Post on 03-Feb-2018
Piaţa Letoniei pentru
vinete proaspete Studiu de confirmare a pieţei -ţintă
Februarie 2009
Piaţa Letoniei pentru vinete proaspete
Pagina| 2
CUPRINS
OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI ....................................................................................... 3
REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE .................................. 4
Tendinţe în domeniul producerii ........................................................................................................................... 4
Tendinţe în domeniul comerţului internaţional ..................................................................................................... 5
ACCES LA PIAŢA DE DESFACERE .................................................................................................. 6
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR....................................................... 7
Informaţii cu privire la întreprinderile respondente .............................................................................................. 7
Furnizori şi caracterul sezonier al importurilor ...................................................................................................... 8
Clienţi majori şi pieţe de desfacere ....................................................................................................................... 8
Cerinţe faţă de produs şi preferinţe ...................................................................................................................... 8
Soiuri ................................................................................................................................................................. 9
Dimensiune ....................................................................................................................................................... 9
Ambalaj ............................................................................................................................................................. 9
Logotip / brand .................................................................................................................................................. 9
Cerinţe de calitate/certificare ...........................................................................................................................10
Principalii concurenţi............................................................................................................................................10
Produsele din Moldova: viziunea cumpărătorilor şi recomandări .........................................................................10
LISTA MATERIALELOR DE REFERINŢĂ ................................................................................... 11
TABELE ŞI DIAGRAME
FIGURA 1: EVOLUŢIA RECOLTEI DE VINETE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (MII TONE) ................................................. 4 FIGURA 2: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DIN OLANDA ................................................................................................ 6 FIGURA 3: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DIN SPANIA................................................................................................... 6
TABELUL 1: EVOLUŢIA RECOLTEI GLOBALE DE VINETE (MII TONE) .............................................................................. 4 TABELUL 2: PRINCIPALII EXPORTATORI DE VINETE (TONE)............................................................................................. 5 TABELUL 3: PRINCIPALII IMPORTATORI DE VINETE (TONE) ............................................................................................. 5 TABELUL 4: EVOLUŢIA IMPORTURILOR DE VINETE ÎN LETONIA ..................................................................................... 6 TABELUL 5: PRINCIPALII EXPORTATORI DE VINETE PE PIAŢA LETONIEI (TONE) .................................................... 6
Piaţa Letoniei pentru vinete proaspete
Pagina| 3
OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI
Principala observaţie făcută în urma acestui studiu este următoarea: piaţa letonă de vinete proaspete de
import este mică. Totuşi trebuie de remarcat că pe parcursul ultimilor 5 ani, importurile au crescut cu o rată
de 8% anual şi au constituit în 2008 circa 661 tone (1 milion USD). Olanda şi Spania sunt principalii
exportatori de vinete pe piaţa Letoniei, cota comună fiind de 90%. Sunt semnalate importuri din Polonia,
dar probabil acestea reprezintă re-export a producţiei din alte ţări. În ultimii trei ani, Ucraina practic a
dispărut de pe piaţa vinetelor din Letonia.
Letonia ar putea deveni o potenţială piaţă minoră sau nişă pentru vinetele moldoveneşti. Cu toate
acestea, perspectivele Moldovei de penetrare pe această piaţă trebuie examinate ţinându-se cont de
statutul de membru al UE deţinut de Letonia, regimul preferinţelor comerciale autonome aplicat Moldovei
de către ţările UE, cerinţele înalte de calitate şi concurenţa puternică de pe piaţa comună.
În baza acestor factori, singura opţiune imediată pentru exportatorii din Moldova este să furnizeze
vinetele în timpul sezonului de recoltare (vară-toamnă). Pe viitor, prin utilizarea tunelurilor din plastic,
agricultorii din Moldova ar putea produce vinete extinzând perioada de recoltare, astfel concurând cu
exportatorii din Olanda şi Spania în perioada care în prezent este în afara sezonului de recoltare. Totuşi
pentru a realiza acest lucru sunt necesare investiţii semnificative şi tehnologii moderne, care actualmente
lipsesc în Moldova.
