CORECT GRESIT Comentarii

"Cit este ceasul?" "Cit aveti ceasul?"

Da, banala si mult folosita intrebare despre timp este de fapt total aiurea. Cum adica "cit am ceasul?". Este o combinatie a intrebarilor "Cit este ceasul?" si "Aveti un ceas?". Eventual si "Aveti ora?"

un baremdoua bareme

 DEX: e permis si 'baremuri' IOOP: e specificat doar pluralul 'bareme'

dus'man 'dusman

Accentul pe prima silaba exista ca regionalism (banuiesc ca in Ardeal). Cel mai interesant lucru este ca 'dusman exista in hindusa! L-am auzit intr-un film indian, dupa care un coleg din India mi l-a confirmat. Cuvintul a calatorit vreo mie de ani si vreo 15 000 km (?) din India pina la noi. Conform DEX-ului insa, noi l-am luat de la turci.

Doua hoteluri. --- DEX specifica si pluralul 'hotele'.

O sofa. Doua sofale. Am vindut sofalele. --- 'Sofa' provine din turca (desi se regasesete si in alte limbi).

...au fost prinsi in flagrant delict...

...au fost prinsi in flagrant... (politia si militia) 'flagrant' este adjectiv ce-o fi ala adjectiv...

in functie de ...functie de...

ceva mai bine:...noi sintem una dintre primele tari din Europa care AU..

...noi sintem una dintre primeletari din Europa care avem...

DE FACUT: Exemplele de fata nu sint foarte bune pentru ca au greseli multiple si initial eu insumi am recomandat ceva gresit!!! Din greseala !! :-) De folosit exemple separate si de eliminat rubrica de fata. 13/5/3

sau, cel mai bine:...tara noastra este una dintre primele tari care AU...

a crea ( a cre-a)CONJUGARE+DESPARTIRE IN SILABE:eu creez (cre-ez)tu creezi (cre-ezi)el creeaza (cre-ea-za)noi cream (cre-am)(cu 'a' de la 'mamaliga')voi creati (cre-ati)ei creeaza (cre-ea-za)---se creeaza (cre-ea-za)---eu am creat ceva (cre-at)el a creatcreind aceasta poezie...(cre-ind)(cu 'i' de la 'inot')creand aceasta poezie...(cre-and)(cu 'a' de la roman)---el va crea---va fi creata o posibilitate...Cum se poate crea un fisier?

a creeaa creianoi creemel va creeaCum se poate creea/creia un fisier?

Cea mai buna metoda este analogia cu "a lucra", care este compus din radacina 'lucr-' si sufixul '-a', la fel cu 'a cre-a'. Conjugarea este usor de retinut astfel: eu lucr-ez --- eu cre-ez el lucr-eaza --- el cre-eaza s.a.m.d.

a curatacuratatsa curate

a curaticuratitsa curete

Aici ar fi nevoie de diacritice, insa cred ca se deduce despre ce cuvinte e vorba.

a face a facea

a popripoprirepoprit

a propriproprireproprita propipropire

sinonim: a pune sub sechestru.

aceeasi aceasi

acelasi acelas

complementeaza Aceste doua carti se complimenteaza reciproc.

Adu creionul! Adu-l!Nu aduce cartea!Condu cu grija!Nu conduce masina asta!Condu-l pe domnul X!

Aduce creionul! Aduce-l!Nu adu cartea!Conduce cu grija!Nu condu masina asta!

Imperativ, persoana a 2-a, singular. Forma negativa e lunga. Valabil pentru mai multe verbe: a duce, a aduce, a conduce. a reduce etc

al douazecileaal treizecilea

al douazecelea

al zecelea al zecilea

alcool (al-co-ol) alcol (al-col)

o alee, doua aleila capatul aleii

aleiela capatul aleieila capatul aleei

Regula de formare a cazului genitiv-dativ: alee-unei alei-aleii (se adauga un 'i' la forma cu 'unei' obtinindu-se forma a 3-a) Exista exceptii: v. subst. 'vie'

alta data:Venim alta data si-ti cumparam jucaria(adica 'venim a doua oara...')

altadata (in loc de 'alta data') Ambele variante ar putea fi corecte, in functie de ce anume vrea sa comunice vorbitorul.

