Post on 27-Oct-2015
description
Metodica abilităţilor practice
Cap.1.
Cuprins curs
Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică acestei discipline;
▪ Utilizarea documentelor curriculare specifice abilităţilor practice;
▪ Proiectarea unor activităţi eficiente pentru dezvoltarea capacităţilor la nivel preprimar
şi primar.
Cap.2.
A învăţa prin joc. Jocul şi jucăria la vârsta preşcolară şi şcolară mică;
Cap.3. Tipuri de categorii ce se dezvoltă în semantica psihologică a copilului mic – clase (de
obiecte, de proprietăţi, de relaţii);
Cap.4.
Proprietăţi (ale obiectelor, claselor, relaţiilor); relaţii (între obiecte, clase, relaţii) şi
formarea de abilităţi utile;
Cap.5.
Locul abilităţilor practice în aria curriculară tehnologii
Cap.6.
Obiectivele cadru şi de referinţă pentru activităţile practice – nivel preprimar şi primar;
Cap.7.
Documente curriculare utile şi creativitatea educatorului;
Curriculum opţional şi CDŞ; Cap.8.
Cunoaşterea factorilor de personalitate şi a aptitudinilor – OŞP;
Cap.9.
Importanţa acestui tip de activităţi pentru dezvoltarea copilului
Cap.10.
Legătura abilităţilor practice cu educaţia plastică, tehnologii şi celelalte discipline;
CURS
Metodica abilităţilor practice
Cap.1. Lector.unin.dr.Turcu Vasile
Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică acestei discipline Caracteristici ale practicilor educaţionale
Paradigma modernă a actului didactic s-a născut odată cu herbartianismul. De fapt, teoria
herbartiană a lecţiei şi îndeosebi prelungirea ei în practica şcolară constituie miezul acestei paradigme.
Raţionalizarea extremă, organizarea şi planificarea riguroasă a demersului didactic, dar mai ales
utilizarea aceluiaşi demers şi aceleiaşi scheme didactice în orice situaţie constituie caracteristicile
dominante a lecţiei herbartiene.
În ciuda unor dezvoltări importante şi a unor noi fundamentări teoretice, lecţia actuală
păstrează încă în bună măsură, unele dintre aceste caracteristici. „Evident nu organizarea şi
raţionalizarea actului didactic sunt de criticat (deşi excesele trebuie evitate), ci mai ales rigiditatea,
schematismul şi absenţa elevului din acest demers. Didactica actuală ignoră în multe privinţe, faptul
că în şcoală există nu doar situaţii ce pot fi supuse planificării şi organizării riguroase.”1 În spaţiul
didactic există cel puţin două tipuri de situaţii:
a)Situaţii repetitive şi ritualizate, pentru care profesorul dispune în repertoriul său profesional de
competenţe necesare pentru a le aborda şi soluţiona rapid şi eficient;
b)Situaţii noi, neobişnuite, pentru care se impun abordări noi, nespecifice, nonconvenţionale şi
creative. Aceasta din urmă categorie de situaţii este parţial ignorată de didactica actuală, extrem de
instrumentalizată.
Unele dintre ameliorările actuale continuă această perspectivă. Este cazul pedagogiei prin
obiective cvasistandardizate, a structurii lecţiei ca o succesiune de evenimente a proiectării în
perspectiva unei relaţii determinist-mecanice între obiective şi activităţile din cadrul lecţiei,
birocratizarea şi standardizarea lecţiei, dar mai ales a relaţiei pedagogice bazate pe autoritatea şi
dominarea cadrului didactic asupra elevului.
1.Domină încă o concepţie reducţionistă cu privire la organizarea activităţii didactice
considerată doar ca un act al transmiterii sistematice a cunoaşterii, eludând funcţiile sale formativ-
educaţionale. Spaţiul actului didactic este aproape epurat de valorile sale educaţionale şi de socializare,
care sunt ignorate sau marginalizate.2
1 Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Editura Polirom, 2002, p.17
2 Ibidem.
Relaţia educaţională este, adesea, considerată ca o relaţie de comunicare, cercetându-se cele
mai adecvate tehnici pentru a spori performanţa elevilor în asimilarea cunoştinţelor. Prezenţa reală a
elevilor în actul didactic este episodică. Iniţierea secvenţelor de activitate în lecţie, controlul şi
dirijarea acestora aparţin într-o proporţie covârşitoare cadrelor didactice. Momenrele în care elevii au
iniţiativă şi autonomie sunt rare, în rest ele sunt iniţiate, programate şi dirijate de profesor.
O mare parte a subiectivităţii elevilor – cum învaţă, cum gândesc, ce simt – constituie, în mare
măsură, o cutie neagră pentru foarte multe cadre didactice.3
Didactica actuală „nu intră în gândurile
elevului” – subliniază unul dintre cei mai importanţi psihologi contemporani.4
Logica didactică este în
mare măsură o logică a controlului şi implică o dominare a profesorului în relaţia cu elevul. Profesorul
stabileşte şi impune elevilor modul de lucru, supraveghează, dirijează şi evaluează ceea ce realizează
elevii. Acestora li se cere docilitate, rapiditate şi performanţă. „În ciuda tuturor năutăţilor introduse în
educaţia nouă şi diverse alte curente psihologice contemporane (constructivismul piagetian,
învăţământul strategic, învăţarea diferenţiată etc.) trebuie să constatăm că situaţia organizaţională
care plasează profesorul în inima acţiunii rămâne modelul didactic dominant”5
Şcoala îi cere elevului să înveţe pentru a reuşi, dar elevul îşi construieşte o strategie de tipul „a
învăţa să reuşeşti”. Elevul învaţă să fie evaluat, se adaptează la specificul actului de evaluare, dezvoltă
o serie de tertipuri şcolare pentru a fi evaluat favorabil. Uneori performanţele şcolare superioare ale
unor elevi sunt în mare măsură datorate faptului că aceştia „ştiu” să se prienteze şi să se adapteze mai
bine la cerinţele exprimate ale diferiţilor profesori. Dacă adăugăm şi spiritul coercitiv şi reducţionist al
unei asemenea evaluări, ne dăm seama de ce există o distanţă suficient de evidentă între performanţa
şcolară a elevilor astfel obţinută şi gradul de obiectivare a acesteia în competenţe de folosire a
cunoştinţelor în diferite situaţii şi contexte reale nonşcolare. Prea multe din ameliorările şi amendările
aduse rămân în plan teoretic, pătrund cu dificultate în practica şcolară şi nu o modifică în mod
substanţial.
Mulţi analişti ai culturii modernităţii, consideă că şcoala, prin modul ei de a încălca valori de
supunere şi de disciplină – într-o manieră mai mult sau mai puţin autoritară – face parte din categoria
„instituţiilor totale” (E.Goffman) sau a celor de tip azilar şi carcelar (Foucault). Cadrele didactice îşi
exercită mai mult puterea decât autoritatea sa, altfel spus, îşi întemeiază autoritatea pe puterea pe care
le-o conferă statutul lor socioprofesional. Aceşti autori consideră că şcoala modernităţii îi supune pe
elevi unor norme standardizate, unor reguli impersonale şi generale, unui sistem de pedepse şi
recompense. Pe scurt, şcoala este încă în mare măsură o organizaţie birocratică.
3 Ibidem
4 J.Bruner, L’education entree dans la culture, Retz, Paris, 1996, p.76.
5 M.Tardif şi Cl.Lessard, op. cit., p.62
Postmodernismul – postmodernitatea - o soluţie în educaţie?
Postmodernitatea – cel puţin în plan teoretic, exercită o mare atracţie pentru domeniul
educaţional. Paradigma postmodernă
O posibilă abordare, Interdisciplinaritatea, în procesul de predare-învăţare
Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de
proiectare curriculară centrat pe obiective la modelul centrat pe competenţe. Competenţele
cheie sunt definite ca fiind ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care trebuie
dobândite, respectiv formate elevilor în cadrul acestui proces şi de care fiecare elev are
nevoie pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune
socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe cheie vizează
atât unele domenii ştiinţifice, precum şi aspecte interdisciplinare şi transdisciplinare,
realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Asfel, interdisciplinaritatea, în condiţiile
actuale ale desfăşurării procesului de învăţământ, se impune ca o direcţie principală a
"renovării" activităţii profesorilor (învăţător, educator), atât în ceea ce priveşte conţinutul
lecţiilor, cât şi metodele şi strategiile de lucru.
Promovarea interdisciplinarităţii constituie un element definitoriu al progresului
cunoaşterii. În lucrarea „Programe de învăţământ şi educaţie permanentă” L.D Hainault
aprecia că: „Se acordă mai multă importanţă omului care merge decât drumului pe care îl
urmează. Astăzi disciplinele sunt invadate de un gigantism care le înăbuşă, le abate de la
rolul lor simplificator şi le inchide în impasul hiperspecializării. Inconvenientele tot mai
evidente ale compartimentării, necesitatea din ce în ce mai manifestă a unor perspective
globale şi contestarea unui devotament faţă de obiect care face ca omul să fie uitat, au
dus treptat la conceperea şi la promovarea aceea ce s-a numit interdisciplinaritate.”
Problema interdisciplinarităţii a preocupat filosofii şi pedagogii încă din cele mai vechi timpuri:
sofiştii greci, Plinius, Comenius şi Leibnitz, iar la noi Spiru Haret, Iosif Gabrea, G. Găvănescu
şi, dintre numeroşii pedagogi ai perioadei contemporane amintim pe G. Văideanu.
În opinia lui G. Văideanu, interdisciplinaritatea „implică un anumit grad de integrare
între diferitele domenii ale cunoaşterii şi între diferite abordări, ca şi utilizarea unui limbaj
comun permiţând schimburi de ordin conceptual şi metodologic”. Interdisciplinaritatea este o
formă de cooperare între discipline ştiinţifice diferite, care se realizează în principal
respectând logica ştiinţelor respective, adaptate particularităţilor legii didactice şi-l ajută pe
elev în formarea unei imagini unitare a realităţii, îi dezvoltă o gândire
integratoare. Interdisciplinaritatea se impune ca o exigenţă a lumii contemporane supusă
schimbărilor, acumulărilor cognitive în diferite domenii ale cunoaşterii. În perioada
contemporană reforma conţinuturilor învăţământului românesc a creat cadrul unor
transformări la nivelul curriculumului, între care se distinge perspectiva
interdisciplinară. Interdisciplinaritatea se referă şi la transferul metodelor dintr-o disciplină
într-alta, transfer cu grade diferite de implicare / finalizare. Interdisciplinaritatea reprezintă o
modalitate de organizare a conţinuturilor învăţării, cu implicaţii asupra întregii strategii de
proiectare a curriculumului, care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor şi proceselor
studiate în cadrul diferitelor discipline de învăţământ şi care facilitează contextualizarea şi
aplicarea cunoştinţelor dobândite. În procesul de învăţământ se regăsesc demersuri
interdisciplinare la nivelul corelaţiilor minimale obligatorii, sugerate chiar de planul de
învăţământ sau de programele disciplinelor sau ariilor curriculare. În înfăptuirea unui
învăţământ modern, formativ, considerăm predarea – învăţarea interdisciplinară o condiţie
importantă. Corelarea cunoştinţelor de la diferitele obiecte de învăţământ contribuie substanţial
la realizarea educaţiei elevilor, la formarea şi dezvoltarea flexibilităţii gândirii, a capacitaţii lor
de a aplica cunoştinţele în practică; corelarea cunoştinţelor fixează şi sistematizează mai bine
cunoştinţele, o disciplină o ajută pe cealaltă să fie mai bine însuşită. Posibilităţile de
corelare a cunoştinţelor dintre diferitele obiecte de învăţământ sunt nelimitate. Important este
ca predarea – învăţarea să fie văzută ca o modalitate modernă de realizare a eficienţei lecţiilor,
iar învăţătorul, pentru a-şi atinge obiectivele propuse trebuie să se pregătească din timp şi să
apeleze la capacitatea sa creatoare. Predarea – învăţarea prin corelarea obiectelor de studiu
reprezintă noul în lecţii, care activează pe elevi, le stimulează creativitatea şi contribuie la
unitatea procesului instructiv – educativ, la formarea unui om cu o cultură vastă.
Legătura dintre discipline se poate realiza la nivelul conţinuturilor, obiectivelor, dar se
creează şi un mediu propice pentru ca fiecare elev să se exprime liber, să-şi dea frâu liber
sentimentelor, să lucreze în echipă, individual. O analiză a obiectivelor cadru din programa
clasei a III-a evidenţiază un prim punct comun al disciplinelor şcolare şi anume dezvoltarea
capacităţii de comunicare, de colaborare în realizarea unor produse. La fiecare disciplină
acest obiectiv este formulat astfel:
• Limba română: dezvoltarea capacităţii de exprimare orală• Matematică: formarea
capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.
• Ştiinţe: înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice
ştiinţelor naturii.
• Educaţie civică: dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi
exprimării opiniilor personale în cadrul grupului.
• Educaţie plastică: realizarea unor compoziţii libere şi a unora după model.
• Educaţie muzicală: dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului muzical.
• Abilităţi practice: dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs.
• Educaţie fizică: dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, în funcţie de reguli
acceptate. Adâncirea analizei programei şcolare relevă un număr mai mare de obiective de
referinţă şi activităţii de învăţare ce permit abordarea interdisciplinară, însă cele mai
interesante conexiuni pentru copii se realizează la nivelul conţinuturilor. Un conţinut şcolar
structurat în chip interdisciplinar este mai adecvat realităţii descrise şi asigură o percepere
unitară, coerentă fenomenelor (Exemplu – Datinile şi sărbătorile neamului românesc invită la
căutări şi conexiuni între diferitele domenii de cunoaştere).
Avantajele interdisciplinarităţii sunt:• permite elevului să acumuleze informaţii despre
obiecte procese, fenomene care vor fi aprofundate în anii următori ai şcolarităţii;• clarifică mai
bine o temă făcând apel la mai multe discipline;• creează ocazii de a corela limbajele
disciplinelor şcolare;• permite aplicarea cunoştinţelor în diferite domenii;• constituie o
abordare economică din punct de vedere al raportului dintre cantitatea de cunoştinţe şi
volumul de învăţare. Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple
ale dezvoltării copilului: intelectuală, emoţională, socială, fizică şi estetică.
Interdisciplinaritatea asigură formarea sistematică şi progresivă a unei culturi comunicative
necesară elevului în învăţare, pentru interrelaţionarea cu semenii, pentru parcurgerea cu
succes a treptelor următoare în învăţare, pentru învăţarea permanentă. „Elevul viitorului va fi
un explorator” – spune Marshall McLuhan. Pentru aceasta el trebuie să fie conştientizat de
importanţa învăţării prin cercetare, prin descoperire, de importanţa realizării conexiunilor între
diferitele discipline.
Bibliografie
• Pălăşan, Toader; Crocnan, Daniel Ovidiu; Huţanu, Elena - Interdisciplinaritatea şi
integrare – o nouă abordare a ştiinţelor în învăţământul preuniversitar, în Revista Formarea
continuă a C.N.F.P. din învăţământul preuniversitar, Bucureşti, 2003
• Stanciu, Mihai – Reforma conţinuturilor învăţământului, Iaşi, Polirom, 1999•
Văideanu, George – Interdisciplinarite, U.N.E.S.C.O. , 1975
Marilena Chiş, Cadrul didactic-didactica disciplinelor , 2009
▪ Utilizarea documentelor curriculare specifice abilităţilor practice
În pedagogie se folosesc conceptele de materiale didactice şi mijloace didactice (de
învăţământ). Material didactic (după latinescul materialis) semnifică – materiale, bunuri, produse,
documente, instrumente etc. ce se pot folosi pentru realizarea unor obiective anumite.
Materialele didactice reprezintă ansamblul de obiecte, produse, documente şi instrumente
naturale şi de substituţie folosite în actul predării-învăţării pentru îndeplinirea unor obiective
instructiv-formativ-educative.6
Mijloace de învăţământ (după latinescul medius locus) semnifică ceea ce mijloceşte (mediază)
realizarea unui scop, valorificarea unor conţinuturi (activităţi) prin intermediul unor instrumente
diverse.
Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate sau sisteme tehnice care mijlocesc
(mediază) folosirea materialelor didactice în scopuri introductiv-educative.7
Folosirea în practică a sistemelor şi mijloacelor didactice se face prin îmbinarea mijloacelor
intuitive cu instrumentul logico-matematic şi acţiunea. În demersul ştiinţific ele au calitatea de a
evidenţia date şi informaţii variate şi specifice privind aspectele fizice şi ideatice, structura,
funcţionalitatea, utilitatea etc. obiectelor, fenomenelor şi proceselor studiate, uşurând în acelaşi timp
înţelegerea şi asimilarea cunoştiinţelor.
În activitatea didactică tradiţională s-a operat mult timp şi se mai operează şi astăzi cu
conceptul de material didactic, care se referă îndeosebi la materiale didactice intuitive, ceea ce
denumeşte baza didactică tehnico-materială, obiectuală.
Conceptul de mijloace de învăţământ este relativ nou, având o sferă de semnificaţii mai mare.
Pe lângă materialele didactice intuitive, el cuprinde şi elemente acţionale, experimental-aplicative,
precum şi instrumentul logico-matematic şi cel informatic. Acest concept a înlocuit în mare măsură
conceptul materialelor didactice intuitive. Desigur între materialele şi mijloacele didactice de
învăţământ există interrelaţii şi interacţiuni.
Avându-se în vedere sensul mai larg al conceptului de mijloace de învăţământ, pentru
simplificare, unificarea şi modernizarea terminologiei pedagogice se acceptă folosirea conceptului de
mijloace de învăţământ, concept cu care se operează tot mai mult în pedagogia contemporană.
6 Bontaş Ioan, Pedagogie, Editura ALL, Ştiinţe Umaniste, Bucureşti, 1998, p.136
7 Bontaş Ioan, Pedagogie, Editura ALL, Ştiinţe Umaniste, Bucureşti, 1998, p.136
Mijloacele de învăţământ îşi aduc contribuţia în:
-perfecţionarea procesului de predare-învăţare prin intermediul ilustrării şi explicării intuitive şi
logico-matematice;
-perfecţionarea metodologiei didactice prin implicării bazei materiale;
-perfecţionarea formelor şi tehnicilor de evaluare prin intermediul mijlocelor tehnice;
-perfecţionarea predării-învăţării prin raţionalizarea, optimizarea şi eficientizarea eforturilor
profesorilor şi elevilor;
-perfecţionarea acţiunilor de orientare şi selecţie şcolară şi profesională.
Mijloacele de învăţământ, îndeplinesc o serie de funcţii psihopedagogice, dintre care menţionăm:
a)Funcţia cognitiv-formativă. Mijlocele de învăţământ oferă informaţii asupra realităţii
studiate şi ajută în acelaşi timp la uşurarea actului de cunoaştere ca urmare a îmbinării realităţii şi
imaginii acesteia cu cuvântul, a scrisului cu acţiunea, sau îmbinării cunoaşterii senzoriale cu
cunoaşterea raţională şi cu practica, ajutându-i pe tineri să înţeleagă aspectele fizice şi ideatice, să le
aplice rapid şi mai temeinic.
b)Funcţia de legare a procesului de învăţare cu realitatea socio-profesională. Prin
intermediul mijloacelor de învăţământ se leagă predarea-învăţarea cu viaţa, cu realitatea fenomenelor
de profil, cu realitatea economico-socială, fapte ce contribuie la formarea unei concepţii realiste despre
activitatea socio-profesională.
c)Funcţia de educaţie estetică şi moral-civică. Mijloacele de învăţământ, îndeosebi cele
audio-vizuale şi a mijloacelor practic-aplicative, crează tăieri complexe de natură cognitivă, estetică,
profesională, afectivă şi comportamentală contribuind la dezvoltarea interesului, deagostei şi
ataşamentului pentru profesie, pentru activitatea social-utilă de înaltă productivitate, competenţă,
creativitate, demnitate şi responsabilitate socio-profesională şi morală.
d)Funcţia de dezvoltare multidimensională şi integrală a personalităţii. Apreciind valoarea
şi eficienţa deosebită ale mijloacelor de învăţământ, necesitatea perfecţionării lor continue şi a
integrării lor dinamice în actul instructiv-educativ, capătă valoare şi eficienţă deosebită prin spiritul de
creaţie şi măiestrie al profesorului care lă dă viaţă şi forţă instructiv-educativă. Ele nu vor putea înlocui
profesorul şi nici nu-i vor putea diminua rolul său conducător în procesul de învăţământ.
În privinţa realizării strategiei mijloacelor de învăţământ, ridicarea calităţii, valorii şi
eficienţei procesului de învăţământ, necesită respectarea unor condiţii privind alegerea şi folosirea
acestora, putând fi evidenţiate următoarele:
a)Dotarea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ, alegerea disciplinelor şi
activităţilor acestora cu o bogată, variată, perfecţionată şi adecvată gamă de mijloace de
învăţământ. Respectarea acestei condiţii depinde de preocuparea managerilor învăţământului şi a
cadrelor didactice, de sprijinul nemijlocit al beneficiarilor învăţământului, care trebuie să devină
sponsori al acestuia. Orice economie rău înţeleasă în dotarea unităţii de învăţământ cu mijloace
didactice se va repercuta negativ asupra pregătirii tinerilor şi a societăţii.
b)Folosirea mijloacaelor de învăţământ atât în activitatea frontală şi în echipă, cât şi în
activitatea de învăţare independentă, individuală.
c)Mijloacele de învăţământ pot şi trebuie folosite în întregul proces de predare-învăţare,
îndeplinindu-şi astfel rolurile variate: ilustrativ, demonstrativ, aplicativ şi chiar evaluativ.
d)Mijloacele de învăţământ să fie folosite atât pentru obţinerea performanţelor cognitiv-
formativ-aplicative în pregătirea tinerilor, cât şi pentru asigurarea accesibilităţii şi eficienţei
actului de predare-învăţare.
e)Strategia mijloacelor de învăţământ, pentru a duce la rezultate valoroase şi eficiente,
trebuie să se bazeze pe corelaţia acestora cu toate componentele procesului didactic: obiective,
conţinuturi, principii, metode, forme de activitate cât şi al raportului adecvat dintre profesor-elev
(student).
f)Pentru realizarea unei strategii adecvate şi eficiente a mijloacelor de învăţământ, trebuie
să se ia în seamă date oferite de principiile didactice – a intuiţiei, al legării teoriei de practică şi
metodelor de învăţământ, mai ales a demonstraţiei intuitive, modelării, simulării atât în situaţia
învăţământului bilateral profesor-elev cât şi a învăţământului asiatat de calculator.
g)Inteligenţa şi spiritul de creativitate ale profesorului şi acelor care învaţă, în strânsă
corelaţie cu concreteţea actului didactic, cu particularităţilor de vârstă şi individuale, cu gradul şi
profilul şcolii, specificul disciplinelor de învăţământ şi al activităţilor didactice, constituie condiţii
importante pentru sporirea şi eficientizarea folosirii mijloacelor de învăţământ.
Abilităţilor practice îi sunt specifice creativitatea în proiectarea documentelor
Creativitatea. Cunoaşterea şi stimularea ei.
Creativitatea este o capacitate (proprietate, dimensiune) complexă şi fundamentală a
personalităţii, sprijinită pe date şi experienţe anterioare, produce noul, original de valoare şi eficienţă
ştiinţifică şi social utilă, ca rezultat a posibilităţilor (calităţilor) persoanei şi a condiţiilor mediului
socio-cultural. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important, fiind apreciat îndeosebi prin
creativitate. „Gândirea, ca o capacitate de prim ordin a personalităţii – există ca gândire umană numai
prin creativitate”.8
Care sunt elementele esenţiale prin care se poate evidenţia creativitatea? Creativitatea este pusă
în valoare prin: flexibilitate, năutate şi originalitate, fluenţă, senzitivitate (sensibilitatea senzorială) şi
ingeniozitatea.
În toate domeniile vieţii, aproape fiecare individ trebuie să realizeze operaţii noi la un moment
dat, ca urmare a unor combinări, asocieri a elementelor existente cu rezultate utile şi mai eficiente, ca
de exemplu – o inovaţie cu elemente de creativitate. Creativitatea propriu-zisă necesită înzestrări şi
capacităţi intelectuale deosebite care să conducă la produse noi, originale şi care să determine
schimbări calitative într-un domeniu de activitate.
Potenţialul creativ şi utilizarea lui.
Fiecare individ considerat în limitele sale de normalitate posedă o anumită capacitate de
creativitate. Creativitatea, ca rezultat al stimulării şi activităţii, presupune inventivitatea ideatică şi
practică sau altfel spus – acumulări de capacităţi, abilităţi şi posibilităţi de realizare a ceva nou,
original, în plan ideal-abstract şi practic totodată.
Copilul mic vine în lume cu o anumită înzestrare genetică, cu un anumit potenţial de
creativitate materializată în flexibilitate, fluenţă şi sensibilitate a scoarţei cerebrale, a sistemului nervos
în general. Ulterior însă, în procesul de educaţie sporeşte potenţialul menţionat în funcţie de
dezvoltarea şi manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, de mediu, dezvoltându-se la un alt nivel
creativitatea – caracterizată de originalitate şi inventivitate. Românilor le este caracteristică o mare
rezervă de potenţial de creativitate individual şi de grup, iar cel folosit în procent de doar 10-15%. În
lume ţări ca S.U.A, Japonia, Suedia, Germania, Franţa etc. potenţialul creativ uman individual şi de
grup este folosit şi în mai mare măsură.
„În lumea contemporană, în care resursele convenţionale se micşorează tot mai mult, în care
s-au produs şi se produc puternice schimbări socioeconomice etc., pentru a face faţă acestora, pentru
a face faţă progresului uman, bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor, este nevoie de
creativitate, de depistarea, stimularea şi de finalizarea ei în inventivitatea ideatică şi practică, în toate
domeniile.”9
Rezultatele creativităţii, însă aminteşte acelaşi autor „costă foarte mult” şi adăugăm noi,
implică efort, cunoaştere şi mult sacrificiu pe lângă mult talent şi multă dăruire.
8 I.Kant
9 Bontaş Ioan, Pedagogie, Editura ALL, Ştiin ţe umaniste, 1989
Poporul român este înzestrat cu mult potenţial creativ, zestre ereditară incontestabilă, aşa cum
se remarcă, popular „românul s-a născut poet”, însemnând faptul că, însăşi ceativitatea este la ea
acasă. Rămâne o preocupatr, ca acest potenţial creativ valoros al poporului nostru să fie stimulat mai
mult şi valorificat cu mult succes şi cu multă insistenţă.
După H.C.Lehman şi A.F.Osborn, creativitatea se manifestă în toate etapele de vârstă, pe întreg
parcursul vieţii, însă vârsta cea mai productivă în creativitate este cuprinsă între 25 şi 40 ani.
Dintre câteva exemple în acest sens, pe plan mondial, am ales, astfel:
a)Performanţe precoce în studii: Norbert Wiener, matematician al SUA autorul lucrării
„Cibernetica”, a fost cel care a obţinut licenţa la 14 ani şi doctoratul la 19, pe când Gauss a fost admis
la universitate la 11 ani.
b)Precocitatea creativă, la vârste timpurii: Mozart a compus un menuet la vârsta de numai 5 ani
şi a dirijat opera din Milano la 14 ani, iar Eminescu publica poezie la vârsta de 14 ani.
c)Vârsta este cea mai propice creativităţii originale; exemplificăm cu George Enescu care a
compus rapsodiile la 20 şi 21 ani. Henri Coandă a inventat avionul cu teacţie la 24 ani; Albert Enstein
a descoperit teoria creativităţii restrânse la 26 ani; Bell-Hraham a inventat telefonul la 29 ani etc.
d)În ştiinţă, literatură, artă, creativitatea se manifestă cel mai puternic şi prolific la între 30 şi
40 ani, iar în politică creaţia politică se manifestă între 50 şi 70 ani.
e)Şi la vârstele mature sau târzii sepoate manifesta creativitatea, amintind că Bell-Graham a
perfecţionat telefonul la 58 ani, iar la 70 ani a rezolvat problema stabilităţii avionului. Alexandru
Dumas – tatăl – a scris romanele sale în jurul vârstei de 70 ani. Goethe, Verdi au creat operă si la
vârste înaintate. B.Franklin a scris „Apelul de abolire a sclaviei” la 84 ani. Octav Onicescu a creat în
domeniul matematicii din tinereţe până la vârsta de 90 ani, deci toată viaţa.
Ce sunt factorii de creativitate?
Pe lângă coeficientul de inteligenţă, un rol important în creativitate îl au factorii creativităţii, adică:
ereditatea, capacitatea intelectuală, aptitudinile, caracterul, mediul social-cultural, efortul susţinut în
pregătire şi investigaţie etc.
a)Ereditatea este factorul care poate evidenţia de la naşterea copilului elemente potenţiale de
creativitate, cum ar fi: flexibilitatea, fluenţa, senzitivitatea cerebrală, precum şi calitatea analizatorilor
şi caracteristicile temperamentale, care au un important rol în declanşarea, dezvoltarea şi manifestarea
creativităţii, în strânsă legătură cu factorii de mediu şi educaţie.
b)Capacităţile intelectuale – calitatea şi nivelul lor: inteligenţa, memoria, imaginaţia şi
gândirea – îndeosebi, au un cuvânt important de spus în creativitate.
c)Aptitudinile – (latinescul aptitudo, aptus – înzestrare), reprezintă sistemul integrat al
elementelor senzorio-motorii, cognitive, afectiv-motivaţionale şi voliţionale, care asigură efectuarea cu
succes a unei activităţi şi au un cuvânt de spus în creativitate; ele pot fi transformate în aptitudini
speciale: artistice, tehnice, matematice, economuce, pedagogice etc. Aptitudinile stau la baza talentelor
şi geniilor. Dar, talentele şi geniile se realizează la înalt nivel de performanţă, de creativitate, numai
prin foarte multă şi intensă muncă de instrucţie şi de activitate în diverse domenii.
d)Caracterul (Cuvânt din greacă – semn, amprentă, particularitate) reprezintă totalitatea
trăsăturilor psihocomportamentale esenţiale şi stabile ale personalităţii, prin care aceasta se manifestă
ca o unitate bine conturată în contextul relaţiilor şi situaţiilor sociale, direcţionate spre binele altora,
spre realizarea unor idealuri şi deziderate de grup; ele se manifestă prin calităţi ca: altruism, onestitate,
generozitate, modestie, francheţe, entuziasm, principialitate, admiraţie, fermitate, curaj, spirit de
independenţă care pot dinamiza creativitatea.
e)Mediul socio-cultural – semnificând condiţiile mediului ambiant natural, condiţiile mediului
ambiant educaţional, condiţiile mediului ambiant social. Mediul ambiant este favorabil creaticităţii
dacă există contiţiile unui număr cât mai bare de participanţi la studiu, creativitate şi preocupări pentru
înnoire.
Ioan Bontaş, citându-l pe Vitalie Belous, ca şi pe alţi cercetători, care au evidenţiat o serie de
elemente ale mediului ambiant care pot frâna creativitatea şi împotriva cărora trebuiesc luate atitudine
pentru a le diminua rolul: inerţia în gândire şi acţiune, rigiditatea în abordarea problemelor,
descurajarea, resemnarea sau timiditatea, inhibiţia în faţa autorităţii sau prestigiului unor personalităţi,
absolutizarea gândirii convergente în loc de gândirea divergentă – care stimulează dispersia analitico –
sintetică şi soluţionarea problemelor prin mai multe variante, alegând-o pe cea optimă, lipsa de
stimulare a creativităţii şi altele.
f)Motivaţia – poate fi un factor de dinamizare a creativităţii. Motivele intrinseci ca – spiritul
de născocire, pasiunea pentru un domeniu etc. Desigur, şi motivele extrinseci recompensele,
incurajarea – dinamizează creativitatea.
h)Efortul de pregătire şi investigaţie. Fără efort, nici pregătirea şi nici creativitatea nu pot
atinge nivele ridicate de performanţă.
Condiţii de stimulare a creativităţii tinerilor
Pentru stimularea creativităţii tinerilor necesită – o susţinută şi elevată pregătire teoretică şi
practică; dinamizarea iniţiativei şi muncii independente a spiritului critic ştiinţific; dinamizarea activităţii
de documentare şi experimentare independentă, prin activităţi în cercuri tehnico-aplicative, ştiinţifice;
receptivitatea faţă de nou şi renunţarea la ceea ce este rutină şi are uzură morală; pasiune
pentru ştiinţă, tehnică, artă etc. în concordanţă cu aptitudinile fiecăruia; verificarea practică a
rezultatelor muncii de creaţie şi evaluarea rezultatelor obţinute; cointeresarea materială şi morală a
tineretului.
Metode şi activităţi şcolare şi extraşcolare creative
Activitatea şcolară şi extraşcolară poate constitui un cadru favorabil dinamizării şi stimulării
creativităţii prin: munca independentă în clasă, laboratoare, ateliere şi cabinete şcolare; rezolvarea
temelor pentru acasă; eleborarea proiectelor specifice domeniilor de specialitate; cercuri tehnico-
aplicative (ştiinţifice); expoziţii ale elevilor; simpozioane, sesiuni ştiinţifice, mese rotunde etc.;
concursuri, alimpiade etc.; documentarea şi investigarea ştiinţifică independente, îndependente,
îndeosebi.
Mărimea coeficientului de inteligenţă prin creativitate
C.I minim este în funcţie de diferitele domenii de manifestare.
Exemple: pentru arte C.I. este situat între 95-100; pentru cercetare ştiinţifică C.I. este cuprins
între 107-120; pentru populaţia neselectată C.I. este curins între 90-100.
C.I: la anumite personalităţi înainte de 17 ani; obţinut pe baza studierii documentelor legată de
activitatea acestora, după cum constată Caterina Cox: La Fontaine: 100; Cervantes: 105; Cromwell:
110; Rembrandt: 110; Faradaz: 105; Luther: 115; Robert Cook – navigatorul: 105 etc.
Metode de certcetare a creativităţii. Bantoş Ioan oferă următoarele metode de cercetare a
creativităţii:
a)Analiza bibliografică: cu referiri la datele bibliografice ale unor creatori de seamă ce pot
furniza elemente utile pentru a ajunge la înţelegerea genetică şi a specificului creativităţii celui studiat.
b)Analiza produselor activităţii: analiza unor scrisori, însemnări, jurnale precum şi operele
create (literatură, ştiinţifică), pot oferi elemente ale personalităţii creatoare.
c)Metoda observaţiei: observarea obiectivă a acţiunilor şi faptelor, a conduitei creatorului, pot
oferi elemente pentru studiul psihologic al creativităţii.
d)Studiul de caz: asemănător analizei bibliografice, implică studierea intensivă prin metode
diferite – teste, interviuri, a unei persoane sau a unui caz dat.
e)Metoda convorbirii: dialogul cu creatorul pentru a-i cunoaşte motivele, stilul de muncă,
modalităţile de abordare ale creativităţi.
f)Metoda lucrului în echipă: au loc dezbateri, discuţii, mese rotunde, simpozioane utilizând
metoda brainstorming-ul.
g)Investigarea statistică: descoperindu-se cu această ocazie anumiţi factori sau tendinţe în grupuri de
oameni creatori; date obţinute din anuare, enciclopedii – prelucrate apoi statistic.
h)Istoriometria: metodă care studiază o singură persoană sau un grup de persoane după surse
istoriografice, ca de exemplu: biografii, enciclopedii, anuare, documente originale, scrisori, date din
copilărie şi adolescenţă a unor creatori, fără evaluare directă a nivelului inteligenţei creatorului supus
studiului; se folosesc scări de inteligenţă; se află coeficientul de inteligenţă (C.I); se fac comparaţii
între rezultatele şcolare şi dezvolatarea creativităţii creatorului.
i)Metoda testelor: prin intermediul testelor de inteligenţă şi creativitate.
j)Metoda experimentală: reproduce condiţiile şi factorii care facilitează procesul creativităţii
întâlnit la o anumită personalitate după schema: ipoteză, provocarea fenomenului, interpretarea
datelor, stabilirea concluziilor (soluţiilor optime)verificarea şi generalizarea lor.
k)Metoda modelării şi a simulării: crearea de situaţii modelate sau simulate în cadrul cărora
să se desfăşoare procese creative.