Pentru a accesa piaţa Letoniei, exportatorii moldoveni de vinete proaspete trebuie să-şi sporească
avantajele competitive ale produselor, adică să îmbunătăţească considerabil calitatea produselor şi a
ambalajului pentru a se conforma legislaţiei europene cu privire la standardele de marketing pentru legume
şi regulamentele privind securitatea alimentară. Aceasta este prima şi imediata sarcină pusă în faţa
producătorilor şi exportatorilor de vinete proaspete din Moldova în cazul în care doresc să devină
competitivi. Aceste cerinţe au fost expuse clar de către întreprinderile respondente.
În 2003, produsele din Moldova deţineau o cotă de 2% (11 tone) din piaţa letonă a vinetelor de import.
Un an mai târziu, din cauza calităţii scăzute atât a produselor şi ambalajului, exportatorii moldoveni şi-au
pierdut cota pe piaţă. Exportatorii respondenţi au explicat acest fapt prin calitatea scăzută a produselor,
ambalajelor şi a condiţiilor de păstrare. Exportatorii moldoveni livrau vinetele fie neambalate fie în saci
simpli fără a utiliza frigorifere pentru transportarea produselor. Condiţiile inadecvate de transportare au
dus la majorarea procentului de produse deteriorate ajunse la destinaţie în Letonia. Mai mult, preţul
vinetelor moldoveneşti era mai mare în comparaţie cu vinetele din Ucraina, deşi acestea erau de calitate
mai bună datorată ambalajului şi livrării în camere frigorifice.
Deşi au de acoperit un cost mai mare pentru transportare, exportatorii din Moldova ar putea reintra pe
piaţa letonă de vinete proaspete deservind-o pe durata sezonului de recoltare. Pentru a realiza acest lucru,
trebuie satisfăcute în primul rând cerinţele importatorilor din Letonia faţă de aspect, dimensiuni,
etichetare, ambalare şi în special standarde şi reglementări. În al doilea rând, după cum au sugerat şi
importatorii respondenţi, accentul trebuie plasat pe stabilirea unui preţ competitiv, pentru a concura cu
produsele importate din ţările UE.
Piaţa Letoniei pentru vinete proaspete
Pagina| 4
REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE
TENDINŢE ÎN DOMENIUL PRODUCERII
Vinetele ocupă al şaselea loc din cele mai produse legume din lume după roşii, pepeni, varză şi
castraveţi. În ultimii 15 ani producţia globală de vinete a crescut de aproape trei ori, atingând un volum
global de 32.5 mln tone în 2008. Producătorii majori de vinete sunt China, India, Egipt şi Turcia. Aceste ţări
deţin circa 88% din producţia globală, dintre care doar China deţine 56%.
Tabelul 1: Evoluţia recoltei globale de vinete (mii tone)
Nr. Ţara 2002 2003 2004 2005 2006 2007
1 China 15 433 16 030 16 530 17 025 17 530 18 033
2 India 8 350 7 830 8 477 8 704 9 136 8 450
3 Egipt 827 1 026 1 047 1 000 1 050 1 000
4 Turcia 955 935 900 930 924 791
5 Indonezia 273 301 312 333 358 390
6 Irak 442 274 399 439 400 380
7 Japonia 432 396 390 396 372 375
8 Italia 332 369 366 339 338 271
9 Sudan 227 230 230 230 230 230
10 Philippines 180 177 183 188 192 198
11 Spania 154 176 176 164 175 185
12 Siria 133 137 157 154 155 156
TOTAL LUME 29 187 29 364 30 747 31 493 32 529 32 072 Sursa: FAOSTAT, http://faostat.fao.org
În UE volumul de producere a vinetelor a constituit scade în continuu pe parcursul ultimilor cinci ani,
atingând nivelul de 667 mii tone în anul 2008 (scădere cu 20% faţă de anul 2003). Reducerea volumului de
producere are loc în special din contul Italiei şi României. Se observă diferenţe mari în recolta medie la
hectar, fapt influenţat în special de ponderea producerii în teren protejat (sere). Astfel, în Olanda producţia
anuală la hectar constituie 443 tone, în Spania – 45 tone, în Italia –29 tone, iar România – doar 14 tone.
Figura 1: Evoluţia recoltei de vinete în Uniunea Europeană (mii tone)
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Alte tari
Olanda
Romania
Grecia
Spania
Italia
Sursa: Eurostat (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/agriculture/data/database)
Letonia nu produce vinete din cauza climei nu tocmai favorabile acestei culturi.