Am citit cartea PE care mi-ai dat-o. Am citit cartea care mi-ai dat-o.

Am instalat o baterie de 120 de amperi-orain masina.

Am instalat o baterie de 120 amperi inmasina.

Nu este o greseala de gramatica, ci una tehnica. Bateria are o anumita cantitate de sarcina electrica care asteapta cu nerabdare sa fie transportata prin fire, de la un pol la altul. Sarcina de masoara in coulombi (C) sau in amperi-ora. O

baterie de 120Ah poate mentine un curent de 120 de amperi timp de o ora, dupa care moare. Sau poate mentine 12 amperi timp de 10 ore, dupa care moare. Produsul dintre intensitatea in amperi si timpul in ore da sarcina electrica a bateriei in amperi inmultiti cu ore (Ah). In mod uzual, pentru aceasta marime se foloseste si 'capacitate', insa este un abuz de limbaj tolerat. Capacitatea este altceva si se masoara in farazi (F). In practica, ca si (unii) oameni, bateriile tin mai mult cind fac pauze lungi si dese :-) In afara de asta, se mai incarca si de la alternator, din mers, tot ca (unii) oameni.

Am mai citit o data ca sa ma conving,adica O (1, UNA) data, nu doua sau trei.Odata, acum 14 ani, am citit o carte.Odata si odata (=cindva).Odata ajunsi acasa...A fost odata...Hai odata!Astept sa vina vara odata.A ajuns odata cu mine.

Am mai citit odata ca sa ma conving.O data, acum 14 ani, am citit o carte.A fost o data...Hai o data!!!Astept sa vina vara o data.A ajuns o data cu mine.

Sinonimul lui 'cindva' este 'odata', scris intr-un cuvint. 'Odata' scris intr-un cuvint mai inseamna si "complet", "in toata puterea cuvintului". Cind se poate pune intrebarea "De cite ori" folosim "o data" (doua cuvinte).

Nu am mincat decit un mar.Am mincat doar un mar.

Nu i-au ramas decit 10 bucati.I-au ramas doar 10 bucati.

Am mincat decit un mar.I-au ramas decit 10 bucati.

Se pare ca trebuie sa traim cu problema asta: in romana exista dubla negatie sau negatie unde parca n-ar trebui. In alte limbi nu. Pina ne hotarim daca e o problema de viata si de moarte, e corect "N-am mincat decit..."

un apostrof, doua apostrofuri apostroafe

bauturi spirtoase bauturi spirtuoase De pe o chitanta.

bu-'te-li-e bu-te-'li-e Din pacate, si eu folosesc varianta gresita.

cartea Marieicartea lui Mariacartea lu' Maria

se intilneste mai putin in scris, insa foarte des in vorbire; este permisa exprimarea cu 'lui' doar la unele nume straine de femei (e.g. Ingrid)

un cartus, doua cartuse cartusuri

Ce-i cu astea aici? Ce-s cu astea aici? dezacord facut din dorinta de a nu face dezacord

Ce este cu astea aici?Ce sint astea?

Ce sint cu astea aici ?

cears,af,cears,afuri

cearceafcearceafe

s, = sh de la sarpe. Verdictul 'gresit' e poate un pic nedrept. IOOP nu mentioneaza cearceaf. DEX-ul recomanda 'cearsaf', cearceaf' este mentionat doar ca varianta. Singura solutie in astfel de cazuri e supunerea la vot :-)

Cei trei muschetari Cei trei mus,chetaricuvintul provine de la muscheta si nu de la mus,chi :-) :-) 's,' inseamna sh de la sarpe

un chibritdoua chibrituri

chibrite Din pacate, vinzatorii din piata se uita lung cind ii intreb de chibrituri...