Legat de capacitatea de creativitate, deci şi a coeficientului de inteligenţă (C.I.), omul de ştiinţă
român George Emil Palade a spus :„Poporul român este un mare producător de inteligenţă”.
Genialitatea creativităţii româneşti se poate compara cu cea a marilor somităţi ştiinţifice mondiale, fie
numai dacă am menţiona pe oamenii de geniu români ca: Mihai Eminescu – în poezie, George Enescu
– în creaţie muzicală, Constantin Brâncoveanu – în sculptură, George Constantinescu - în în ştiinţe
tehnice, Costin Neniţescu – în chimie, Henri Coandă – în aviaţie, George Emil Palade – laureat al
premiului Mobel în biologie şi mulţi alţii ar compune o listă foarte lungă, care nu face obiectul acestui
curs.
Descoperirea şi dinamizarea creativităţii tinerei generaţii, trebuie să fie o preocupare deosebită
pentru educaţie şi pentru şcoala românească, pentru asigurarea promovării cu mult interes a
preşcolarilor, şcolarilor, elevilor şi studenţilor cu reale capacităţi intelectuale dar şi cu spirit de
creativitate, care poate constitui oportunităţi clare pentru o dezvoltare a societăţii şi prosperitate
generală a populaţiei.
METODE ŞI PROCEDEE DE LUCRU SPECIFICE STIMULĂRII CREATIVITĂłII
ARTISTICE A ELEVILOR
Tehnica colajului: Arta de serie cuprinde variate tehnici de colaj uneori cu materiale foarte diverse:
fragmente de hârtie, piele, textile, sticlă, ceramică, etc.
Folosirea acestei tehnici la clasele I-IV oferă posibilitatea aprecierii hârtiei şi a materialelor din
natură prin valoarea lor cromatică, oferă posibilitatea căutării, alegerii culorilor şi încercării diferitelor
soluţii compoziţionale, constituie experienţe noi care să permită descoperirea altor factori care acţionează
în utilizarea culorii. Tehnica colajului se poate realiza şi cu frunze şi flori uscate, seminţe şi alte
materiale din natură .
Lucrând cu aceste materiale elevii au ocazia de a cunoaşte mai bine structura şi calităţile
materialelor folosite. Lucrările se pot realiza prin îmbinarea culorilor din desen cu materiale din
natură, dezvoltându-le copiilor atenţia, răbdarea, spiritul de observaţie, gustul estetic şi fantezia, cât şi
alte calităţi ce le deschid calea spre creaţie.
Din seminţe de dovleac, divers colorate, am obţinut cu elevii adevărate buchete de flori; coşuri
cu fructe sau legume. De asemenea, flori frumoase am realizat cu ajutorul diferitelor seminţe (de
mărar, pătrunjel, lobodă, mac, etc.),dar şi cu ajutorul altor materiale ca: făina de porumb, griş, nisip.
Toate aceste compoziţii armonizează cu fondul, suprafaţa, formele, culorile şi îmbinările alese.
Suportul pe care s-au realizat aceste lucrări a fost carton colorat în prealabil cu tempera sau
acuarelă.
Desenarea cu lumânarea: În această tehnică predomină spontaneitatea, sinceritatea, umorul,
curiozitatea, motivaţia largă asociată plăcerii sau capacităţii de descoperire.
În acest scop se pot folosi lumânări albe a căror urmă poate fi văzută atunci când hârtia este
aşezată la lumină, sau lumânări colorate (roşii sau albastre) care dau uşurinţă pentru că urmele lor se
văd colorate pe hârtie.
După terminarea desenului se pictează toată suprafaţa hârtiei cu acuarelă în culori tari şi nu în
culori opace. Pe conturul desenat cu lumânarea culoarea nu se prinde şi astfel desenul apare alb sau
colorat mai deschis pe fondul colorat mai închis. Este bine ca în desen să existe o preponderenţă a
liniei şi nu a petelor albe, astfel explicându-se elevilor tema ,,Linia” – rolul constructiv al ei.
Înainte de a desena este indicat să se pregătească o schiţă pentru ca apoi desenul să fie executat
dintr-o dată. Se pot realiza lucrări cu tematică diferită în funcţie de vârsta elevilor.
În această tehnică am realizat lucrări pe temele: ,,Ghiocei de ziua mamei”, ,,Peisaje de iarnă”.
Tehnica decolorării: Aceleaşi subiecte dar cu efecte plastice diferite se pot reda şi prin tehnica
decolorării cu pic sau clor.
Se colorează mai întâi planşa suport cu cerneală (de culoare diferită), iar după uscare cu
ajutorul unui instrument ascuţit (vârful unui beţişor, pensulă, scobitoare) înmuiat în soluţie de pic sau
clor se desenează forma dorită. Prin reacţia soluţiei de pic pe hârtia colorată cu cerneală, urmele
desenului devin albe şi creează o mare surpriză elevilor. Cu cât cerneala cu care s-a colorat suportul
este de diferite culori cu atât bucuria realizării lucrării este mai mare. Cerneala colorată poate fi
înlocuită cu tuşuri de diferite culori, iar în acest caz decolorarea se face cu soluţie de clor. Această
tehnică se poate folosi la toate clasele. Am realizat în această tehnică lucrarea intitulată ,,Cer înstelat”,
dar pe lângă aceasta se mai pot realiza lucrări cu temele: ,,Viaţă subacvatică”, ,,Peisaj de iarnă”, ,,În
cosmos”, ,,Scene din basme”. Lucrarea ,,Cer înstelat” a fost realizată nu prin atingerea suportului cu
beţişorul ci prin stropire.
Această tehnică este simplă şi la îndemâna tuturor elevilor din clasele I-IV şi constă în aşezarea
deasupra foii (suport) a unei bucăţi de tul, voal, tifon, ţesături cu ochiuri mai mici sau mai mari
înmuiate în tuş negru sau colorat şi diluat cu apă, dar bine stoarse. Deasupra lor se aşterne o altă hârtie
şi se apasă pe toată suprafaţa (de preferinţă cu un rulou de cauciuc). După ce se înlătură foaia şi
ţesătura se observă că pe foaia suport a rămas imprimeria ţesăturii folosite. Apar deci, fonduri vibrate
de puncte, linii, pete de diferite culori, acestea constituind suporturi pe care se pot desena cu pensula
sau cu alte instrumente compoziţii pe anumite teme: ,,Peisaj submarin”, ,,Zboruri cosmice”,
configuraţii de animale, flori, totul depinzând de imaginaţia copilului.
De multe ori în aşezarea ţesăturii pe foaia de desen se fac falduri care duc în final la
imprimarea unor pete mai închise şi mai deschise care prin combinarea lor pot sugera noi idei în
îmbogăţirea desenului.
Un alt gen de imprimerie este acela în care se folosesc aţele colorate în diferite culori. Acestea
dau efecte multiple şi deosebite. Se îmbibă aţele în culori diferite apoi se aşază pe o foaie în diferite
moduri: în spi-rală, în linii drepte sau frânte, la întâmplare. Deasupra se aşază o altă foaie şi se
presează bine, apoi se trag aţele cu atenţie. Urmele lăsate pe foi formează fondul peste care se revine
cu pensula cu tempera sau acuarelă, dând expresivitate spaţiului plastic. Cu această tehnică se poate
lucra în echipe de câte doi elevi atunci când este vorba de presare şi tragere a aţelor, motivul
imprimându-se pe ambele foi.
Tot din tehnica imprimării face parte şi imprimarea cu ajutorul ştampilei sau a şablonului din
materiale din natură (frunze).
Folosind această tehnică şi aplicând repetiţia, simetria, alternarea sau mai multe ştampile am
obţinut interesante compoziţii plastice cu elevii pe teme diferite: ,,Imprimeu de rochie”, ,,Imprimeu de
perdea”, ,,Covor de frunze”, ,,Frunzele toamnei” (folosind şablonul din frunze de mărimi diferite care
au fost colorate în diverse culori).
Tehnici diverse: Pe lângă tehnicile tradiţionale folosite în orele de educaţie artistico-plastică se mai
poate folosi o serie de tehnici diverse noi, nu atât prin modul de lucru, ci mai ales pentru materialele
folosite şi instrumentele de lucru. Aceste tehnici plac foarte mult copiilor pentru faptul că dau impresia
de joc, de libertate în creaţie şi mai ales pentru curiozitatea şi noutatea compoziţiei ce rezultă din
folosirea acestor tehnici.
În continuare voi prezenta câteva din aceste tehnici pe care le-am folosit la clasă şi care au dat
rezultate destul de bune:
1. Desen cu baloane de săpun : Această practică este o îmbinare a picturii cu jocul foarte îndrăgit
de copiii de toate vârstele, jocul cu baloane de săpun.
Pentru aplicarea acestei tehnici de lucru am avut nevoie de culori, detergent (fulgi de săpun sau
şampon), vase de plastic, paie, hârtie (suport). Acest desen s-a realizat în două moduri, lucrându-se pe
două echipe (o echipă a rezolvat modul I, cealaltă modul II).
Modul I- În vasele pregătite cu apă am dizolvat culoarea (atâtea culori câte am dorit), apoi
detergentul sau şamponul. Cu ajutorul paiului, elevii au suflat baloane de săpun de toate culorile pe
planşa suport. Pentru a rămâne conturul colorat baloanele au fost suflate cu atenţie pentru a se sparge
cât mai încet. Astfel, s-au obţinut forme în linii şi puncte de diferite mărimi şi culori.
Modul II - În vasul cu săpun dizolvat împreună cu culoarea, copiii au suflat cu paiul sau cu
beţişorul până când baloanele s-au ridicat la trei centimetri deasupra vasului, apoi au rotit uşor foaia
deasupra vasului cu baloane, acestea spărgându-se sau lipindu-se de foaie. Am continuat în acest fel cu
mai multe culori.
Aceste desene pot fi îmbunătăţite, elevii intervenind cu pensula cu culoare dându-le forme
interesante după imaginaţia şi inventivitatea fiecăruia. Astfel am obţinut lucrări frumoase ca:
,,Imprimeu de material”, ,,Baloane colorate”, ,,Mingi mari, mingi mici”, ,,Flori”, observându-se foarte
clar rolul constructiv al liniei şi al punctului – planşa 21.
2. Desenul cu lipici şi nisip
Nisipul bine cernut şi curăţat de impurităţi se împarte în tot atâtea vase câte culori dorim să
obţinem. Se amestecă nisipul cu colorant alimentar pudră, agitându-se bine până ce acestea se
colorează. După ce a fost aleasă schiţa potrivită, copiii execută desenul cu pensula înmuiată în clei
(aracet), apoi înainte ca acesta să se usuce acoperă desenul cu nisipul colorat, dând astfel compoziţiei
efecte surprinzătoare. În execuţia compoziţiei este bine să apară mai mult pata de culoare şi nu liniile.
3. Desen cu hârtie îndoită şi colorată: Materialul folosit este o bucată de hârtie de formă
dreptunghiulară (sau alte forme geometrice), absorbantă (ca sugativa), care se îndoaie (pliază) în mai
multe, până este destul de mică şi se înmoaie pe rând cu câte un colţ în cerneală sau culoarea pe care o
dorim. Hârtia se va ţine timp suficient, astfel încât să poată absorbi culoarea, după care se desface şi se
observă modelul obţinut care poate fi intitulat ,,Imprimeu de material” sau ,,Mozaic”.
O altă variantă a acestei tehnici poate fi şi decuparea unui model în hârtia absorbantă
împăturită, înainte de a o înmuia în culoare. După ce am despăturit-o şi am uscat-o, hârtia astfel
colorată am aplicat-o pe o foaie de hârtie mai mare, albă, astfel încât aceasta să constituie un chenar.
Părţile tăiate din hârtia absorbantă vor fi acum pete albe. Astfel se realizează modele decorative cu
motive geometrice întâlnite în arta populară.
4. Desen folosind palmele: Este o tehnică simplă, la îndemâna oricui şi se referă la conturarea
palmei cu creioane colorate sau carioca, aşezând palma cu degetele desfăcute pe foaia albă. Pentru a
decora desenul se trasează în interiorul palmei diferite tipuri de linii. De asemenea, se poate folosi
ştampila palmei (apăsarea palmei înmuiate în culoare, pe planşă) şi apoi conturarea acesteia. Se pot
folosi şi alte modele din natură în loc de palme.
▪ Proiectarea unor activităţi eficiente pentru dezvoltarea capacităţilor la nivel preprimar şi primar.
Cap.2.
A învăţa prin joc. Jocul şi jucăria la vârsta preşcolară şi şcolară mică
Modele pentru Paste ce pot fi confectionate de copii cu
usurinta si cu mare placere.
Se mai pot realiza si fetiţe (parul din benzi subtirele din hartie galbena si răsucite pe creion), baieţi, moş ( cu pălărie), babă( cu batic)...
Lalele din coji de oua
Cu putina imaginatie si indemanare puteti realiza un decor de Paste surprinzator sau pot fi folosite si pentru poavazare.
O alta modalitate de a valorifica imaginatia prichindeilor o reprezinta confectionarea unui mozaic din coji de oua. Este un mod extraordinar de a folosi ramasitele unei mese festive copioase, iar copiilor le va placea foarte mult sa sparga cojile de oua si sa creeze
"opere de arta" cu ajutorul lor.
Materia prima de care ai nevoie este chiar la indemana, mai ales cu ocazia Pastelui:
• coji de oua colorate; • carton; • creioane colorate si carioci; • lipici.
SARBATORI FERICITE !
CE AM LUCRAT AZI CU COPIII LA ABILITATI PRACTICE !
Etapele pe care le-am parcurs:
Acest desen il puteti decupa in marimea data! Nu uitati sa
faceti iepurasului si sprancene! E mai sic! Eu abia acum am
observat ca-i lipsesc!
Spor la treaba!
Florile ornamentului sunt facute cu compasul si suprapuse
doua cate doua. Pot fi culori diferite sau aceeasi culoare
pentru petale!
1. Materiale necesare: Cap de leu din cercuri
- hârtie glasse autocolantă de diferite culori sau simplă;
- o foaie de bloc model A4;
- foarfece, lipici;
- dacă elevii nu au hârtie glasse, cercurile decupate din hârtie albă
pot fi colorate cu culori sau acuarele
2. Modul de lucru:
Se decupează cercurile model şi se folosesc ca şablon. Se conturează
apoi pe spatele hârtiei glasse modelul dorit, se decupează, apoi se lipesc pe
foaia de bloc urmărind modelul prezentat de învăţător . Folosiţi în realizarea
lucrării ce culori doriţi
Elevii vor fi instruiţi asupra felului cum se foloseşte foarfecele.
Pe pagina 3 avem modele de cercuri ce pot fi folosite ca şablon.
Se recomandă munca în echipe.
Cap.3.
Delightful Dog Card More Kinder Crafts
Make a great dog card for dog lovers.
Realizăm o carte de câine mare pentru iubitorii de câini.
Supplies needed:
Card stock or construction paper
Scissors
Markers or crayons
Googly eyes and glue (optional)
Bunurilor necesare: Carton sau hârtie de construcţie
• Foarfeci
• Creioane Markere sau
• googly ochii şi lipici (opţional)
To start making a square, fold the corner of a piece of paper over.
Pentru început facem un pătrat, ori îndoim un colţ de o bucată de hârtie.
To finish making the square, cut off the small rectangle, forming a square (which
is already folded into a triangle).
Pentru a termina realizăm un pătrat, tăiem dreptunghiul mic, formând un pătrat
(care este deja îndoite într-un triunghi).
Fold over two triangles (to make the dog's ears).
Îndoiţi peste două triunghiuri (pentru a face urechile câinelui).
Put a face on your dog. Gluing on googly eyes gives the dog a cute look.
Pune o faţă pe cainele tau. Lipiţi pe ochi googly dă câinelui un aspect
dragut.
You can write messages under the ears and on the inside of your new
card.
Puteţi scrie mesaje sub urechi si pe interiorul cardului dumneavoastră.
Noi suntem in clasa I si nu am putut colora mai frumos de atat!
More Kwanzaa Crafts
Mai multe Artizanat
Enchanted Learning Software's
Kwanzaa Placemat More Crafts
Make a placemat to decorate your Kwanzaa celebration table. These simple-to-make
woven construction paper placemats represent a straw placemat (called mkeka in Swahili).
Facem un placemat pentru a decora masa dvs. Kwanzaa sărbătoare. Acestea sunt simple-pentru-a face
plasare a ţesuttului de hârtie; construcţie poate repre7enta o plasă din paie (mkeka numit în Swahili).
Supplies needed:
Red, black, green, and yellow construction paper - one sheet should be
extra large
Scissors
Ruler (optional)
Glue or tape
• Roşu, negru, verde, galben şi hârtie de construcţie - o coală ar trebui să
fie foarte mare
• Foarfeci
• Riglă (opţional)
• Adeziv sau bandă
Start with a large piece of construction paper. Fold it in half.
Începeţi cu o bucată mare de hârtie de construcţie. Împăturiţi-o în jumătate.
While the paper is still folded, draw a series of lines across the fold, but do
not draw them all the way to the edge - leave about 1 inch at the edge. For
younger children, an adult should draw the lines. For a very neat-looking
placemat, use a ruler to draw the guidelines.
Cut along the lines.
When you're finished cutting, unfold the piece of paper.
În timp ce hârtia este încă pliată, trage o serie de linii în întreaga coală, dar
nu le trage pe toate pana la marginea - aproximativ 1 cm la margine. Pentru
copiii mai mici, un adult ar trebui să elaboreze linii. Pentru o plasare foarte
îngrijită, cu aspect, utilizează o riglă şi trage liniile directoare.
Tăiaţi de-a lungul liniilor.
Când aţi terminat de tăiat, se desfăşoară bucata de hârtie.
Using other colors of paper, cut many strips of paper about an inch wide, and
the same length as the height of the large piece of paper used in the last step.
Utilizaţi alte culori de hârtie, tăiaţi fâşii de hârtie multe de lăţime egală, şi
aceeaşi lungime, ca înălţimea, bucată mare de hârtie utilizate în ultima etapă.
Start weaving the strips of paper onto the large piece of paper. Make sure
that each new piece of paper is pushed up next to the previously woven
piece.
Start ţesut de hârtie fîşi pe bucată mare de hârtie. Asiguraţi-vă că fiecare
bucată nouă de hârtie este împins până lângă piesa anterior ţesute.
When you're done weaving, secure each strip of woven paper using glue
or tape. You might also have to trim the woven edges a bit to make the
edges of the placemat even.
Când aţi terminat de ţesut, sigur fiecare bandă de hârtie ţesută cu lipici sau
bandă. S-ar putea avea, de asemenea, să tăiaţi marginile ţesute un pic
pentru a face marginile plasate corect.
You can now use your placemat at your Kwanzaa celebration
Puteţi utiliza acum acest plasament pentru sărbătoarea ta Kwanzaa
CHRISTMAS CAROLERS
You will need
3 paper tubes
3 child size socks
3 elastic bands
3 pieces of paper, 2"x2" for faces
3 pieces of tan paper, 1"x2" for
songbooks
Paint
Stamps, optional
Paintbrush
Ribbon
Black marker
Glue
Veţi avea nevoie
Get Crafts Ideas In Your Email!
• 3 tuburi de hârtie;
• 3 dimensiuni copii şosete;
• 3 benzi elastice;
• 3 bucăţi de hârtie 2 "x 2" pentru feţe;
• 3 bucăţi de hârtie tan, 1 "x2" pentru
repertoriu;l• Paint• Timbre, opţional• pensule;•
Panglica• marker negru
• Adeziv
Directions:Paint paper tubes and set aside to dry. 2. Stamp tube to embellish if desired. 3. Cut out the
face and add eyes and a mouth. Glue to tube. 4. Cut off the foot of the sock and close end with an
elastic band. 5. Cover elastic band with Raffia, ribbon, wool, cloth, etc. 6. Place hat on tube.7. Fold
and glue songbook to Caroler.
Direcţii: Paint tuburi de hârtie şi retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Ştampila tub pentru a
înfrumuseţa, dacă se doreşte. 3. Tăiaţi faţa şi se adaugă ochi şi o gură. Lipici la tub. 4. Taiati piciorul
de şosete şi se încheie strânse cu o banda elastica. 5. Acoperiti cu banda elastica rafie, panglica, lana,
panza, etc 6. Loc pentru căciulă pe tuburi.7.Pliază şi lipeşte cartea de muzică Caroler.
Castle Shapes Castelul Forme
You will need
1 piece of background paper, 11"x17"
1 piece of gray/tan paper 8"x11"
Cut in the following measurements
1 rectangle, 5"x6"
2 rectangles, 2"x6"
2 rectangle, 1.5"x2"
2 triangles, each side 2.5"
2 triangles, each side 1.5"
4 squares, 1"x1"
1 piece of brown paper, 4"x6"
Cut in the following measurements
1 rectangle, 2"x3"
2 rectangles, 1"x2"
Paint, markers and/or crayons,Glue,
Veţi avea nevoie de 1 bucată de hârtie de fond, 11 "x17";
• 1 bucată de gri / hârtie tan 8 "x11";
Se taie în următoarele măsurători;
Un dreptunghi, 5 "x6"
Două dreptunghiuri, 2 "x6"
2 dreptunghi, 1.5 "x2"
2 triunghiuri, fiecare parte 2.5 "
Get Crafts Ideas In Your Email!
2 triunghiuri, fiecare parte 1.5 "
Patru pătrate, 1 "x1"
• 1 bucată de hârtie maro, 4 "x6"
Se taie în următoarele măsurători
Un dreptunghi, 2 "x3"
Două dreptunghiuri, 1 "x2"
• Paint, markere si / sau creioane
• Adeziv
Directions1. Paint or color grass and rocks on the background paper. 2. Have shapes precut so the
children will only need to assemble the castle. 3. Glue shapes to paper.
Directions1. Vopsea sau iarba de culoare şi roci pe hârtie ca fundal. 2. Au forme tăiate astfel încât
copiii vor avea nevoie doar pentru a asambla castelul. 3. Lipici forme de hârtie.
Enchanted Learning Software's
Hand and Foot Turkey Craft Mână şi Craft Turcia Foot
More Kinder Crafts
This cute turkey is made from your child's handprints and
footprints, cut out of construction paper. It makes a very
nice Thanksgiving decoration.
Acest Turcia drăguţ este facut din handprints copilului şi urme,
tăiate din hârtie de construcţie. Se face o foarte frumos decor Ziua
Recunostintei. Get Crafts Ideas In Your Email!
Supplies:
Brown, red, orange and yellow construction paper
Pencil
Scissors
Glue
Googly eyes (optional)
• Brown, roşu, portocaliu şi galben hârtie de construcţie
• Creion
• Foarfeci
• Adeziv
• ochii googly (opţional)
Trace around the child's feet using
brown construction paper. These two
pieces will be the turkey's body.
Trage in jurul picioarelor copilului,
folosind hârtie de construcţie maro.
Aceste două piese vor fi corpul Turciei.
Trace around the child's hands
using red, orange, and yellow
construction paper. These 6
pieces will be the turkey's
feathers.
Trage in jurul mainilor
copilului, folosind roşu,
portocaliu, galben şi hârtie de
construcţie. Aceste 6 piese
vor fi pene de curcan.
Glue the two footprints together to make the
turkey's body. (The heels make the head area.)
Lipţi cele două amprente împreună pentru a face
corpul Turciei. (tocurile fac zona capului.)
Cut out a round wattle and an orange beak. Glue the
wattle, beak, and googly eyes (or paper eyes) to the
turkey's head. Make two legs from paper and glue
then to the back of the body (or use pipe cleaners
and tape them to the back).
Tăiaţi o împletitură de nuiele rotunde şi un cioc
portocaliu. Adeziv nuiele, cioc, şi ochii googly (sau
hârtie ochii) la cap Turciei. Facem două picioare
din hartie si lipici, apoi la partea din spate a
corpului (sau de a folosi ţevi de curăţare şi banda le
înapoiez).
Glue the handprint "feathers" to
the back of the turkey.
You can now decorate your house
for Thanksgiving with these cute
turkeys. Don't forget to put the
child's name and age on the back
of the turkey.
Lipim amprenta mâinii "pene", la
partea din spate a curcanului.
Puteţi decora casa ta acum pentru
Ziua Recunostintei cu acest
curcan drăguţ. Nu uitaţi să puneţi
numele şi vârsta copilului pe
partea din spate a curcanului.
Princess Castle Shapes
You will need
1 piece of background paper, 11"x17"
1 piece of pink paper 8"x11"
Cut in the following measurements
1 rectangle, 4"x6"
2 rectangles, 1.5"x6"
2 rectangle, 1.5"x2"
4 triangles, each side 1.5"
4 squares, .5"x.5"
1 piece of purple paper, 4"x6"
Cut in the following measurements
3 rectangle, 1"x2"
1 rectangle, 1.5"x3"
Paint, markers and/or crayons
Jewels and glitter
Glue
Veţi avea nevoie de • 1 bucată de hârtie de fond, 11 "x17"
• 1 bucată de hârtie roz 8 "x11"
Se taie în următoarele măsurători
Un dreptunghi, 4 "x6"
Două dreptunghiuri, 1.5 "x6"
2 dreptunghi, 1.5 "x2"
4 triunghiuri, fiecare parte 1.5 "
Patru pătrate, 0.5 "x.5"
• 1 bucată de hârtie violet, 4 "x6"
Se taie în următoarele măsurători
3 dreptunghiuri, 1 "x2"
Un dreptunghi, 1.5 "x3"
• Paint, markere si / sau creioane
• Bijuterii şi sclipici
• Adeziv
Enchanted Learning Software's
String of Leaves Şir de Frunze
More
Thanksgiving
Crafts
Make a string of leaves to decorate a room. These simple-to-make strings make a great Fall or
Thankgsiving decoration. You can drape the strings across rooms, over windows and from the
chandeliers.
Putem a face un şir de frunze se poate decora o camera. Aceste realizări
simple-pentru-a face şiruri de caractere; se poate face o cădere mare sau
decorare Thankgsiving. Puteţi decora siruri de caractere pe camere, peste
ferestre şi de la candelabre.
More
Kinder
Crafts
Supplies needed: Bunurilor necesare:
Construction paper (orange, red, yellow, brown, and other earth tones)
Crayons or markers
Scissors
Glue, tape, or staples
A long piece of green or brown yarn or string
Constructii de hârtie (portocaliu, rosu, galben, maro, şi alte sunete
pământ)
• Creioane colorate sau markeri
• Foarfeci
• Adeziv, banda, sau capse
• O bucată lungă de fire culoare verde sau maro înşiruite
Draw a leaf on a piece of construction paper. Make sure to draw a thick stem on the top (your leaf will
hang from this stem, which will be folded over). If you'd like, use a leaf template.
Desenaţi o frunză pe o bucată de hârtie de construcţie. Asiguraţi-vă că pentru a
desena o stem gros pe partea de sus (frunza dvs. vor atârna de la acest stem, care va
fi pliat). Dacă doriţi, a utiliza un şablon frunză.
Cut out the leaf. Draw the leaf veins if you wish.
Fold the leaf's stem in half.
Tăiaţi frunze. Desenaţi venele frunzelor, dacă doriţi.
Îndoaie tulpina frunzei în jumătate.
Attach the leaf to a long string using tape, glue, or staples. Make more leaves and attach them to
the string.
Ataşaţi frunze într-un şir lung folosind bandă, lipici, sau capse. Facem mai multe
frunze şi le aranzăm în şir.
Hang your string of leaves across the room for a wonderful Thanksgiving decoration.
Atârnă în şirul dvs.de frunze în întreaga cameră pentru un decor minunat - Ziua Recunostintei
Dinosaur Diorama More KinderCrafts
Create your own prehistoric dinosaur scene in a box. Just print out the dinosaurs,
paste, color, cut, arrange them in the box, and - welcome to the Mesozoic Era, the "Age of Dinosaurs."
Creeaza-ti propria scena dinozaur preistorică intr-o cutie. Doar imprima dinozaurii, pastă, culoare,
tăiate, să le aranjaţi în cutie, şi - bun venit pentru era mezozoică, "epoca dinozaurilor." Bunurilor
necesare:
Supplies needed:
paper and a printer (stiff paper works best - colored paper is great for this project)
a shoe box or slightly larger box
crayons and/or markers
paste (a glue stick works well)
scissors
tape, thread, pipe cleaners
optional: glitter (for great lava!), cotton puffs (for clouds), thin cardboard to glue to the back
of the animals if your paper is very flimsy (old cereal boxes work well)
hârtie şi o imprimantă (hârtie rigidă funcţionează cel mai bine - hârtie colorată este mare
pentru acest proiect)
• o cutie de pantofi sau mai bine o caseta mai mare
• creioane şi / sau markeri
• pastă (un stick şi clei funcţionează bine)
• foarfece
• bandă, filet, curatatorii ţeavă
• opţional: sclipici (pentru lava mare!), bufe bumbac (de nori), carton subţire pentru a lipici la
partea din spate a animalelor în cazul în care lucrarea este foarte subţire (cutii de cereale vechi
funcţionează bine)
Print-out of late-Cretaceous
Period, North America: T.
rex, Triceratops, Maiasaura,
Pteranodon, and plants.
Print-out of late-Cretaceous
Find a box at least as big as a shoe box - a slightly bigger box
works even better. This will be the stage containing your
dinosaur scene.
Click on a picture to go to the printable template containing
dinosaurs and plants from that time period.
Print out the template(s) you want. To print the template (and
not any other things that might be on the screen), go to that
page, click your mouse on the template (this is so you won't
print the rest of the stuff that's on the screen), then choose
PRINT from the File menu.
• Găsiţi o cutie cel puţin la fel de mare ca o cutie de pantofi -
o cutie de uşor mai mare de lucruri este chiar mai bună. Acest
lucru va fi prima etapă şi conţine scena dinozaurului.
• Faceţi clic pe o imagine pentru a merge la şablonul
printabile care conţin dinozauri şi plante din acea perioadă de
timp.
• Printaţi şablon (e) pe care doriţi. Pentru a imprima şablonul
(şi nu orice alte lucruri care ar putea fi pe ecran), mergem la
acea pagină, faceţi clic pe mouse-ul pe şablonul (acest lucru
este astfel încât nu veţi imprima restul de lucruri de pe ecran),
apoi PRINT alege din meniul File.
Click here for more information on the Cretaceous period, its climate, and what animals and plants lived then. For a lot of
Period, North America:
Small T. rex, Troödon,
Ankylosaurus,
Pachycephalosaurs,
Parasaurolophus, and plants.
dinosaur information go to ZoomDinosaurs.com. In
ZoomDinosaurs.com there are information sheets and other
classroom activities about all the dinosaurs pictured here (and
many others).
Click aici pentru mai multe informaţii cu privire la perioada
Cretacicului, clima, şi ceea ce animalele şi plantele trăiau
atunci. Pentru o mulţime de informaţii cu dinozaur du-te la
ZoomDinosaurs.com. În Zoom Dinosaurs.com există fişe de
informaţii şi alte activităţi de clasă cu privire la toate
dinozauri imagine aici (şi multe altele).
If your paper is very flimsy and you think your animals may not stand
up well, paste the template onto thin cardboard (like an old cereal box).
Let it dry.
Using crayons or markers, decorate the inside of the box, the dinosaurs
and plants. No one knows what colors the dinosaurs were, so anything
goes. When decorating the box, remember that the Earth was very
warm when the dinosaurs lived. Also, the Cretaceous period was a time
of very high volcanism - a volcano in the back of the box looks great.
Glitter makes a wonderful addition to lava - just sprinkle some on a
little glue.
• Dacă hârtia este foarte subţire şi credeţi că animalele nu pot sta în
picioare bine, se pune pasta pe şablonul pe carton subţire (cum ar fi o
cutie de cereale vechi). Lă sati sa se usuce.
Creioane colorate • Utilizarea markeri pentru a decora interiorul cutiei,
dinozauri şi plante. Nimeni nu ştie ce culori au avut dinozaurii, astfel că
orice merge. Atunci când decorăm caseta, amintiţi-vă că Pământul a
fost foarte cald atunci când dinozaurii au trait. De asemenea, perioada
Cretacicului a fost un timp de vulcanismului foarte mare - un vulcan în
partea din spatele casetei arată foarte bine. Glitter face un minunat
adaos in lava - stropească doar puţin lipici, pe unele părţi.
Cut out the dinosaurs, their stands, and some plants.
Fold along the dotted lines on the dinosaur stands. Îndoiţi şi lipiţi în
stand acest dinozaur.
Arrange the animals and plants in the box. Paste the bottom flaps in
place. Hang any flying animals from the top of the box using tape and
thread or pipe cleaners. Green and brown pipe cleaners also make nice
plants.
Enjoy your Mesozoic diorama!
• Tăiaţi dinozaurii, standurilor, şi unele plante.
• Îndoiţi de-a lungul liniilor punctate pe standuri dinozaur. Îndoiţi şi
lipiţi în stand acest dinozaur.
• Aranjaţi plantele şi animalele din caseta. Pastă flapsurile de fund în
loc. Aranjaţi orice animale care zboară din partea de sus a casetei cu
bandă şi fir şi curăţaţi ţeava. Vopsiţi cu verde şi maro ţeavă de curăţare,
de asemenea, plante frumose.
• Bucuraţi-vă de diorama dumneavoastră mezozoic!
Click here to learn more.
(Already a member? Click here.)
Sursa: http://www.dltk-holidays.com/valentines/mbutterfly.htm
Enchanted Learning Software's
Paper Plate Flower Craft
Cartea Plate - flori măiestrie, abilitate More Kinder Crafts
This simple-to-make flower is made from a paper plate and a child's handprint cutouts.
Acest lucru simplu de-a face floare se face de o placă de decupaje de hârtie şi
un copil amprenta mâinii. More paper plate crafts
A paper plate
Colorful construction paper
Scissors
Glue (or a stapler)
O placă de hârtie
• colorat de construcţii de hârtie
• Foarfeci
• Adeziv (sau un capsator)
Trace a child's hand on colorful construction paper, at least 10 times.
Trage după mâna unui copil pe hârtie de construcţie colorate, de cel puţin 10 ori.
Cut out the hand tracings.
Tăiaţi după traiectoria mâinii.
Glue or staple a circle of handprint tracings (fingers pointing outwards) around the outside
of the plate - the fingers are the flower's petals.
Lipiţi sau discontinue (cu bandă) un cerc de trasărilor amprenta mâinii (degetele
îndreptate spre exterior), în jurul afara de placa - degetele sunt petalele florii.
Glue or staple a second circle of handprint tracings (fingers pointing outwards) just inside the
first circle.
Lipiţi sau discontinue (cu bandă) un al doilea cerc de trasărilor amprenta mâinii
(degetele îndreptate spre exterior) doar in interiorul primului cerc.
Glue or staple a third circle of handprint tracings at the center of the plate.