Piaţa Letoniei pentru vinete proaspete
Pagina| 5
TENDINŢE ÎN DOMENIUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
O cantitate tot mai mare din producţia globală de vinete ajunge pe piaţa internaţională. Astfel, în anul
2008 în comerţul internaţional au fost incluse 379 mii tone, ceea ce este cu 58% mai mult decât în anul
2002. În aceiaşi perioadă, preţul mediu mondial la care s-au efectuat operaţiunile de export (condiţii FOB) a
crescut de la 701 dolari/tonă în 2002 la 1154 dolari/tonă în 2008 (+64%). Ca rezultat, valoarea exporturilor
de vinete a crescut cu un ritm mai avansat (+137%), ajungând în anul 2008 la 437 milioane dolari SUA.
Tabelul 2: Principalii exportatori de vinete (tone)
Nr Exportator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Creştere anuală
Preţ FOB 2008
1 Spania 72 362 67 669 73 029 78 557 89 261 96 014 105 480 7% $1 508
2 Iordania 28 102 34 553 58 963 40 042 44 488 60 811 65 235 13% $554
3 Mexic 51 850 53 092 51 204 53 496 51 286 52 755 54 870 0% $1 059
4 Olanda 30 704 39 350 42 640 39 995 41 808 40 854 42 585 5% $2 189
5 China 18 274 28 240 37 540 24 712 15 855 20 874 19 527 -4% $225
6 Siria 5 182 4 773 7 105 2 011 21 576 17 859 21 458 31% $342
7 Honduras 3 594 5 034 7 155 7 755 7 750 13 831 17 851 26% $465
8 SUA 11 957 12 364 12 085 12 896 12 844 13 750 11 446 3% $1 513
9 Malaiezia 5 177 4 387 4 660 4 886 5 527 6 187 6 950 5% $488
10 Turcia 4 614 5 342 5 118 6 114 4 731 5 639 6 545 2% $962
11 Italia 5 123 4 550 4 443 3 339 4 017 5 557 5 404 -1% $1 692
12 Franţa 6 588 5 779 5 280 4 657 4 919 5 470 4 242 -4% $1 694
Alte ţări 18 983 20 267 32 402 27 241 49 325 18 256 18 983
TOTAL LUME 262 510 285 400 341 625 305 702 353 386 357 856 379 268 6% $1 154 Sursa: UN Comtrade
Principalii importatori de vinete sunt ţările dezvoltate din Europa şi America de Nord. Pe parcursul
întregii perioade, SUA a fost cel mai mare importator mondial, cu excepţia anului 2008, când pe fundalul
crizei economice importurile de vinete au scăzut brusc. Ratele de creştere a importurilor au fost cele mai
mari pentru Rusia, Italia, Belgia şi Olanda. Preţurile de import cele mai mari au fost înregistrate pentru
Marea Britanie, SUA şi Germania.
Tabelul 3: Principalii importatori de vinete (tone)
Nr Exportator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Creştere anuală
Preţ FOB 2008
1 Franţa 34 302 35 809 37 683 38 015 41 901 41 579 47 096 5% $1 109
2 SUA 40 523 44 694 49 769 54 091 49 070 50 344 33 605 -1% $1 688
3 Germania 27 564 27 891 27 542 30 234 31 271 30 998 33 155 3% $1 826
4 Siria 15 144 21 714 53 241 10 547 13 305 22 858 15 876 -4% $190
5 M. Britanie 10 298 12 165 12 457 16 500 19 631 19 007 18 959 -13% $2 026
6 Canada 13 924 8 620 14 662 10 554 11 047 16 789 17 157 6% $1 091
7 Rusia 5 067 9 441 14 117 11 888 14 442 16 601 17 474 19% $760
8 Italia 7 756 9 375 8 758 12 308 10 814 12 725 15 956 11% $1 361
9 Olanda 7 440 9 513 9 492 8 401 10 765 10 134 12 458 7% $1 458
10 Singapore 7 180 5 498 5 989 6 695 6 950 7 791 8 542 5% $517
11 Belgia 3 716 4 653 5 320 4 471 5 102 6 110 6 644 8% $1 653
12 Liban 7 229 6 434 8 217 6 206 5 987 5 796 6 219 -3% $358 Sursa: UN Comtrade
Piaţa Letoniei pentru vinete proaspete
Pagina| 6
Letonia ocupă un loc neînsemnat în comerţul internaţional cu vinete. Totuşi trebuie de remarcat că pe
parcursul ultimilor 5 ani, importurile au crescut cu o rată de 8% anual şi au constituit în 2008 circa 661 tone
(1 milion USD).
