibile aleorasului.



116/131


Sintem convinsi ca renasterea Cimpiei se va

Michel Corajoud -Proiectul urban La Plaine St. Denis


117/131


Sintem convinsi ca renasterea Cimpiei se va

face cu pretul redescoperirii peisajului ... loc

al punerii in perspectiva, al interrelatiilor, al

spatiilor deschise si publice. Loc pe care l-am numit orizonturi-peisaje.

Proiectul urban inaugureaza aceasta ambitie

prin modul in care sint organizate studiile pe

care le-am putea compara cu un proiect depeisaj. Ele sint profund preocupate de

context, se adapteaza in permanenta

circumstantelor, propun si reformuleaza fara

intrerupere conditiile spatiale care traduc cel

mai bine exigentele sociale si colective care

le initiaza. Ele dau socoteala despre

realitate, despre existent si prefigureaza un

viitor pentru la Plaine St. Denis.



118/131


Proiectul urban acordamare importanta relatiilortransversale E-V- pentru a lega comuneleriverane cu teritoriul- pentru a rupe logicaradiocentrica a Parisului- pentru a conecta orasele

din nordul primei coroane.

Aceste legaturi noi vor filocuri de fertilitate: conditiioptime pentru vegetatie

printr-un sistem degestiune care mentine lasuprafata si utilizeazaapele pluviale inainte de adeversa prea-plinul incanalizare.

Proiectul urban acorda mare importanta relatiilor transversale E-V- pentru a lega comunele riverane cu teritoriul



119/131


p g- pentru a rupe logica radiocentrica a Parisului,- pentru a conecta orasele din nordul primei coroane.

Aceste legaturi noi vor fi locuri de fertilitate: conditii optime pentru vegetatie printr-un sistem de gestiunecare mentine la suprafata si utilizeaza apele pluviale inainte de a deversa prea-plinul in canalizare.



120/131


Vechiul drum regal avenuede Paris a fost intrerupta in



121/131


de Paris a fost intrerupta in1960 pentru pasajul intransee a autostrazii A1.Cimpia St. Denis (PlaineSt. Denis) este astfel taiatain doua, devastata dezgomot si poluare.In 1970, statul propuneconstruirea Stade deFrance la St. Denis; alesiiorasului cer, inainte deinceperea oricareinegocieri, ca autostrada safie acoperita. Acoperita cu odala suficient de groasaincit sa suporte in acelasitimp oameni si plante, odala capabila sareconstituie solul carefusese practic furat.Recalificarea acestuibulevard joaca un roldecisiv pentru proiectulurban al Cimpiei St. Denis.



122/131



123/131




124/131


Se creaza si oportunitatea de a reinnoi principiul plantatiilor liniare de arbori de-a lungul strazilor

cu mai mare suplete si diversitate.Ele devin astfel o alternativa generoasa la aliniamentele haussanniene.


125/131




126/131




127/131




128/131


La invecinarea, astazi conflictuala, dintre aceste doua lumi (orasul si teritoriul la nivelul

periferiei, al suburbanitatii) care se ignora si se resping, se gaseste locul unde se vordesfasura miine proiectele de reconciliere pe care le doresc.

Michel Corajoud

ArhitecturaContext PeisajCONCEPTUL ACTUAL DE PEISAJ


129/131


IN CHIP DE CONCLUZII CARE AR PUTEA FI SI MOTTO:Trebuie recuperat exercitiul privirii. Trebuie recitit si dezvoltat Goethe. Trebuie reinstituita ambitiaochiului pur al impresionistilor. Lumea se stinge in abuzul de mediere pe care l-a adus cu sinesofisticarea tehnologica. Instrumentele care prelungesc simturile sfirsesc prin a le anemia.Trebuie sa intensificam, fara cirje, experienta senzoriala, sa regasim inocenta ofensiva a lui

Empedocle: ochiul va inceta sa fie o pilnie in care lumea isi toarna dezordonat imaginile, pentru afunctiona ca un tentacul explorator care ii iese in intimpinare, o palpeaza, o gusta, o reaseaza inpropria ei virginitate.

Andrei Plesu, 3 aprilie 1973, in Note, stari, zile, in Dilema veche, nr.104/20-26 ian 2006

Trebuie recuperat exercitiul privirii


130/131


ArhitecturaContext PeisajSUCCES IN SESIUNE!


131/131


07-08 Perspectiva Peisajului

Documents

Transcript of 07-08 Perspectiva Peisajului