Lipiţi sau discontinue (cu bandă) un al treilea cerc trasăm amprenta mâinii în centrul
plăcii.
Glue a small paper circle in the center of the flower.
Adeziv pe un cerc mic de hârtie, în centrul de flori.
Waxed Paper Stained Glass Butterfly More Kinder Crafts
Un simplu-la-a face fluture agăţat la fereastră.
(Go to a printable version.) Supplies needed:
• Hârtie Waxed
• ras Pastel (creioane ras cu un foarfece sau un cuţit - de către un adult)
• foarfece
• Un fier
• Holepunch
• Câţiva inches de coarde
Pliază o foaie de hârtie în două.
Egal cu o jumătate de fluture cu organismul de lapliere.
Pliază hârtia şi trage pe cealaltă jumătate contur la fluture (folosind iniţial, după şablonul
dvs.).
Deschideţi hârtie cerată şi pune-l pe o suprafaţă plană.
Pune niste talaş de pastel pe hârtie cerată (şi în interiorul fluture).
Se acoperă cu o altă hârtie cerată foaia de hârtie. Un adult aşază un fier peste două
straturi de hârtie cerată împreună la foc mic (a se proteja fierul dumneavoastră,
punând un prosop de hârtie pe partea de sus a hârtiei cerate în timp ce îl călcaţi).
Se taie în fluture. Faceţi o gaură în partea de sus. Pune-un sir de caractere in gaura de
agpţat. Acest lucru arată fluture agăţat frumos într-o fereastră.
Enchanted Learning Software's
Butterfly Wand More Kinder Crafts
Aceasta este o ambarcaţiune de mare de a face, la o petrecere pentru copii. Înainte de partid, lipici
toate curatatorii ţeava de la bastoane popsicle. Copiii pot face tot ceea ce ei înşişi în timpul petrecerii.
(Go to a printable version.)
Pentru fiecare fluture aveţi nevoie de:
• Un stick popsicle
• O ţeavă mai curat
• Un con-filtru de cafea în formă de
• markeri colorat sau creioane
• lipicioase (un pistol lipici fierbinte este perfect-un adult nu lipire)
Clei Pune pe stick
popsicle.
Ataşaţi mai curat
conducte.
Luăm un lipici, un adult ia o conductă mai curat, se lipeşte la un
stick popsicle. Clei Hot este cel mai simplu mod de a face acest
lucru. Sa lasă lipiciul şă se răcească pentru câteva minute, în
timp ce copiii decora aripi.
Deschide-un con-filtru de cafea în formă de la cusătura.
Decoreaza-filtru de cafea cu markere sau creioane. Realizaţi
decoratiuni în mijloc, va fi mototolite, astfel încât se
concentreze pe părţile exterioare.
Ataşaţi de hârtie pentru a stick popsicle cu mai curate
conducte. Fluturele se termină, prin a forma antene.
Enchanted Learning Software's
Handprint Butterfly Craft
Amprenta mâinii fluture - abilităţi More Kinder Crafts
This is a simple craft made from a child's handprint cutouts.
Aceasta este o abilitate simplu de facut din decupaje amprenta mâinii unui copil. More butterfly crafts
Supplies needed:
A few pieces of colored construction paper (stiffer paper makes a more durable
butterfly)
A pencil
Scissors
Glue, tape or a stapler
Crayons, paint or markers
Googly eyes (optional)
A pipe cleaner
Bunurilor necesare: • câteva bucăţi de hârtie colorată (hârtie rigida face un fluture mai durabil)
• Un creion
• Foarfeci
• Adeziv, bandă sau un capsator
• Creioane colorate, vopsea sau markeri
• ochii googly (opţional)
• O ţeavă mai curat
Trace a child's hand on a few pieces of construction paper, for a total of 6 times. These will be
the butterfly's wings.
Trage după mâna unui copil pe câteva bucăţi de hârtie de construcţie, pentru un total de 6
ori. Acestea vor fi aripi de fluture.
Cut out the tracings.
Tăiaţi traiectoria.
On a piece of dark construction paper, draw a butterfly's body (draw a long oval plus a smaller
circle at one end).
Pe o bucată de hârtie de construcţie închisă, trage corpul unui fluture (a desena un oval
lung plus un cerc mai mic la un capăt).
Glue or staple the handprint tracings to the body, three on each side. The fingers should
point outwards.
Pe o bucata de hartie de constructie închisă, trage corpul unui fluture (un „plămân”
oval desenat plus un cerc mai mic la capăt).
Fold a pipe cleaner in half. Curl the ends a bit or wad them into balls. The folded pipe cleaner will be the
butterfly's antennae.
Pliază pe o ţeavă curat în jumătate. Răsuciţi capetele un pic sau puneţi tampon sau bile. Curăţă
conducta pe care va fi pliată antene fluture.
Curl or staple the bent part of the pipe cleaner to the back side of the butterfly's head.
Pliază sau discontinue partea îndoit a conductei curat la partea din spate a capului
fluturelui.
Either draw eyes on the butterfly's head or glue on googly eyes. Decorate the wings with
crayons or markers.
Fie trage cu ochii pe capul fluture sau clei pe ochi googly. Decoreaza cu aripi
creioane colorate sau markeri.
You now have a great butterfly decoration.
Acum aveţi un decor fluture mare
Enchanted Learning Software's
3-D Fruit Craft 3-D fructe- abilităţi More Kinder Crafts
These 3-dimensional fruits are made from paper. You can make
apples, watermelons, pears, plums, peaches, strawberries, oranges,
and other great-looking fruit. They are great to hang in a window
(from a curtain rod), from the ceiling, or in a mobile.
Aceste fructe 3-dimensionale sunt confectionate din hartie. Puteţi face mere,
pepeni verzi, pere, prune, piersici, capsuni, portocale, şi alte fructe cu aspect
deosebit. Ele sunt mari, pot să stea într-o fereastră (dintr-o tijă perdea), din
tavan, sau într-un mobil.
Fruit Theme Page
Supplies needed:
Construction paper
Scissors
Crayons, paint or markers
Yarn or string
Glue (or a stapler)
To make a mobile: twigs or clothes hanger wire
Bunurilor necesare: • constructii de hârtie
• Foarfeci
• Creioane colorate, vopsea sau markeri
• Fire sau şir
• Adeziv (sau un capsator)
• Pentru a face un telefon mobil: nuiele sau umeraş de sârmă pentru haine.
Fold a piece of construction paper in half and draw the outline half of a fruit on it
around the fold line. Cut along the line.
Using the finished fruit as a template, cut two more exactly like it.
Luăm o bucată de hârtie cu construcţie la jumătate şi trage pe cealaltă jumătate
conturul unui fruct pe el în jurul liniei de contur. Tăiaţi de-a lungul liniei.
Folosind fructe construim un şablon, apoi tăiem alte două exact ca el.
For cored fruit (like the apple), cut out a semicircle from each piece (when you open the
fruit, there will be a circle missing from its center).
Pentru fructe din materiale sferice (cum ar fi Apple), se taie un semicerc din fiecare bucată
(atunci când deschideţi fructe, va exista un cerc decupat din centrul său).
Color both the fronts and the backs of the fruits you just cut out to
look like a cross-section of the fruit (showing both the inside and
the peel of the fruit).
Coloaraţi atât fronturile şi spatele de fructe pe care tocmai aţi tăiat
să arate ca o secţiune transversală de fructe (care prezintă atât în
interiorul şi coji de fructe).
For hollowed-out fruit (like the cored apple), on one piece, cut
halfway through the fold line from the core. On the other two
pieces, cut halfway through the fold line from the outside.
For solid fruit (like the watermelon), on one piece, cut halfway
through the fold line from the bottom. On the other two pieces, cut
halfway through the fold line from the top.
Pentru fructe scobite-out (cum ar fi Apple umplută), pe o singură
bucată, tăiate la jumătatea prin linia de pliere la bază. Pe de altă
parte, două bucăţi, tăiate la jumătatea prin linie ori din exterior.
Pentru fructe solide (cum ar fi pepene verde), pe o singură bucată,
tăiate la jumătatea prin intermediul liniei se pliază din partea de
jos. Pe de altă parte două bucăţi, tăiate la jumătatea prin linia de
pliere de la vârf.
For hollowed-out fruit (like the cored apple), insert half of the
apple slice that was cut on the outsides into the core of the other
two slices. When you straighten out the pieces and align them,
they will form one 3-dimensional fruit.
For solid fruit (like the watermelon), slip the slits inside each
other, making one 3-dimensional fruit.
Pentru fructe scobite-out (cum ar fi Apple umplută), jumatate
inseraţi o felie de mere, care a fost tăiat pe exterioar în miezul
celorlalte două felii. Când îndreptaţi celr două bucăţi şi alinierea
acestora, ei vor forma un fruct 3-dimensional.
Pentru fructe solide (cum ar fi pepene verde), fantele alunecă în
reciproc în interior, făcând un fruct 3-dimensional.
For hollowed-out fruit (like the cored apple), cut out a few tiny seeds
from dark construction paper. Glue or staple a string to the fruit along a
fold line - make sure that the string extends through most of the core.
Glue the seeds to the part of the string within the core (gluing two seeds
to each other around the string works well).
For the solid fruit (like the watermelon), glue or staple the end of a length
of string or yarn to the top of the fruit.
Cut a leaf or two from green construction paper. Glue to the top of the
fruit or to the string. You can now hang your beautiful 3-D fruit from the
string.
Pentru fructe scobite-out (cum ar fi Apple umplută), taie si cateva
seminte de mica din hârtie de construcţie întuneric. Lipiţi sau
discontinue un şir de fructe de-a lungul unei linii ori - asiguraţi-vă
că şirul de caractere se extinde prin cea mai mare parte de bază.
Lipiţi seminţe la o parte din rând în cadrul de bază (lipire două
seminţe reciproc în jurul şirului funcţionează bine).
Pentru fructe solide (cum ar fi pepene verde), lipiţi sau discontinue
la sfârşit o lungime de sfoară sau fire de la partea de sus a fructelor.
Tăiaţi o frunză sau două din hârtie de construcţie verde. Lipiţi la
partea de sus a fructelor sau pentru şir. Puteti sa va atarnati acum
de fructe frumos 3-D din şir.
To make a fruit mobile, tie twigs or clothes hanger wire together to make
the mobile structure. Then hang your fruit from the structure. Hang the
entire mobile from another string.
Pentru a face un fruct mobil, nuiele cravată sau umeraş de sârmă haine
împreună pentru a face structura mobiăl. Apoi atârnaţi fructe de la
structura. Atârnă mobil întreag dintr-un alt şir.
Paper Plate Ladybug Puppet Craft More Crafts
A simple-to-make paper plate ladybug puppet. Each ladybug is made from two paper plates, paint, and
construction paper.
Un simplu material de-a face placa hârtie gărgăriţă marionetă. Fiecare gărgăriţă se face din două plăci
de hârtie, vopsea, şi hârtie de construcţie.
Supplies needed:
Two paper plates for each ladybug
Scissors
Stapler or tape (colored tape looks really nice but is not necessary)
Red and black paint, markers or crayons
Glue
Black construction paper
Pipe cleaner
Hole punch
Optional - googly eyes
Bunurilor necesare:
• Două plăci de hârtie pentru fiecare gărgăriţă
• Foarfeci
• Capsator sau bandă (bandă de culoare arata foarte frumos, dar nu este necesar)
• Vopsea roşu şi negru, markere sau creioane colorate
• Adeziv
• Black construcţie hârtie
• łevi curat
• Perforator
• Opţional - ochii googly
Using black construction paper, cut out the ladybug's legs (cut two sets of three legs).
Folosind hârtie de construcţie negru, taie picioarele gărgăriţă (de tăiat două seturi din
trei picioare).
Staple (or tape) two paper plates together (put the eating surfaces of
the plates on the inside) - make sure to staple the legs between the
plates. Don't staple the plates all the way round - leave one end of the
ladybug unstapled.
Capsează (sau bandă) două plăci de hârtie, împreună (pune
suprafeţele alimentare ale plăcilor pe interior) - asiguraţi-vă că pentru
a discontinue picioarele între plăcile. Nu capsaţi plăcile toate invers -
lăsa un capăt al gărgăriţă necapsate.
Cut off the rim of the plates where they were not
stapled (or taped) - this is where you will put your
hand to move the ladybug.
Taiati marginea plăcilor în cazul în care nu au fost
capsate (sau inregistrat) - acest lucru este în cazul
în care veţi pune mâna pentru a muta gărgăriţă.
Paint the top of the ladybug red (except the head, which is black). Paint the
bottom of the ladybug black. Either paint some black dots on the ladybug or
glue some black circles on its back.
Vopsiţi partea de sus a gărgăriţei roşie (cu excepţia capului, care este negru).
Vopsiţi partea de jos a gărgăriţei în negru. Fie vopsiţi unele puncte negre pe
gărgăriţă sau cu lipici unele cercuri negre pe spate.
Either paint eyes or glue on googly eyes.
Fie ochii vopsea sau adeziv pe ochi googly.
Punch two holes at the top for the antennae. Thread a pipe cleaner through the
holes.
Perforaţi două găuri în partea de sus pentru antene. Înşiră unei conducte curate
prin găurile.
You now have a really cute ladybug puppet.
Ai acum o marionetă gărgăriţă foarte drăguţ.
More
Halloween
Crafts
Enchanted Learning Software's
String of Jack-O'-Lanterns or
Ghosts Şir de Jack-flăcăraie rătăcitoare-Fonare sau Ghosts
Make a string of jack-o'-lanterns or ghosts to hang around a room.
These simple-to-make strings make a great Halloween decoration.
You can drape the strings across rooms, over windows and from the
chandeliers.
Faceţi un şir de jack-flăcăraie rătăcitoare-lanterne sau fantome să stea în
jurul-o camerei. Aceste simple-pentru-a face siruri de caractere poatr face un
mare decor de Halloween. Puteţi decora siruri de caractere pe camere, peste
ferestre şi de la candelabre.
More
Kinder
Crafts
Supplies needed:
Construction paper (orange and black for pumpkins, white and black for
ghosts)
Crayons or markers
Scissors
Glue, tape, or staples
A long piece of green or black yarn or string
Bunurilor necesare:
• constructii de hârtie (portocaliu şi negru pentru dovleci, alb şi negru
pentru fantome)
• Creioane colorate sau markeri
• Foarfeci
• Adeziv, banda, sau capse
• O bucată lungă de fire verde sau negru sau şir
Draw a jack-o'-lantern's face on a piece of orange paper, or a ghost on
white paper. Make sure to draw a long stem on the top (your pumpkin or
ghost will hang from this stem, which will be folded over).
Desenul se confruntă cu o luminiţă rătăcitoare pe o bucată de hârtie
portocalie, sau o fantoma pe hârtie albă. Asiguraţi-vă că pentru a
desena o tija lunga pe partea de sus (de dovleac sau fantomă va
atârna de la acestî tulpină, care va fi pliat).
Cut out the pumpkin or ghost. Make eyes, a nose, and a mouth from
black paper (or use a black crayon or marker).
Fold the pumpkin's stem in half. Fold the ghost's "stem" completely
behind the ghost.
Tăiaţi dovleacul sau fantoma. Faceţi un ochi, un nas, si o gura de
la hârtie neagră (sau de a folosi un marker negru creion sau).
Îndoiţi tulpina dovleacului în jumătate. Îndoiţi fantoma lui
"stem" complet în spatele fantomei.
Attach the pumpkin or ghost to a long string. Use green yarn
for the pumpkins, black string for the ghosts. Attach them using
tape, glue, or staples.
Ataşaţi dovleac sau fantomă la un lung şir. Folositi fire
verde pentru dovleci, şir negru pentru fantome. Ataşaţi-le
folosind bandă, lipici, capse.
Hang your string of jack-o'-lanterns or ghosts across the room for a wonderful Halloween decoration.
Atârnaţi şirul dvs. de jack-flăcăraie rătăcitoare-lanterne sau fantome în întreaga cameră pentru un
decor minunat Halloween.
Paper Plate Angel More Kinder Crafts
Hârtie Plate Angel
Turn a paper plate into a beautiful angel. Rândul său, o placă de hârtie într-un înger frumos.
Supplies needed: a paper plate
pencil
scissors
tape or stapler
crayons, paint, and/or markers for decoration
Bunurilor necesare: • o placă de hârtie
• creion
• foarfece
• bandă sau capsator
• creioane colorate, vopsea, şi / sau markeri pentru decorarea
Draw a pattern like this on the underside of a paper plate.
Cut along the lines, discarding the dark section.
• Desenaţi un model ca asta de pe partea inferioară a unei plăci de hârtie.
• Tăiaţi de-a lungul liniilor, eliminând secţiunea întunecată.
Decorate the angel.
Decoraţi îngeraşul.
Overlap the edges of the angel's skirt slightly and tape or staple it into place
Suprapunem marginile fustei îngerului uşor şi bandă sau capsaţi-l în locul stabilit.
Ingerasul
Materiale necesare: coli albe A4 , coli colorate, lipici.
Mod de lucru:
Se indoaie desenul pe linia de mijlos, se decupeaza având mare grijă la cap. Primul
ăngeraş se lipeste pe foaia suport, al doile se lipeşte doar pe linia de mijloc peste
primul, in acelasi mod al treilea peste al doilea. Se îndoaie puţin aripile să dea
impresia de zbor.
Laleaua
Materiale necesare:
- coli verzi pentru frunze;
- coli colorate pentru floare;
- pasta de lipit;
- coala alba A4
Se decupeaza floarea si frunza, se lipesc pe coala A4. Se poate realiza un camp de lalele, micsorand
sablonul si lipind mai multe lalele pe o plansa. Din resturile ramase de la decuparea frunzelor se poate
face iarba. Se pot face multe alte adaugiri, in functie de creativitatea copilului. Poate fi folosita si la
confectionarea felicitarilor.
For Egg Carton Tulips (Go to a printable version)
Patru oua pentru lalele
More Kinder Crafts
Make a bouquet of delicate eggshell tulips for Easter, using eggshells (or foam egg
cartons sections) and pipe cleaners. Younger children will find it easier to use the
egg carton sections [thanks to Angie Caldwell, a mom and crafter].
Faceţi un buchet de lalele din delicate cojii de Paste, folosind coji de ouă (cutii de
carton sau spuma de ou secţiuni) şi ţeavă curată. Pentru copiii mai mici va fi mai
uşor să utilizaţi secţiunile cutie ou [datorită Angie Caldwell, o mamă şi Crafter].
Supplies needed:
Eggshells (or foam egg cartons sections)
Green pipe cleaners
Tempera paint and markers
Hot glue or white glue
Bunurilor necesare:
• Coji de ouă (cutii de carton sau spuma de ou secţiuni)
• Verde ţeavă de curăţare
• Tempera vopsea şi markere
• fierbinte lipici sau clei alb
Clean eggshell halves and dry them gently. Or, for an easier craft with more durable
flowers, use foam egg carton sections. Cut the cartons sections to look like a tulip. Curăţă jumătăţi coajă de ou care să se usuce uşor. Sau, pentru o abilitate uşoară,
cu flori mai durabile, spumă de ou secţiuni în cutie de carton. Taiaţi secţiunile
cutii de carton pentru a arăta ca o lalea.
Using tempera paint, decorate the shells to look like tulips. Let the paint dry
overnight. When the paint is completely dry, add details to the tulips using
markers.
Folosind vopsea tempera, decoraţi cojile să semene cu lalele. Să se usuce
vopseaua peste noapte. În cazul în care vopseaua este complet uscat, adăugaţi
detalii la lalele folosind markeri.
Twirl one end of a green pipe cleaner into a spiral shape (this will be glued onto the
base of the tulip).
Se va învârti un capăt al unei conducte de culoare verde curată într-o formă de
spirală (acest lucru va fi lipit pe baza de lalea).
Glue the spiral to the tulip (if using white glue, let it set for a few hours).
Lipim spirala la lalea (în cazul în care utilizarea de adeziv alb, s-a stabilit
pentru câteva ore).
Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 Etapa 4
Etapa 5 Etapa 6 Etapa 7
Etapa finală
Sursa: http://www.dltkholidays.com/valentines/mbunny.htm
Sursa: http://www.dltkholidays.com/valentines/mbunny.htm
More mask crafts
Enchanted Learning Software's
Rabbit Mask Craft More Kinder Crafts
Make a cute rabbit mask out of paper plates. Faceţi un drăguţ din masca de iepure din plăci de hârtie.
Supplies needed:
Two plain, white paper plates
Pink construction paper or pink paint
Scissors
Stapler
Glue
Crayons, markers, or paint
Optional: small pink pompom
Optional: elastic
Bunurilor necesare: • Două simple plăci, hârtie albă plăci
• roz hârtie de construcţie sau vopsea roz
• Foarfeci
• Capsator
• Adeziv
• Creioane colorate, markere, sau vopsea
• Opţional: pompom mici roz
• Opţional: elastic
Making the rabbit's ears: Either paint the center of a paper plate pink or cut a circle
from pink construction paper (it should be the same size as the inside of a paper plate);
then glue the pink paper circle to the center of a paper plate.
Efectuarea urechile iepurelui: Fie vopsea centrul pe o placă de hârtie roz sau taie un cerc
din hârtie de construcţie roz (ar trebui să fie de aceeaşi mărime ca în interiorul unei plăci
de hârtie), apoi lipiţi cercul de hârtie roz la centrul de hârtie placă.
Cut the paper plate in half (the two halves will be the rabbit's ears).
Se taie placa de hârtie la jumătate (cele două jumătăţi vor fi urechile lui iepure).
Making the rabbit's face:Using a new paper plate, cut a wedge (about 1/4 of the plate)
out of the paper plate (the large part of the plate will be the rabbit's face).
A face faţa iepurelui: Folosind o farfurie de hârtie nouă, taie o pană (aproximativ 1 / 4 din
farfurie) din placa de hârtie (mare parte a plăcii va fi de iepure
Staple tapsează urechile la fata.
Cut two eye holes in the face.
Taie două găuri pentru ochi, in fata.
Optional: glue a small pink pompom to the center of the face (this is the rabbit's
nose).
Opţional: incheierea pompom mic roz la centrul feţei (acest lucru este nasul
iepure).
Optional: staple a piece of elastic (about a foot long) to the mask to keep it in
place.
Opţional: capsează o bucată de elastic (despre un picior lung) pentru a masca să-
l ţină în loc.
Decorate your mask with crayons, markers, or paint. Don't forget to draw
whiskers!
Decoreaza-ti masca cu creioane, markere, sau vopsea. Nu uitaţi să atrageţi
mustăţi!
Enchanted Learning Software's
MAGNIFICENT MASKS More Kinder Crafts
Măriţi MASTI
This is an easy way to make a mask using:
Aceasta este o modalitate uşoară de a face o masca folosind:
paper and a printer (colored card-stock works very well)
markers or crayons
scissors
Koala
Cat
Robot
Lion
Dog
Pig
a stapler
elastic - about 1 foot per mask.
paper and a printer (colored card-stock works very well)
markers or crayons
scissors
a stapler
elastic - about 1 foot per mask.
Print out one of the mask templates. Click
on the template that you want to print.
Imprima unul dintre masca şabloane.
Faceţi clic pe şablonul pe care doriţi să le
imprimaţi.
To print a template (and not any other
things that might be on the screen), click
on the template first, then choose PRINT
from the File menu.
Pentru a imprima un şablon (şi nu orice
alte lucruri care ar putea fi pe ecran), faceţi
clic pe şablonul în primul rând, apoi
alegeţi print din meniul File.
Choose a mask:
Color the mask.
Cut out the cut it out around the edges and cut out
the eye-holes.
Staple one end of the elastic onto the mask (the
places for the staples are marked and are by the
eyes).
Determine how much elastic it will take to fit on
your child's head. Trim to size.
Staple the remaining side of the elastic to the
other side of the mask.
Culoare masca.
• Tăiaţi-l pe margini şi taie ochi-găuri.
• capse un capăt al elastic pe masca (locuri pentru
capsele sunt marcate şi sunt de ochi).
• Determinaţi cât de mult elastica le va lua pentru
a se potrivi pe capul copilului. Trim la
dimensiunea.
• capsaţi partea rămasă din elastic la cealaltă parte
pe mască.
Crafts for Kids:
Meserii pentru copii:
(Already a member? Click here.)
(Already a member? Click here.)
(Already a member? Click here.)
More Holiday Crafts
Enchanted Learning Software's
Fireworks More Kinder Crafts
Focuri de artificii Chinese New Year Crafts
Create your own fireworks picture by using dark construction paper, glue and different colors of
glitter. These fireworks pictures are great decorations for New Year, Chinese New Year, or
Independence Day. The Chinese invented fireworks thousands of years ago.
Creaţi-vă propria imagine focuri de artificii, prin utilizarea de hârtie de construcţie întuneric, lipiţi şi
coloraţi diferit cu sclipici. Aceste imagini sunt focuri de artificii decoraţiuni mari pentru Anul Nou,
Anul Nou chinezesc, sau Ziua Independenţei. Chinezii au inventat mii de artificii de ani în urmă.
Supplies:
Black or very dark construction paper
Glitter
White glue
Old newspapers
A straw (optional)
Consumabile: • negru sau foarte hârtie de construcţie întuneric
• Glitter
• White lipici
• vechi ziare
• Un paie (opţional)
Work on old newspapers. Spread glue on the paper in geometric shapes. If
the glue is soft enough, you can put a small blob of glue on the paper, and
then blow some air through a straw to spread it into interesting shapes. You
can experiment with the consistency of the glue and the angle of the straw.
Lucru pe ziare vechi. Clei Spread pe hârtie în forme geometrice. În cazul în
care este suficient de moale pentru lipici, puteţi pune o pată mică de lipici pe
hârtie, şi apoi vom sufla aer printr-un pai pentru a se răspândi în forme
interesante. Puteţi experimenta cu consecvenţă de lipici şi unghiul de pai.
Sprinkle glitter onto the glue. Slide the excess glitter off your picture and
back into the glitter container.
Se presară sclipici pe lipici. Glisaţi sclipici în exces de pe imaginea şi înapoi în container sclipici.
Optional: Repeat the glue and glitter process with different colors of glitter.
Let the glue dry.
Opţional: Repetaţi procesul de lipici şi sclipici, cu diferite culori de sclipici.
Lăsaţi lipici uscat.
Go To More Holiday Crafts Du-te la Artizanat Holiday pentru Mai multe
Materiale necesare:
- o foaie de desen model A4; foarfece; lipici; creion; culori;
- hârtie glasse autocolantă (albă şi de alte culori):
Modul de lucru :
- se decupează şabloanele model; se conturează figurile geometrice pe foaia albă sau pe hârtia
glasse cu ajutorul şabloanelor; dacă este nevoie se colorează figurile geometrice, dacă nu, se
decupează figurile geometrice rezultate, apoi se aşează pe foaia de desen fără a fi lipite. După ce
au fost decupate toate figurile geometrice necesare, învăţătorul va verifica dacă şcolarii au toate
figurile şi sunt aşezate corespunzător . Se trece apoi la lipirea figurilor geometrice .
Elevii vor fi instruiţi pentru a respecta normele de protecţie a muncii.
Şabloanele imprimate pe foi cartonate vor fi mai uşor de utilizat de către elevi.
Recomand munca în echipe deoarece nu toţi elevii au acelaşi ritm de lucru.
Modele de şabloane pentru elevi:
Origami Doll More Kinder Crafts
This simple origami doll is made by folding paper. You can make many of these cute dolls,
decorating them in a variety of ways.
Aceasta papuşă origami simple se face pe suport de hârtie pliată. Puteţi face multe din
aceste păpuşi drăguţe, decorându-le într-o varietate de moduri.
Supplies needed:
A piece of paper
Scissors
Markers or crayons
Bunurilor necesare: • O bucată de hârtie
• Foarfeci
• Creioane sau Markere
Start by making a square piece of paper. To start making the square, fold one corner of
a piece of paper over to the adjacent side.
Începeţi prin a face o bucată pătrat de hârtie. Pentru a începe a face un pătrat, ori un
colţ de o bucată de hârtie pe partea adiacentă.
To finish making the square, cut off the small rectangle, forming a square (which
is already folded into a triangle).
Pentru a termina faceţi un pătrat, tăiat dreptunghiul mic, formând un pătrat (care
este deja îndoite într-un triunghi).
Open up the triangle into a square. Fold each of the two top
edges to the center line. You'll now have a diamond shape.
Deschide triunghiul într-un pătrat. Îndoiţi fiecare dintre cele
două margini de sus de linia de centru. Veţi avea acum o formă
de diamant.
Fold the triangle at the bottom upwards.
Îndoaie triunghiul de la partea de jos în sus.
Fold near the center of the triangle, bringing the bottom part up over the top part.
Îndoaie în apropiere de centrul triunghiului, aducând partea de jos de-a lungul părţii de
sus.
Flip the entire origami piece over.
Plesneşte (un bobârnac) piesa origami intreagă peste.
Fold each of the two triangular flaps towards the center.
Îndoiţi fiecare dintre cele două lambouri triunghiulare spre centru.
You can fold over the top of the head to make a flat head if you like. Draw a face, hair,
clothes, hands, and other features. You can model the doll after yourself, your family, your
friends, or other people.
Puteţi plia peste partea de sus a capului pentru a face un cap plat, dacă doriţi. Desenaţi o
faţă, păr, haine, mâini, şi alte caracteristici. Folosiţi model păpuşă după tine, familia ta,
prietenii, sau alte persoane.
An entire family full of these dolls is simple to make and fun to play with.
O familie intreaga completă a acestor păpuşi este simplu de a face şi distractiv să se joace.
Papagalul
Materiale necesare: coli A4, lipici, şnur, culori.
Mod de lucru: se colorează, se decupează modelul imprimat. Pe interior, cam in dreptul crestei
se lipesc de o parte si de alta, capetele unui şnur. Aceste capete se acopera cu câte o bucăţică de
hârtie. Se lipesc cei doi papagali in dreptul ciocului, astfel se obţine unul singur. Atentie! Nu
indoiti pe linia cozii ( cea care desparte cei doi papagali ), papagalul nu se va mai “înfoia”!
Paper Bag Puppets More Kinder Crafts
Pungă de hârtie Puppets
Very simple puppets made from small paper lunch bags. You can
make a raccoon, dog, cat, rabbit, bunny, mouse, pig, panda, or
frog.
Foarte simple marionete realizate din saci mici de prânz de hârtie.
Puteţi face un raton, caine, pisica, iepure, iepuras, mouse-ul, porc,
panda, sau broasca
Supplies needed:
Paper bags
Scraps of construction paper Glue
Scissors
Markers or crayons
Optional - googly eyes, pipe cleaners for whiskers
Bunurilor necesare:
• Pungi de hartie
• Însemnări de hârtie de construcţie
• Adeziv
• Foarfeci
• Creioane Markere sau
• Opţional - googly ochii, curatatorii ţeavă pentru favoriţi
Frog:
Make bulging frog eyes by
cutting two strips of green paper
that are rounded on one end.
Fold the straight end under (at
the dotted line), and glue on an
eye (made of paper or a googly
eye).
Asiguraţi-ochi bulbucaţi broască
prin tăierea două benzi de hârtie
de culoare verde, care sunt
rotunjite la un capăt. Ori
sfârşitul drept sub (la linia
punctată), şi lipici la un ochi
(din hârtie sau un ochi googly).
Glue or tape the
folded base of the
eyes onto the paper
bag.
Lipiţi sau bandă
de bază pliate, din
ochi pe punga de
hârtie.
Cut a long tongue
out of paper. Glue
in in the frog's
mouth.
Taie şi scoate
limba lungă de
hârtie. Lipici în
broasca in gura
lui.
Frog
Glue on two short arms and two
long legs, and decorate the frog
with green paper patches.
Broască
Lipiţi pe două braţe scurte şi
două picioare lungi, şi decoraţi
broasca cu patch-uri de hârtie
verde.
Raccoon, Dog or Bear: Raton, Dog sau Bear:
Fold the two
square edges of a
paper bag under
(at the dotted
lines), to form the
animal's head.
Îndoiţi cele două
margini pătrat de
o pungă de hârtie
sub (la liniile
punctate), pentru
a forma capul
animalului.
You now have
the shape of the
animal's head.
Aveţi acum
forma capului
animalului.
Raton
Cut out ears, eyes,
and a nose. Glue
them to the
raccoon's face.
Raccoon Tăiaţi urechile, cu
privirea, şi un nas.
Le lipici pentru a
face faţă ratonu-lui.
Dog
Cut out ears, eyes, a
nose, and a tongue. Glue
the tongue inside the
mouth. Glue the eyes,
nose, and ears to the
dog's face.
Câine Tăiaţi urechile afară,
ochi, un nas, şi o limbă.
Lipiţi limba interiorul
gurii. Adeziv ochi, nas,
urechi şi pentru a face
faţă câinelui.
Brown Bear
Cut out ears, eyes, and
paws. Glue them to the
bear. Using a black
crayon or marker, draw
a nose and mouth. Cut
out tiny claws and glue
then to the paws.
Brown Bear Tăiaţi
urechile, cu privirea, şi
labe. Lipici le suporte.
Folosind un marker
negru creion sau, trage
un nas şi
gură. Tăiaţi gheare mici
şi lipici apoi la labele.
Bunny, Panda, Pig or Polar Bear : Bunny, Panda, de porc sau Polar Bear:
Fold the two square edges of a paper bag under (at the dotted lines),
to form the animal's head. Îndoiţi cele două margini pătrat de o pungă de hârtie sub (la liniile
punctate), pentru a forma capul animalului.
You now have the shape of the
animal's head.
Aveţi acum forma capului
animalului.
Panda
Pig
Cut out ears, eyes, a
Polar Bear
Cut out ears, eyes, and paws. Glue
Fold the two square
edges of a paper bag
under (at the dotted
lines), to form the
animal's pointed snout.
ÎndoiŃi cele două margini
pătrat de o pungă de
hârtie sub (la liniile
punctate), pentru a forma
bot animalului subliniat.
You now have the
shape of the
animal's head.
AveŃi acum
forma capului
animalului.
Mouse Cut out ears, eyes, a nose, and
whiskers (made of thin paper
strips or pipe cleaners
threaded through the paper
bag). Glue them to the mouse.
Mouse
TăiaŃi urechile afară, ochi, un
nas, şi mustatile (din benzi de
hârtie subŃire sau de curatare
conducte filetate, prin punga
de hârtie). Le lipim la mouse-
ul.
Cat
Cut out ears, eyes, a nose, paws, and whiskers (made of
thin paper strips or pipe
cleaners threaded through the
paper bag). Glue them to the
cat.
Pisică
TăiaŃi urechile afară, ochi, un
nas, labe, şi mustatile (din benzi
de hârtie subŃire sau de curatare
conducte filetate, prin punga de
hârtie). Le lipim la pisica.
Bunny Cut out long, pink ears,
eyes, a nose, and paws.
Glue them to the bunny.
Bunny
Tăiaţi în lung, urechile
roz, ochi, un nas, şi labe.
Le lipim la bunny.
Cut out ears, eyes, a
nose, and paws. Glue
them to the panda.
Panda
Tăiaţi urechile afară,
ochi, un nas, şi labe. Le
lipim la panda.
snout, and paws. Glue
them to the pig. Porc
Tăiaţi urechile, cu
privirea, un bot, şi
labe. Le lipim la porc.
them to the polar bear. Using a
black crayon or marker, draw a
nose and mouth. Cut out tiny
claws and glue then to the paws.
Urs polar
Tăiati urechile, cu privirea, şi labe.
Le lipim la ursul polar. Folosind
un marker negru creion sau, trage
un nas şi gură. Tăiaţi gheare mici şi
lipici apoi la labele.