Tabelul 4: Evoluţia importurilor de vinete în Letonia 2004 2005 2006 2007 2008
Volumul importurilor (tone) 478 557 610 582 661
Valoarea importurilor (USD) $520,195 $570,866 $718,875 $841,966 $1,007,278
Preţul de import (USD/tonă) $1,088 $1,024 $1,179 $1,446 $1,524 Sursa: UN Comtrade
Olanda şi Spania sunt principalii exportatori de vinete pe piaţa Letoniei, cota comună fiind de 90%. Sunt
semnalate importuri din Polonia, dar probabil acestea reprezintă re-export a producţiei din alte ţări. În
ultimii trei ani, Ucraina practic a dispărut de pe piaţa vinetelor din Letonia.
Tabelul 5: Principalii exportatori de vinete pe piaţa Letoniei (tone)
2004 2005 2006 2007 2008 Preţul mediu de export în 2008
1. Olanda 260 318 349 310 330 $1,609
2. Spania 94 40 136 180 244 $1,512
3. Polonia 8 71 66 49 59 $1,072
4. Ucraina 106 108 31 16 5 $514 Sursa: UN Comtrade
Analiza sezonalităţii importurilor Letoniei arată că vinetele de import sunt disponibile în permanenţă pe
rafturile magazinelor (importuri lunare stabile în jurul a 55 tone) – unicul factor de sezonalitate este
originea produselor. Din figurile de mai jos, se observă clar relaţia inversă dintre livrările din Spania şi cele
din Olanda.
Figura 2: Sezonalitatea importurilor din Olanda
0
10
20
30
40
50
60
70
i f m a m i i a s o n d
€0
€300
€600
€900
€1,200
€1,500
€1,800
€2,100
Volum (tone) Pret (EUR/tona)
Figura 3: Sezonalitatea importurilor din Spania
0
10
20
30
40
50
60
70
i f m a m i i a s o n d
€0
€300
€600
€900
€1,200
€1,500
€1,800
€2,100
Volum (tone) Pret (EUR/tona)
Sursa: EUROSTAT ComExt
ACCES LA PIAŢA DE DESFACERE
În Letonia există un şir de ministere şi agenţii guvernamentale responsabile pentru siguranţa alimentară
şi calitatea produselor (inclusiv controlul importurilor), principala fiind Pārtikas un veterinārais dienests
(Serviciul de Control Alimentar şi Veterinar – http://www.pvd.gov.lv/eng). Deoarece Letonia este membru
Piaţa Letoniei pentru vinete proaspete
Pagina| 7
deplin a Uniunii Europene, sunt aplicate toate normele şi reglementările UE, la care se adaugă cerinţe
specifice ale autorităţilor letone.
Principalele cerinţe pentru efectuarea exporturilor de vinete din Republica Moldova în Letonia ţin de
următoarele domenii:
Controlul sanitar al produselor de origine non-animală;
Controlul fito-sanitar;
Marcarea produselor;
Conformitatea cu Standardul General de Comercializare a fructelor şi legumelor proaspete în UE
(http://export.acsa.md/File/Standard%20General.pdf).
O descriere detaliată a procedurilor la exportul vinetelor în Letonia este plasată pe pagina UE
(http://exporthelp.europa.eu/thdapp/taxes/MSServlet?action=output&prodLine=80&simDate=20090601&
taricCode=07093000&partnerId=MD&reporterId=LV&nomenCmd=View&status=null), iar procedurile
pentru vama Republicii Moldova – pe pagina SIM „Export-Moldova”
(http://export.acsa.md/cgi/index.cgi?lang=ro&menu=Ghidul_exportatorului).
