““Alege un singur stapan…Natura”Alege un singur stapan…Natura”

Parcul National Domogled -Parcul National Domogled -Valea CerneiValea Cernei

    Înfiinţat în anul 1990, având administraţie Înfiinţat în anul 1990, având administraţie proprie începând cu anul 2003, Parcul proprie începând cu anul 2003, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este situat Naţional Domogled-Valea Cernei este situat în sud-vestul României şi se întinde pe în sud-vestul României şi se întinde pe suprafaţa a 3 judeţe: Caraş-Severin, suprafaţa a 3 judeţe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj.Mehedinţi şi Gorj.

    Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află situat în estul Jud. Caraş-Severin, se află situat în estul Jud. Caraş-Severin, ocupând suprafaţa de 23. 185 ha şi în ocupând suprafaţa de 23. 185 ha şi în vestul Jud.  Mehedinţivestul Jud.  Mehedinţi,, ocupând suprafaţa ocupând suprafaţa de 8. 220 ha şi respectiv în vestul Jud.  Gorj de 8. 220 ha şi respectiv în vestul Jud.  Gorj cu o suprafaţă de 29. 806 ha. cu o suprafaţă de 29. 806 ha.

    Din punct de vedere geografic, Din punct de vedere geografic, pparcul se arcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi Munţilor Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng. Mehedinţi pe versantul stâng.

Rezervatia Rezervatia DomogledDomogled

• Masivul Domogled este situat în Munţii Mehedinţi, în extremitatea sud-vestică a Carpaţilor Meridionali, în Grupa Retezat-Godeanu.• Altitudinea maximă:Domogledul Mare (1105 m), urmând Domogledul Mic(1099 m).

• Împreună cu Valea Cernei,formează rezervaţia “Domogled – Valea Cernei” (10 000 ha) ,declarată în anul 1932.

Domogledul Domogledul veghează bimilenara veghează bimilenara staţiune staţiune balneoclimaterică balneoclimaterică Băile Heculane, aflată Băile Heculane, aflată la poalele sale, pe la poalele sale, pe Valea Cernei.Valea Cernei.

Herculane vazut din Herculane vazut din

Masivul DomogledMasivul Domogled

Masivul Domogled este Masivul Domogled este alcătuit, în principal, din alcătuit, în principal, din formaţiuni calcaroase;formaţiuni calcaroase;

Este semnalată Este semnalată prezenţa peşterilor -prezenţa peşterilor -Peştera mare de la Peştera mare de la ScormonişteScormonişte ,,Gaura ,,Gaura Dracului” Dracului” -Grota lui Şerban);-Grota lui Şerban);

Solurile sunt negre şi Solurile sunt negre şi brune cu roca la zi.brune cu roca la zi.

Delimitarea rezervaţieiDelimitarea rezervaţiei

ClimaClima• Clima din acest areal are puternice influenţe subme-diteraneene, determinând: Ierni blânde şi umede;Veri mai răcoroase cu instabilitate termică ;Averse frecvente.

Temperatura :

Media anuală: 10°C

- maxima: 38°C

- minima: -18°C

Precipitaţii:

Media anuală: 760 mm

maxima:1400 mm

minima: 100 mm

• Prezenţa ciclonilor mediteraneeni influenţează sezonul rece prin curenţi de aer umezi, care generează ploi abundente la sfârşitul toamnei şi începutul iernii.

FFLORALORA

Rezervaţia complexă Rezervaţia complexă Domogled prezinta o Domogled prezinta o multitudine si diversitate de plante, care, multitudine si diversitate de plante, care, prin caracteristicile lor, aduc unicitate prin caracteristicile lor, aduc unicitate spatiului .spatiului .