Mouse or Cat: Mouse-ul sau Cat:
Crafts for Kids:
Paunul
Se aleg frunze cat mai frumos colorate, se acopera cu ele coada
paunului, avand grija ca varful frunzei sa fie spre exterior.
Corpul paunului se poate colora sau se poate acoperi cu o frunza de
forma potrivita. Se pot adauga si alte elemente, dupa imaginatia fiecaruia.
Spor la lucru!
Directions: http://www.kidsandcrafts.com/march.shtml
Painted Heart Frame You will need
1 wooden picture frame, 4"x6"
25 wooden hearts, 1"
Assorted paint colors
Paintbrush
Tacky glue
Tape
Photo
Pictate inima ramă:
• 1 ramă foto din lemn, 4 "x6"
• 25 inimi de lemn, 1 "
• vopsea culori asortate
• pensule
• Tacky lipici
• Bandă
• foto
Get Crafts Ideas In Your Email!
1. Paint Fram and set aside to dry. 2. Paint approximately 25 wooden hearts using an assortment
of designs. Set aside to dry. 3. Glue painted hearts onto the wooden frame. 4. Tape a photo to
the back
1. Cadru Paint şi retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Paint aproximativ 25 inimi de lemn
folosind o varietate de modele. Retrase din circuitul agricol să se usuce. 3. Adeziv pictaţi inimile pe
cadru de lemn. 4. Banda o fotografie la spate.
This picture frame is a great idea for teachers who want to say, "Thank You" to the volunteers in their
class. Each student can paint a heart and together they will create a class-frame!
Acest cadru de imagine este o idee buna pentru profesorii care doresc să spună, "Thank You" pentru a
voluntarilor din clasa lor. Fiecare student poate picta o inimă şi împreună vor crea o clasa-cadru!
Ladybug Needle Holder You will need
Red felt, 4"x4"
Black felt, 8"x11"
1 black pipe cleaner
Black embroidery thread and needle
Black sequins
2 wiggly eyes
Tacky glue
Scissors
Gărgăriţă Needle Holder
Veţi avea nevoie de:
• Red simţit, 4 "x4"
• Black simţit, 8 "x11"
• 1 ţeavă neagră curată
• Black filet broderie şi ac
• Black paiete
• 2 ochii wiggly
• Tacky lipici
• Foarfeci
Directions
1.Cut 1 circle from red felt and 2 circles from black felt. All 3.5" in diameter. 2. Cut ladybug body from black
felt. Be sure the body of the ladybug measures 3.5" in diameter. 3. Cut the red circle in half. 4. Place the 2 black
circles onto of the ladybug body and the red semi circles on the to[p, slightly apart. 5. Sew all pieces together at
the neck. 6. Glue black sequins onto the red felt wings. 7. Cut pipe cleaner in half and fold. Wrap each end
around a pencil to create the curl. 8. Sew to the back of the ladybug head. 9. Glue on wiggly eyes.
The ladybug holds needles in the layers of felt.
Directii
1.Taie un cerc pâslă roşie şi 2 cercuri de pâslă negră. Toate 3.5 "în diametru. 2 Tăiaţi organismul.
Gărgăriţă de pâslă neagră. Asiguraţi-vă că organismul gărgăriţei măsoară 3.5" în diametru. 3. Se taie
cercul roşu în jumătate. 4. Locul 2 cercuri negre pe a corpului gărgăriţei şi cercuri roşii pe semicercuri,
aplicate usor departate. 5. Coase toate piesele împreună la gât. 6. Adeziv paiete negre pe pâslă roşie
care sunt aripile. 7. Tăiaţi ţeavă curat in jumatate îndoită, se infasoara fiecare capăt în jurul unui creion
pentru a îl răsuci. 8. Coase la partea din spate a capului gărgăriţă. 9. Adeziv pe ochi wiggly.
Honey Bee Needle Holder You will need
Yellow felt, 4"x4"
Black felt, 8"x11"
1 Black pipe cleaner
Black embroidery thread and needle
Cream ribbon
2 wiggly eyes
Tacky glue
Scissors
Miere de albine Holder Needle
Veţi avea nevoie de: • Galben postav, 4 "x4"
• Black postav, 8 "x11"
• 1 Black ţeavă curate
• Filet negru broderie şi ac
• Cream panglică
• 2 ochii wiggly
• Tacky lipici
• Foarfeci
Directions
1.Cut 1 egg shape from the yellow felt and 2 egg shapes from the black felt, approximately 3"x5" 2.
Cut out honey bee shape from black felt. Be sure the body is the same size as the black egg shapes,
3"x5" 3. Place the black felt on top of the honey bee body and the yellow egg shape on the top of all
the pieces. 4. Cut small strips of black felt and sew or glue to the yellow felt. 5. Sew layers together at
the neck. 6. Cut pipe cleaner in half and fold. Wrap each end around a pencil to create the curl. 7. Sew
pipe cleaner to the head of the honey bee. 8. Sew or glue ribbon to the honey bee. 9. Glue wiggly eyes
to the head.
The Honey Bee Needle Holder can store needles in the layers of the felt.
Direcţii: 1.Taie o forma de ou galben din pâslă şi 2 forme ou din pâslă negru, de aproximativ 3 "x5" 2.
Taie pâsla neagră sub forma fagurelui de miere de albine. Asiguraţi-vă că organismul este de aceeaşi
mărime ca forma ou negru, 3 "x5" 3. Locul negru al pâslei în partea de sus a corpului fagurelui de
albine şi forma ou galben pe partea de sus a tuturor pieselor. 4. Se taie fasii mici de pâslă neagră si
coase sau lipeşte pe galben pâsla. 5. Coase straturi împreună la gât. 6. Tăiaţi ţeavă curat in jumatate
ori, se infasoara fiecare capăt în jurul unui creion pentru a-l crea răsucit. 7. Coase conducta curat la
capul de fagure de miere de albine. 8. Coase sau lipeşte panglica la fagurele de miere de albine. 9.
Lipeşte wiggly ochii la cap fagure miere de albine. Needle Holder poate stoca ace în straturile de pâslă
sau postav.
MOM FRAME Rama Mea
You will need
1 piece of green fun foam, 3"x6"
1 piece of pink fun foam, 3"x3"
Markers
Scissors
Tacky glue
Photo
Veţi avea nevoie de:
• 1 bucată de hârtie „spumă distracţie”
verde, 3 "x6"
• 1 bucată de hârtie „spumă distracţie”
roz, 3 "x3"
• Markere
• Foarfeci
• Tacky lipici
• foto
Get Crafts Ideas In Your Email!
Directions
1. Click here and print out template. 2. Trace and cut out the word "Mom." 3. Trace and cut out
the flower. Add details to the flower using markers. 4. Glue a photo to the back of the flower
and glue where the "O" would be.
2. Directii
1. Click aici si imprima şablon. 2. Trage şi taie cuvantul "mama". 3. Trage şi taie floare.
Adăugaţi detalii pentru flori folosind markeri. 4. Adeziv, o fotografie la partea din spate a flori
şi clei în cazul în care "O"ar fi.
All About Mommy Book Totul despre Mammy - rezervat
You will need
1 Spiral bound book
Decorative paper
Decorative letters, optional
Markers, crayons or colored pencils A photo
Scissors
Veţi avea nevoie de:
• 1 Spiral carte legata
• decorative hârtie
• litere decorative, opţional
• Markere, creioane colorate sau creioane
colorate
• O fotografie
• Foarfeci
Directions
1.Glue a photo of a Mother and child. 2. Using the decorative paper, create a frame and glue around
the photo. 3. Write the phrase, "All About Mommy." I used decorative letters that adhere to paper. 4.
Interview your child and write his/her responses in the pages provided. 5. Have your child illustrate
his/her response. Here are some suggestions of questions you can use. I asked my son Tommy to
answer the following questions...
Directii 1.Lipiţi o fotografie a mamei şi copilului. 2. Folosind hârtie de decorative, de a crea un cadru şi lipici
în jurul fotografiei. 3. Scrie fraza, "All About mami." Am folosit scrisori decorative care aderă la
hârtie. 4. Interviu copilul şi scrie lui / ei de răspunsuri în paginile furnizate. 5. Aveţi nevoie de
ilustraţiile copilului dumneavoastră / şi de răspunsuri.
MOTHER'S DAY FLOWER POT You will need
1 section of an egg crate
1 green pipe cleaner
1 piece of fun foam, 3"x3"
Spanish Moss
Tacky glue, or a hot glue gun
Markers
Terra cotta colored paint
Paintbrush
Scissors
Photo
Ziua Mamei Ghiveci de Flori Veţi avea nevoie de
• o secţiune a unui ou navetă
• 1 ţeavă verde curată
• 1 bucată de spumă distracţie, 3 "x3"
• spaniolă Moss
• Tacky lipici, sau un pistol lipici fierbinte
• Markere
• Terra colorate lut vopsea
• pensule
• Foarfeci
• foto
Get Crafts Ideas In Your Email!
Directions
1. Paint egg crate section terra cotta and set aside to dry. 2. Cut pipe cleaner in two. 3. Twist one pipe
cleaner around the other in the middle and fold in ends to create leaves. 4. Cut out flower shape and
embellish with markers. Add a photo in the middle. 5. Glue the pipe cleaner to the back of the flower
and set aside to dry. 5. Roll the other end of the pipe cleaner around a pencil to create a coil and the
fold up to make a stand. 6. Glue coiled end in the bottom of the egg crate and add Spanish Moss.
Directii
1. Pictaţi ou naveta teracotă secţiune şi retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Tăiat ţeavă curat în
două. 3. Răsucim o ţeavă curat în jurul celeilalte în mijloc şi ori în capete pentru a crea frunze. 4. Flori
tăiate în formă şi înfrumuseţa cu markeri. Adaugă o fotografie în mijloc. 5. Conducta curat la partea
din spate a flori şi retrase din circuitul agricol să se usuce adeziv. 5. Realizează celălalt capăt al ţevii
curat în jurul unui creion pentru a crea o bobină şi pliază până la a face un stand. 6. Lipici spiralat scop
în partea de jos a oului naveta şi adăugaţi spaniolă Moss.
I used a hot glue gun because the glue dries faster. If you don't have Spanish Moss then you can use
green tissue paper, green shredded paper or Easter grass. If the flower pot seems unstable add a rock or
two under the Spanish Moss.
Am folosit un pistol cu lipici fierbinte, deoarece lipici usucă mai repede. Dacă nu aveţi spaniolă Moss,
atunci puteţi folosi hârtie absorbantă verde, hârtie mărunţită sau iarba verde de Paste. În cazul în
ghiveci pare instabil adăuga o piatră sau două sub Moss spaniol.
Photo Flower Card You will need
Card stock, 8"x11"
Assorted fun foam or paper
Green ribbon
Markers
Photos
Tacky glue
Pencil
Scissors
Craft knife
Foto flori Card Veţi avea nevoie de:
• Card stoc, 8 "x11"
• spuma distracţie asortate sau hârtie
• Panglică verde
• Markere
• Fotografii
• Tacky lipici
• Creion
• Foarfeci
• Craft cuţit
Directions
1.Cut out flower shapes and flowerpot shape. Cut the center from each of the flowers. 2. Fold paper in
half and place flowers and flowerpot onto to use as a guide. 3. Trace the center of each flower onto the
card and cut out using a craft knife. 4. Remove the flowers and trace the holes with a pencil so you'll
know where to glue the photos. 5. Glue photos to the inside of the card using the traced circle as your
guide. 6. Cut the green ribbon and glue to the front of the card. 7. Glue flowers and flowerpot to the
front of the card. 8. Optional, add dots using markers for added interest. 9. On the inside, write the
phrase, "We love you a bunch."
Directii 1.Taie în forme de flori ghiveci de flori. Tăiaţi de la fiecare centru de flori. 2. Pliaţi hârtie în flori pe
jumătate şi puneţi pe vase de flori pentru al utiliza ca un ghid. 3. Trage centrul de fiecare floare pe card
si se taie cu ajutorul unui cuţit pentru abilităţi. 4. Scoateţi flori şi urme de găuri cu un creion, astfel vei sti
unde să lipiţi fotografii. 5. Lipiţi cu adeziv fotografii în interiorul cardului folosind cercul trasat ca ghid.
6. Taie panglica verde lipici şi la partea din faţă a cadrului. 7. Lipiţi adeziv flori şi vase de flori la partea
din faţă a cardului. 8. Opţional, adăugaţi puncte folosindu-se markeri pentru dobânda adăugată.
9. La interior, scrie fraza, "Vă iubim o grămadă."
I used fun foam but you can also use construction paper.
Am folosit hârtie „spuma distractiv”, dar puteţi folosi, de asemenea, hârtie de construcţie.
Sunflower Bag You will need
Green paper bag
Brown buttons
2 pieces of yellow felt, 8"x11"
Green card stock
Baby barley
Tacky glue
Scissors
Hot glue gun, optional
Bag de floarea-soarelui Veţi avea nevoie de:
• Verde pungă de hârtie
• Brown butoane
• 2 bucăţi de pâslă galben, 8 "x11"
• Carte verde stoc
• Baby orz
• Tacky lipici
• Foarfeci
• Hot pistol clei, opţional
Directions
1.Cut the bag just under the handles. Set the handles aside. 2. Cut card stock 3" x the measurement of
each side of the inside of the bag. 3. Fold the card stock so you have a 1/2" tab. Glue the card stock on
the inside of the bag with the tab facing out. This will give you a flat surface to glue the flowers to. 4.
Cut 1" petals from yellow felt. 5. Cut a piece of card stock 1/4" larger than the button. Glue petals to
the card stock. 6. Glue button to the center of each flower. 7. Glue baby barley around the button,
optional. 8. Trim the excess paper around the handles and glue to the inside of the bag. 9. Glue
sunflowers on top of the tabs. 10. Tie raffia around the bag.
This bag can be used as an Easter basket or for Mother's Day.
Directii 1.Taie un sac chiar sub mânere. Setaţi mânerele deoparte. 2. Tăiat carton 3 "x măsurare de fiecare
parte a interiorului sacului 3.. Îndoiţi cartonul astfel încât aveţi un 1 / 2 " filă. Lipiţi adeziv carton pe
interiorul sacului cu fila spre exterior. Acest lucru vă va oferi o suprafaţă plană pentru lipit flori. 4.
Taie 1 "petale de la galben pâslă 5. Taiati o bucata de carton 1 / 4" mai mare decât butonul. Lipeşte
petale la carton. 6. Lipeşte butonul la centrul pe fiecare floare. 7.Puneţi deziv orz copil în jurul
butonului, opţional. 8. Aranjază surplusul de hârtie în jurul mânerelor şi lipeşte la interiorul sacului. 9.
Pune clei floarea-soarelui pe partea de sus a filelor. 10. Realizează cravata în jurul sacului. Acest sac
poate fi folosit ca un coş de Paşte sau pentru Ziua Mamei
YELLOW CHICK
You will need
1 paper mache egg, or
1 yellow plastic egg
1 yellow feather
Yellow, black and orange paint
Yellow paper, 2"x4"
Orange pipecline, 6"
Tacky glue or Hot glue gun
Scissors
Paintbrush
Veţi avea nevoie de: • 1 ou mache hârtie, sau
Un ou din plastic galben
• 1 galben pene
• galben, vopsea negru şi portocaliu
• Galben hârtie, 2 "x4"
• Orange ţeavă curată, 6 "
• Tacky lipici sau Hot pistol de lipit
• Foarfeci
• pensule
Get Crafts Ideas In Your Email!
Directions
1. Paint egg yellow. Set aside to dry. 2. Paint on eyes, beak and cheeks. 3. Cut out wings and glue
to chick. 4. Glue feather to the top of the egg. 5. Cut pipecleaner in half. 6. With one half of the
pipecleaner, form a "U" shape. With the other half of the pipecleaner, cut it in half. Attach
these two pieces to the "U" shape by twisting at each end to resemble the chick's toes. 7. Glue
to the bottom of the egg shape.
Directii
1. Vopsea ou galben. Retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Vopsea pe ochi, cioc şi obrajii. 3.
Taie aripile afară şi lipeşte la pui. 4. Pune adeziv pana la partea de sus a oului. 5. Taiati ţeava curată în
jumătate. 6. Cu o jumătate din pipecleaner, formează o "U ". Cu cealaltă jumătate a pipecleaner, se taie
in jumatate. Ataşaţi aceste două piese la "U" forma de răsucire la fiecare capăt să semene cu degetele de
la picioarele lui. 7. Lipeşte la partea de jos a formei de ou.
Yellow Daffodil You will need
1 piece of green construction paper,
8"x11"
1 piece of yellow construction paper,
8"x11"
1/2 paper tube, optional
1 yellow cupcake holder
Yellow paint
Glue
Markers
Galben Daffodil Veţi avea nevoie de:
• 1 bucată de hârtie de construcţie verde, 8 "x11"
• 1 bucată de hârtie de construcţie galben, 8
"x11"
• 1 / 2 tub de hârtie, opţional
• 1 galben Cupcake titular
• galben vopsea
• Adeziv
• Markere
Directions
Get Crafts Ideas In Your Email!
1. Paint paper tube yellow and set aside to dry. 2. Cut out daffodil shape from yellow paper and
add details with a yellow marker. 3. Cut out leaves and a stem from green paper and add details
with a green marker. 4. Glue the yellow cupcake holder to the inside of the paper tube. 5. Glue
the leaves, stem and flower together. 6. Glue the paper tube to the center of the flower.
2. Directii
1.Pictează un tub de hârtie de culoare galbenă, retrase din circuitul agricol să se usuce. 2.
Forma Tăiaţi narcisă din hârtie galbenă şi se adaugă detalii cu un marker galben. 3. Taie frunze
şi o tijă de la Cartea verde şi să adăugaţi detaliile cu un marker verde. 4. Lipiţi titularul
Cupcake galben la interior-ul tubului de hârtie. 5. Puneţi adeziv frunzele, tulpina şi flori
împreună. 6. Lipeşte pe tubul de hârtie la centrul florilor.
Bunny Bouquet With Carrot You will need
1 piece of white construction paper, 4"x6"
1 piece of orange construction paper,
8"x11"
Green shredded paper
Markers
Tape or glue
Buchet Bunny cu morcov Veţi avea nevoie de:
• 1 bucată de hârtie albă de construcţie, 4
"x6"
• 1 bucată de hârtie de construcţie portocaliu, 8 "x11"
• hârtie verde tocată
• Markere
• bandă sau lipici
Spring chick You will need
1 section of an egg crate
1 yellow pompom or cotton ball
2 wiggly eyes
Orange scrap paper
Green shredded paper or Easter grass
Green paint
Paintbrush
Tacky glue
Pui de primăvară Veţi avea nevoie de:
• o secţiune a unui ou naveta
• 1 pompom galben sau cu bile de
bumbac
• 2 ochii wiggly
• Orange resturi de hârtie
• Cartea verde tocat sau iarbă de Paşti
• vopsea verde
• pensule
Get Crafts Ideas In Your Email!
• lipici
Directions
Paint egg crate green and set aside to dry. 2. Cut out a beak from orange paper and glue to yellow
pompom. 3. Glue on wiggly eyes. 4. Add green shredded paper and place the chick on top.
1.Pictează în verde ou ladă, retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Tăiaţi un cioc de la hârtie
portocalie şi lipici la pompom galben. 3. Adeziv pe ochi wiggly. 4. Adăugaţi hârtie verde tocat şi
locul pui pe partea de sus.
Daisy Frame You will need
1 wooden picture frame
Assorted paint
White and yellow fun foam or paper
Tacky glue
Scissors
Markers
Paintbrush
Veţi avea nevoie de:
• 1 din lemn Picture Frame
• asortate vopsea
• Alb şi hârtie „spumă distracţie” galben sau
hârtie
• Tacky lipici
• Foarfeci
• Markere
• pensule
Directions
Get Crafts Ideas In Your Email!
Paint frame white. Set aside to dry. 2. Paint frame desired color and set aside to dry. 3. Cut out
daisy petals from white fun foam and daisy center from yellow fun foam and glue to frame.
For an added touch, dye baby barley by using a capful of rubbing alcohol and a few drops of food coloring. Once dry, glue to the center of the daisy.
Thank you Allison for letting me use your picture to create this craft. I miss you!
Vopsea albă pentru cadru. Retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Cadru Paint dorite pentru culori
şi retrase din circuitul agricol să se usuce. 3. Tăiaţi petale margarete din spumă albă şi un centru de
distracţie margarete din hârtie „spumă distracţie” galben şi lipici la cadru.
Pentru a adăuga atingere, orz copil prin utilizarea unui colorant capful de alcool frecare şi câteva
picături de colorant alimentar. Odată ce lipeşti, la centrul margarete.
Vă mulţumim pentru Allison permiţându-mi să folosesc imaginea pentru a crea această meserie. Mi e
dor de tine!
FATHER'S DAY PICTURE FRAME Ziua Tatălui Picture Frame
You will need
1 wooden picture frame
River rocks
Tacky glue
Paint
Paintbrush
Photo
1 din lemn Picture cadru
• Râul roci
• Tacky lipici
• Paint
• pensule
• foto
Directions
Get Crafts Ideas In Your Email!
1. Paint frame and set aside to dry. 2. Glue photo to frame. 3. Glue river rocks to frame.
2. Cadru Paint şi retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Adeziv pentru a încadra fotografia. 3.
Lipici pietre de râu pentru a realiza un cadru.
MOSAIC SUN You will need
1 paper plate, I used the small size
Magazines or yellow and blue
construction paper
Glue stick
Tacky glue or hot glue gun
Scissors
Yellow ribbon, 1'
1 farfurie de hârtie, am folosit de
dimensiuni mici
• reviste sau hârtie de construcţie galben
şi albastru
• Adeziv Stick
• Tacky clei sau lipici fierbinte pistol
• Foarfeci
• panglică galben, 1 "
Get Crafts Ideas In Your Email!
Fish Paper Plate Craft More Kinder Crafts
Peşte de hârtie Plate Craft
This easy-to-make fish is a cute craft that is
made from a single paper plate.
Acest lucru uşor de-a face de peşte este o abilitate
drăguţă care este fabricată dintr-o farfurie de hârtie
unică.
More animal crafts
Supplies needed:
Paper plate
Scissors
Glue (or tape or a stapler)
Googly eyes (optional)
Crayons, paint or markers
Bunurilor necesare:
•Hârtie placă
• Foarfeci
• Adeziv (sau bandă sau un capsator)
• ochii googly (opţional)
• Creioane colorate, vopsea sau markeri
Cut a wedge out of a paper plate. The wedge will be the
fish's tail; the hole will be the fish's mouth.
Tăiaţi o pană dintr-o placă de hârtie. Pană va fi coada
peştelui; gaura va fi gura peştelui.
Glue (or use tape or a stapler) the tail to the end of the fish.
Glue a googly eye on the fish (glue on two eyes if you want a flounder) or
simply draw eye(s).
Adeziv (sau bandă utilizarea sau un capsator) cozii până la sfârşitul peştelui.
Adeziv un ochi pe googly peşte (clei pe doi ochi dacă doriţi o cambulă) sau pur
şi simplu trage ochi.
Color in the fish, drawing scales, lips, and so on.
For an extra touch, make a tiny fish (use the same
instructions as above, but start with a tiny circle made
from construction paper). Hang the tiny fish from the
large fish's mouth using a short piece of thread.
Scale color în peşte, desen, buze, şi aşa mai departe.
Pentru un plus, faceţi un peşte mic (să utilizaţi
instrucţiunile de fel ca mai sus, dar începe cu un cerc
mic fabricat din hârtie de construcţie). Atârnă peşti mici
din gură de peşte mare, folosind o bucată scurtă de fir.
Materiale necesare:
Puişori din figuri geometrice
- o foaie de desen model A4; foarfece; lipici; creion; culori;
- hârtie glasse autocolantă (albă şi de alte culori):
Modul de lucru :
- se decupează şabloanele model; se conturează figurile geometrice pe foaia albă sau
pe hârtia glasse cu ajutorul şabloanelor; dacă este nevoie se colorează figurile
geometrice, dacă nu, se decupează figurile geometrice rezultate, apoi se aşează pe
foaia de desen fără a fi lipite. După ce au fost decupate toate figurile geometrice
necesare, învăţătorul va verifica dacă şcolarii au toate figurile şi sunt aşezate
corespunzător . Se trece apoi la lipirea figurilor geometrice .
Elevii vor fi instruiţi pentru a respecta normele de protecţie a muncii.
Şabloanele imprimate pe foi cartonate vor fi mai uşor de utilizat de către elevi.
Recomand munca în echipe deoarece nu toţi elevii au acelaşi ritm de lucru.
Modele de şabloane pentru elevi:
Handprint
Crafts
Enchanted Learning Software's
Handprint, Photo Blossom
Craft More Kinder Crafts
Amprenta mâinii, Blossom Craft Foto
This is a simple keepsake craft made from a child's photo,
a child's handprint, and construction paper.
Aceasta este o lucrare-abilitate de suvenir simplu facut din
fotografie a unui copil, amprenta mâinii unui copil, şi hârtie de
construcţie.
Keepsake and
Memory Crafts
Supplies needed:
A piece of light-colored construction paper (white, pale blue, pale yellow,
etc.) - for the backgound
One piece of brightly-colored construction paper - for the flower petals
A photo of the child
Scissors
Glue
Green tempera paint
A brush (or just use your finger)
Pen or pencil
Bunurilor necesare: • O bucată de hârtie de construcţie deschis la culoare (alb, galben pal
albastru, pal, etc) - fond pentru intreaga linie
• O bucată de hârtie de construcţie viu-colorate - pentru petale de flori
• O fotografie a copilului
• Foarfeci
• Adeziv
• Verde tempera vopsea
• O perie (sau de a folosi doar degetul)
• pix sau creion
Cut a circle around the head of a picture of a child (this will be the center of the flower.
Taie un cerc în jurul capului de o imagine a unui copil (aceasta va fi centrul de flori
Cut a flower shape out of colorful construction paper. Make sure that the flower is a bit
bigger than the round picture of the child, but small enough so that it will fit on the
paper.
Tăiaţi o floare forma din hârtie de construcţie colorată. Asiguraţi-vă că floarea este un pic
mai mare decât imaginea copilului, dar suficient de mici, astfel încât se va potrivi pe
hârtie.
Glue the paper flower towards the top of a piece of paper.
Lipiţi flori de hârtie spre partea de sus de o bucată de hârtie.
Using green tempera paint, draw a stem for your flower.
Folosind vopsea tempera verde, trage o tulpină pentru floarea dumneavoastră.
Have the child make two green handprints near the base of the stem - these will be the
flower's leaves.
Copiii fac două desene ale mainilor verde în apropierea bazei tulpinii - acestea vor fi
frunzele florii.
Glue the picture of the child to the center of the flower.
Lipeşte imaginea copilului la centrul de flori.
Write the child's name (and the date, if you wish) on the paper.
You now have an adorable keepsake of your child.
Scrie numele copilului (şi data, dacă doriţi), pe hârtie. Aveţi
acum o amintire adorabil a copilului dumneavoastră.
Craft Stick Sunflower Picture Frame
Abilităţi din beţe şi floarea-soarelui Picture
by Terri Bose
Materials:
Cardboard for Backing
8 Craft Sticks
13 Small Oval Woodies
1 Large Round Woodies
2 Medium Tear Drop Woodies
Tacky Glue
Paint or Markers (I like to use paint markers with craft sticks.)
Photo
Cardboard Easel or String for Hanging
Materiale:
• 8 beţişoare abilităţi
• 13 beţişoare mici Oval
• 1 betisor mare Runda
• 2 Mediu beţişoare lacrima
• Tacky Adeziv
• Paint sau marcatorii (Imi place să folosesc markeri vopsea pentru abilităţi, beţe.)
• foto
• Carton pentru Back
• Şevalet carton sau String pentru agăţat
Instructions:
Paint pieces and set aside to dry. Assemble with tacky glue. Let dry. Trim cardboard to cover the
back. Run a bead of glue along bottom and both sides of cardboard. Leaving top open to slide in
photo. Secure to back a frame. Glue on an easel or a string for hanging.
Instrucţiuni: Piese Paint şi retrase din circuitul agricol să se usuce. Asamblează cu clei lipicios. Să se
usuce. Carton aranjat pentru a acoperi partea din spate. Rulaţi un şirag de mărgele de clei
de-a lungul părţii de jos şi pe ambele părţi ale cartonului. Lăsând top deschis la diapozitiv
în fotografie. Sigur aşezăm la spate un cadru. Adeziv pe un şevalet sau un şir de agăţat.
Tip for group craft:
Dye pieces ahead of time to keep mess and time to a minimum. You can do this by soaking the
wooden pieces in traditional fabric dye dissolved in water or try soaking in concentrated kool-aid.
You can even use dried out markers. Just remove the pads from inside the barrels and place in a
tub of water with wooden pieces.
Sfat pentru abilităţile de grup:
Piese pictată, colorată - înainte de toate pentru a nu face mizeria şi a afecta timpul la un
nivel minim. Puteţi face acest lucru prin înmuierea bucăţi de lemn în ţesături tradiţionale de
colorare a dizolvat în apă sau încercaţi înmuiere în concentrat Kool-Aid. Puteti folosi chiar
uscat markeri. Doar elimina plăcuţele din interiorul butoaielor şi locul într-o cadă de apă
cu bucăţi de lemn.
Ladybug Rocks
Gărgăriţă Rocks
Materials:
For each ladybug you will need
Scrap of black fe
Black acrylic paint
Red acrylic paint
White acrylic paint
White glue
Spray varnish
Scissors
Materiale: Pentru fiecare gărgăriţă veţi avea nevoie
• 1 roca neteda ovala
• resturi de negru simtit
• negru vopsea acrilica
• Red vopsea acrilica
• White vopsea acrilica
• White lipici
• Spray lac
• Foarfece
Instructions:
Clean rock with soap and water. Allow to dry.
Paint your entire rock with red paint. Let dry completely.
Paint head, stripe down the back and spots with black paint (refer to the picture above).
Paint the two eyes with white paint.
After the paint has dried, spray rock with varnish.
From the black felt cut out a base. Use the pattern here and scale it up or down to the size of
your rock.
Glue base to the bottom of the ladybug.
Instrucţiuni:
Curăţaţi cu apă şi săpun rocile pentru rama. Se lasă să se usuce.
Se vopsesc rocile integral cu vopsea roşie. Se lasa sa se usuce complet.
Se duce o dunga cap spate şi cu pete de vopsea neagră (se referă la imaginea de mai sus).
Pictaţi doi ochi cu vopsea albă.
După ce vopseaua s-a uscat, se vopsesc (dau) rocile cu lac. Din pasla neagra se taie la bază. Utilizaţi model aici şi la scară sus sau în jos la
dimensiunea de rock.
Adeziv de bază la partea de jos a gărgăriţei.
Enchanted Learning Software's Hand and Foot Reindeer Craft
Mână şi abilitati renilor Foot More Kinder Crafts
This cute reindeer is made from your child's handprints and footprint, cut out of construction paper.
It makes a cute Christmas decoration.
Acest ren drăguţ este facut din handprints copilului dumneavoastră şi amprenta, tăiate din hârtie de
construcţie. Se face un drăguţ decor de Crăciun.
Brown and tan (or orange) construction paper
Pencil
Scissors
Glue
Googly eyes (optional)
• Brown şi tan (sau portocaliu) hârtie de construcţie
• Creion
• Foarfeci
• Adeziv
• ochii googly (opţional) Supplies: Consumabile:
Trace around the child's foot using brown construction paper. This will be the reindeer's
head.
Trage în jurul piciorului copilului, folosind hârtie de construcţie maro. Acest lucru va fi
capul de ren.
Trace around the child's hands using tan construction paper. These 2
pieces will be the reindeer's antlers.
Trage mâinile în jurul copilului, folosind hârtie de construcţie tan.
Aceste 2 piese vor fi coarnele de ren.
Glue the handprint "antlers" to the top of the reindeer. Add a bright red
paper nose, a paper (or drawn) mouth, and googly eyes (or paper eyes) to
the reindeer's head.
Lipiţi amprenta mâinii "coarnele" la partea de sus a reni. Adauga un nas
rosu stralucitor de hârtie, o hârtie (sau trase), gură, ochi şi googly (sau
hârtie ochii) la capul de reni.
You can now decorate your house for Christmas with these cute
reindeers. Don't forget to put the child's name and age on the back of the
reindeer
Puteţi decora casa ta acum pentru Craciun cu reni aceste drăguţ. Nu
uitaţi să puneţi numele şi vârsta copilului pe partea din spate de reni
Enchanted Learning Software's Sun
Paper Plate Craft Abilitati
More Kinder Crafts
This is a simple craft made from a paper plate and a child's
handprint cutouts.
Aceasta este oabilitate simplă făcută de o placă de decupaje de hârtie şi
amprenta mâinii unui copil.
More paper plate crafts
Supplies needed: Bunurilor necesare:
A paper plate • O placă de hârtie
Yellow construction paper • galben de construcţii de hârtie
Scissors • Foarfeci
Glue (or a stapler) • Adeziv (sau un capsator)
Crayons, paint or markers • Creioane colorate, vopsea sau markeri
Googly eyes (optional) • ochii googly (opţional)
Paint the back side of a paper plate yellow.
Paint (picteaza) partea din spate de un galben placă de hârtie.
Trace a child's hand on yellow construction paper about 7 times.
Trage unui copil după mână pe hârtie de construcţie galben de circa 7 ori.
Cut out the tracings.
Tăiaţi traiectoria.
Glue or staple the handprint tracings to the paper plate - the fingers are the
sun's rays.
Lipici sau discontinue traiectoria amprenta la placa de hârtie - degetele
sunt razele soarelui.
Color in the sun, drawing a mouth and a nose. Either draw the eyes or glue
on googly eyes.
Culoare în soare, o gura pe desen şi un nas. Fie trage ochi sau lipici pe
ochi googly.
interior ( mai putin glastra ); - se pot adauga si alte elemente, dupa imaginatia fiecarui copil.
-
Mod de lucru:
-se decupeaza ;
-petalele florilor se indoaie pe linia ce le separa de centrul florii;
Atentie: petalele nu se lipesc, se lipeste doar mijlocul florii, petalele” se ridica”.
Lipirea tuturor elementelor se face cu partea pe care se vede linia de la imprimare in
Craft Stick Sunflower Picture Frame
Abilităţi din beţe şi floarea-soarelui Picture
by Terri Bose
Materials:
Cardboard for Backing
8 Craft Sticks
13 Small Oval Woodies
1 Large Round Woodies
2 Medium Tear Drop Woodies
Tacky Glue
Paint or Markers (I like to use paint markers with craft sticks.)
Photo
Cardboard Easel or String for Hanging
Materiale:
• 8 beţişoare abilităţi
• 13 beţişoare mici Oval
• 1 betisor mare Runda
• 2 Mediu beţişoare lacrima
• Tacky Adeziv
• Paint sau marcatorii (Imi place să folosesc markeri vopsea pentru abilităţi, beţe.)
• foto
• Carton pentru Back
• Şevalet carton sau String pentru agăţat
Instructions:
Paint pieces and set aside to dry. Assemble with tacky glue. Let dry. Trim cardboard to cover the
back. Run a bead of glue along bottom and both sides of cardboard. Leaving top open to slide in
photo. Secure to back a frame. Glue on an easel or a string for hanging.