Letonia, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Începând cu 1 martie 2008, Republica
Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome acordate de către UE, care prevede un tarif ad
valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Vinetele nu sunt incluse in sistemul preţului minim la
hotar, de aceea taxa de import nu include nici componenta specifică, care este o barieră importantă pentru
alte produse, cum ar fi merele şi roşiile.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR
INFORMAŢII CU PRIVIRE LA ÎNTREPRINDERILE RESPONDENTE
La realizarea studiului de piaţă în Letonia s-au utilizat două abordări de cercetare în marketing:
interviurile prin telefon şi analiza secundară.
Interviurile prin telefon au vizat două tipuri de respondenţi:
importatori / distribuitori de talie mare şi
marele reţele de magazine (super / hypermarket).
Interviurile telefonice şi-au propus să releve informaţii primare cu privire la piaţa letonă de vinete
proaspete, cum ar fi cerinţele specifice faţă de produs, preferinţele consumatorilor, soiurile de vinete
solicitate pe piaţă, sursele de aprovizionare şi datele privind vânzările.
Un obiectiv important al sondajului telefonic a fost obţinerea de informaţii privind opinia importatorilor
letoni despre exportatorii din Moldova şi colectarea recomandărilor adresate de marii importatori din
Letonia exportatorilor din Moldova care doresc să pătrundă pe această piaţă. Acest studiu primar şi-a
propus să completeze informaţiile colectate în timpul unei cercetări secundare la macro-nivel a pieţei de
legume din Letonia.
Întreprinderile au fost selectate din diverse surse, principalele fiind baza de date KOMPASS
(www.kompass.com), Agenţia Letonă de Investiţii şi Dezvoltare (www.liaa.gov.lv; www.lda.gov.lv), Bunuri şi
servicii în Letonia (www.viss.lv), etc.
Piaţa Letoniei pentru vinete proaspete
Pagina| 8
Pentru realizarea interviurilor telefonice au fost selectaţi cei mai mari jucători de pe piaţa letonă de
legume proaspete. În total, au fost intervievate nouă întreprinderi dintre care cinci erau importatori de talie
mare, iar patru erau supermarket-uri. Analiza şi concluziile de mai jos sunt bazate pe informaţiile colectate
în urma interviurilor. Selectarea jucătorilor mari pe piaţa vinetelor proaspete a fost determinată de
necesitatea de a identifica cerinţele faţă de produs şi preferinţele consumatorilor în segmentul de vârf al
pieţei letone de vinete proaspete. Deşi puţine ca volum, informaţiile colectate sunt totuşi reprezentative şi
de valoare.
După cum s-a menţionat mai sus, nouă importatori mari din Letonia au participat la interviu. Gama lor
de produse include preponderent “toate tipurile de fructe şi legume”, de la 40 la 250 tipuri de produse. Cel
mai mare importator intervievat a raportat o medie anuală a importurilor de 100 tone, fără însă a oferi date
despre valoarea vânzărilor anuale. Acest importator a menţionat că această valoare nu este stabilă şi
depinde atât de ţara exportatoare cât şi de sezon. Câţiva importatori de talie medie au arătat o medie
anuală a importurilor de vinete proaspete în volum de 20 – 40 tone. În ultimul grup au intrat respondenţi
care pot fi clasificaţi ca fiind importatori de talie mică. Acest grup este reprezentat mai ales de
supermarket-uri şi micii distribuitori cu medii anuale a importurilor cuprinse între 5 şi 10 tone. În general,
respondenţii au menţionat că vinetele proaspete deţin o cotă redusă în totalul vânzărilor.
FURNIZORI ŞI CARACTERUL SEZONIER AL IMPORTURILOR
Sondajul telefonic a relevat faptul că supermarket-urile preferă să se aprovizioneze de la distribuitorii
locali de vinete, în timp ce importatorii mai mari preferă tranzacţiile cu exportatorii din străinătate.
Analiza informaţiilor furnizate de respondenţi relevă faptul că Olanda şi Spania sunt furnizorii majori de
vinete proaspete. Datele statistice ale Bazei de Date ale Organizaţiei Internaţionale pentru Alimentaţie şi
Agricultură confirmă informaţia obţinută în cadrul acestui sondaj.