Citeodata se intimpla sa ninga primavara. Cite o data se intimpla sa ninga primavara.Cite odata se intimpla sa ninga primavara.

citeodata=uneori

clasa a douasprezecea clasa a doisprezecea substantivul 'clasa' este feminin

intiiclasa intia

un colonel, doi colonei coloneli

Conform listei de cheltuieli anexate... Conform listei de cheltuieli anexata...

creare (cre-a-re)crearea (cre-a-rea)crearii (cu 'a' de la 'mamaliga')

creerecreereacreerii

un crenvurs,tdoi crenvurs,ti

cremvurs,ticremvus,ticrenvus,ti

'm'-ul provine probabil de la ideea ca continutul e ca o crema. O fi, insa nu de aici vine cuvintul ci de la cuvintul german Krenwurstchen (cu u cu trema). In germana 'austriaca' 'Kren' inseamna hrean, insa n-as vrea sa ma lansez in studii etimologice...

culoarea verzeidoua verze

culoarea varzeidoua varze

de asemeneadeasemenideasemenea

2 cuvinte. Este 'de asemeni' corect? Sau numai 'de asemenea'?

De cit timp esti aici? Decit timp esti aici?

delincvent delicvent

De mult timp n-am mai fost acolo...Mai demult erau mai multi copaci...

Demult timp n-am mai fost acolo...Mai de mult erau mai multi copaci...

o barza, doua berzedoua barzedoua berzi

Doua bande de hoti.Doua benzi de casetofon.Benzile de unde scurte.

Doua benzi de hoti.Doua bande de casetofon.

In romana avem doua cuvinte separate, in limbile de origine exista doar unul, se pare (fr.bande/ germ Bande).

doua burghie doua burghiuri

doua cabluri doua cable

O chitara.Doua chitare. Doua chitari.

Doua niveluri de tensiune.O nivela, doua nivele (instrument).Un nivel, doua nivele (instrument).

Doua nivele de tensiune.Cuvintul folosit pentru instrumentul de masurat orizontalitatea este fie neutrul nivel (un nivel, doua nivele), fie femininul nivela (o nivela, doua nivele). In rest pluralul este 'niveluri'.

o palm~a, doua palme doua pa~lmi a~ = a de la mamaliga

o plapuma~doua pla~pumi

doua plapume

un rucsacdoua rucsacuri

doua rucsacedoi rucsaci

un vaccindoua vaccinuri

doua vaccine

douazeci doua zeci

o zeama, doua zemuriCuloarea zemii.

Doua zeme.Culoarea zemei.

douazeci si unudouazeci si doi

douazecisiunudouazecisidoi

Draga Marius si OvidiuDraga Marius, draga OvidiuDragii mei Marius si Ovidiu

Dragi Marius si Ovidiu cauza: dorinta de a face acordul!!!

El adopta.Ei vor sa adopte.Ei adopta.

El adopteaza.Ei vor sa adopteze.Ei adopteaza.

englezifrancezi

englejifranceji

Era mai bine inainte. Erea mai bine inainte.

Eu continuu [con-ti-nu-u].Tu continui [con-ti-nui].

Eu continui.

Eu copiez propozitia in caiet.Tu copieziEl copiazaEi copiaza

Eu copii propozitia in caiet.Tu copii.El copie.Ei copie.

eu sughitzel sughitza

eu sughitel sughite

Verbul de baza este 'a sughitza'.

'Faceti liniste.Sa 'facem liniste.

Fa~'ceti liniste!Sa fa~'cem liniste!

Apostroful indica accentul pe silaba care urmeaza. Tilda dupa a indica 'a' de la mamaliga.

Iti place cum arata cladirea?Da, imi place.Iti trimit un pachet

I-ti place cum arata cladirea?Da, i-mi place.I-ti trimit un pachet.

ideea e bunao idee, doua ideiautorul ideii

idea e bunaautorul ideei

regula: idee-unei idei-ideii

erbicid ierbicid

Iti place cum arata cladirea? Iti place cladirea cum arata?

superior, cel mai bun/mare/performant mai superior, cel mai superior

maiou maieu (cititi comentariul)DEX 96 contine 'maieu' insa face trimitere la 'maiou'. Cred ca 'maieu' este o forma mai veche.

Majoritatea lucratorilor A decis sa intre in greva.

Majoritatea lucratorilor au decis sa intre in greva.

Stiu, suna rau pentru multa lume. Insa logica e foarte clara: Cine a decis? Majoritatea a decis. Care majoritate? Cea a lucratorilor.