Instrucţiuni: Piese Paint şi retrase din circuitul agricol să se usuce. Asamblează cu clei lipicios. Să se
usuce. Carton aranjat pentru a acoperi partea din spate. Rulaţi un şirag de mărgele de clei
de-a lungul părţii de jos şi pe ambele părţi ale cartonului. Lăsând top deschis la diapozitiv
în fotografie. Sigur aşezăm la spate un cadru. Adeziv pe un şevalet sau un şir de agăţat.
Tip for group craft:
Dye pieces ahead of time to keep mess and time to a minimum. You can do this by soaking the
wooden pieces in traditional fabric dye dissolved in water or try soaking in concentrated kool-aid.
You can even use dried out markers. Just remove the pads from inside the barrels and place in a
tub of water with wooden pieces.
Sfat pentru abilităţile de grup:
Piese pictată, colorată - înainte de toate pentru a nu face mizeria şi a afecta timpul la un
nivel minim. Puteţi face acest lucru prin înmuierea bucăţi de lemn în ţesături tradiţionale de
colorare a dizolvat în apă sau încercaţi înmuiere în concentrat Kool-Aid. Puteti folosi chiar
uscat markeri. Doar elimina plăcuţele din interiorul butoaielor şi locul într-o cadă de apă
cu bucăţi de lemn.
PAPER-ROLLING (hartie rulata), PAPER-SCROLLING (hartie pe suport, derulata), FILIGREE
(filigran), MOSAIC (mozaic) şi QUILLING, sunt toate numele care s-au dat acestui meşteşug de-a
lungul istoriei sale. Unele surse indică faptul că acest mestesug a fost practicat in Egiptul Antic.
Lucrari de mare calitate au fost realizate de maicile din Franta si Italia in secolele XVI si XVII,
de elegantele doamne de la curtea domneasca din timpul Dinastiei Stuart, si de doamnele de companie
în regatele georgiene, iar in prezent se bucura de o renastere moderna.
De asemenea, se raspandeste in America de Nord prin colonisti. Astăzi tehnica are ceva încomun cu
cea practicată de Elizabeth ( fiica lui George al III-lea), Joseph Bramah (faimosul stilist), d-l Delanz
(pionier în arta care utilizează ca material de bază hârtia). Despre quilling scria şi Jean Austen în
romanul “ Raţiune şi simţire” precum şi surorile Bronte în romanele lor.
Această artă nu era practicată de femeile de rând ci de cele din înalta societate realizând lucrări
remarcabile cu care împodobeau coşuleţele de lucru, scrinul, cabinetul, confecţionau rame pentru
tablouri.
Maicile decorau relicvele sfinte si icoanele cu multe astfel de ornamente aurite.
În 1875 a avut loc o încercare de a reintroduce mestesugul de catre WM. Bemrose. A fost produs
un kit numit “Mosaicon”, ce cuprindea si un manual. O altă informatie a fost descoperita într-o carte
de uz casnic in perioada Edwardiana, intitulata “Floral Mosaicon”. În articol se face menţiune ca
piesele ar fi fost cumpărate de către Regina Mary si Regina Alexander.
Multe muzee au exemplare antice cu astfel de lucrari şi o broşură de la Quilling Guild este
disponibilă publicatiilor. Mai multe piese au fost descoperite in timp si cercetarea continua.
Cele mai populare forme Quilling:
Se gasesc in magazinele de hobby-uri seturi complete pentru quilling, insa, daca nu aveti ocazia sa
va procurati astfel de seturi puteti lucra cu orice hartie colorata, iar dintr-un ac cu gaura mare va puteti
face ustensila pe care rulati hartia. Taiati gaura acului pe jumatate, astfel incat la sfarsit sa obtineti un
fel de furculita.
Cateva lucrari Quilling foarte frumoase:
Cap.3.
Tipuri de categorii ce se dezvoltă în semantica psihologică a copilului
mic – clase (de obiecte, de proprietăţi, de relaţii)
Achizitia limbajului la copil este in stransa dependenta de interactiunea dintre predispozitiile
interne si mediul in care acesta se dezvolta. Dezvoltarea semnatica presupunea realizarea, in plan
cognitiv, a corespondentei intre un concept si eticheta verbala a acestuia. Cu alte cuvinte, atunci când
rostim un cuvant, copilul intelege şi îsi poate reprezenta ce anume desemneaza respectivul cuvânt.
Primele concepte etichetate verbal, datorita suportului vizual pe care il ofera, sunt obiectele si
persoanele. Prin observare, copilul ataşeaza obiectelor din mediul inconjurator (masa, scaun, jucarie)
si persoanelor care fac parte din universul sau (mama, tata, bunica, sora), eticheta verbala
corepunzatoare. Astfel, incetul cu incetul, el intelege din ce in ce mai mult din ceea ce i se comunica.
La inceputul etapei prescolare, in jurul varstei de 3 ani, apare vorbirea complexa, la inceput in
propozitii simple, care in timp capata din ce in ce mai mult complexitate, pe masura ce dezvoltarea la
nivel semantic are loc. Tot in aceasta perioada, dezvoltarea limbajului este in plina expansiune,
vocabularul creste exponential, se dezvolta sintaxa, iar calitatea este cu atat mai buna cu cat
dezvoltarea fonologica este aproape incheiata.
De la 3 la 6 ani. Pe tot parcursul perioadei de la 3 la 6 ani, volumul vocabularului creste, de la
aproximativ 300-400 de cuvinte la 3 ani, 1000 de cuvinte la 4 ani, pana la 2.500 la 6 ani, cea ce
inseamna ca, din punct de vedere semnatic, copilul intelege din ce in ce mai multe cuvinte, capacitatea
sa extinzandu-se considerabil si la actiuni, atribute ale persoanelor, fenomenelor. Astfel, el invata sa-si
exprime dorintele, cunostintele, nevoile, apeland la un limbaj din ce in ce mai elaborat, poate sustine o
conversatie, si, desi continutul informativ este sarac, el poate aborda el poate aborda o plajă numeroasă
de teme, în mod eleiptic.
Deasemenea, raportul dintre limbajul activ, numarul de cuvinte de care copilul se foloseste in
vorbire, si limbajul pasiv, numarul de cuvinte pe care el le intelege, se modifica, limbajul pasiv
apropiindu-se de primul ca valoare in campul comunicarii.
Deloc de neglijat este rolul familei in dezvoltarea limbajului copilului. In special in perioada 3-
6 ani, cand copilul este extrem de receptiv, imitativ, axat pe a observa si manipula mediul extern,
curios si interesat de a se amesteca in conversatiile adultilor, parintii trebuie sa acorde atentie
dezvoltarii limbajului acestuia, explicandu-i semnificatia cuvintelor prin exemplificari, imagini,
actiuni practice. Toate acestea il vor ajuta in dezvoltarea laturii semnatice, imbogatindu-i volumul
vocabularului si capacitatea de a opera cu cuvintele. Se acorda atentie oricarei intrebuintari gresite a
cuvintelor, urmandu-se corectarea prin intermediul intelegerii de catre copil a continutului
comunicarii. Jocul este o ocazie excelenta in acest sens, prin rolul lui in stimularea conduitelor
verbale.
Descifrarea comportamentului preşcolarului şi şcolarului
Comportamentul este manifestarea exterioara a vietii psihice si consta in faptele, cuvintele si
gesturile prin care copilul isi exprima gandurile, sentimentele, nevoile impulsurile. Este judecat dupa
cum se incadreaza sau nu in standardele sociale si culturale, in functie de varsta si dezvoltarea
copilului. Comportamentul este influentat de temperementul, dorintele si capacitatea de adaptare a
copilului, dar si de modul parintilor de a-l ingriji si de situatia familiala.
Prin comportamentul sau, copilul incearca sa le transmita parintilor diferite mesaje, ca: "Vreau sa ma
joc cu tine...", "Vreau sa-mi dai mai multa atentie...", "Mi-e frica sa raman singur...", "Mi-e
teama ca nu voi fi bun la scoala...", " Sunt obosit...", "Sunt izolat...", "Sunt plictisit...", "Te iubesc
foarte mult...", "Nu e vina mea...", "Nu ma lasa...".Toti copiii au nevoie de recunoastere, acceptare,
succes si dragoste neconditionata.
Una din cele mai mari dorinte a copiilor este sa aiba atentia parintilor. Ei invata de mici cum sa se
comporte; daca o fapta buna nu ii impresioneaza, incearca cu una rea, doar ca sa le atraga atentia.
Dupa varsta de 10 ani, copiii vor tot mai mult sa fie acceptati de colegi si de adulti, nu numai de
parinti. Pe masura ce se indeparteaza fizic, social si emotional de familie, au tot mai mare nevoie de
intimitate, independenta. Acesta este un aspect normal al cresterii si are ca scop obtinerea succesului si
in afara familiei. Pentru parinti, aceste schimbari de roluri sunt deseori neclare, dureroase, pot provoca
tensiune si conflicte. In linii mari, exista trei feluri de comportari: Purtare buna, dorita, aprobata si
laudata: copilul isi face lectiile, ajuta in casa, este politicos si are un limbaj corespunzator. Excesele
pot fi insa daunatoare. Copilul cu o purtare foarte buna: dornic sa faca placere, are intotdeauna nevoie
de atentie, aprobare si dragoste si ii este teama sa nu fie respins. Poate fi foarte timid, precaut, protejat
excesiv, nesigur si nepriceput. Are putini prieteni sau preocurari potrivite varstei lui.
Tolerate temporar: un copil bolnav este plangacios, nu-si face lectiile, se uita mult la televizor
Netolerate si de neincurajat: cele periculoase pentru sanatatea fizica, emotionala sau sociala a
copilului sau a celorlalti; pot ingreuna dezvoltarea intelectuala a copilului, sau pot fi oprite de lege,
morala, religie, societete (agresivitatea, distrugerea, furtul, chiulul, lipsa scolarizarii sau folosirea
tutunului, acoolului sau a drogurilor).
Copilul cu o purtate autodistructiva incalca regulile, nu vrea sa invete sau alege situatii
nefavorabile. Acest comportament poate porni din nevoia de a-si exprima propria putere, de a-si
controla viata sau de a respinge autoritatea ori pretentiile parintilor. Un asemenea copil se teme sa nu
dea gres si mai degraba renunta, decat sa riste nesiguranta si nelinistea de a incerca ceva nou. Da vina
pe el insusi pentru a-si motiva nereusita, cand lucrurile nu merg bine sau cand se simte respins sau
umilit.
Nu are mandrie si incredere in el; gandeste in termeni absoluti si fatalisti: daca greutatile vietii sunt
mari acum, asa vor fi tot restul vietii. Asemenea copii nu pot vedea lumea din perspectiva altora. Un
comportament normal depine de gradul de dezvoltare al copilului. Acesta poate fi diferit la copiii de
aceeasi varsta si capacitate intelectuala. Un comportament "normal" mai depinde si de valorile si de
sperantele familiei, de nivelul cultural si social. O comportare pe cae unii parinti o considera
acceptabila, poate sa nu fie tolerata in alta familie. De aceea, de multe ori, diferenta intre o comportare
normala si una anormala nu este clara.
La aceasta varsta, copiii tind sa fie cicalitori, autoritari, sa se bata intre ei sau sa se parasca. Copiii
cicalitori isi sacaie parintii, fratii si prietenii cu lucruri care nu ii privesc. Parintii trebuie sa intervina,
deoarece fratii acestuia nu se pot apara singuri. Copilul isi poate bate la cap si parintii. Sugestii:
1.Asigura-te ca este ocupat si ca are succes.
2. Rezerva-ti timp special pentru el si prezinta-i problema. Daca are un obicei gresit - ca rosul
unghiilor sau scobitul in nas - datoria ta de parinte este sa ajuti copilul sa se opreasca.
3. Cand copilul spune ca nu ete cicalitor, nu-l contrazice; spune-i ca aceasta inseamna ca nu va mai
cicali, dar - daca repeta - atrage-i atentia si disciplineaza-l. Pedeapsa se aplica fara comentarii.
Modificarea comportamentului
Cand copilul are un comportament dificil, parintii sunt suparati sau se simt vinovati fapt ce
ingreuneaza legatura acestora cu copilul. Aceste sentimente trebuie impartasite sotului, unui prieten,
unei rude sau medicului, dar nu copilului. Accepta supararea provocata de copii si exprima-ti
nemultumirea, fara a-i ataca sau condamna, de exemplu: "Sunt suparata cand cheltuim toti banii pe
alimente si copiii fac moftuei la masa".
Sugestii pentru modificarea comportamentului copilului scolar:
1.Cere-i ceva specific, rational si exprimat clar , de exemplu: "Ridica-ti prosopul din baie" sau
"Gina, termina-ti compunerea pana la ora 5".
2.Fii selectiv; disciplineaza-l numai in domeniile in care nu se comporta adecvat.
Evita să:
recompensezi comportarea proastă (îi dai ceea ce cere, ca să scapi de el),
omiţi de a-l recompensa pentru o faptă bună (după ce şi-a terminat lectiile de la ora 5, copilul
trebuie laudat),
pedepseşti o comportare buna, pentru ca nu a fost suficienta (daca a obtinut un 8 si tu il intrebi
de ce nu a luat 10),
ii gasesti scuze pentru o comportare proasta,
critica faptele, nu copilul (nu-i spune "Esti un prost"),
mai degraba, lauda-l, decat sa-l pedepsesti,
pedepseste-l cat mai rar si doar atunci cand iţi poti controla emotiile; nu-l pedepsi cand eşti
furioas(ă),
incearca sa elimini cauzele de stres din viata copilului,
incearcă să întelegi ce-ţi spune prin comportarea sa; aceasta poate fi un semn că suferă sau este
stresat; poate fi un strigat de ajutor.
Cap.4.
Proprietăţi (ale obiectelor, claselor, relaţiilor); relaţii (între obiecte,
clase, relaţii) şi formarea de abilităţi utile
Clasificarea reprezentarilor
Dat fiind faptul ca reprezentarile retin informatia într-o forma utilizabila pentru obiectivele
comportamentelor ulterioare, ele au constituit un centru de interes major pentru marea majoritate a
psihologilor. De clasificarea lor au fost preocupati, fara îndoiala, gene-ralistii. Numai ca, foarte
curând, criteriile de clasificare a reprezentarilor s-au diversificat si s-au extins dincolo de limitele
psihologiei generale. De exemplu, reprezentarile au constituit obiectul predilect al psihocognitivistilor
si psihologilor sociali. în cele ce urmeaza, ne propunem sa schitam clasificarea reprezentarilor din
perspectiva celor trei „tipuri" de psihologii: generala, cognitiva si sociala.
4.1. Perspectiva psihologiei generale
Psihologia generala traditionala clasifica reprezentarile din mai multe puncte de vedere. Astfel, dupS
analizatorul predominant, ele pot fi vizuale, auditive, kinestezice, gustative, vestibulo-vibratoare-
viscerale etc; dupa tipul de activitate în care sunt implicate, pot filiterare, artistice, muzicale, sportive
etc.; dupa gradul lor de generalitate, se împart în individuale si generale; dupa procesul psihic în cadrul
caruia se realizeaza, sunt reprezentari ale memoriei si reprezentari ale imaginatiei, primele invocând
fapte pe care le-am cunoscut anterior, celelalte, fapte pe care încâ nu le-am perceput (imaginile pe care
Piaget le numea reproducatoare sunt reprezentari ale memoriei, în timp ce imaginile numite
anticipatoare sunt reprezentari ale imaginatiei); dupa prezenta sau absenta intentiei si a efortului
voluntar, se împart în voluntare si involuntare; dupa specificul obiectului de învatamânt, putem vorbi
de reprezentari geometrice, istorice, geografice etc.
O clasificare interesantă este şi cea realizată din perspectiva evoluţiei lor ontogenetice. După
acest criteriu desprindem: reprezentări primare, bazate pe codul perceptiv şi întâlnite chiar în stadiul
senzorio-motor; reprezentările ce au la baza codul conceptual, ce apar si functionează 131h75b 9; la
vârste între 3 şi 10 ani; reprezentările din perioada adolescenţei, susţinute de codul formal. Psihologia
genetică a aratăt ca în interiorul fiecărui sistem (nivel) de reprezentare întâlnim subspecii diferenţiate
între ele dupa gradul de structurare si de functionalitate ale elementelor componente. De exemplu,
chiar în stadiul senzorio-motor, reprezentările cunosc următoarele configuratii: reprezentări parţiale
(nou-născutul descopera si diferentiaza proprietaţile obiectelor, ale corpului sau şi ale acţiunilor sale,
care rămân însă neconcordante între ele); reprezentări globale (diferenţele observate se coordoneaza
între ele, fapt care va conferi o stabilitate tot mai mare obiectului, ajungându-se chiar la ceea ce Piaget
a denumit „permanenta obiectului", obiectul ascuns continuând să existe pentru copil şi în afara
perceptiei sale directe); reprezentări rigide (copilul are dificultăti în a diferenţia părti ale unui obiect
sau ale unei acţiuni; dimpotrivă, toate elementele alcătuiesc o identitate stabilă); reprezentări
destructurabile (copilul mic poate să descompună reprezentările într-o serie de elemente sau segmente
între care stabileşte relatii) (vezi Mounoud, 1985, pp. 256-257).
După gradul lor de mobilitate, reprezentările se împart în statice (neoperaţionale) si dinamice
(operaţionale). Primele vizează îndeosebi forma si configuraţia spaţiala (poziţia relativă) ale diferitelor
elemente, caracterizarea acestora, fara evaluarea lor prin prisma unui scop. Celelalte se referă la
transformarea obiectelor şi a elementelor lor componente, asigurând planificarea si ghidarea acţiunii.
Dacă unele semnifică stările obiectelor sau subiectului, celelalte au funcţia de a „prezenta"
desfăşurarea unor operaţii şi de a anticipa rezultatele lor. Reprezentările operaţionale trebuie sa
dispună obligatoriu de urmatoarele caracteristici: finalitate (orientarea în vederea realizarii unui scop);
selectivitate (reţin din obiecte, actiuni etc. doar proprietaţile care sunt pertinente în raport cu activitatea
şi cu scopul ei); accentuare (relevarea punctelor cu cea mai mare încărcătură informaţională în funcţie
de sarcina vizată, fapt care minimalizează posibilitatea de eroare); instabilitate (conţinutul, limitele lor
variază în funcţie de tipul de activitate predominant într-o anumită perioadă); posibilă absenţa a
ştiinţificităţii (conţinutul şi structura lor nu sunt întotdeauna „ştiinţifice", adică cele mai elevate, ci,
dimpotrivă, ele pot dispune de elemente adecvate unei situaţii, dar nu şi pentru întreaga gamă de
situaţii corespunzătoare - ceea ce este adecvat pentru o situaţie poate fi inadecvat şi ineficient pentru o
alta) (vezi Leplat, 1985, pp. 270-271).
Toate aceste tipuri de reprezentări şi diferenţiază între ele prin conţinut, structura, mecanisme,
funcţii, finalitate. Nu ne propunem prezentarea si analiza fiecărui tip de reprezentare în parte, ci doar
schiţarea câtorva probleme generale ridicate de ele.
Se pare ca nu există reprezentări pure, de un tip sau altul, indiferent de criteriul utilizat în clasificarea
lor. Nu există reprezentări exclusiv vizuale sau auditive, exclusiv individuale sau generale, exclusiv
reproducătoare sau anticipatoare, exclusiv statice sau dinamice etc. Reprezentările sunt plurimodale,
însă cu o uşoara dominantă a unui tip sau a altuia. Aşa încât vorbim de reprezentări predominant
vizuale, predominant individuale etc. Exemplul cel mai tipic l-ar putea constitui reprezentările
topografice care se referă la dispoziţia obiectelor în spaţiu. Iniţial s-a crezut că acestea ar fi
reprezentări exclusiv vizuale, rezultând din însumarea percepţiilor vizuale ale obiectelor dispuse în
spaţiu. Mai târziu, cercetările experimentale au arătat că unele dintre ele (cum ar fi cele ale deplasării
succesive pe un drum) nu apar decât dacă individul dispune şi de informaţii kinestezice, în timp ce
altele (cele de tipul „harţii vizuale") necesită existenţa şi folosirea unor integratori verbali şi semantici
ca generalizări ale relaţiilor spaţiale.
Corelarea diferitelor tipuri de reprezentări între ele, dar şi cu alte fenomene psihice, duce la apariţia
unor efecte inedite. Cel mai interesant dintre acestea şi cu o mare aplicabilitate îl constituie efectul de
iaeomotricitate, care constă în însoţirea reprezentărilor (mai ales a celor kinestezice), iar prin extensie
si a altor fenomene psihice (percepţii, gândire), cu microcontracţii şi microrelaxări musculare. Când
subiectul îşi reprezintă efectuarea anumitor acţiuni, în muşchii implicaţi în aceste acţiuni apar o serie
de micromişcări ce pot fi înregistrate. Paul Popescu-Neveanu, recurgând la înregistrări kinografice de
la manşoanele pneumatice aplicate braţelor, a obţinut curbe corespunzătoare imaginilor mişcărilor
reprezentate de subiecţi (scriere, cusut, box, îmbrăţişare etc). Descifrarea „intenţiilor motorii", spunea
el, se poate face şi prin palparea braţului unei persoane. Pornindu-se de aici, prin extensie, s-a ajuns la
elaborarea credinţei că unele persoane specializate în observarea vizuală şi tactilă a actelor ideomotorii
ar fi capabile să „citească gândurile de la distanţă".
La fel de interesantă este şi corelaţia dintre diferitele tipuri de reprezentăre şi limbaj: pe de o parte,
reprezentările se organizează în jurul unor categorii semantice (obiect, stare, eveniment, acţiune,
relaţie), pe de altă parte, limbajul constituie mijlocul privilegiat al accesului la reprezentările cognitive,
el fiind, în acelasi timp, vectorul care permite cunoaşterea „teoriei naive"a subiectului asupra lumii,
„teorie" care, ea însaşi, ghidează achiziţia noilor informaţii. „A reprezenta şi a zice constituie două
activităti cognitive intim corelate" (Cordier, 1994, p. 5).
Analiza diferitelor tipuri de reprezentări ofera cel mai bun prilej de a surprinde specificul relaţiilor
dintre imagine şi concept în activitatea de cunoaştere. Imaginile din reprezentări, pe măsură ce capătă
un caracter tot mai generalizat, pe masură ce sunt elaborate după o serie de reguli, norme, principii, se
intelectualizează. Poate cel mai semnificativ exemplu din acest punct de vedere ni-1 ofera geometria,
în care avem de-a face cu „concepte figurate" (cum le numea Fischbein, 1953) sau cu „imagini
conceptua-lizate" (Creţu, 1987). Reprezentările geometrice dispun de o dublă proprietate : pe de o
parte, imaginea redă notele conceptului; pe de altă parte, conceptul este tradus intuitiv, sub forma de
figură. Nu este vorba nici de o imagine pură, dar nici de un concept pur, ci de coincidenţă dintre
figurai (vizual) si conceptual. Se pare că tocmai neînţelegerea acestei specificităti a geometriei
conduce la apariţia unor dificultăţi în însuşirea ei. Se insistă prea mult, în predarea ei, pe concepte, pe
conţinutul logic al acestora, şi se neglijează formarea şi operarea cu imaginea (cu figura geometrică).
Elevii nu ajung la soluţie pentru ca nu stiu sa construiască figura, nu reusesc să extragă toată
informaţia continută de ea, ei nu dispun de ceea ce se numeşte în mod curent „vaz geometr-ic"
(capacitatea de a căuta, selecţiona, restructura, deplasa, combina, recombina, regrupa elementele
figurale, de a vedea în figură nu doar ceea ce sare in ochi, ci şi ceea ce este ascuns în ea). Examinarea
unui element din mai multe puncte de vedere, schimbarea semnificaţiei funcţionale a elementelor
figurii, în vederea descoperirii proprietaţilor ei „latente", restructurarea mintală a desenului etc.
constituie tot atâtea căi şi mijloace de formare a „văzului geometric". Chiar dacă în cazul altor tipuri
de reprezentări relaţia dintre imagine si concept nu este atât de strânsă, practic coincidenta, ea are o
deosebită semnificaţie. Reprezentările propoziţionale, cele discursive, la care ne vom referi ceva mai
departe, relevă importanţa unei asemenea corelaţii şi faptul ca reprezentarea nici n-ar putea fi
concepută în afara ei.
4.2. Perspectiva psihocognitivistă
O clasificare interesantă a reprezentarilor din perspectiva acestei orientări este cea propusă de Jean-
Francois Le Ny (1987, pp. 166-168). Psihologul francez prefera drept criteriu de clasificare gradul de
abstractizare al reprezentărilor. El constată că există, din această perspectivă, două categorii de
reprezentări: unele cu un grad moderat de abstractizare, altele cu un grad înalt de abstractizare. Deşi
ambele au un caracter semantic şi naţional. Ele dispun şi de o serie de caracteristici proprii care sunt,
după cum vom vedea, contradictorii. Astfel, reprezentările cu un grad moderat de abstractizare se
caracterizează prin:
familiaritate - prezintă o mare probabilitate de a fi evocate în tratamentele cognitive
si cotidiene, în cursul activităţii de vorbire, percepţie, imaginare, raţionare etc ;
figurativitate - conţin componente perceptive si figurative puternice, sunt „concrete" ;
discursivitate perceptuală - nu presupun neapărat folosirea limbajului pentru achiziţonarea lor;
decurgând, de obicei, din învaţarea perceptivă, care conduce la construcţia prototipului; lipsa
caracterizării lor cu ajutorul mijloacelor explicării verbale.
Prin contrast, reprezentările cu un înalt grad de abstractizare se caracterizează prin :
nefamiliaritate; grad înalt de abstractizare; discursivitate verbală - se achiziţionează cu ajutorul
limbajului; prezenţa caracterizării lor într-o manieră verbală.
Aceste reprezentări din urmă, „complexe si abstracte", cum le numeşte Le Ny, sunt construite pe baza
celor simple, graţie stabilirii sau extragerii noilor relaţii dintre acestea, prin utilizarea limbajului.
Reprezentările complexe constituie „fragmente de informaţie identificabile, legate prin relaţii
identificabile" (Le Ny, 1987, p. 168). Un exemplu dat de Le Ny este sugestiv. Notiunea de „platou
continental" este familiară geografilor si diplomaţilor, dar nu si altor persoane. Presupunând că ştim ce
este un continent, ce este marea, ce înseamnă cuvintele „a aparţine" şi „sub", putem ajunge la noţiunea
respectivă: platoul continental este ceea ce aparţine geologic continentului şi se gaseste sub mare.
Acesta este „conţinutul minimal", „inima cognitivă" a noţiunii respective. Aşadar, în limbă exista
unitaţile a'; b'; c1; R', care pot servi drept expresii manifeste, observabile, pentru fragmentele de
reprezentare a, b, c, R, inobservabile, dar a căror existenţă este presupusă în mintea subiectului. Din
perspectiva teoriei cognitive reprezentările constituie deci componente semantice care pot fi inferate
pe cale ipotetico-deductivă.
Reprezentările externe sunt constituite din orice semn, orice set de simboluri, care re-prezintă ceva în
absenţa acelui ceva. Semnul, simbolul, obiectul fizic pot fi re-prezentate (în sens de redare din nou) fie
sub forma unui desen sau a unei diagrame, şi atunci vorbim de reprezentări picturale, fie sub forma
unor cuvinte, şi atunci avem de-a face cu reprezentări lingvistice. Dacă, spre exemplu, dorim să re-
prezentăm amplasarea spaţiala a unor camere dintr-un hotel sau dintr-un cămin studenţesc, ca şi
numele persoanelor care locuiesc în camerele respective, putem recurge la schiţa hotelului (căminului)
sau la un ansamblu de cuvinte. Reprezentările externe redau deci ceva în afara noastră şi pot fi
percepute între cele doua specii de reprezentări externe sau exista unele asemănări. Astfel, ele re-
prezintă realitatea foarte schematizat şi nicidecum în toate aspectele ei particulare. Totodata, există şi
diverse picturale si lingvistice suiil, u& laui, u^uov ^v^£,i rvisaaiju» i7uj;. in nguia j. După Eysenck
şi Keane caracteristicile celor două categorii de reprezentări.
REPREZENTĂRI LINGVISTICE
Sunt alcătuite din simboluri discrete (cuvintele pot fi despărţite prin litere, acestea
reprezentând „cele mai mici unitap"). Un sfert dintr-o literă nu este un simbol, el neputând fi
utilizat în limbaj. Posedă simboluri explicite pentru determinarea lucrurilor (cuvântul „carie",
cuvântul „raft", cuvintele de legatură dintre cele doua). Dispun de reguli gramaticale clare,
precise de combinare a simbolurilor. Sunt abstracte (conţinutul lor informa
ţional poate fi achiziţionat prin orice formă de percepţie - văz, auz. tact - fară a avea relaţii
directe cu vreuna dintre modalităţile respective).
REPREZENTĂRI PICTURALE
Sunt alcătuite din simboluri nediscrete (nu dispun de „cele mai mici unitaţi"). Chiar dacă părţile lor
(colţul raftului, cotorul carţii etc.) pot fi folosite ca simboluri, ele sunt separate în maniere
arbitrare. Recurg la simboluri implicite (calitatea de a fi „pe" este prezentată implicit prin
modul în care cartea şi raftul sunt plasate în raport direct, ceea ce înseamnă că „pe" nu poate fi
reprezentat în sine, ci doar în contextul dat). Nu dispun de reguli clare si precise de combinare; hiar
dacă există, acestea sunt foarte generale.
Sunt concrete (conţinutul lor informaţional poate fi achiziţionat prin diverse surse
perceptive, el este însă puternic asociat cu modalitatea vizuala).
Reprezentările interne sau mintale sunt cele existente în mintea individului. Ele reproduc
doar câteva dintre aspectele obiectului si mediului înconjurator.
Reprezentările simbolice se împart în analogice si propoziţionale, primele având un
conţinut de imagini (vizuale, olfactive, tactile, kinestezice), celelalte, un conţinut ideational.
Caracteristicile lor se aseamana cu cele ale reprezentărilor externe picturale si lingvistice.
Astfel, reprezentările analogice nu sunt discrete, prezinta lucrurile explicit, sunt legate de o
modalitate senzorială particulară, nu de reguli de combinare, în timp ce reprezentările propozijionale
sunt discrete, explicite, prezintă informaţiile de la orice modalitate senzorială, se combină după
anumite reguli. De aceea, unii autori (Boden, 1988), consideră ca distincţia dintre ele este aproape
imposibilă. Cât priveşte reprezentările distribuite, ele nu recurg la propoziţii, ci prezintă informaţia sub
forma unor reţele sau conexiuni între elementele sau caracteristicile unui obiect (vizuale, olfactive),
constituie un nivel înalt al reprezentării deoarece prezintă informaţia subsimbolic, cu un anumit grad
de abstractizare. Nici distincţia dintre aceste doua categorii de reprezentări nu este prea clară, ambele
presupunând totuşi simboluri.
Clasificarea propusă de cei doi autori citaţi are o larga aplicabilitate si recunoaştere în psihologia
cognitivă. Pornindu-se de la ea au fost formulate chiar o serie de teorii. Astfel, Allan Paivio (1986)
concepe teoria codării duale, potrivit căreia ar exista două sisteme simbolice {verbal şi nonverbal) care
stau la baza cogniţiei umane, deci la procesarea informaţiei. Sistemul verbal stochează şi proceseaza
informaţia lingvistică, în timp ce sistemul nonverbal stochează şi procesează imaginile. Dispute
serioase au avut loc şi între „propoziţionalişti" (Pylyshyn) şi „imagişti" (Kosslyn). în pofida disputelor
şi a unor imprecizii, distincţiile făcute între cele câteva categorii de reprezentări pot fi luate drept bază
de pornire şi de adâncire în noi cercetări. De altfel, ele îşi au corespondentul în clasificari mai vechi.
Găsim, de pildă, o foarte mare asemănare între reprezentările externe şi ceea ce Piaget si Inhelder
(1966) numeau „imagini-copii", adica re-prezentările în cazul când modelul rămâne sub ochii
subiectului sau când el a fost văzut cu o clipă mai înainte. Jmaginea-copie constă într-o simplă imitaţie
materială (grafică sau prin gesturi) în opoziţie cu imaginea mintală, care este o imitaţie interiorizată"
(Piaget si Inhelder, 1969, p. 61). Cât priveste imaginile numite de Piaget si Inhelder „propriu-zis
mintale", nu exista nici un dubiu: ele sunt corespondente reprezentărilor interne de care vorbeau
Eysenck si Keane.
O clasificare la fel de interesantă a reprezentărilor, asemănătoare celei a lui Eysenck şi Keane, a fost
facută de J.-F. Richard. El distinge trei tipuri de reprezentări care corespund la trei tipuri majore de
înţelegere a realităţii: reprezentări conceptuale sau propoziţionale - exprimă structurile predicative
caracteristice limbajului şi stau la baza funcţiei majore a limbajului, de comunicare şi de transmitere a
informatţilor; reprezentări-imagini - exprimă structurile spaţiale caracteristice perceptiei vizuale;
reprezentări legate de executarea acţiunilor - raspund în mare parte senzorio-motrii-citaţii şi exprimă
prioritar înlănţuirea, transformarea şi succesiunea stărilor, constituind,
de aceea, o formă de expresie privilegiată a structurilor temporale (-vezi Richard,
1990, pp. 37-41; 1992, pp. 429-430).
După opinia noastră, autorul francez reproduce clasificarea modurilor de reprezentare a realitaţii făcută
cu mulţi ani în urma de J.S. Bruner, care distinge reprezentarea simbolică, reprezentarea iconică,
reprezentarea enactivă. Cercetările asupra reţelelor relaţionale care redau relaţiile de incluziune între
concepte şi pot fi redate grafic prin noduri (concepte) şi arcuri (relaţiile dintre concepte), ca şi
cercetările asupra schemelor - ca maniere de reprezentare a organizării cunoştinţelor în serie şi de a
exprima modul în care aceste cunoştinţe sunt folosite pentru a înţelege, a memora, a face dinferenţe -
sunt semnificative pentru prima clasă de reprezentări. Minsky (1975), Schank si Abelson (1977) au
excelat prin cercetările lor asupra schemelor. Studiile asupra rotaţiilor mintale, comparării lor mintale,
întreprinse de Shepard, Kosslyn, Paivio, la care ne-am referit şi noi, sunt invocate pentru a demonstra
specificitatea celei de-a doua categorii de reprezentări. Semnificative din acest punct de vedere sunt
constatările, experimentele şi concluziile lui Michel Denis prezentate în cartea sa Images et cognition
(1989). Cât priveşte reprezentările din cea de-a treia categorie, acestea au fost mai puţin cercetate.
Oricum, ele sunt legate de executarea acţiunilor, de controlul derulării lor şi conţin atât activităţi
motorii, cît şi abilităţi cognitive de natura simbolică care s-au automatizat (reguli de execuţie).