Analiza informaţiei oferite de către intervievaţi accentuează faptul că în perioada octombrie-aprilie piaţa
letonă de vinete proaspete este dominată de vinetele spaniole. Olanda pare a fi furnizor în special în
perioada mai-septembrie, deşi unii respondenţi au remarcat faptul că posibil aceste vinete pot fi de altă
origine, fiind doar re-exportate de către olandezi.
CLIENŢI MAJORI ŞI PIEŢE DE DESFACERE
Vinetele proaspete importate sunt comercializate aproape în exclusivitate în Letonia. Doar un
importator de talie medie a afirmat că exportă cantităţi mici de vinete (circa 20% din volumele sale) în alte
ţări ale Uniunii Europene.
Majoritatea supermarket-urilor şi importatorilor intervievaţi comercializează vinetele importate prin
propriile reţele de distribuţie. Clienţii de bază ai majorităţii respondenţilor (supermarket-urilor şi
importatorilor mari) sunt consumatorii finali care procură 77% din totalul vinetelor. Restul sunt vândute
altor angrosişti – 17% şi distribuitori – 6%.
CERINŢE FAŢĂ DE PRODUS ŞI PREFERINŢE
Acest studiu s-a ocupat de examinarea cerinţelor faţă de dimensiunile vinetelor, ambalaj, logotip sau
brand şi calitatea produselor, fiecare aspect fiind analizat detaliat mai jos.
Piaţa Letoniei pentru vinete proaspete
Pagina| 9
SOIURI
Nici un respondent nu a indicat preferinţe faţă de un anumit soi de vinete pentru importul pe piaţa
letonă. Prin urmare, nu au menţionat nici o tendinţă referitoare la cererea de diverse soiuri de vinete.
În general, respondenţii au clasificat acest produs în baza a două criterii:
greutate - 4 categorii
o 175 g
o 225g (cea mai solicitată categorie)
o 300g
o 400g
Preţ - 2 categorii
o vinete mai ieftine (livrate din Polonia sau Ucraina)
o vinete mai scumpe (importate din Olanda şi Spania)
DIMENSIUNE
Majoritatea respondenţilor au indicat preferinţe faţă de vinetele de dimensiuni mijlocii. Majoritatea
acestor respondenţi a menţionat o greutate medie a fructului de 200-300 gr, în timp ce unul dintre cei mai
mari importatori a indicat o greutate cuprinsă între 180-400 gr.
Un respondent a menţionat printre cerinţele faţă de vinete lungimea de 8-13 cm şi diametrul de 5 cm, în
timp ce unii distribuitori mai mici nu au indicat nici o cerinţă faţă de dimensiunile fructului.
AMBALAJ
Fiecare importator îşi avea propriile cerinţe faţă de ambalajul produselor. Cel mai solicitat tip de ambalaj
menţionat de respondenţi este cutia de carton (executată din material de calitate, durabil). Importatorii au
solicitat, de asemenea, ca ambalajele să conţină în interior tăvi pentru a separa vinetele în două straturi. În
acelaşi timp, un reprezentant al unui supermarket a cerut ca fiecare vânătă în interiorul cutiei să fie
ambalat individual în pungă de plastic. Respondenţii au menţionat, de asemenea, că greutatea optimă a
unei cutii constituie circa 5 kg.
Acceptate, dar mai puţin solicitate sunt ambalajele din plastic şi lăzile din lemn.
LOGOTIP / BRAND
Doar jumătate dintre respondenţi şi-au exprimat preferinţele faţă de brand-ul vinetelor, în timp ce
ceilalţi nu au indicat prezenţa brand-ului ca o cerinţă strictă şi, prin urmare, oferă în gama lor de produse
atât vinete cu brand cât şi fără.
Pe de altă parte, un studiu comparativ suplimentar a arătat că, la momentul actual, toţi importatorii de
talie mare şi unii mici şi mijlocii procură doar produse cu brand.
Piaţa Letoniei pentru vinete proaspete
Pagina| 10
CERINŢE DE CALITATE/CERTIFICARE
Toţi respondenţii au menţionat despre importanţa calităţii vinetelor importate care trebuie să
corespundă standardelor UE de comercializare. Unul din respondenţi a subliniat faptul că “vinetele nu
trebuie să fie zbârcite”.