Cuvintul nu este neaparat gresit, cit strain. DEX'96 are

mersi merci rubrica pentru "mersi", cu s, pe care-l considera totusi frantuzism. Se face trimitere la cuvintul francez 'merci'.

mi-ar placeami-ar place placea, cu 'a' de la 'mamaliga'; greseala seamana cu cea de la

'aparea' Verbul la infinitiv: (a) placea

mic-dejunuri.Dar: "la micul dejun", "Micul dejun a fost bun"

mici-dejunuri ??

nici un, nici una, nici o niciun, niciuna, nicio

nou-nascuti noi-nascuti

Nu ma mai joc!Nu mai joc (jocul asta)!Nu imi mai place. Nu-mi mai place.

Nu mai ma joc!Nu mai imi place.

Intr-adevar este greu de pronuntat varianta intreaga: Nu imi mai place. De ce insa sa inventam o constructie gresita cind exista pur si simplu: Nu-mi mai place , care este chiar MAI SCURT !!!

Scrie mai frumos! Nu scrie urit! Sa scrii frumos. Sa nu scrii urit.

Nu scri urit! (!!??). Sa scri frumos.

Nu-ti face probleme!Nu face asa ceva!

Nu-ti fa probleme!Nu fa asa ceva!

Nu-ti face probleme. Nu-ti fa probleme.

Nu mai vreau.Vreau numai doua.

Numai vreau.Vreau nu mai doua.

O minge, doua mingi. Aruncati mingile!A cazut din cauza unei mingi.

O minge, doua mingii. Da, am auzit asta de prea multe ori. Pluralul 'mingi' se pronunta intr-o silaba.

o tava, doua tavi (cu a de la mamaliga)marimea tavii (cu a de la mamaliga)

o tava, doua tavemarimea tavei

productia de vin a viei productia de vin a viii regula: 'i' de 3 ori interzis exceptie de la regula: alee-unei alei-aleii (v.subst.'alee')

proprietarproprietate

propietarpropietatepoprietar

Rrrrrrr...

propriu propiu

proprie propie

un registru, doua registre registriprovine de la un pseudosistem de operare al calculatoarelor care va disparea in citiva ani :-)

repaus repaos

reziduu rezidu

Sa aiba. Sa aibe. Mai mult in sud.

sa 'fa-cemsa 'fa-ceti

sa fa~-'cemsa fa~-'ceti

tilda = caciulita de la a - = despartire in silabe

Sa fii cuminte! Sa nu fii obraznic!Nu fi obraznic! Fii cuminte!Sa stii ca asa e. Poate ai fi mai multumit asa.

Sa fi cuminte! Sa nu fi obraznic.Nu fii obraznic! Fi cuminte!Sa sti ca asa e. Poate ai fii mai multumit asa.

Doar strainii care vorbesc romana pot fi scuzati (al doilea i e scurt si e greu de auzit).

Sa inveti sa scrii corect! Sa inveti sa scri corect!

Sa stii ca asa e. Sa sti ca asa e. 'i'-ul scurt este uitat de multe ori.

salbatic salbatec (atit pentru forma de substantiv cit si pentru cea de adjectiv)

saptesprezeceoptsprezece

saptisprezeceoptisprezece

greseala intilnita mai ales in pronuntie. Intr-adevar, 'optsprezece' e relativ greu de pronuntat, insa 'saptesprezece' ce are???!!

scena scena pronuntat shcena

Se datoreaza Se datoreste

merita (sa...)nu merita (sa...)

se meritanu se merita

Se uita la ce facem noi.Se uita la noi ca sa vada ce facem.

Se uita la noi ce facem.

serviciuserviciu militara fi de serviciuserviciu bine platita face un serviciuserviciu financiarserviciu de cafea

serviciservici bine platitservici de cafeaservici cu efect

'servici' nu exista!!! Originea latina a cuvintului ('servitium') arata clar cum trebuie sa zicem.

serviciu cu efect

un simptom, doua simptome simptomurisimptoame :-)

Stimate domnuleStimat prieten,Stimat domn,

Acordul. Greseala provine de la 'Stimate domn' (de asemenea gresit).

Stringe gunoaiele de pe jos! Stringe gunoaiele dupa jos! Am auzit-o in Ardeal.

su-biect (despartire in silabe corecta)

su-bi-ect (despartire in silabe gresita)

Temperatura va scadea. Temperatura va scade. (corect e cu a~ de la mamaliga si a la sfirsit, accent pe a doua silaba)

Locaţie: închiriere.