O categorie aparte de reprezentări o constituie cele introduse de Fraîicois Cordier (1993) si numite
reprezentări privilegiate. Autorul porneşte de la premisa că, dacă în categorizarea conceptuală
introducerea unui concept într-o anumită categorie, când acesta deţine notele esenţiale ale categoriei,
este relativ uşoară, nu acelaşi lucru se întâmpla şi în cazul categorizării naturale, când o reprezentare
trebuie introdusă într-o categorie de reprezentări. Categorizarea naturală este fundată pe ipoteza
existenţei unor reprezentări-tip, care introduc diferenţe în interiorul unei categorii. O asemenea
ipoteză, arată autorul, afirmă explicit caracterul privilegiat al unei părţi a reprezentărilor semantice,
unele dintre ele formând puncte de referinţă în jurul cărora se ordonează alte reprezentări. Caracterul
privilegiat al unor reprezentări este dependent de două proprietăţi esenţiale ale lor : gradul de tipicitate
şi nivelul de bază (cel mai mic) al abstractizării, caracteristici intuite şi chiar cercetate experimental cu
mult timp înainte de o serie de alţi autori (etnobiologi: Beilin şi Kay, 1969; psihologi: Rosch, 1973;
Mervis, Gray, Johnson si Boyes-Braem, 1976). Pentru a înţelege specificul celor două caracteristici ale
reprezentărilor privilegiate, să apelăm la două exemple. Un câine obişnuit este mai tipic pentru
categoria „câine", decât un câine dintr-o anumita rasă (pekinez, de exemplu). Cînd o persoană vede o
vacă, spune „vaca" şi nu rumegătoare, mamifer, animal, vieţuitoare, deci recurge la termenul cu cel
mai mic grad de abstractizare, numit „nivel de bază". Cele două proprietăţi ale reprezentărilor
privilegiate au o mare importanţă în procesul cunoaşterii. Astfel, gradul de tipicitate facilitează
puternic tratarea informaţiilor. Subcategoriile tipice sunt mai repede încadrate, mai precoce denumite,
mai iute înţelese, spre deosebire de subcategoriile nontipice. De asemenea, „nivelurile de bază" sunt
primele numite de copii, primele folosite în taxonomii, ele având efecte facilitatoare în anumite tipuri
de sarcini (cum ar fi includerea în clase) şi în general asupra învaţării şi memorizării. Concluzia este
următoarea : prezenţa reprezentărilor privilegiate presupune o organizare a reprezentărilor-tip într-o
structură ierarhică locală, ierarhie ce ţine cont de organizarea psihologică a informaţiei semantice,
caracterizată printr-o relativă permanenţă. Dată fiind generalitatea domeniilor de aplicare, importanţa
efectelor produse asupra funcţionării cognitive, atât a copilului, cât şi a adultului, studiul
reprezentărilor privilegiate şi al celor două proprietăţi ale lor „constituie un centru de interes foarte
important pentru psihologia cognitivă".
Cordier, într-o alta lucrare, publicata în 1994, insista asupra efectelor produse de reprezentarile
privilegiate asupra denumirii obiectelor. El arata ca una dintre primele consecinte ale prezentei unui
nivel privilegiat de abstractizare este influenta asupra achizitiei vocabularului: dintre primele cuvinte
pronuntate de copil în momentul „exploziei" verbale, cele mai multe denumesc categorii ale nivelului
de baza. Chiar mai târziu, când copilul utilizeaza diverse cuvinte pentru a desemna acelasi obiect,
nivelul de baza ramâne nivelul de denumire cel mai spontan. Tipicitatea, ca un alt fel de reprezentare
privilegiata, dupa cum se exprima Cordier, a iesit si mai bine în evidenta în studiul denumirilor
obiectelor. Astfel, pornind de la un material care contine desene, autorul a gasit o frecventa a
denumirilor de 89,2% pentru subcategoriile tipice si de numai 57,5% pentru subcategoriile atipice.
Reprezentarile tipice au efecte facilitatoare asupra accesibilitatii lexicale : ele sunt primele denumite
de copii. Acest fapt este explicat în parte de familiaritatea obiectelor corespunzatoare reprezentarilor
tipice în mediul înconjurator.
O alta explicatie o constituie limbajul parental, exemplarele tipice fiind mai frecvent invocate in
denumirea obiectelor decât cele atipice (vezi Cordier, 1994, pp. 64-71).
O alta categorie de reprezentari, care a început sa fie studiata în anii din urma, o constituie asa-
numitele reprezentari-„deseu". Reprezentarile-„deseu" sunt „acel tip de reprezentari prezente în mintea
sau capul cuiva, care nu intervin în procesele psihologice si nici nu se releva cumva în comportament"
(Shapiro, 1997). Specialistii ce studiaza problematica reprezentarilor din perspectiva computationalista
sau a teoriei masurarii au mers mai curând pe ideea ca acestea nu ar exista. L.A. Shapiro, într-un
articol publicat în 1997, reia discutia privitoare Ia reprezentarile-„deseu", încercând sa argumenteze de
pe baze noi existenta acestora. Asa curii în genomul uman o mare parte din ADN-ul prezent nu are
vreo functie organismica (nu contribuie la fenoiip), tot asa este posibil ca în minte sa existe o
multitudine de imagini sau reprezentari care sa nu joace nici un rol în gândurile sau actiunile pe care le
întreprindem în mod curent.
Desi nu apar referiri explicite în legatura cu reprezentarile-„deseu" în textele neuro-stiintifice, multe
din tulburarile cu fond neurologic apar din cauza lipsei reprezentarilor necesare în procesare. Este
cazul unor afazii si al deficientelor de vedere de tip colour blindness, ce se produc la subiecti cu
leziuni corticale (Plant, 1991). în acest ultim exemplu, celulele din retina responsabile cu producerea
culorii îsi „fac datoria", dar continutul lor reprezentational este ignorat în stadiile ulterioare ale
prelucrarii culorii.
Reprezentarile-„deseu" par sa fie prezente în special la adultii normali. Indivizii umani sunt extrem de
diferiti între ei în ce priveste vederea periferica, aceste diferente datorându-se mai curând prelucrarilor
corticale dacât celor retinale. La nivel retinal, oamenii cu câmp vizual îngust au aceleasi capacitati
reprezentationale ca si cei cu câmp vizual larg, însa procesele vizuale de nivel superior ignora o parte
din informatia primita de la retina, ca atare vederea periferica se îngusteaza. în general, putem
presupune ca, ori de câte ori o capacitate reprezentationala presupune prelucrarea ierarhica a informa-
tiilor, reprezentarile-„deseu" vor creste în numar pe traseu.
4.3. Perspectiva psihosociala
Psihologia sociala acorda o mare atentie unui tip aparte de reprezentari, numite reprezentari sociale.
Notiunea a fost lansata în 1961 de psihologul francez de origine româna Serge Moscovici, în teza sa de
doctorat intitulata La psychanalyse : son image et sonpublic. Noua no pune se opune, dupa cum însusi
Moscovici remarca, unui „concept pierdut", descoperit înca din 1898 de sociologul francez Emile
Durkheim (1858-1917), si anume conceptului de reprezentare colectiva. Sociologul francez întelegea
reprezentarea colectiva ca ansamblul faptelor psihice comune tuturor membrilor unui grup social. Sub
raportul continutului, reprezentarea colectiva îngloba fenomene psihice si sociale distincte (cunostinte,
mituri, ideologii), ea având un caracter dublu : social, în masura în care era produsa de caracteristicile
comune unui grup, unei societati; psihologic, dat fiind faptul ca perceptia realitatii si organizarea
gândirii sunt opera individuala.
Ce sunt reprezentarile sociale? Ce aduc ele nou în raport cu vechea notiune de reprezentari colective?
înainte de a raspunde la aceste întrebari, trebuie sa precizam ca atitudinile contradictorii ale autorilor
fata de reprezentare în general s-au extins si asupra reprezentarilor sociale. Serge Moscovici vorbea de
„era reprezentarilor sociale", Denise Jodelet considera reprezentarile sociale „un domeniu în
expansiune", în timp ce
pentru Willem Doise acestea sunt o „notiune aflata (a rascruce" : „Rascrucea la care se gaseste
notiunea de reprezentare sociala este deosebit de încâlcita, drumurile care ajung aici fiind multiple si
neexistând nici o harta care sa dea coordonatele lor comune" (Doise, 1995, p. 77). Consecintele acestei
situatii sunt, dupa acelasi autor, duble: autorii ce se reclama de la discipline diferite se pot gasi foarte
bine în acelasi punct, fara sa-si dea seama; continutul notiunii de reprezentare sociala devine
polisemantic. Cu privire la definirea ca atare a notiunii respective, transpar aceleasi atitudini
contradictorii. Claude Flament, urmându-1 pe Ehrlich, afirma: „Termenul de reprezentare este utilizat
în diverse sectoare ale stiintelor umane (si dincolo de ele), în sensuri diferite si adeseori superflue"
(Flament, 1989, p. 204). O asemenea situatie se putea solda, dupa cum lasa sa se înteleaga un alt autor,
„cu interzicerea studiului notiunii sau cu refuzarea ei ca ilegitima, deoarece, datorita apartenentei la
toate domeniile, ea nu releva cu adevarat nici unul" (Mannoni, 1998, p. 5). Cum aceasta nu este o
solutie, mult mai utila ar fi încercarea de delimitare mai clara a continutului notiunii respective,
stabilirea locului si rolului ei in ansamblul cunoasterii si mai ales al vietii sociale. Un asemenea
demers este cu atât mai necesar cu cât notiunea de reprezentare sociala pare a fi foarte asemanatoare,
daca nu chiar identica cu altele.
Conceptul de reprezentare sociala este greu de definit chiar pentru Moscovici, care 1-a lansat,
deoarece el are o pozitie mixta, se amplaseaza între psihologie si sociologie, de asemenea, deoarece
trebuie sa cuprinda într-o sinteza perfecta atât versantul perceptiv, cât §i pe cel intelectual.
Reprezentarea sociala este pentru Moscovici „un sistem de valori, de notiuni si de practici relative la
obiecte, aspecte sau dimensiuni ale mediului social care permit nu numai stabilirea cadrului de viata al
indivizilor si grupurilor, dar constituie în mod egal un instrument de orientare a perceptiei situatiei si
de elaborare a raspunsurilor" (Moscovici, 1976, p. 43). Asadar. Serge Moscovici întelege
reprezentarile sociale ca produse si procese de elaborare psihologica si sociala a realului.
Reprezentarea sociala nu este o simpla colectie de reprezentari individuale, ci o imagine asupra
socialului, determinata de social si constructoare de social. Formatiune psihica deosebit de complexa,
ea cuprinde atât versantul individual, cât si pe cel social, atât componentele perceptive, cât si pe cele
intelective. Ea este, practic, o reconstructie mintala a socialului si a interactiunii sociale prin
intermediul modelelor mintale ale individului.
Autorii care au scris despre reprezentarile sociale s-au inspirat din conceptia teoretica a lui Serge
Moscovici, aducând o serie de precizari si nuantari ale ei. „Prin reprezentari noi întelegem produsul si
procesul unei activitati mintale, prin care individul sau un grup reconstituie realul cu care este
confruntat si îi atribuie o semnificatie specifica" (Abric, 1987, p. 64). Ipoteza centrala a cercetatorului
francez este aceea ca nu caracteristicile obiective ale unei situatii sunt cele care determina
comportamentele subiectilor aflati în interactiune, ci reprezentarea acelei situatii. Remarcam o
schimbare de optica în abordarea fenomenelor psihice în general si a reprezentarilor în special. Daca în
variantele mai noi ale behaviorismului paradigma era stimul - organism - reactie, de data aceasta
paradigma este renovata : organism - stimul - organism - reactie. Comportamentele umane sunt
determinate nu atât de stimuli, cât de imaginile sau ideile pe care oamenii si le fac despre stimuli.
Natura oarecum duala a reprezentarilor sociale reiese din faptul ca ele sunt considerate a fi forme
specifice de cunoastere, în care se mixeaza senzorialul si logicul, ele fiind forme ale „cunoasterii de
sens comun" dar si ,Jorme de gândire sociala". „Reprezentarile sociale sunt modalitati de gândire
practica orientata
spre comunicare, întelegerea si stapânirea mediului social, material si ideal" (Jodelet, 1988, p. 361).
Exista, de aceea, nenumarate tipuri de reprezentari sociale: ale sanatatii si bolii, aîe maladiilor mintale,
ale copilariei, ale vietii profesionale etc. (vezi Farr, 1988, p. 382).
în momentul de fata, se încearca o conceptualizare mai larga a reprezentarilor sociale. W. Doise,
pornind de la relatiile existente între raporturile sociale (considerate nu în infrastructura lor, ca
raporturi de productie sau de putere, ci ca raporturi simbolice) si reprezentarile sociale, subliniaza rolul
acestor raporturi simbolice în definirea reciproca a oamenilor. Desi acest proces de definire umana si
interumana este dependent de multitudinea situatiilor în care oamenii actioneaza, de dinamica si
mobilitatea situatiilor, el este dependent si de o serie de reglari relativ stabile, considerate ca un
metasistem ce intervine continuu în organizarea cognitiva a omului. Dintr-o asemenea perspectiva
relationala si interdisciplinara, cum se exprima autorul, sunt definite si reprezentarile sociale. Acestea
sunt „principii generatoare de luari depozitii, legate de insertii specifice într-un ansamblu de raporturi
sociale, si organizând procesele simbolice intervenite în aceste raporturi" (Doise, 1990, p. 125).
Asadar, reprezentarile sociale sunt generate de raporturile sociale, iar la rândul lor genereaza noi
raporturi sociale.
Dupa opinia noastra, nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca, desi generarea acestor reprezentari
este sociala, elaborarea lor ramâne întotdeauna personala. Practic, reprezentarea sociala este „un efort
de întelegere si de stapânire a realului, o modalitate de a gândi practic-contextual, un aparat evaluator,
o grila de lectura a realitatii, o situare în lumea valorilor. Nici gândire obiectiva «stiintifica» a
realitatii, nici reflectarea afectiva a stimulilor înconjuratori; o refacere, o reconstructie a realitatii, prin
prisma modelului mintal al individului" (Neculau, 1993, p. 3). Este surprinsa foarte bine în aceste
cuvinte convergenta dintre individual si social. Numai aparent reprezentarile sociale se opun
reprezentarilor individuale, în esenta ele nefiind altceva decât reprezentarea personala a socialului.
Doar astfel pot fi explicate efectele de îmbogatire sau de deformare a realului în urma citirii si
descifrarii lui. Nu trebuie sa întelegem de aici ca astfel de efecte (îmbogatire, deformare) s-ar datora
exclusiv individului. Ele se datoreaza în egala masura si societatii, culturii în care individul traieste.
Individul este cel care îmbogateste sau deformeaza realitatea, societatea este cea care îl împinge spre o
anumita îmbogatire sau deformare, conform specificului ei, intereselor si mai ales ideologiei ei.
Oricum ar fi, reprezentarile sociale constituie exemplul tipic al formatiunilor psihice complexe,
multideterminate si plurivalente. O asemenea caracterisica a reprezentarilor sociale iese si mai bine în
evidenta daca le diferentiem de o serie de alte fenomene psihice si sociale peste care ele par a se
suprapune. Astfel, ele se diferentiaza de reprezentarile mintale individuale (care reflecta, dupa cum ne
amintim, fractiuni din unjversul exterior individului) prin caracterul lor concomitent social si
individual; de fantasme (produse ale imaginatiei, ale lumii imaginare) prin faptul ca se raporteaza la
lumea reala ; de figurabilitate (produs al unui travaliu psihic diurn comparabil celui din timpul visului,
cu parcursul sau foarte apropiat de halucinatia visatorului) prin caracterul lor constructiv pornind de la
elementele senzoriale si perceptive fixate si conservate în memorie; de prejudecati (produse ale
gândirii care se prezinta ca elaborari grupale ce reflecta, la un moment dat, punctul de vedere prevalent
într-un grup relativ la diferite subiecte, imagini preformate); de stereotipuri (clisee mintale stabile,
constante si pu[in susceptibile la modificare) prin continutul si structura lor care depasesc cu mult
continutul si structura prejudecatilor si stereotipurilor; de credinte si superstitii {care emerg din
irational) prin emergenta lor din real. Pierre Mannoni, care întreprinde o analiza magistrala a
diferentierilor si relatiilor dintre reprezentarile sociale si celelalte fenomene enumerate, propune o
schematizare a lor ce permite, dupa opinia lui, articularea diferitelor notiuni (vezi fig. 3.7).
Se poate remarca din figura de mai sus ca reprezentarile sociale se situeaza în aval în raport cu câteva
dintre fenomenele descrise (reprezentari mintale sau psihologice, fantasme) care joaca rolul de
organizatori ai schemelor cognitiv-reprezentative; în amonte în raport cu altele (clisee, stereotipuri,
prejudecati, credinte, superstitii), pentru care ele apar în calitate de elemente constitutive (vezi
Mannoni, 1998, pp. 7-34).
Cap.5.
Locul abilităţilor practice în aria curriculară tehnologii
Educa ie tehnologic
Schema orară
2010-2011
CLASA a IV-a
(Model)
Aria curriculară/Disciplina TRUNCHI
COMUN
APROFUNDARE EXTINDERE
Limbă şi comunicare 7 - 9
Limba şi literatura română 5 1
Limba modernă 2
Matematică şi ştiinţe ale
naturii
4 - 6
Matematică 3 1 1
Ştiinţe ale naturii 1
Om şi societate 4 - 6
Educaţie civică 1
Istorie 1
Geografie 1
Religie 1
Arte 2 - 3
Educaţie muzicală 1
Educaţie plastică 1
Educaţie fizică şi sport 2 - 3
Educaţie fizică 2
Tehnologii 1 - 2
Educaţie tehnologică 1
Abilităţi practice 1
Consiliere şi orientare 0 - 1
Număr total de ore în
trunchiul comun
20 2 1
Curriculum la decizia
şcolii
1 - 4
Opţional transcurricular –
„Suflet de copil în armonie
interdisciplinară”
1
Număr minim de ore pe
săptămână
21
Număr maxim de ore pe
săptămână
24
Nr. ore/săptămână 24
Aria curriculară. Arte
Disciplina: EDUCAłIE PLASTICĂ
Curriculum nucleu. Clasa a I-a
Număr de ore pe săptămână: 1
Sem. I: 17 ore
Sem. II: 17 ore
Total: 34 ore
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
(Model)
Nr.
crt Unităţi de învăţare Ob. de
referinţă Nr.
ore Perioada Obs.
I. Materiale, instrumente şi tehnici de lucru
Materiale de lucru şi folosirea lor
Instrumente şi mânuirea lor
Tehnici: aşternerea culorilor pe suport
umed sau uscat
Tema plastica: Toamna
1.1
3 Săpt.:
1-2-3
II. Cunoaşterea culorilor Culori primare
Tema plastica: Marea inspumata
Culori binare
Tema plastica: Frunze ruginii
Culori calde
Tema plastica: Cosul cu fructe
Culori reci
Tema plastica: Covorul bunicii
2.1, 4.1 8 4-5-6-7-8- 9-10-11
III. Nonculori şi tonuri Nonculori
Tema plastica: Tabla de sah, Cosarul,
Arlechinul
Tonuri (realizarea tonurilor deschise şi
închise prin amestecul culorilor cu alb sau
negru)
Tema plastica: Lumea dinozaurilor , Scufita
Rosie, Universul
2.1, 4.1 6 12-13-14-
15-16-17
IV. Nuanţele
Amestecul unei culori cu o alta din steaua
culorilor
Tema plastica: La sanius, Zana Iarna, Baba
Dochia
2.1, 4.1 3 1-2-3
V. Pata de culoare Pata spontană
Tema plastica: Campul cu maci; La arat,
Pisica
Pata elaborată
Tema plastica: Barca pe valuri, Micuta
printesa, Fluturi, Doamna cu umbrela
3.1, 3.2 7 4-5-6-7-8- 9-10
(Model)
VI. Compoziţii plastice realizate prin utilizarea formelor spontane şi elaborate
Compunerea spaţiului plastic
Tema plastica: Portret de copil, Veverita-Rita,
In padure
Organizarea unui spaţiu plastic echilibrat
Tema plastica: Jocuri de copii, Pe strada, Zoo,
In curtea bunicilor
3.2, 4.1, 4.2
7 11-12-13- 14-15-16-
17
Aria curriculară: Tehnologii
Disciplina: ABILITĂłI PRACTICE
Curriculum nucleu. Clasa a I - a
Număr de ore pe săptămână: 1
Sem. I: 13 ore
Sem. II: 19 ore
Total: 34 ore
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Nr.
crt Unităţi de învăţare Ob. de
referinţă Nr.
ore Perioada Obs.
I. Activităţi cu materiale din natură
Colectarea materialelor;
Sortarea/curăţarea materialelor;
Gruparea materialelor după diferite criterii
(formă, mărime, culoare)
Conservarea materialelor.
Teme practice
Rama petru tablou( crengute uscate,
frunze uscate, flori uscate, lipici,
foarfece, sfoara)
Marul vesel( un mar, crengute uscate,
frunze uscate, foarfece)
Musafirul si Printesa africana( con de
brad, castane, scobitori, boabe de
piper, foarfece)
1.1, 2.3,
4.1 3 Săpt.:
1-2-3
II. Activităţi cu materiale sintetice-fire Însuşiri;
Tehnici de lucru: răsucire, împletire în 3, 4 sau
8, tăiere, lipire, înnodare, şnuruire.
Teme practice:
Papusa ( fire sintetice);
Arlechinul(resturi de materiale, aracet
, sablon, aracet, foarfece);
1.1, 1.2, 2.2, 3.1,
4.1
8 4-5-6-7-8- 9-10-11
Leul(resturi de materiale, aracet , sablon, aracet, foarfece);
Sperietoare (resturi de materiale,
aracet , sablon, aracet, foarfece);
Rame decorative( fibre sintetice, folri
artificiale, aracet, foarfece);
Aventura toamnei(sablon soricel,
alune, resturi de materiale);
Noaptea Sfantului Andrei ( sabloane,
resturi de materiale, foarfece, aracet);
Masti de carnaval( carton, testuri de
materiale, aracet, foarfece, snur)
III. Activităţi cu hartie
Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire,
asamblare
Teme practice
Renul(sablon, foarfece, hartie glasse);
Mos Craciun( sablon, hartie glasse, carton,
lipici, foarfece, pungi din hartie);
1.1, 1.2,
2.2, 3.1,
3.2, 4.1
2 12-13
IV. Activităţi cu materiale sintetice-hârtia
Trasarea după şablon, decuparea după contur
trasat şi lipirea;
Ruperea şi mototolirea hârtiei creponate;
łeserea cu benzi de hârtie;
Confecţionarea unor jucării.
1.1, 1.2, 2.1, 2.2,
3.1, 3.2,
4.1
10 1-2-3-4-5- 6-7-8-9-
10-11-12-
13
V. Gospodărie Pregătirea micului dejun;
Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei.
Teme practice:
La picnic(sabloane, foarfece, lipici, carton
duplex);
Haina potrivita( sabloane, hartie glasse,
foarfece, lipici, carton);
Pachetelul meu(sabloane, hartie glasse,
carton, lipici);
Fata de pe insula( sabloane, hartie glasse,
carton , lipici)
3.2, 4.3, 4.4
5 14-15-16- 17-18-19
ABILITĂłI PRACTICE CLASA A I-A
PLANIFICARE ANUALĂ
(Model)
Nr.
crt.
Unitatea de învăţare Obiective
de referinţă
Nr.
ore
Perioada Obs.
1. Activităţi cu
materiale din natură.
1.1., 1.2.,
1.3., 2.1.,
2.2., 3.1.,
3.2.
5 16 septembrie
– 14 octombrie
2. Activităţi cu materiale sintetice.
Plastilina.
1.1., 1.2., 1.3., 2.1.,
2.2., 3.1.,
3.2.
6 21 octombrie – 2 decembrie
3. Hârtia – îndoire şi
lipire.
1.1., 1.2.,
1.3., 2.1.,
2.2., 3.1.,
3.2.
4 9 decembrie –
13 ianuarie
4. Hârtia – îndoire, rupere, pliere, lipire.
1.1., 1.2., 1.3., 2.1.,
2.2., 3.1.,
3.2., 4.1.
3 20 ianuarie – 3 februarie
5. Colaje şi jucării
simple.
2.3. 3 17 februarie –
3 martie
6. Compoziţii simple. 2.1., 2.2.,
2.3., 3.1.
4 10 – 31 martie
7. Plastilina – tehnici de modelare.
1.1., 1.2., 3.1., 3.2.
4 7 aprilie – 12 mai
8. Tehnici de gospodărie.
1.3. 3.2.
5 19 mai – 16 iunie
CLASA A II-A ARIA CURRICULARĂ Tehnologii DISCIPLINA ABILITĂłI PRACTICE
CURRICULUM Nucleu
NUMĂR ORE 1 oră pe săptămână – 34 ore anual
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
(Model)
Nr. Crt
Unit. de învăţare
Ob. de ref.
Conţinuturi
Nr. ore
Săpt
1.
Ce materiale
folosim ?
1.1, 1.3
- Materiale de lucru si folosirea lor.
- Observare, identificare, clasificare.
1
1 (15-
19.09)
2.
Natura prinde
viaţă
1.2, 1.3, 2.2, 4.1
Colectarea materialelor din natură
Învăţarea unor tehnici de lucru: - pregătire (presare, uscare,
spălare, curăţare) - decupare - lipire - vopsire - asamblare în compoziţii
5
2-6
(22.09 24.10)
3.
Jocuri şi jucării
Hârtia
1.1, 1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1.
Stabilirea caracteristicilor hârtiei
(intuitiv)
Învăţarea unor tehnici de lucru cu hârtie
- trasarea conturului după
şablon - decupare după contur - rupere şi mototolire - lipire pe suport - vopsire - ţesere cu benzi de hârtie - asamblarea în compoziţii
14
7-20 (03.11 27.02)
4.
Activităţi cu materiale sintetice - Fire -
1.1. 1.2. 1.3. 2.1. 2.2. 3.1. 3.2. 4.1.
Stabilirea caracteristicilor firelor
(intuitiv)
Învăţarea unor tehnici de lucru cu fire (răsucire, înnodare, împletire în trei, tăiere, lipire, şnuruire)
6
21-26 (02.03 10.04)
5.
Micii gospodari
3.2, 3.1,
Pregătirea micului dejun
Pregătirea sucului natural
Aranjarea mesei
Igiena îmbrăcămintei şi încălţămintei
4
27-30 (20.04 15.05)
6.
Mâini dibace
3.1. 4.1. 3.2.
Felicitarea de 1 Iunie
Ambalarea unui cadou
Expoziţie de lucrări
4
31-34 (18.05 12.06
CLASA A III-A
OBIECTIVE CADRU / OBIECTIVE DE REFERINTA
1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile
1.1 sa stabileasca asemanari si deosebiri intre corpuri din mediul apropiat, pe baza unor
observatii proprii;
1.2 să prelucreze materiale folosind ustensile adecvate si tehnici variate; 1.3 să utilizeze produse alimentare, in conditii adecvate de igiena.
2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple
2.1 să alcatuiasca un plan de lucru pentru realizarea unui produs; 2.2 să confectioneze produse utile, folosind materiale si tehnici variate;
2.3 sa aprecieze calitatea produsului finit, raportat la proiectul initial.
3 Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs
3.1 să realizeze produse colective; 3.2 sa-si asume responsabilitati in activitatea de grup.
4. Dezvoltarea simtului practic
4.1 să valorifice experienta pozitiva locala in activitatile de prelucrare a mediului; 4.2 să descopere solutii de valorificare optima a materialelor refolosibile in combinatie cu alte
materiale.
*4.3 sa identifice surse de poluare , care pot afecta calitatea vietii , atunci cand omul modifica
mediul
Obiectivul de ordin general:
Dobandirea de catre copii a abilitatilor de a elabora mici proiecte, simple, prin activitati de
documentare, selectare a materialelor, comunicare interpersonala, utilizarea cunostintelor
dobandite in procesul de invatamant.
Obiective de referinta:
Sa dovedeasca simt estetic in realizarea lucrarilor creative;
Sa lucreze frontal, in perechi, in grupe si individual;
Sa participe cu interes la activitati cu caracter extracurricular, conducand la cresterea
numerica si calitativa a acestor activitati;
Sa dovedeasca capacitati creatoare prin organizarea de expozitii;
Sa arate interes pentru intelegerea si pastrarea traditiilor legate de sosirea primaverii;
Sa utilizeze tehnicile activitatilor practice: pliere, lipire, suprapunere,colaj,origami,
franjurare;
Sa recepteze si sa redea corect linia molodica a unui cantec, joc, coordonand
miscarile cu ritmul;
Sa-si consolideze priceperile si deprinderile de exprimare corecta;
Sa faca distinctie intre o zi obisnuita si o zi de sarbatoare;
Sa formuleze intrebari si raspunsuri corecte in legatura cu investigatiile facute;
Sa manifeste comportamente civilizate de cooperare, intrajutorare, bunacuviinta in
relatiile cu ceilalti;
Sa respecte regulile stabilite de comun acord in cadrul grupului, participand activ in
spiritul regulilor;
Sa omagieze cea mai draga si apropiata fiinta de sufletul si inima noastra – MAMA –
prin cantece, poezii, compuneri;
Sa dovedeasca spirit de cooperare si emulatie in jocuri si concursuri.
Tehnologii
Disciplina: Educatie tehnologica
Tipul de curriculum : nucleu
Număr de ore săptămânal : 1 oră
Număr de ore anual : 34 ore
Clasa a III a
(Model)
SEMESTRUL I 17 ore
Nr.
crt.
Unităţi de
învăţare
Ob.
ref.
Conţinuturi
Nr.
ore
Sapt.
Obs.
1. Elemente
de
proiectare
a activitatii
2.1
1.1
Planul de lucru pentru realizarea umui produs
Colectarea materialelor
1
1
2
Natura ne
ofera
materiale
1.1 1.2
2.1
2.2;
3.1.
2.3
Activităţi cu materiale din natură - tehnici combinate: decupare, rupere ,
impletire lipire, vopsire, innodare, snuruire.
Subiecte propuse:
*Flori de grădină / Covor aramiu * Ciocanitoarea( lipire)
* Rama de tablou /Coronita ( impletire)
*Ghirlanda ( nuci si ghinde) ( insiruire)
*Sa dam viata pietrelor ( vopsire)
Evaluare: Expozitie cu lucrarile elevilor
5
1
1
1
1
1
3
Si noi
putem fi
utili
1.1;
1.2;
2.1
2.2;
2.3.
Activităţi cu materiale sintetice -fire si
materiale textile
- însuşiri ale firelor si materialelor textile;
-cusaturi utilitare ( tiv, nasturi)
Subiecte propuse
*Tivul *Coaserea nasturelui
*Saculetul pentru creioane “Păpuşa
sac”
*Cizmuliţa
Evaluare: Expozitie cu lucrarile elevilor
5
1
1
1
1
1
3
Magia
hârtiei
1.1;
1.2;
2.1
2.2
3.1;
3.2
2.3.
Activităţi cu materiale sintetice - tehnici combinate: trasarea după contur,
decuparea , lipirea, ruperea , indoirea
*Ornamente pentru brad
* Masti pentru carnaval
*Omul de zapada
*Tangram
*Origami
Evaluare: Expoziţie cu lucrările elevilor
5
1
1
1
1
1
4
Materiale
plastice
1.1
1.2
2.1
4.2
Insusiri ale materialelor plastice
Constructii din material plastic cu piese
existente in comerţ ( LEGO) si materiale
refolosibile
Vaza cu flori
1
1
SEMESTRUL AL II LEA
2.3
Martisoare Tablouri
Evaluare: expozitie cu lucrarile elevilor
2 1
5
Materiale
sintetice
1.1 1.2
2.1
2.2
3.1
2.3
Fire si materiale sintetice
- tehnici combinate: innodare , snuruire,
impletire manuala
Subiecte propuse:
*Cosiţa papusii
*Cordonul
*Bratara prieteniei
*Panou decorativ
Evaluare: Expozitie cu lucrarile elevilor
5
1
1
1
1
1
6
Jucării
pentru copii
2.1
2.2
3.1
3.2
Aplicarea tehnicilor de lucru însuşite cu
ajutorul materialelor diverse ( materiale din
natură, materiale sintetice şi materiale )
Subiecte propuse: *Papusa din lingura de lemn
*Iepurasul
*Personaje din povesti
- Evaluare-expoziţie de lucrări: „Inventăm, ne
jucăm, învăţăm”
5
2 1
2
1
7
Activitati
desfasurate
in gospodarie
4.1.
4.3
1.3;
Norme de protectie a consumatorului
Folosirea aparatelor electrocasnice
Igiena alimentelor si a alimentatiei
Elemente decorative
*Aranjament floral
* Suportul, pentru lumanari
4
1
1
1
1
Evaluare
Educaţie tehnlogică – Planificare calendaristică Aria curriculară: ARTE
Disciplina de învăţământ: EDUCAłIE TEHNOLOGICĂ
Clasa : a IV-a
Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEU
Nr. de ore: 1 oră/săptămână
(Model)
Unitatea de
învăţare
Ob.
de
ref.
Conţinuturi
Nr.
ore
Săptă-
mâna
Obs.
Activităţi cu
materiale din
natură
1.1 1.2
1.3
2.1
2.2
3.1
3.2
Colectarea materialelor din natură Învăţarea unor tehnici de lucru
- pregătire (presare, uscare, spălare,
curăţare)
- decupare
- lipire
- vopsire
- asamblare în compoziţii
8
I-VIII
Activităţi cu
materiale
sintetice –
Hârtia
1.1
1.2
1.3
2.1
2.2
3.1
3.2
4.1
Stabilirea caracteristicilor hârtiei (intuitiv)
Învăţarea unor tehnici de lucru cu hârtie
- trasarea conturului după şablon
- decuparea după contur
- rupere şi mototolire
- lipire pe suport
- vopsire
- ţesere cu benzi de hârtie
- asamblarea în compoziţii
9
IX-
XVII
Activităţi cu
materiale
sintetice – Fire
1.1
1.2
1.3
2.1
2.2
3.1
3.2
4.1
Stabilirea caracteristicilor firelor (intuitiv)
Învăţarea unor tehnici de lucru cu fire
- răsucire
- înnodare
- împletire în trei
- tăiere
- lipire
- şnuruire
7
XVIII-
XXIV
Gospodărie 3.1
3.2
4.1
Pregătirea micului dejun
Pregătirea sucului natural
Aranjarea mesei
Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei
5
XXV-
XXIX
Mâini dibace 3.1 3.2
4.1
Felicitarea de 1 Iunie Ambalarea unui cadou
Expoziţie de lucrări
5
XXX-
XXXIV
Cap.6.
Obiectivele cadru şi de referinţă pentru activităţile practice – nivel
preprimar şi primar EDUCATIE PENTRU SOCIETATE ÎN PREPRIMAR
1. Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare in societate; educarea abilitatii de a intra
in relatie cu ceilalti
- sa cunoasca si sa respecte normele necesare integrarii in viata sociala, precum si reguli de
securitate personala (discutii civilizate, spirit de echipa, reguli referitoare la circulatia rutiera, reguli de
igiena si de protectie a vietii);
- sa-si adapteze comportamentul propriu la cerintele mediului in care traieste (ascultarea si
respectarea altor pareri, rabdare, grija si toleranta, sprijin, dobandirea de autonomie in viata zilnica);
2. Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter si formarea unei atitudini pozitive fata de
sine si fata de ceilalti
- sa aprecieze comportamentele altora si comportamentele proprii;
- sa traiasca in relatiile cu cei din jur stari afective pozitive, sa manifeste prietenie, toleranta,
armonie, concomitent cu invatarea autocontrolului;
3. Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al
poporului roman;
- sa descrie si identifice elemente locale specifice tarii noastre si zonei in care locuieste (elem.
de relief, asezare geografica, obiective socio-culturale, istorice, religiase, etnice (numele tarii,
capitalei, steagul tarii, atit. pozitive fata de tara si popor, sarbatori nationale, traditii).