PRINCIPALII CONCURENŢI
Procesul de consolidare a pieţei en-detail şi fluxul rapid de comercianţi en-detail scandinavi/europeni a
sporit concurenţa şi a contribuit la creşterea acestui sector. Apariţia reţelelor nordice/pan-baltice en-detail
cu procurări şi operaţiuni logistice centralizate (Rimi Baltic Group, www.rimi.lv şi Maxima Grupe *fosta
VP+Market], www.maximagrupe.eu) au dus la economii de scară şi au eficientizat pieţele baltice.
Cu toate că consumatorii atrag atenţia la preţ, a apărut un număr crescând de consumatori cu viziuni
vestice care preferă supermarketele moderne ce propun un spectru larg de alimente şi care nu iau în
consideraţie preţurile mai înalte. Majoritatea ofertelor de vinete proaspete pot fi găsite în supermarketele
şi hypermarketele în stil vestic, multe dintre acestea fiind răspândite în Riga. Totuşi, pe timp de vară, puţini
importatori de scară largă distribuie vinetele la pieţele agricole de tip deschis. Din cauza dificultăţilor
întâmpinate în concurenţă de către magazinele individuale şi reţelele mici, prezenţa acestora pe piaţă se
reduce.
PRODUSELE DIN MOLDOVA: VIZIUNEA CUMPĂRĂTORILOR ŞI RECOMANDĂR I
Şapte din cei nouă respondenţi intervievaţi au afirmat că nu au procurat niciodată vinete proaspete din
Moldova. Doar două companii intervievate (un supermarket şi un importator) au menţionat că au efectuat
importuri de vinete proaspete din Moldova. Una dintre aceste companii a rămas mulţumită de tranzacţie,
în timp ce cealaltă a fost nemulţumită. Ultima şi-a exprimat nemulţumirea cauzată de calitatea scăzută a
produselor şi a ambalajului. Un respondent dintr-un alt supermarket a efectuat anterior tranzacţii cu
legume şi fructe din Moldova şi, de asemenea, a rămas nemulţumit de calitatea acestora.
Importatorii de vinete proaspete au înaintat un şir de recomandări exportatorilor din Moldova care
ţintesc piaţa de vârf din Letonia. Printre altele ei au menţionat:
Calitatea produsului trebuie să satisfacă cerinţele UE cu privire la standardele de calitate, în
particular cerinţele importatorilor letoni faţă de dimensiunile şi greutatea fructului (lungimea –
8-13 cm şi diametrul – 5 cm);
Îmbunătăţirea ambalajului prin utilizarea cutiilor de carton sau lemn de calitate înaltă dotate cu
tăvi separatoare pentru a împărţi legumele în două straturi astfel evitând deteriorarea
produselor în timpul transportării şi menţinând pe o perioadă mai lungă aspectul exterior al
acestora;
Livrarea de produse mai puţin costisitoare, însă de calitate mai bună;
Asigurarea condiţiilor adecvate pentru transportarea legumelor (frigorifere, etc.);
Asigurarea livrărilor oportune, în conformitate cu termenii contractuali;
Mai multă flexibilitate în termenii de plată şi acceptare a condiţiilor de achitare oferite de
importatorii din Letonia: 50% - la livrarea produselor, iar restul după vânzarea vinetelor.
De notat că, în linii generale, importatorii letoni sunt deschişi către tranzacţiile cu exportatorii din
Moldova, însă doar dacă aceştia din urmă vor respecta cerinţele de calitate şi transportare.
Piaţa Letoniei pentru vinete proaspete
Pagina| 11
LISTA MATERIALELOR DE REFER INŢĂ
1. UN Comtrade (http://comtrade.un.org)
2. Harta produselor ITC – UNCTAD/WTO (http://www.p-maps.org/pmaps)
3. FAOSTAT (http://faostat.fao.org)
4. EUROSTAT Agriculture and Fisheries (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/pls/portal/url/page/SHARED/PER_AGRFIS)
5. EUROSTAT ComExt (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/newxtweb)
6. EU Export Helpdesk (http://exporthelp.europa.eu)
7. Ghidul de Acces a pieţei UE, CBI (http://www.cbi.nl/accessguide)
8. Agenţia Letonă de Investiţii şi Dezvoltare (http://www.liaa.gov.lv; www.lda.gov.lv)
9. Bunuri şi servicii în Letonia (http://www.viss.lv)