Asezarea masivului Asezarea masivului la intersecţia la intersecţia climatelor de tip diferitclimatelor de tip diferit s-a rasfrant intr-o s-a rasfrant intr-o maniera pozitiva si asupra florei, maniera pozitiva si asupra florei, intalnindu-se elemente ale vegetatiei intalnindu-se elemente ale vegetatiei dintre cele mai interesante din Europa si dintre cele mai interesante din Europa si nu numai (vezi http://www.domogled-nu numai (vezi http://www.domogled-cerna.ro/flora.htm)cerna.ro/flora.htm)

Analiza areal-geografică a florei din parcul naţional arată că alături de speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii (10%) se întălnesc 106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%), existând elemente eurasiatice, central europene şi europene 509 specii (circa 45,9%).

ConifereConifere

FoioaseFoioase

Specii prezente doar in zone cu Specii prezente doar in zone cu puternice influente mediteraneeneputernice influente mediteraneene

FAUNAFAUNA

Viaţa este prezentă prin mii de Viaţa este prezentă prin mii de specii de specii de vertebrate si vertebrate si nevertebratenevertebrate, pe stâncile , pe stâncile calcaroase, în peşteri,în apă şi în calcaroase, în peşteri,în apă şi în întunecimea codrilorîntunecimea codrilor..

Specifică climatului temperat-Specifică climatului temperat-continental, cu puternice continental, cu puternice influenţe mediteraneene.influenţe mediteraneene.

RezervaRezervaţţia Domogled este ia Domogled este vestitvestităă prin num prin număărul rul impresionant al speciilor de impresionant al speciilor de fluturi (lepidoptere) fluturi (lepidoptere)

ÎÎn n îîntreg Parcul Nantreg Parcul Naţţional ional “Domogled – Valea Cernei” se “Domogled – Valea Cernei” se îîntntââlnesc peste 1500 specii, mai lnesc peste 1500 specii, mai exact, 45% din totalitatea celor exact, 45% din totalitatea celor existente pe teritoriul Romexistente pe teritoriul Romââniei. niei.

DOMOGLED - FaunaDOMOGLED - Fauna

Istoricul dezastrului ecologic Incendiul a avut loc in  luna august 2000 in unitatea de productie VI Domogled, la o distanta de 200 de m de poteca turistica ce face legatura intre Crucea Alba si Varful Domogledul Mic intr-un loc inaccesibil si a afectat parcelele 108, 109, 112, 113, 116. Acesta a fost produs de cauze naturale, respectiv de traznet (cauza constatata de pompieri militari). Incendiul a pornit dintr-o zona inaccesibila in unitatea de productie VI, u.a. 109 din cauze naturale provocand un incendiu de litiera in portiuni cu pante de aproximativ 75 de grade. Focul s-a extins cu o viteza foarte mare in sus datorita curentilor ascensionali care au propagat focul pe rupturile tectonice in sus trecand dincolo de varful acestora, iar in jos a inaintat gravitational datorita lemnelor uscate, a conurilor de pin aprinse care s-au rostogolit in jos spre baza versantului. Zonele incendiate abrupte au avut foarte mult lemn uscat care a ars si a mentinut focare permanente ce au constituit surse de reizbucnire a incendiului. Vegetatia si litiera foarte uscata a mentinut in unele locuri focul subteran care pe anumite portiuni a reizbucnit. Pe versantii calcarosi datorita caldurii provocate de incendiu, bucati de stanca s-au dislocat si au cazut spre baza versantului, unde au facut dificila si uneori chiar imposibila supravegherea focului la baza versantului. Din punct de vedere economic suprafata cu vegetatie forestiera, nu a avut pagube, singurele pagube produse fiind din punct de vedere stiintific si ecologic.

Impactul incediului/areale afectate

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Badea ,L.,(1987), Badea ,L.,(1987), Valea Cernei-studiu Valea Cernei-studiu geografic, geografic, Editura Academiei, Bucureşti.Editura Academiei, Bucureşti.

Mohan,G.,(1984), Mohan,G.,(1984),

“Orice paradis nu poate fi decat o mare simplitate”

Va multumesc!