ACTIVITATI ARTISTICO-PLASTICE
1. Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje
- sa redea teme plastice specifice desenului (util. corecta a instrumentelor de lucru, pozitia
corpului corecta, completare de siluete, elem. decorative ...);
- sa obtina forme prin tehnici specifice picturii (aplicarea culorii, combinarea culorilor, realiz.
unor compozitii plastice);
- exersarea deprinderilor tehnice specifice modelajului (pregatirea plastilinei, modelarea prin
miscare translatorie, lipire, adancire apasare, miscare circulara, apltizare)
2. Realizarea unor corespondente intre dif. elemente de lbaj plastic si obiecte din mediul
inconjurator
- sa recunoasca elem ale lbajului plastic (puncte, linii...), forme si culori in mediul inconj.;
- sa cun. materiale si instrumente de lucru, modul de utilizare;
- sa foloseasca un limbaj adecvat specific acestor activitati (sablon, amprenta, colaj, stropire,
stampilare, decolorare, suprapunere, decorare...);
3.Stimularea expresivitatii si creativitatii prin desen, pictura, modelaj
-sa compuna in mod original si personal spatiul plastic;
-sa interpreteze liber, creativ lucrari plastice exprimand sentimente estetice (descrierea
lucrarilor proprii sau ale celorlalti copii).
ACTIVITATI PRACTICE SI ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICA
1. Imbog. cunostintelor despre materiale si caracteristicile lor, despre tehnici de lucru
-sa cunoasca si foloseasca unelte simple (foarfece..);
-sa cun. materiale de lucru (din natura, sintetice; forma culoare, netezime...);
-sa sesizeze modificarile materialelor in urma prelucrarii lor (dupa mototolire, intindere, udare)
2. Forarea si consolidarea unor abilitati practice specifice nivelului de dezvoltare motrica
- gasirea de solutii pt realizarea unei teme 9alegerea materialului, verbalizarea actiunilor
intreprinse, executarea temei, colaborare cu colegii in activit. de grup)
- sa efectueze operatii simple de lucru (rupere, taiere, lipire, indoire, pliere, bobinare, rasucire,
insirare, snuruire, legare/dezlegare, impletire);
-sa realizeze lucrari practice.
3.Dezvoltarea simtului practic si estetic
-sa contribuie la infrumusetarea mediului prin lucrari personale
4. Formarea deprinderilor practic-gospodaresti, folosirea expresiilor si cuvintelor specifice
acestora:
- sa aiba comport. si atitudini igienice fata de el insusi, de alte fiinte si obiecte;
-sa aiba abilitatea de a intra in relatii cu cei din jur;
- sa aiba deprinderi practice si gospodaresti (aranjarea si strangerea mesei, ordonarea,
ingrijirea, intretinerea obiectelor curate, a plantelor si animalelor, a mediului in care traieste);
-sa se comporte adecvat in diferite contexte sociale.
V. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici
specifice artelor plastice;
2. Recunoasterea tipurilor de culori, a nonculorilor si a formelor, în mediul înconjurator si
pe imagini;
3. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic;
4. Realizarea unor compozitii.
A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE
ÎNVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor
tehnici specifice artelor plastice
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei a II-a elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei a II-a se recomanda
urmatoarele
activitati:
1.1. sa foloseasca diverse materiale (tuburi,
pastile, pensule, carioca, pasteluri, *plastilina) si
tehnici (acuarela, tempera, guase, colaj, mixta)
materiale;
exersarea unor tehnici de lucru folosind diferite
1.2 *sa utilizeze diferite tehnici de modelaj exercitii de modelaj.
2. Recunoasterea tipurilor de culori, a nonculorilor si a formelor spatiale, în
mediul înconjurator si pe imagini
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomanda
urmatoarele
Activitati:
2.1. sa recunoasca grupele de culori în
diferite contexte, precum si amestecurile
dintre culorile din steaua culorilor
-identificarea culorilor;
-recunoasterea nuantelor si a *amestecurilor
acestora cu alb sau negru, pe imagini sau în
natura;
2.2. *sa recunoasca forme spatiale din
mediul înconjurator
-descrierea formelor din mediul înconjurator
3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomanda
urmatoarele activitati:
3.1. sa realizeze pete de culoare folosind
tehnici specifice picturii
-realizarea petelor de culoare prin tehnicile:
fuzionare, presare, suprapunere, decolorare,
stropire etc.;
-realizarea compozitii nonfigurative si
figurative, folosind pata de culoare;
3.2. sa realizeze compozitii decorative si
compozitii plastice folosind elementele de
limbaj plastic studiate
realizarea de compozitii nonfigurative si
figurative, folosind elementele de limbaj
plastic studiate (forma, culoarea, *forma
spatiala etc.).
4. Realizarea unor compozitii
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomanda
urmatoarele activitati:
4.1. sa obtina amestecuri din culorile din
steaua culorilor si *cu adaosurile de alb
sau negru
obtinerea amestecurilor (nuante) *si a tonurilor
acestora;
4.2. sa compuna un spatiu plastic folosind
elementele de limbaj si amestecurile
studiate
realizarea de compozitii figurative sau
nonfigurative, folosind nuantele si tonurile
acestora*;
realizarea de compozitii figurative, individuale si
colective, cu elementele de limbaj plastic studiate,
folosind culorile si nonculorile si *modelarea
formelor.
descrierea formelor din mediul înconjurator
B. CONTINUTURI Materiale de lucru si folosirea lor (creioane colorate, creioane cerate, carioca, pastile si
tuburi de culori, pensula, paleta, materiale cu texturi diferite, ceara, solutie pentru
decolorat-pic, cerneala,hârtie colorata, *plastilina).
Grupele de culori si nonculorile:
- culori primare, culori binare, steaua culorilor (fara terminologie);
- nonculorile;
- nuantele (amestecul unei culori cu o alta din steaua culorilor);
- *tonurile nuantelor.
- *modelarea culorii;
*Forme spatiale din mediul înconjurator.
Compozitia suprafetei decorative si a spatiului plastic, folosind culoarea si *forma spatiala
si modelata
VI. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile
2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple
3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare în scopul realizarii unui produs
4. Dezvoltarea simtului practic – gospodaresc si estetic
A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE
ÎNVATARE
Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei a II-a elevul va
fi capabil:
Pe parcursul clasei a II-a se recomanda
urmatoarele activitati:
1.1. sa identifice si sa clasifice materiale
din natura si materiale sintetice în
functie de caracteristicile lor
-observatii privind caracteristicile
materialelor identificate;
-exercitii de alegere a mostrelor de fire (lâna,
P.N.A., bumbac, matase, sfoara) dintr-un
grup de materiale date;
1.2. sa aplice tehnici de prelucrare a
materialelor utilizând instrumente
si ustensile adecvate
- exercitii de aranjare a compozitiilor
decorative: a) simetric, b) asimetric;
-exercitii de decupare dupa contur, lipire,
rupere;
-activitati practice de realizare a unor
compozitii si jucarii simple din fire;
1.3. sa se familiarizeze cu modalitati
de îngrijire a animalelor de casa sau de curte utilizarea sabloanelor;
activitati de decupare;
discutii despre moduri de îngrijire a animalelor
domestice.
2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda
urmatoarele activitati:
2.1. sa sesizeze diferentele dintre
diverse tipuri de compozitii
decorative
observare dirijata si explicatii pe marginea unor
compozitii decorative simetrice;
2.2. sa îmbine în mod adecvat tehnicile
de realizare a unor produse simple si/sau complexe activitati practice de realizare a unor produse
simple;
activitati practice de realizare, a unor compozitii
si jucarii, combinând materialele si tehnicile
invatate;
2.3. sa aprecieze intuitiv calitatea unor
materiale folosite sau a unui produs finit exprimarea orala, în cuvinte simple, a unor opinii
relative la produsele proprii sau ale altora.
3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare în scopul realizarii unui produs Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda
urmatoarele activitati:
3.1. sa-si exprime parerile despre
modul în care se poate realiza un
produs dat sau o compozitie
-conversatii, explicatii vizând aplicarea
ideilor personale în realizarea unor
compozitii în grup;
3.2. sa coopereze cu colegii dintr-o
echipa la realizarea unor produse
complexe
-realizarea unor produse în cadrul unei echipe;
-conversatii referitoare la produsele realizate.
2 Dezvoltarea sim ţului practic - gospodăresc
Obiective de referinta
Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
4.1. sa descopere posibilitati de utilizare a diverselor materiale
activitati practice de realizare a produselor, combinând materialele si tehnicile în functie de
caracteristicile lor;
*4.2. sa gaseasca variante de realizare
a aceluiasi produs, cu tehnici si
materiale diferite si sa gaseasca
utilitate obiectelor realizate
-analiza mai multor posibilitati de realizare a aceluiasi produs, comparând avantajele si
dezavantajele diferitelor optiuni;
4.3 sa-si dezvolte comportamente si
atitudini igienice corecte fata de propria persoana si fata de alte fiinte si obiecte
activitati de îmbogatire a mediului înconjurator apropiat (clasa, camera personala) cu
lucrarile proprii;
4.4 sa-si dezvolte deprinderi practic gospodaresti
exercitii de ordonare a obiectelor din clasa, dezvoltândusi spiritul de ordine si de curatenie;
exercitii de îngrijire a plantelor (si, eventual, a
animalelor) din clasa;
conversatii, explicatii privind respectarea normelor igienico-sanitare în situatiile impuse de
activitatile rutinei
zilnice.
B. CONTINUTURILE ÎNVATARII
1. Activitati cu materiale din natura
Grupare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare).
Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare.
Subiecte orientative: picaturi de soare (petale de galbenele, frunze); garoafe; buchet din
gradina
(petale de flori, frunze, seminte); covor de flori (petale de flori, frunze, seminte); iepurasul;
pisica
marul etc. (exercitii de umplere a unor contururi date cu seminte, puf de plopi sau
apura);fluierul (trestie sau soc); coronita de flori (flori, tulpini subtiri si rezistente); coliba de
lemn(crengute subtiri si groase); coliba de pietre (pietre de diferite marimi si culori).
2. Activitati cu materiale sintetice
2.1. Fire
Însusiri, tehnici de lucru: rasucire, împletire în 3, 4 sau 8, taiere, lipire, înnodare,
snuruire.
Subiecte orientative: martisorul (ata alba si rosie); tabloul (fire de diverse culori); ciucuri;
noduri; cordoane pentru papusi; bratara (fire împletite); bentita pentru gât (snur în
8); coarda;
biciul; frânghia; plasa pentru minge.
2.2. Hârtia
Trasarea dupa sablon, decuparea dupa conturul trasat si lipirea.
Subiecte orientative: cercul si combinatii de cercuri; chenare din figuri geometrice; figuri
simetrice; pomii; pestisorul din carton; cadranul de ceas; colaje - scene din povesti; ochelarii
din
carton cu stelute, fluturi si flori; copacul "Palma"; palma cu figuri de animale sau de oameni
tristisi veseli, semaforul
Ruperea si mototolirea hârtiei creponate.
Subiecte orientative: margele din hârtie (colierul papusii); flori; ornamente pentru pomul de
iarna.
Teserea cu benzi de hârtie.
Subiecte orientative: împletituri în doua, trei sau patru benzi; plasa sau sacosa; tesaturi
din hârtie cu ajutorul trusei speciale; covorasul.
Confectionarea unor jucarii.
Subiecte orientative: acordeonul; balaurul; clovnul; medalionul; palaria; tichia; cutia; ambalarea
unui cadou; clasoare; casuta din poveste; moara de vânt; sorcova.
*Realizarea unor compozitii combinate (din diverse materiale).
Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, povesti, poezii etc., din frunze,
flori,
seminte; jucarii din ghinde, castane, coji de nuci, talas, frunze, flori presate, crengi, hârtie:
trenul
cu vagoane, nave cosmice, lampioane, acvariul etc.; podoabe pentru Craciun (seminte, fire de
rafie, carton); machete: Livada înflorita (plastilina, crengute uscate, floricele de porumb,
sârma);
masca de carnaval (suport pânza groasa, resturi de fire, piele, lipici); clovnul pe sticla (sticla
plastic, fire pentru par, mustati, barba, hârtie colorata, acuarele); sticla îmbracata (sticla,
snur
împletit în 4 sau 8, ac, ata); clama de par ornata cu papusi din fire; paiata (hârtie, carton,
ata,
sârma); gondola; motive populare si ornamente pentru diverse obiecte; Lebada fermecata
(carton,staniol, ata); Dansul micilor indieni (carton, pene, piele, materiale textile); tablouri
lucrate în mozaic din coji de oua; rame pentru tablouri (carton ondulat); Piticul Barba-Cot
(ou, pânza, hârtie).
2. Gospodarie
Pregatirea micului dejun: *prepararea unor sucuri naturale.
Igiena îmbracamintei si a încaltamintei.
*Îngrijirea animalelor de casa si curte.
Cap.7.
Documente curriculare utile şi creativitatea educatorului
Aspecte practice ale proictarii didactice in gradinita
I. Proiectarea activitatii didactice anuale vizeaza:
- planul de invatamant( numarul total al activitatilor desfasurate pe
parcursul fiecarei saptamani din anul scolar, respectand prevederile
Currculum-ului National la cele doua nivele de varsta);
- planificarea activitatilor optionale ( durata si numarul de copii care vor
participa la acestea);
- orarul grupei si variante de orar;
- directiile de dezvoltare stabilite pe categorii de activitate;
- modalitatile de realizare a continuturilor.
II. Proiectarea activitatii didactice semestriale vizeaza:
- comportamente urmarite in fiecare categorie de activitate;
- planificarea semestriala orientativa a continuturilor;
- modalitatile de realizare a continuturilor;
- planificarea activitatilor optionale;
- planificarea activitatii de parteneriat educational;
- evaluarea personalizata.
III. Proiectarea activitatii didactice conform subiectelor tematice vizeaza:
- planificarea orientativa a continuturilor;
- planificarea proiectelor tematice.
IV. Proiectarea activitatii didactice saptamanale vizeaza:
- tema si subtema saptamanii;
- activitatile zilnice pe sectoare;
- categoria si tema activitatilor comune zilnice;
- activitatile complementare zilnice;
- activitatile de dupa – amiaza( recreative si de relaxare, de dezvoltare si
exersare a aptitudinlor individuale, recuperatorii);
- materiale didactice confectionate de educatoare.
V. Proiectarea activitatii didactice zilnice vizeaza:
- proiectele activitatilor planificate in ziua respectiva.
VI. Proiectarea unei activitati vizeaza:
- proiectul de activitate.
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR PRACTICE – grupa mijlocie
Sem.I
Nr.
Crt.
C O N T I N U T U R I O B I E C T I V E
SUBIECTE
1. Evaluare initiala
2. Lipire in contur: - sa recunoasca unelte simple de lucru pt.realizarea unei activitati;
“Sortulet de gradinita”
3. Lipire in contur: -sa efectueze aplicatii simple de lucru cu hirtia;
“Rosia si ardeiul”
4. Rupere pe contur: - sa-si formeze deprinderi practice de rupere a hirtiei;
“Petalele tufanelelor”
5. Plierea si decorarea hirtiei: - sa sesizeze modificarile hirtiei in urma prelucrarii;
“Servetelul”
6. Mototolire: - sa se raporteze la mediul inconjurator contribuind la imbogatirea lui;
“Bulgari de zapada”
7. Lipire: - sa-si formeze deprinderi practice de a aplica correct lipiciul pe contur;
“Omul de zapada”
8. Lipire: - sa gaseasca solutii originale pentru realizarea temei propuse;
“Animalul preferat”
Sem.II
9. Insirare: - sa recunoasca diferite materiale sintetice;
“Zgarda catelusei”
10. Evaluare finala semestriala
11. Bobinare: - sa efectueze cu abilitate activitati practice simple;
“Mosorelul”
12. Rasucire/infasurare: - sa utilizeze tehnici simple de lucru pt.realizarea temei;
“Ghiocelul”
13. Smuruire liniara: - sa dobindeasca atitudini positive fata de rezultatul muncii;
“Scrisoare catre rindunica”
14. Snuruire circulara: - sa-si formeze diferite deprinderi de indeminare practica;
“Cosuletul pentru oua”
15. Lipirea elementelor pe un fond dat: - sa capete abilitatea de a aseza corect elementele intr-un cadru dat;
“Flori de primavera”(evaluare sumativa)
16. Lipire si indoire: - sa capete abilitatea de a realiza lucrari originale si de intra in relatie cu cei din jur;
“Felicitare pentru prietenul(prietena) meu(mea)”
17. Evaluare finala
Curriculum opţional şi CDŞ;
Ştim cu toţii ca profesiunea de dascăl presupune un contact permanent cu informaţia,
schimburi de experienţă, cu alte cuvinte formare continuă. Această formare continuă se
realizează la nivel de individ, când fiecare o face în functie de impulsurile lăuntrice şi
condiţiile de mediu, şi la nivel instituţional, în funcţie de politica şcolara a sistemului.
Încercăm să ne integrăm într-o lume nouă, o lume a competiţiei. Competiţia înseamnă
progres, dar în acelaşi timp presupune reguli şi norme riguroase adesea dure, pe care nu toţi
sunt pregătiţi şi dispusi să le aplice şi să le respecte. E adevărat că dacă e ceva după care să
tânjim din regimul trecut, acesta e “egalitarismul şi siguranţa de un anume fel, comoditatea
chiar”pe care le simţeam sub pavăza diplomei. Lumea s-a schimbat şi se schimbă mereu,
incredibil de rapid, ne place, nu ne place, şi o dată cu ea trebuie să ne schimbăm şi noi. Putem
accepta schimbarea, şi prin urmare să transpirăm, prinzându-ne în hora ei, devenind adepţi
fervenţi ai acesteia, motorul ei sau, din contra, ne putem aşeza de-a curmezişul, rămânând
cantonaţi în propriile noastre percepţii, autoexcluzându-ne ca posibili detractori.
Ca orice iniţiativa de a gândi programele de formare continuă a învăţătorilor sub formă
de proiecte, bazate pe problemă, a provocat, în prima fază, o stare de respingere, reţinere şi
chiar ilaritate. Ce nevoie avem noi de proiecte? Aşa am gândit pentru moment. Dar, vorba
proverbului :”De nevoie, bucuros”.
Realitatea este că, deja, avem nevoie de proiecte. E nevoie de proiecte pentru că
nimeni în ziua de azi nu mai intreprinde ceva, fie el un mic atelier sau o mare uzină, numai ca
să se afle în treabă. Fiecare trebuie să facă ceva pentru că se cere, trebuie, în caz contrar va
produce pe stoc şi va fi sortit din start eşecului. Şi programele educaţionale de formare
continuă promovează competiţia şi e firesc, deci, să se pretindă ca în baza unei expertize a
unei analize de nevoi să se facă activităţi care dovedesc că sunt utile eficientizării procesului
de învăţămant şi nu doar activităţi pentru că aşa ne-am obişnuit noi.
Demersul organizatorilor de program a urmărit în primul rând să formeze o conştiinţă
nouă a schimbării în rândul formabililor care, în primă fază sunt responsabilii de cercuri şi
metodiştii, ca apoi, fiecare dascăl să fie în masură să ofere un sistem de dezvoltare şi abordare
personalizată a curriculum-ului aşa încât elevul să înveţe pentru că trebuie “nu doar să ştie”, ci
pentru ca învăţatura îl ajută “să ştie să facă ceva util, care ii trebuie”. Doar obişnuindu-i pe
elevi să-şi listeze un set de nevoi, vom reuşi să-i şi motivăm, ca îndrumaţi şi consiliaţi de noi,
să se preocupe, să investigheze, să coreleze, să compare, să argumenteze şi să structureze
valoarea produsului, cu alte cuvinte să înveţe, bazându-se pe “Proiect şi problemă”.
Concursurile de tot felul în care sunt supuşi cei care doresc ocuparea unor funcţii,
posturi, anticipează perioada când şi la noi fiecare unitate şcoala îşi elabora propriul
regulament şi propria listă de nevoi, condiţionând încadrarea de capacitatea de a veni cu ofertă
adevarată satisfacerii nevoilor unităţii. Receptivi la nou şi conştienţi că sunt cei ce construiesc
fundamentul noului edificiu, învăţătorii încearcă să implementeze un spirit competitiv
acţiunilor lor.
Model de proiect pentru valorificarea
potentialului creativ al elevilor de clasa a IV-a
Motto:
Primavara este o reflexive a gandirii sufletului nostrum, iar martisorul este cea mai de prêt floare rasarita intr-insa.
ARGUMENT:
“Martie este o luna de transit, Cand vanturile iernii sunt inca puternice. Dar zilele blajine ne amintesc, Ca primavera vine si iar vine.”
Primavara, anotimpul renasterii naturii, ne face sa simtim energia unui alt inceput. An
de an, ai senzatia ca renasti odata cu primul mugur, cu primul fir de iarba sagetat spre cer.
Natura ne anunta ca primavara a batut la geam… Noi, cu mic si mare, bucurosi, am
deschis fereastra, iar atunci am primit mangaierea soarelui de primavera… Apoi impreuna am
descoperit “vestitorii primaverii”, iar pe ea am poftit-o la noi in clasa, caci in inima o purtam
mereu. La inceput timida, dar apoi prinzand curaj, primavera s-a instalat la noi in clasa…cand
noi incercam sa gasim o tema pentru acest mini-proiect.
Aceasta metoda la care copilul este liber sa creeze, caci acesta este verbul cu care
opereaza atat obiectul abilitati practice cat si educatie plastica, si nu numai. In cadrul acestor
activitati se imbina cat mai armonios utilul cu placutul, copilul construind noi produse
utilizand toate formele de activitate: jocul, invatarea, munca si creatia.
Tema “Martisorul –traditie si legenda”, la o prima analiza se inscrie in cadrul
obiectului abilitati practice, dar este mult mai complexa deoarece il provoaca pe elev sa se
implice afectiv si efectiv in realizarea temei, in cautarea si sortarea materialelor necesare, in
culegerea de informatii si curiozitati referitoare la teme aleasa.
SCOPUL PROIECTULUI:
Cultivarea si valorificarea potentialului creator al elevilor.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
Obiectivul de ordin general:
Dobandirea de catre copii a abilitatilor de a elabora mici proiecte, simple, prin activitati de
documentare, selectare a materialelor, comunicare interpersonala, utilizarea cunostintelor
dobandite in procesul de invatamant.
Obiective de referinta:
Sa dovedeasca simt estetic in realizarea lucrarilor creative;
Sa lucreze frontal, in perechi, in grupe si individual;
Sa participe cu interes la activitati cu caracter extracurricular, conducand la cresterea
numerica si calitativa a acestor activitati;
Sa dovedeasca capacitati creatoare prin organizarea de expozitii;
Sa arate interes pentru intelegerea si pastrarea traditiilor legate de sosirea primaverii;
Sa utilizeze tehnicile activitatilor practice: pliere, lipire, suprapunere,colaj,origami,
franjurare;
Sa recepteze si sa redea corect linia molodica a unui cantec, joc, coordonand miscarile
cu ritmul;
Sa-si consolideze priceperile si deprinderile de exprimare corecta;
Sa faca distinctie intre o zi obisnuita si o zi de sarbatoare;
Sa formuleze intrebari si raspunsuri corecte in legatura cu investigatiile facute;
Sa manifeste comportamente civilizate de cooperare, intrajutorare, bunacuviinta in
relatiile cu ceilalti;
Sa respecte regulile stabilite de comun acord in cadrul grupului, participand activ in
spiritul regulilor;
Sa omagieze cea mai draga si apropiata fiinta de sufletul si inima noastra – MAMA –
prin cantece, poezii, compuneri;
Sa dovedeasca spirit de cooperare si emulatie in jocuri si concursuri.
RESURSE PROIECT:
Resurse umane:
- Dirigintele clasei a IV-a cu dorinta sincera de a pune in practica ideile propuse in
proiect;
- Elevii clasei a IV-a;
- Parinti sensibili la idée si doritori sa sustina aplicarea proiectului.
Resurse temporale:
- durata proiectului: 20 februarie – 9 martie
Resurse financiare:
- Contributii parinti;
- Autofinantare.
Resurse de spatiu:
- Centrul Scolar de Educatie Incluziva Sibiu
- Parcul Subarini
Resurse materiale:
- informationale: carti, reviste, ilustratii;
- materiale pentru confectionarea martisoarelor – margele, ata, scoici, pene, aracet,
creioane colorate, carioca etc.;
- instrumente de lucru.
Metodele care au ajutat la formularea completa a raspunsurilor la intrebari, precum
si intelegerea lor au fost:
- Brainstorming-ul;
- Observatia;
- Explicatia;
- Problematizarea;
- Exercitiul;
- Jocul;
- Demonstratia;
- Lucrul in echipa;
- Activitate independenta;
- Invatarea prin descoperire.
Graficul activitatilor
Nr.crt. Denumirea si continutul activitatii
Loc de desfasurare
Termen Observatii
1. -Martisor – semnificatie, legende, traditii- convorbire euristica.
clasa 20 februarie
2. -Sarbatori ale lunii martie ( 9 martie “Mucenicii”, 17 martie – Alexie, omul lui Dumnezeu, 25 martie –
clasa 23 februarie
Buna Vestire) – povestire – repovestire.
3. -“Fantezie si indemanare”- confectionare de martisoare si felicitari - desene
clasa 26 – 28 februarie
4. -Un martisor, o felicitare pentru fiecare – oferire de martisoare si felicitari
clasa 1–8 Martie
5. -“La multi ani mamico!”- serbare scolara
Sala de festivi- tati a scolii
8 Martie
6. -Primavara in inimile copiilor – concurs de recitari, plimbare in parc
Parcul Subarini Sibiu
26 martie
Rezultate scontate:
Dialogul permanent care se naste in actiunile educative, intre professor si
elevi, nu este un simplu act de comunicare, ci de cautare de solutii la problemele
ridicate. Pentru a realize acest dialog vom coopera toti cei implicate in acest proiect.
Prin modul cum organizam si desfasuram intraga paleta de activitati, vom
reusi sa dezvaluim copiilor frumusetea vietii de scolar.
Vom realize pe deplin obiectivele propuse daca vom folosi mijloacele
educative si de invatare care sa fie acceptate de catre copii. Placerea si bucuria de a
rezolva o situatie, o problema, vor face ca efortul depus pentru rezolvarea lor, san u
fie o povara.
Desigur, am lasat loc spontaneitatii si actului liber, am valorificat fiecare
moment, am tinut cont ca “fiecare invata de la fiecare” si ca schimbul de idei sau
sentimente antreneaza intreaga personalitate a protagonistilor.
Numai actionand unitar vom asigura caracterul de continuitate a continutului
formelor si mijloacelor de instruire si educare a elevilor, facilitand in mod evident
conditiile de adaptare si integrare a lor la noile cerinte impuse de programa scolara.
Mediatizare:
Prezentarea proiectului in cadrul Comisiei metodice;
Ecusoane;
Popularizarea proiectului prin Avizierul scolii.
Evaluarea proiectului:
Realizarea unui portofoliu al clasei;
Expozitie cu cele mai reusite lucrari realizate;
Inmanarea de diplome celor mai creativi elevi.
Ecuson:
Cap.8.
Cunoaşterea factorilor de personalitate şi a aptitudinilor – OŞP;
PROFILUL PSIHOLOGIC AL ȘCOLARULUI MIC
• Profilul psihologic = expresia cantitativ-calitativă
tuturor componentelor, proceselor și însușirilor psihice,
precum și a relaţiilor interfuncţionale dintre ele.
• La preluarea unei noi generaţii de elevi învăţătorul trebuie să cunoască atât
particularităţile de vârstă ale școlarului mic cât și ţrăsăturile psiho-individuale ale
fiecăruia.
• Diminuarea șocului școlarităţii este esenţiala pentru o adaptare rapida la mediul și
soliciţările școlii. (“înţărcare afectivă” –P.Osterrieth)
• Învăţarea devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psihică.
Caracteristici ale proceselor senzoriale:
• se dezvoltă văzul, auzul precum şi analizatorul verbo-kinestezic, solicitat cu
deosebire în activitatea citit-scrisului.
• lărgire a câmpului vizual şi o creştere a preciziei în diferenţierea nuanţelor cromatice
• se înregistrează progrese ale capacităţii de recepţionare a sunetelor înalte şi ale
capacităţii de autocontrol a propriilor emisiuni vocale
• este perioada în care continuă să se dezvolte toate formele de sensibilitate, modalitaţi
senzoriale (vizuală, auditivă, tactilă, chinestezică,etc.) precum şi toate formele
complexe ale percepţiei.
-percepţiea spaţiului,a timpului se realizează în primul rând îmbogăţirii experienţei
proprii de viaţă a copilului sub influenţa şcolară, crescând şi precizia diferenţierii şi
denumirii formelor geometrice.
• Caracteristic pentru micul şcolar este trecerea de la apariţia involuntară la capacitatea
de a evoca reprezentări în mod voluntar, precum şi creşterea elementului
generalizator care facilitează asimilarea, însuşirea treptată a noţiunilor.
•
Caracteristici ale proceselor cognitive superioare:
• Gândirea este concretă adică se bazează pe suport senzorial-perceptiv.
-Se bazează pe scheme, imagini, simboluri şi concepte ca cel de substantiv, verb,
adjectiv, etc, dar şi concepte mai complexe ca cel de succesiune, de transformare, de
relaţie, de dezvoltare.
• Dezv. limbajului: Llimba devine un obiect de învăţamânt organizat sistematic, copilul
capătă cunoştinte despre structura morfo-semantică a cuvintelor. (La 11 ani
vocabularul ajunge la 4000-4500 de cuvinte)
• Dezv. memoriei : Importante de cunoscut sunt calităţile memoriei: volumul,
mobilitatea, rapiditatea, trăinicia, promptitudinea la memorare, conservare şi
reactualizare, calităţi ce pot fi modelate, educate şi perfecţionate.
- creşte considerabil volumul memoriei şi se îmbogăţesc indicatorii rapidităţii și
trăiniciei memorării diferitelor conţinuturi. Învăţătorul îl ajută să memoreze voluntar,
intenţionat ,logic.
• Imaginaţia : Cu cât copilul este mai evoluat pe plan mintal, cu cât posedă mai multe
noţiuni şi un vocabular activ mai bogat, cu atât imaginaţia lui va avea mai multe
elemente, mai mult material pentru a construi, pentru a crea.
- foarte solicitată imaginaţia reproductivă ( reconstituirea imaginii unor realităţi).
• - se dezvoltă imaginaţia creatoare (schimbarea finalului unei povești).
Psihologie
Tendinte actuale in OSP perspective noi de abordare a problematicii OSP de la OSP la
orientarea carierei si consilierea carierei.
Ansamblul mutatiilor actuale in toate compartimentele vietii si activitatii sociale
determina necesitatea adaptarii unor noi perspective in abordarea problematicii OSP. Din
perspectiva acestor mutatii, multi autori au realizat o anume sinteza cu privire la “tendintele
contemporane in OSP, idei noi sau paradigme actuale” privind OSP si consilierea pentru
cariera profesionala.
Insusi termenul nou de “orientare a carierei” si corelativ lui problematica specifica
demersului de consiliere pentru cariera profesionala ne releva unele dintre dimensiunile noi si
paradigmele actuale privind consilierea si OSP.
Este relevant faptul ca in cadrul celor mai recente conferinte internationale privind OSP,
tematica aboradata este circumscrisa problematicii orientarii carierei.
Pentru a intelege mai bine insasi relatia dintre consiliere si OSP este i 252e48c mportant
sa luam in considerare noile perspective de abordare a OSP, actualele tendinte in acest
domeniu de preocupari.
01. Asa cum a rezultat din analiza definirilor si caracterizarilor formulate cu privire la OSP
a rezultat o prima tendinta ce consta in extinderea si imbogatirea sensurilor conceptului
de orientare scolara si profesionala. De la sensul specific orientarii profesionale (adoptat
inca din primele decenii ale secolului XX) s-a trecut la explicitarea sensurilor specifice
orientarii scolare pentru ca apoi, in context actual, sa se elaboreze un concept nou,
integrativ de orientare scolara si profesionala. Acesta are in vedere unitatea si
interactiunea dmersurilor de indrumare spre anumite profiluri de pregatire scolara si
spre anumite sfere de activitate profesionala.
In mod firesc s-ar parea ca actiunile de orientare scolara premerg celor de orientare
profesionala. In realitate – asa cum se constata din multe cercetari, anumite elemente
specifice orientarii profesionale, anumite preferinte, optiuni profesionale structurate pot
determina optiuni pentru anumite profile de pregatire din structurile specifice educatiei
si invatamintului.
In cele mai recente studii si dictionare se marcheaza sensurile complexe ale
conceptului unitar de OSP, care concept are in acelasi timp deschideri spre noua
problematica a orientarii carierei.
R. Doron si F. Parot definesc termenul de orientare profesionala abordat corelativ
cu cel de orientare scolara poate fi definit ca: “activitate de consiliere destinata
adolescentilor si adultilor pentru a-i ajuta sa ia o hotarire in privinta vietii lor
profesionale”.
Activitatea de OSP se desfasoara pe trei planuri: stimularea eforturilor active de
informare asupra meseriilor, carierelor si propriei persoane; ajutorul in obtinerea de
lamuriri asupra formelor de pregatire asupra exigentelor meseriilor si conditiilor de
acces; elaborarea unor date descriptive asupra atitudinilor, a personalitatii, intereselor si
motivatiilor individului si examinare impreuna cu el a acestor informatii in asa fel incit
el sa le integreze in planurile sale de pregatire scolara si de cariera.
Putem remarca faptul ca acest mod de conceptualizare a termenului de orientare ne
releva unele din tendintele noi in abordarea orientarii scolare si profesionale.
02. Este vorba de un concept mult mai extins, mai bogat, dar care in acelasi timp
presupune ca tendinta noua si un accent mult mai pregnant pe dimensiunea consilierii in
OSP. In mod traditional consilierea a fost elaborata ca o veriga in sistemul demersurilor
de orientare.
Am vazut ca unii autori considera ca aceasta se refera mai ales la cel de-al treilea tip
de dimensiuni in OSP si care se finalizeaza prin ceea ce in mod traditional se numea
“sfatul de orientare”. Insusi Jean Drevillon in “Orientarea scolara si profesionala”
rezerva un capitol “psihologiei sfatului in OSP”, ca aspect stiintific consilierii integrate
in sistemul unitar al activitatilor de OSP.
Intr-o perspectiva noua se considera ca OSP-ul trebuie abordat in ansamblu din
perspectiva problematicii asistentei si consilierii.
OSP-ul cuprinde mai multe subsisteme, dar care in ansamblul lor trebuie sa urmeze
strategiile consilierii.
03. Putem considera ca o noua tendinta abordarea OSP, ca o modalitate specifica de
realizare a asistentei socioeducationale sau psihopedagogice.
Aceasta tendinta a determinat ca in mod recent (dupa revolutia din 1989) in
Romania, cadrul institutional de desfasurare al activitatilor de OSP sa il constituie
centrele de asistenta psihopedagogica. Aceeasi perspectiva noua a generat introducerea
in planurile de invatamint (in ariile curriculare) a celei de-a saptea arie curriculara,
rezervata OSP-ului si consilierii. Pentru anumite profiluri de licee vocationale
(profesionale) in clasele terminale s-a introdus chiar ca arie specifica de abordare
consilierea si orientarea carierei.
Obs: Constatam faptul ca unele din tendintele noi au un impact direct asupra
modului de desfasurare practica, actuala a activitatilor de consiliere si OSP.
04. Principala tendinta noua este si aceea a deschiderii problematicii OSP catre perspectiva
carierei profesionale si deci catre problematica orientarii si consilierii privind cariera.