Greşit: Echipamentele au fost depozitate în locaţia Găeşti.

Corect: Echipamentele au fost depozitate în poziţia (amplasamente din localitatea) Găeşti.

Explicaţia: folosirea greşită a cuvântului locaţie pară să fie împrumutarea sensului de poziţie, loc al cuvântului englezesc

location. În limba română nu există acest înţeles al cuvântului, dar sunt altele ce pot exprima foarte bine ideea, aşa cum

este arătat în exemplul de mai sus.

Notă: termenul locaţie a intrat în DEX 2009 (conform Dexonline) şi cu sensul de "un loc anume, precis determinat".

Datorită, graţie, din cauza, din pricina

Greşit: El a murit datorită (graţie) prăbuşirii malului.

Corect: A murit din cauza (din pricina) prăbuşirii malului.

Explicaţie: datorită şi graţie presupun o cauzalitate benefică, aşadar nu pot fi folosite pentru a introduce un eveniment

nefericit.

Din cauza este o formula generică, neutră, care poate fi folosită, în principiu, în toate situaţiile, fie că privesc o

cauzalitate benefică, fie una aducătoare de rău.

Din pricina este folosit pentru a introduce un efect negativ, aşa cum este în exemplul de mai sus.

Punctual

Greşit: Aştept o argumentaţie punctuală.

Corect: Aştept o argumentaţie concretă (la subiect).

În principal

Greşit: Colegii l-au bănuit ca vinovat, în principal, pe Ion.

Corect: Colegii l-au bănuit ca vinovat, în majoritate, pe Ion.

Explicaţie: principal este adjectiv şi trebuie înlocuit cu alte cuvinte potrivite contextului. Sinonime pentru acesta sunt

îndeosebi, mai cu seamă, în esenţă ori în majoritate, folosite potrivit împrejurărilor.

 

A lua cunoştinţă

Greşit: Am luat la cunoştinţă (uneori cunoştiinţă) conţinutul documentului.

Corect: Am luat cunoştinţă de conţinutul documentului.

Explicaţie: Expresia a lua la cunoştinţă nu are sens în limba română şi chiar dacă ea este folosită in extenso, nu capătă

corectitudine prin uzul asiduu. Cât despre cunoştiinţă, cei doi i nu se justifică; acest cuvânt este înrudit cu substantivul

cunoaştere.

Special

Greşit: Acest moment este mai special; întotdeauna mă emoţionează.

Corect: Acest moment este special; întotdeauna mă emoţionează.

Explicaţia: Că ceva este mai special auzim din ce mai des în jurul nostru, de la oameni la momente din viaţa cuiva.

Numai că special are sensul de ieşit din comun, excepţional. Prin urmare, este o greşeală evidentă să se afirme că un

moment este mai excepţional.

Aceeaşi regulă trebuie aplicată şi adjectivului ”deosebit”.

Lucrativ: Care aduce câştig; profitabil, rentabil; folositor, util.

Greşit: Spaţiile lucrative sunt foarte mici în noul sediu.

Corect: Am crezut că jurnalismul este o activitate lucrativă, dar nu este aşa dacă nu simpatizezi cu opiniile politice ale

patronului.

Explicaţie: lucrativ provine din limba franceză (lucratif), unde este intrat din latină (lucrativus). În ambele limbi are sensul

de profitabil. În limba română eroarea apare în urma asocierii de sens cu verbul a lucra.

A servi

Greşit: Am servit masa în oraş cu fiul unui bogătan din Bucureşti, deci sunt cineva!

Corect: Am luat masa în oraş cu fiul unui bogătan din Bucureşti, deci sunt cineva!

Corect: Chelnerul ne-a servit masa, mie şi fiului unui bogătan din Bucureşti, cu o iuţeală nemaipomenită!

Corect: Ne-am servit singuri, pentru că bietul chelner nu mai făcea faţă comenzilor!

Explicaţie: probabil că a servi pare varianta elevată pentru mulţi dintre cei ce-l uzitează. Oricât de banal ar suna, a lua

masa ori, simplu, a mânca, sunt opţiuni de luat în seamă atunci când vreţi să formulaţi opinii ca în varianta greşită de mai

sus.