Prelucrarea Complexa a Tescovinei

Post on 16-Apr-2015

375 views 17 download

Transcript of Prelucrarea Complexa a Tescovinei

Masterand:BOHA IONUT

CLUJ-NAPOCA

2013

Prelucrarea complexa a tescovinei

TESCOVINA reprezintă produsul secundar după zdrobirea

strugurilor, aceasta este constituită din resturile solide separate din: mustuiala nefermentată sau dinvin, mustuiala fermentată, respectiv pieliţe, seminţe, resturi de ciorchini şi must.

Este importantă valorificarea ei din: perspective economice, se obţin cantităţi insemnate de

alcool ecologice, prin valorificarea tescovinei de struguri putem

spune că diminuăm cantităţile de reziduri protejând mediul.

In funcţie de tehnologia folosită, tescovina poate fi:

= dulce (nefermentată), rezultată direct de la presarea strugurilor proaspeţi;

 

= fermentată, rezultată de la presarea boştinei fermentate sau in urma fermentării tescovinei dulciîn timpul depozitării.

 

• După natura soiurilor vinificate, întâlnim două feluri de tescovină:

 1.albă, provenită de la prelucrarea strugurilor albi;

2 roşie, de la vinificaţia în roşu

Compoziţia mecanică şi chimică a tescovinei are legătură strânsă cu natura şi calitatea soiurilor de struguri şi cu modul de obţinere a mustului. Astfel tescovina din zonele calde este totdeauna mai bogată în zaharuri (alcool), şi uneori în tartraţi.

În principiu, tescovina conţine aceleaşi substanţe ca şi strugurii, însă în proporţii diferite.

• Tescovina dulce conţine, pe lângă pieliţe şi seminţe, şi o anumită cantitate de must

• Tescovina fermentată o cantitate relativ redusă de vin şi de precipitate formate din tartraţi, polifenoli, proteine, săruri minerale, substanţe proteice, microorganisme

La procedeele moderne de prelucrare a tescovinei intervin următoarele operaţii:

 

1.extracţia zaharurilor (alcoolului) şi a tartraţilor

 2.precipitarea tartraţilor sub formă de tartrat de calciu;

 3.separarea şi uscarea tartratului de calciu;

 4.fermentarea soluţiei de zaharuri, în cazul tescovinei dulci;

5. recuperarea alcoolului;

 6.uscarea tescovinei utilizate;

7.separarea seminţelor şi a pieliţelor.

Extracţia substanţelor solubile din tescovină se realizează în:

extractoare continue de tipul celor utilizate în industriile extractive, însă construite din materiale antiacide, iar în cazul prelucrării tescovinei fermentate trebuie să fie şi etanşe pentru a preveni pierderile de alcool.

Ca solventi se folosesc:

- apă demineralizată, cu temperatura de circa 600C sau supraîncălzită la circa 1100C, care este ieftină şi necorozivă, însă nu solubilizează tartratul de calciu;

 - soluţie de HCl (pH circa 3) preparată cu apă demineralizată. Deşi

este maiscump ca acidul sulfuric, prezintă următoarele avantaje: la neutralizare se formează CaCl2 solubilă, ce nu impurifică tartratul de calciu; 

 

- soluţie de H2SO4 care nu necesită la preparare apă demineralizată şi estemai ieftină, însă la neutralizare formează CaSO care impurifică tartratul de calciu;

-  soluţiile alcaline, mai puţin corozive, care sunt mai scumpe ca soluţiileacide şi pHul ridicat favorizează infecţiile microbiene şi impurificarea tartratului decalciu cu săruri minerale şi coloizi

Condiţii optime la extracţia tescovinei:

• prelucrarea imediată a tescovinei după operaţia de presare a boştinei;

 •  afânarea tescovinei, astfel ca particulele să aibă dimensiunile de 3-

7 mm; • apa de extracţie trebuie acidulată cu H2SO4 • la pH de circa 3 şi încălzită latemperatura de 75 - 800C; în extractor

temperatura se va menţine la circa 600C;

•  durata procesului de extracţie 40- 50 minute;

 

Condiţii optime la extracţia tescovinei:

• numărul treptelor de extracţie să nu fie mai mic de patru

• viteza de spălare a tescovinei într -un strat de circa 150 mm, care va fi de0,001 - 0,0016 m3 /s·m2şi hidromodul între 0,7- 1;

 

• tescovina epuizată trebuie să conţină maximum 0,7% zaharuri, 0,4%alcool şi 0,15% tartraţi;

 

• în cazul tescovinei dulci, sucul de difuziune trebuie imediat prelucrat dupăuna din schemele: precipitare acid tartric –  fermentare  –  distilare sau fermentare –  distilare – precipitare acid tartric.

 

Metode de prelucrare a tescovinei

• Metoda clasica de prelucrare a tescovinei fermentate

• Metoda simplificata de prelucare a tescovinei dulci

• Metoda de prelucrare a tescovinei dulci cu ajutorul rezervoarelor spălătoare

•  Metoda de prelucrare a tescovinei cu ajutorul pasatricei

Metode de prelucrare a tescovinei

-Metoda Metzner

-Metoda de prelucrare a tescovinei fermentate în flux continuu

-  Metoda de prelucrare a tescovinei dulci

cu instalaţie de rectificare

Modaliţăţi de păstrare a tescovinei

 

Tescovina, poate fi păstrată

• în stare proaspătă

• în stare conservată

Valorificarea tescovineiDatorită componenţilor ei valoroşi,glucide, alcool etilic,

săruri tartriceşi ulei de seminţe, tescovina poate fi valorificată obţinându-se furaje proteice, acid tartric, alcool,ulei alimentar, ulei tehnic, tanin.

Astfel, din 100 kg tescovină se pot obţine circa 3 litri alcool etilic pur,3 kg acid tartric, 4 kg ulei, 1,5 kg tanin, iar reziduul rămas poate constitui un material valoros pentru

furajarea animalelor.

Va multumesc!!!