Termenul de cariera se refera la succesiunea de profesii, indeletniciri, posturi si roluri
profesionale pe care le poate avea o persoana in decursul perioadei active de viata.
Prin lucrarea “Managementul resurselor umane” (Ed. Coresi, 1999) Aurel
Manolescu rezerva un capitol special problematicii managementului carierei. In acest
context se evidentiaza ideea ca in ansamblul actiunilor consacrate managementului
resurselor umane, un loc important revine managementului carierei care presupune
orientarea, planificarea, dezvoltarea carierei, actiuni de indrumare, de consiliere, pentru
ca fiecare om sa se poata situa in mod optim pe drumul propriei sale cariere
profesionale.
Pentru a atinge acest rezultat, Asociatia Americana a Managerilor subliniaza ca un
rol important revine consilierii pentru cariera deoarece problematica generala a carierei
profesionale nu poate fi desprinsa de problmle generale ale vietii si ale destinului uman
ale unei persoane.
05. O viziune dinamica asupra OSP care presupune luarea in consideratie a ansamblului
schimbarilor ce pot surveni in sfera profesiunilor, precum si in viata profesionala a unui
om, determina ca orientarea scolara si profesionala, benefica pentru om, sa i-a in
considerare intregul parcurs al unei vieti profesionale si sa-l pregateasca pe tinar pentru
schimbare si pentru adaptabilitate. De aceea orientarea inseamna si pregatirea tinarului,
adolescentului pentru a putea sa elaboreze proiecte personale in raport cu cariera, sa
inteleaga multiplii factori care participa la determinarea succesului in cariera, sa se
pregateasca anticipativ pentru adaptare si succes.
06. In mod curent, multi autori consemneaza ca tendinta actuala in OSP si accentuarea
caracterului sau formativ. Ne amintim ca actiunile de OSP sunt concepute ca fiind
esentialmente activitati social – educationale ce se desfasoara preponderent in mediile
educationale si indeosebi in scoala.
La simpozionul international de OSP din 1996, Dimitrie Salade formula sub forma
urmatoare: “orientarea si educatia sunt doua laturi complementare in sistemul de
actiuni sociale. Putem vorbi de o orientare progresiva si permanenta a educatiei si ca in
fapt educatia si orientarea sunt doua componente valorice care marcheaza in final
profesionalismul, competenta si creativitatea diverselor categorii de profesionalisti.
07. Orientarea scoalra si profesionala presupune coparticiparea unitara, convergenta a
ansamblului factorilor educationali (scoala, familie, mass media etc).
Menirea consilierii este si aceea de a asigura sensul pozitiv al actiunii acestor factori si
de a contribui la armonizarea influentelor acestora.
08. Din perspectiva psihosociologica rezulta si faptul ca OSP-ul presupune un cadru
interinstitutional de desfasurare. Pentru optimizarea actiunilor in domeniu este necesara
coactiunea convergenta a mai multor institutii si departamente.
09. Activitatile de OSP, ca activitati socioeducationale formative, pot avea o anumita
eficacitate numai daca ele presupun o anume continuitate. De aceea, experti din diferite
tari formuleaza ideea ca activitatile de OSP, de consiliere etc sunt concepute ca
activitati de durata – ele pot debuta in prescolaritate si pot continua pe tot parcursul
vietii active.
In context actual se discuta problematica reorientarii profesionale, mai ales in
contextul somerilor si a programelor de protectie sociala. Putem consemna ca
activitatile de OSP sunt astazi si o pregatire nu doar pentru alegerea unei scoli sau
profesiuni pentru integrarea si adaptarea optima in contextul acestora. Unele
documente UNESCO consacrate OSP-ului subliniaza ca termenul de orientare
semnifica in noile contexte si a pregatii elevii (tinerii in general) pentru “tranzientele”
necesare intr-un anumit context social pentru a se adapta trecerilor necesare chiar de la
o anumita filiera profesionala. In acord cu aceasta tendinta rezulta si necesitatea unei
orientari intr-un orizont deschis ofertelor multiple, al pregatirii nu doar pentru optiunea
solitara pentru o anumita profesiune ci pentru a fi apt sa se adapteze la multiplele
domeniile de activitate pe care cariera profesionala il va solicita pe subiectul uman in
modul cel mai firesc.
10. Inscrierea activitatilor de consiliere si OSP intr-un sistem de actiuni ce sunt menite sa
raspunda trebuintelor umane, inseamna si respectarea drepturilor fundamentale ale
omului si a libertatilor sale. In consecinta, spiritul modern in OSP inseamna si
conferirea unei mai mari libertati de decizie transformind pe cel consiliat intr-un autor
real al deciziilor sale libere, independente, autonome. De aceea putem considera ca un
deziderat nou in OSP si acela de a transforma orientare intr-o autoorientare iar
consilierea sa fie realizata astfel incit subiectul sa poata deveni propriul sau consilier.
11. Multitudinea aspectelor orientarii, a factorilor coparticipativi, a laturilor sale determina
necesitatea unei abordari stiintifice, complexe, multi- si pluridisciplinare. Sunt multe
aspecte de ordin economic, social, de ordin pedagogic, medical – toate acestea
determina la rindul lor ca actiunile practice in OSP sa presupuna un spirit de echipa iar
abordarile stiintifice sa aiba un caracter interdisciplinar.
12. Este evident ca activitatile de OSP se impun a fi abordate in spirit modern, sistemic,
prin luarea in consideratie a interactiunilor dintre subsisteme si prin integrarea acestora
in macrosistemul social.
Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică, nu se adresează
unui procent redus din educaţia şcolară, ci, prin programele de acumulare, ccelerare
şi îndrumare, sunt promovate, formate şi dezvoltate abilităţile naturale şi potenţialele
tuturor categoriilor de copii. O alternativă educaţională poate şi trebuie să fie rientată
către principii de dotare intelectuală, respectiv emancipare, şi nu manipulare.
Unii elevi sunt atât de talentaţi , încât se plictisesc să lucreze cu elevii mai înceţi
. Plictiseala poate fi o mare problemă în orice clasă , indiferent de tehnica de predare
aplicată . Cercetările sugerează că scade intensitatea ei în clasele în care se
abordează învăţarea prin cooperare faţă de clasele tradiţionale. O schimbare
interesantă pentru elevi poate fi aceea de a primi rolul de profesor. Dacă elevii
inteligenţi sunt încurajaţi să încerce să gândească asemeni unui profesor, experienţa
de învăţare se poate transforma dintr-o sarcină plictisitoare într-o provocare
captivantă. Aşadar , pentru elevii supradotaţi este necesară abordarea unor metode
şi tehnici creative .
Nevoia utilizării unor tehnici creative în procesul didactic este esenţială
pentru îmbunătăţirea calităţii în învăţământ. Activizarea predării învăţării presupune
folosirea unor metode, tehnici şi procedee care să-l implice pe elev în procesul de
învăţare urmărindu-se stimularea creativităţii şi dezvoltarea interesului pentru învăţare
în sensul formării lui ca participant activ la procesul de educare. Elevul astfel educat
înţelege lumea în care trăieşte şi aplică în diverse situaţii ceea ce a învăţat.
Tehnicile de creativitate pot fi utilizate la toate disciplinele de învăţământ:
limba română, matematică, istorie, geografie, educaţie plastică, ştiinţe, abilităţi
practice etc.
Toate metodele şi tehnicile de creativitate provoacă spiritul elevului. Ele se
pot concretiza în: compuneri, rezolvări originale, soluţii la exerciţii şi probleme, lucrări
originale, desene etc. Din punct de vedere practic tehnicile de creaţie pot fi: tehnici
de creativitate individuală şi tehnici de creativitate în grup. Cele mai fructoase sunt
tehnicile de creativitate în grup. Explicaţia o găsim în una din definiţiile creativităţii:
capacitatea de a identifica noi legături între elemente (obiecte, evenimente) aparent
fără legătură între ele. Astfel, un grup de elevi, fiecare dintre ei o entitate, va aduce
elemente noi care să permită identificarea legăturilor dintre ele. Caracterizate prin
flexibilitate ele constituie un instrument util în activitatea şcolară.
Majoritatea metodelor parcurg aceleaşi etape:
Prelucrarea cerinţei într-un sens foarte larg, pornind de la definirea acesteia,
continuând cu identificarea aspectelor critice pe care le conţine şi terminând
cu obiectivele urmărite.
Culegerea de informaţii cu privire la elemente cunoscute, elemente noi, toate
informaţiile urmând să formeze conţinutul unui material scris.
Ordonarea informaţiilor prin punerea lor într-o formă uşor detectabilă de tipul:
sortare, grupare, notare.
Rafinarea informaţiilor prin stabilirea de relaţii între acestea, analogii, raporturi
cauze –efect, combinaţii între informaţii, modele pe baza informaţiilor. Incubarea
deliberată, prin renunţarea la abordarea conştientă şi relaxarea voită,
discutarea altor probleme, recurgerea la jocuri, urmărindu-se o
reîmprospătare a minţii.
Producerea de idei, respectiv iluminarea, momentul fericit când apare soluţia,
rezolvarea cerinţei şi conceperea a cât mai multe alternative, într-o formă
brută necenzurată.
Prelucrarea ideilor printr-o examinare critică, obiectivă, evidenţierea
defectelor, comparare, refacere, îmbunătăţire, testare.
Folosirea tehnicilor de creativitate în grup stimulează creaţia de idei, astfel
ideile unora sunt generate sau îmbogăţite de ideile celorlalţi.
„Eficienţa rezolvării în grup a problemelor este mai mare decât rezolvarea
individuală. Membrii grupului fac schimb de informaţii, de idei, se corectează unii pe
alţii, părerile unuia pot genera noi idei în mintea altuia, dezbaterile în grup conduc la
o dezvoltare a flexibilităţii gândirii, la zdruncinarea stereotipiilor, rigidităţii în activitatea
intelectuală. Discuţiile în grup au ca rezultat formarea unui stil de lucru caracterizat
prin elasticitatea în abordarea problemelor, prin stimularea tendinţei de a schimba
uşor unghiul de vedere atunci când este necesar. Membrii grupului se încurajează
unii pe alţii, urnesc din loc problemele lăsate în suspensie, munca lor intelectuală
devine mai eficace.” (Al. Roşca, Creativitatea)
Strategia didactică ca mod de abordare a activităţii instructiv-educative, ca
mod de combinare şi organizare optimă a metodelor şi mijloacelor didactice, a
formelor de grupare în vederea realizării obiectivelor propuse este responsabilă de
stimularea potenţialului creativ. Formative din acest punct de vedere sunt strategiile
euristice care implică şcolarul mic şi mijlociu în activitatea de descoperire, de
rezolvare de probleme, de investigare a realităţii.
La fel de importante sunt şi strategiile creative care pun accent pe
spontaneitate, originalitate, gândire lentă. Procesul de învăţare însă poate fi
caracterizat ca o învăţare creativă atunci când elevii devin participanţi activi.
Metodele active pun elevul în situaţia de a gândi, de a-şi forma o opinie proprie
legată de tema propusă, pe care va fi determinat să o susţină cu argumente, acestea
îl stimulează în acelaşi timp să descopere singur informaţii sau să se implice în mod
real în desfăşurarea actului de învăţare.
(de adăugat despre creativitate şi tehnici de creativitate)
Cap.9.
Importanţa acestui tip de activităţi pentru dezvoltarea copilului
În periplul nostru didactic am pornit de la un gând exprimat de Lucian Blaga:
"Pedagogia caută, de când există, să desfiinţeze sau să scurteze copilăria omului, în timp ce
adevăratul scop ar trebui să fie acela de a prelungi sau chiar a permanentiza virtuţile şi
calităţile copilăriei", calităţi pe care am căutat să le dezvolt prin orele de abilităţi practice.
Considerăm că educaţia practică cuprinde toate activităţile manuale ale elevilor ce se fac
mai ales în cadrul şcolii pentru ca aceştia să devină "oameni" cu deprinderi practice
fundamentale. Dacă acestea au fost iniţiate ele pot fi complementate de familie, gândindu-ne
la faptul că alături de părinţi, ei participă la unele treburi gospodăreşti, devenind
"colaboratori" ai mamei sau ai tatălui, exemplul acestora fiindu-le un preţios sprijin în
dezvoltarea interesului pentru
muncă.
Virtuţile formative ale acestui obiect de învăţământ sunt multiple. Astfel prin
studiul acestei discipline urmărim: întărirea corpului, împrospătarea spiritului practic, a
capacităţii de a "inventa" realizând lucrări originale. Totodată le dezvoltă atenţia, perseverenţa,
minuţiozitatea, dârzenia, stăpânirea de sine, optimismul şi încrederea în forţele proprii.
Permiţând îmbinarea muncii fizice cu munca intelectuală se evită surmenajul intelectual.
Experienţa dobândită la catedră ne-a confirmat drept cheie a succesului necesitatea
apropierii de elevi, a cunoaşterii sufletului lor, a intereselor lor, a sensibilităţii lor faţă de tot
ce-i înconjoară. La vârsta şcolară mică imaginaţia copilului este o sursă de creativitate cu
toate însuşirile ei: fluiditate, plasticitate, originalitate. Asigurând o atmosferă stimulativă, de
cooperare, de interes şi preocupare, de lucru în perechi sau echipă, care să centreze învăţarea
pe autonomia, inteligenţa, sensibilitatea, voinţa şi creativitatea fiecărui elev. Chiar dacă
disciplina se cheamă "abilităţi practice" şi face parte din aria curriculară "tehnologii" am
aplicat în practică cunoştinţele teoretice însuşite la alte discipline de învăţământ, devenind un
autentic "spaţiu interdisciplinar" pentru aproape toate disciplinele care se studiază în
învăţământul primar (limba şi literatura română, matematică, ştiinţe, educaţia muzicală,
educaţia civică, educaţia plastică).
În acelaşi timp am îndrumat copiii pentru prefacerea în lucruri utile a oricărui material
ce poate fi folosit şi refolosit. Perseverând în dezvoltarea voinţei de a finaliza fiecare lucrare,
pentru ca mai apoi prin expunerea, autoevaluarea ei să contribuie la înveselirea inimii
copilului şi dobândirea încrederii în forţele proprii. Reflectând asupra a ceea ce ar trebui să
propunem la conţinuturile planificării calendaristice pentru a realiza obiectivele cadru, pentru
a face plăcute şi atractive orele, pentru a ridica abilităţile practice la rang de "artă".
łinând seama de mediu din care provin elevii noştri, un lucru esenţial pentru reuşita
orelor de abilităţi constă în interesul pentru procurarea materialelor necesare, materiale
cele mai adecvate şi de cea mai bună calitate, suficiente pentru fiecare copil.
Recapitulând implicaţiile noii strategii didactice care vizează realizarea obiectivelor de
referinţă constatăm că trebuie respectate următoarele etape:
1. Să se înceapă cu orientarea atenţiei elevilor către o anumită problemă
practică"cunoscută" de copii în mod direct (Care este simbolul primăverii – ghiocelul -), apoi
cu "observarea directă" ( a plantei, distribuite fiecărui copil din timp) sau prin intermediul
unei planşe sau fotografii.
2. Observarea şi analizarea materialului de lucru, a modelului ce trebuie confecţionat,
conduce la dezvoltarea atenţiei, a spiritului de observaţie, la dezvoltarea limbajului specific
(material natural, material sintetic, conturare, pliere, muchiere, etc.).
3. Memorarea explicaţiilor primite privind etapele de lucru pentru realizarea obiectului
propus.
4. După ce sunt conştienţi de etapele de urmat, le execută. Aici îşi formează
deprinderea de a mânui uneltele simple de muncă, ceea ce facilitează o încadrare mai rapidă
în activitatea practică din ciclul gimnazial. Apoi elevii sunt puşi în situaţia de a orna obiectul
original, după imaginaţia fiecăruia. Acum li se dezvoltă atitudinea creatoare, ceea ce duce la
educarea gustului pentru frumos, la educarea simţului estetic.
5. Expunerea obiectivelor realizate, le dezvoltă o atitudine corectă faţă de muncă şi faţă
de rezultatele ei, elevii învăţând să se corecteze, să se autoaprecieze sau să evalueze
munca partenerilor de echipă sau colegilor de clasă. Examinarea lucrărilor şi descrierea lor
orală a obiectului conduc la fluiditatea comunicării orale a copiilor.
6. Şi ca ambianţa să fie plăcută elevii trebuie obişnuiţi să-şi facă ordine şi curăţenie la
locul de muncă. Prin Aceasta contribuim la educaţia ecologică în spiritul grijii faţă de tot ce
ne înconjoară. Astfel la capitolul "Activităţi cu materiale din natură" copiii au realizat:
a) covor de frunze şi flori (cu frunze şi flori presate din timp). I-am obişnuit ca pe
timpul verii să preseze flori, să le scrie denumirea populară şi chiar să consemneze
împrejurarea în care au fost culese.
b) Mărgelele păpuşii (din fasole de diferite mărimi şi culori);
c) Coş cu flori, curcubeul (din seminţe de dovleac), peşti (din seminţe de floarea –
soarelui);
d) Ariciul, caracatiţa, cocoşul, câinele (din castane adunate în timpul drumeţiei din
Parcul Copiilor şi din boabe de porumb);
e) Broasca ţestoasă, şoricelul (din coajă de nucă),
lampadar (din dovleac).
Capitolul "Lucrări cu materiale sintetice" l-am împărţit în:
I. Lucrările din fire de melană, unde copiii au confecţionat păpuşi(prin răsucire şi
legare), cordoane pentru păpuşi (prin împletire), ciucuri pentru legat bluziţe, atârnat la căciuli,
peşti pampon – lucrarea colectivă constituindu-se în "Acvariul cu peşti".
II. Lucrările din hârtie, care contribuie la dezvoltarea abilităţii de a contura, decupa,
asambla după imaginaţia şi creativitatea fiecăruia. Am folosit ca materiale hârtia obişnuită,
hârtia glasată, hârtia creponată şi am recurs la o serie de îndoituri.
a) Din hârtie obişnuită şi glasată am confecţionat coifuri, pahare, vapoare, bărci cu
care apoi am încropit lucrarea "La Plajă". Lucrarea colectivă "Primăvara" a necesitat
decuparea soarelui, obţinerea ghioceilor prin îndoituri, a broscuţelor, a mămăruţelor –
folosind tehnica Origami. Confecţionarea mai multor podoabe pentru bradul de Crăciun
(lumânări, globuri, steluţe, îngeraşi), confecţionarea unor coşuleţe în care îşi pun materialele
de lucru şi a unor jucării (morişca de vânt).
O preocupare constantă în anul trecut şcolar, dar şi în acest an, a fost realizarea unor
lucrări tematice (Crăciunul, Primăvara, Iunie), direct pe sticla gemurilor clasei, obţinând
vitralii în miniatură lucrate cu multă plăcere de către copii.
b) Din hârtie cerată, liţă şi mărgeluşe au confecţionat fluturi de diverse culori şi
mărimi.
c) Prelucrarea hârtiei creponate, ruptă, mototolită şi lipită apoi pe cartoane cu contururi de
desene şi culori, pe care singuri şi le-au ales, le-au dat satisfacţii uriaşe. Cu aceeaşi râvnă au
realizat lucrări închinate sărbătorii Paştelui – planşe afişate în sala de clasă şi pe culoarele
şcolii.
Imensa lor bucurie sufletească s-a împletit cu mulţumirea noastră că aici şi-au găsit
aplicaţia şi cunoştinţele despre culori dobândite la educaţia plastică, aici s-a călit tenacitatea
de care trebuie să dai dovadă pentru finalizarea unei lucrări.
N-am neglijat nici activităţile de gospodărie având în vedere necesitatea cunoaşterii
preparării micului dejun într-o excursie sau drumeţie, a întreţinerii plantelor din sala de clasă,
a menţinerii într-o stare de curăţenie impecabilă a îmbrăcămintei şi încălţămintei.
Concluzia generală este că lucrând în acest mod putem realiza obiectivele cadru la
orele de abilităţi practice, putem dezvolta la elevi trăsături pozitive de caracter – printre care
cea mai de seamă socotim că este satisfacţia rezultatelor muncii cu mâinile şi gândirea
proprie, putem contribui la dezvoltarea personalităţii fiecărui copil şi la dezvoltarea
responsabilităţii colective.
Un mentor original, inventiv, cu dorinţa de formare continuă îşi învaţă ucenicii
să-şi facă viaţa mai frumoasă şi mai plăcută (indiferent de condiţiile în care se dezvoltă).
Cap.10.
Legătura abilităţilor practice cu educaţia plastică, tehnologii şi celelalte
discipline
Cuvântul cooperare înseamnă a lucra împreună pentru un scop comun. Totuşi
onstatăm că unii dintre elevi se poartă de parcă scopul lor este să pună mai repede capăt
muncii noastre. De exemplu, când tocmai ajungem la jumătatea corectatului de teme vreun
avion de hârtie zboară prin clasă sau un elev cade din bancă.
Ce se întâmplă cu aceşti copii? Nu-şi dau seama cât de important este să înveţe? Nu
fac legătura dintre şcoală şi propriul lor viitor? De ce nu se pot controla? Adel Faber şi Elaine
Mazlish, autoarele lucrării "Comunicare eficientă cu copiii" au lucrat împreună la
transpunerea în mediul şcolar a principiilor pe baza cărora îi putem face pe copii să
coopereze. Acestea au stabilit şapte metode:
1.Descrie problema!
- În loc de acuzaţii – descrie problema!
- În loc de sarcasm – descrie problema!
- În loc de a da ordine – descrie problema!
Elevii sunt mai dispuşi să se poarte în mod responsabil atunci când profesorii descriu
problema în loc să acuze sau să dea comenzi.
2.Dă informaţii!
- În loc de acuzaţii – dă informaţii!
- În loc să învinuieşti – dă informaţii!
- În loc de remarci dispreţuitoare – dă informaţii!
Când profesorii dau informaţii fără să insulte, e mult mai probabil ca elevii să îşi
schimbe comportamentul.
3.Oferă o variantă!
- În loc de a da un ordin – oferă o variantă!
- În loc de o profeţie descurajatoare – oferă o variantă!
- În loc de o ameninţare – oferă o variantă!
Ameninţările şi ordinele îi pot face pe elevi să se simtă neajutoraţi sau să fie
îndărătnici. Variantele propuse le oferă noi posibilităţi.
4.Exprimă-te printr-un cuvânt sau gest!
- În loc de un avertisment - Exprimă-te printr-un cuvânt!
- În loc de morală - Exprimă-te printr-un gest!
- În loc de acuzaţii - Exprimă-te printru-un cuvânt!
5. Descrie ceea ce simţi tu ( nu fă nici o referire la firea elevului)!
- În loc de sarcasm – vorbeşte despre sentimentele tale!
- În loc de a-i face să le fie ruşine - vorbeşte despre sentimentele tale!
- În loc de insulte - vorbeşte despre sentimentele tale!
Când profesorii îşi descriu sentimentele fără să atace
sau să ridiculizeze, elevii ascultă şi reacţionează cu responsabilitate.
6.Aşterne pe hârtie!
Adesea elevii nu au urechi pentru vorbele adulţilor, dar dacă văd ceva scris, recepţionează
mesajul.
7.Încearcă să foloseşti altă voce sau alt accent!
Fii nuanţat în exprimare!
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA ACTIVITĂłILOR PRACTICE ÎN GRĂDINIłE
Prima impresie pe care ţi-o dă intrarea într-o grădiniţă este faptul că parcă ai pătruns
într-o lume a expoziţiilor pe cât de interesantă pe atât de ingenuă. La toate panourile şi spaţiile
disponibile se pot zări lucrări de „artă” minuscule, create de către micii artişti
neprofesionalişti dar care pot deveni într-o zi adevăraţi maeştri.
Copiii de vârstă preşcolară crează cu migală, dibăcie şi pricepere sub îndrumarea
atentă a educatoarei lucrări practice deosebite, originale dar mai ales interesante prin
multitudinea materialelor utilizate şi a tehnicilor de lucru folosite.
Hârtia mototolită, rulată, tăiată sau pliată, resturile colorate de lână bobinate, seminţele
de dovleac, de măr, de fasole, pot să se transforme în flori multicolore, hârtia glasată, pliată şi
îndoită ia forma unor animale, materialele din natură, iau forme nebănuite alcătuind adevărate
tablouri de toamnă, iarnă sau primăvară , toate aceste materiale pot alcătui adevărate colaje
tematice care împodobesc adesea spaţiul mirific al grădiniţei.
Dacă toată munca aceasta a copiilor este evaluată sistematic pe durata unui an şcolar,
urmărindu-se corectitudinea priceperilor şi deprinderilor, estetica lucrărilor create dar şi
creativitatea prin funcţia sa de conexiune inversă, evaluarea reprezintă nu numai un important
mijloc de reglare şi autoreglare a activităţii copilului , a celei didactice şi implicit a
educatoarei dar putem alcătui o scară de valori pentru a aprecia şi stabilii locul fiecărui copil
în ansamblul colectivului din care face parte.
Evaluarea, activităţilor practice implică o analiză complexă , deoarece se referă atât la
produsul muncii copiilor cât şi la cunoştinţele despre materiale şi caracteristicile acestora
precum şi la utilizarea de tehnici de lucru specifice vârstei în scopul prelucrării acestora şi
realizării unor produse simple, dar şi la o analiză a comportamentului şi atitudinii copiilor
faţă de creaţiile lor, faţă de realizările lor.
Toate aceste frumuseţi n-ar fi posibil să prindă viaţă ,dacă mâinile dibace ale copiilor
preşcolari n-ar fi învăţate să utilizeze tehnici specifice de lucru, dacă nu s-ar însuşi priceperi şi
deprinderi care să ajute copiii să pună în practică toate aceste tehnici.
Încă de la grupele mici copiii sunt învăţaţi să mototolească, să înşire, să rupă, să
lipească, să îndoaie, să ruleze, să şnuruască, iar apoi pe parcursul înaintării în vârstă gama
deprinderilor sporeşte şi se complică prin: răsucire, înnodare, tăiere, bobinare, ţesătură,
cusătură, folosind o multitudine de materiale.
Nu numai însuşirea acestor tehnici este o încântare pentru copiii ci şi felul cum toate
materialele cu care lucrează, prind viaţă şi dau copiilor o satisfacţie nebănuită făcându-i să-şi
dezvolte imaginaţia, simţul estetic, creativitatea, încrederea in fortele proprii şi utilitatea
muncii lor.
Toate aceste lucrări ale copiilor dacă nu sunt evaluate, nu putem studia şi constata
traiectoria parcursă de către fiecare copil de la stadiul iniţial pănă la cel final pe toată durata
unui an şcolar, nu se poate urmări dacă toţi copiii şi-au însuşit corect priceperile şi
deprinderile specifice activităţilor practice, şi, dacă şi-au dobândit anumite cunoştinţe pe care
să le utilizeze în orice situaţie dată fiind capabili să le utilizeze cu succes.
De aceea am iniţiat un proiect pentru realizarea unor teste unice pe grădiniţă pe nivele
de vărstă(nivel I şi nivel II) prin care am evaluat folosind tehnici moderne lucrările practice
ale copiilor.
Acest proiect a fost iniţiat pentru a urmări şi studia:
evoluţia individuală a copiilor din grupe conform prevederilor programei la cele
două nivele de vârstă;
stadiul însuşirii deprinderilor practice de către fiecare copil conform programei şi
planificării fiecărei educatoare;
realizarea unor expoziţii în grădiniţă şi înafara grădiniţei;
participarea la diferite concursuri;
atragerea de fonduri din vânzarea lucrărilor.
A fost nevoie să urmăm şi să respectăm câţiva paşi şi anume:
s-au stabilit etapele de evaluare pe durata unui an şcolar;
s-au notat deprinderile, priceperile pe care trebuie să le însuşească preşcolarii
conform programei pe nivele de vărstă;
s-au stabilit temele;
s-a convenit asupra materialelor pe care le vom utiliza.
Toate aceste operaţiuni au fost stabilite de comun acord cu educatoarele, ele având în
portofoliu un exemplar din proiect conform nivelului la care lucrează.
Am stabilit patru perioade în care să se consemneze în planificare evaluarea iniţială,
sumativă şi finală în concordanţă cu evaluările interdisciplinare.
Cele patru etape stabilite au avut scopul de a urmări la început de an şcolar până la
sfârşit evoluţia individuală a copiilor privind deprinderile însuşite dar şi abilităţile exersate.
Cu siguranţă fiecare educatoare are în grupă copii care nu au îndemânare, le lipseşte
exerciţiul dar au şi copiii cu mişcări lente,care manifestă chiar dezinteres, nu au încredere din
diverse motive, în propriile forţe. Cu aceşti copii e necesară o muncă susţinută chiar şi zilnică
pentru a se obişnui cu un anumit ritm de lucru.
Pentru eficienţă sporită şi urmărirea proiectului s-a folosit următorul tabel de către
fiecare educatoare:
NR.
CRT
DEPRINDERI,
PRICEPERI
URMĂRITE
TEMELE
PROPUSE
MATERIAL
FOLOSIT
NIVELUL
DE VĂRSTĂ
grupa
PERIOADA
APLICĂRII
PROBEI
S-a stabilit ca în primele două săptămâni de început de an şcolar să se aplice la toate
grupele testele iniţiale conform anexei nr.1
În ultima săptămână a semestrului I şi prima din semestrul al II-lea se aplică un test
sumativ cu tematică de iarnă.
În luna martie se aplică al treilea test cu tematică de sezon, mărţişor, iar în ultimele trei
săptămâni ale anului şcolar se aplică testul final.
În funcţie de fiecare temă, de comportamente s-au stabilit şi măsurile ameliorative
pentru a sprijini pe fiecare copil în parte în activităţile cu grupuri mici sau individual în
vederea recuperării sau ameliorării unei sau mai multor deprinderi .
TEMELE PENTRU NIVEL I TEMELE PENTRU NIVELULII
în funcţie de punctaj
Figura 1 reflecta rezultatele comparative,obţinute în urma testelor de evaluare la cele patru
teme .
CONCLUZII
Evaluarea activităţilor din grădiniţă inclusiv a celor practice constituie o
metodă modernă de reglare şi autoreglare a muncii copiilor, cadrelor didactice şi
urmăreşte per ansamblu deprinderi, priceperi şi obişnuinţe dar şi îndemânare,
rapiditate, concentrare şi descoperire a frumosului şi crearea de produse simple,
precum şi dezvoltarea şi educarea creativităţii.
Iterpretrarea datelor pe nivele de vârstă constituie un mijloc modern de
apreciere a fiecărui domeniu de activitate,dovedind preocuparea permanentă a
cadrelor didactice pentru progresul copilului.
Evaluarea constituie un izvor de informare si apreciere asupra calitatilor
si posibilitatilor copiilor.Analiza rezultatelor obtinute ne-a dat posibilitatea
stabilirii unui plan ameliorativ concret, precum si programarea acelor strategii
didactice care
sa asigure un randament sporit in vederea atingerii la sfarsitul anului scolar a
finalitatilor propuse.
Oricare ar fi sistemul de evaluare folosit, aceste moduri de expresie a
aprecierilor sunt conventionale. Ele sunt simboluriutilizatepentru evaluarea
rezultatelor constatate, indeplinind prin acestea mai multe finctii: exprima
aprecierea rezultatelormasurate, permite clasificarea copiilor, contribuie la
cultivarea motivatiei copiilor fata de activitatile practice, dar nu numai, ofera
repere de autoaprecierea rezultatelor obtinute si le cultivacapacitatea de
autoevaluare in activitatea didactica.
In lumina acestor consideratii,putem afirma ca evaluarea este definita ca actiune
de masurare si apreciere a calitatii(eficacitatii), eficientei si progreselor in
pregatirea prescolarilor, realizate.
Bibliografie:
1. Prgrama activităţilor instructiv-educative în grădiţa de copii, Editura V & I
INTEGRAL, Bucureşti-2000
2. Revista învăţământului preşcolar nr. 1-2. 2005
3. Probe de evaluare a activitatii copilului prescolar. Rev. Inv. Prescolar nr. 4
1991.
4. Rev. Inv. Prescolar nr. 3-4, 2005.
5. Introducere in pedagogia prescolara.
METODICA PREDĂRII ACTIVITĂłILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN
GRĂDINIłA DE COPII
Barbu, Hristu şi colaboratorii – Pedagogie preşcolară – Didactica (manual pentru şcoli
normale clasa a XI-a), E.D.P., Bucureşti, 1993
Barta, Andrei şi Dragomir, Petrică– Deprinderi motrice la preşcolari, Ed. V&I Integral,
Bucureşti, 1995
Bizdună, Maria şi Alexandrina Neagu – Texte pentru educaţia limbajului la preşcolari,
Ed.PROGnosis, Bucureşti, 2000
Breben, Silvia şi Matei, Elena – Cunoaşterea mediului – ghid pentru învăţământul
preşcolar, Ed.Radical, Craiova, 2001
Cucoş, Constantin – Pedagogie generală , Ed.Polirom, Iaşi, 2000
Cerghit, Ioan (coord.) – Curs de pedagogie, T.U.B., Bucureşti, 1998
Cerghit, I, Radu, I.T., Popescu, E.,Vlăsceanu, L. – Didactica (manual pentru clasa a X-a,
şcoli normale), EDP, Bucureşti, 1995
Dumitrana, Magdalena – Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, vol.I şi II,
Ed.Compania, Bucureşti, 1999, 2001
Dumitrana, Magdalena – Activităţile matematice în grădiniţă – ghid practic,
Ed.Compania, Bucureşti, 2002
Dumitrana, Magdalena – Copilul, familia şi grădiniţa, Ed. Compania, Bucureşti, 2000
Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta şi Breben, Silvia – Activităţi bazate pe inteligenţe
Multiple, Ed.Reprograph, Craiova, 2002
Ionescu, Miron – Clasic şi modern în organizarea lecţiei, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972
Ionescu, M., Radu, I. – Didactica modernă, Cluj, Ed. Dacia, 1995
Kolumbus, E.S. – Didactica preşcolară (“It is tomorrow yet?” – titlu original, traducere
în limba română de Magdalena Dumitrana), Ed.V&I Integral, Bucureşti, 1998
Landsheere, G. şi Landsheere V. – Definirea obiectivelor educaţionale (trad.), E.D.P.
Bucureşti, 1979
Mitu, Florica – Metodica activităţilor de educare a limbajului, Ed. Pro Humanitas,
Bucureşti, 2000
Păişi, Lăzărescu, Emilia şi Ezechil, Liliana – Laborator preşcolar, Ed. V&I Integral,
Bucureşti, 2001
Popa, Valerica – Activităţile de educaţie plastică în grădiniţă , Ed. V&I Integral,
Bucureşti, 2000
Preda, Viorica – Copilul şi grădiniţa, Ed. Compania, Bucureşti, 1999
Preda, Viorica – Educaţia pentru ştiinţă , Ed. Compania, Bucureşti, 2000
Rafailă, Elena – Educarea creativităţii la vârsta preşcolară , Ed. Aramis, Bucureşti, 2003
Stoica, Adrian (coord.) – Evaluarea curentă şi examenele, Ed. ProGnosis, Bucureşti, 2001
Voiculescu, Elisabeta – Pedagogie preşcolară , Ed. Aramis, Bucureşti, 2001
Voiculescu, Florea – Elaborarea obiectivelor educaţionale. Teorie, cercetări, aplicaţii,
Ed.Imago, Sibiu, 1995
Vraşmaş, Adina, Ecaterina – Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. Aramis,Bucureşti,
2002
*** Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ed.V&I Integral,
Bucureşti, 2000
*** Documentar metodic, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2001
*** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2002
*** Grădiniţa, altfel, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2003