Olanda Prima Parte Cadrul Natural Transporturi

Post on 17-Jan-2016

78 views 0 download

Transcript of Olanda Prima Parte Cadrul Natural Transporturi

OLANDAŢara lalelelor

Ţara morilor de vântŢara polderelor şi a saboţilor de lemn

Olanda, oficial Ţara de Jos (în neerlandeză -Nederland, în frizonă - Nederlan) situată în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei.

http://www.hotels-europe.com/info-countries/netherlands/map.htm

Cel mai înalt punct: Vaalserberg, la 322,5 metri (în sud)

http://28summits.outdrr.com/4-vaalserberg-netherlands/

http://www.vertexed.com/peaks/netherlands.php

Cel mai jos punct: Zuidplaspolder este situat la (-7) metri(NE de Rotterdam)

http://en.wikipedia.org/wiki/Zuidplaspolder

http://www.od205sl.nl/nl/project/32/avonturenheuvel-park-oosterhout-alkmaar

Zuidplaspolder – cel mai jos polder

http://www.ateliergroenblauw.nl/architectuur/zuidplaspolder/

http://www.opmaat.info/projecten/zuidplaspolder

Zuidplaspolder

Polder – pol (lb. germană – stâlp de susţinere a digurilor, barajelor şi movilelor);Astăzi, termenul se referă la terenuri cucerite de la mare.

Cu ajutorul digurilor, canalelor şi a morilor de vânt au fost drenate mlaştinile; în trecut, drenajul se realiza prin simpla deschidere a unei guri de canal de scurgere, acolo unde fluxul era mai slab, în aşa fel încât apa să se scurgă direct în mare.Tehnologia de drenare şi pompare este specifică sec. XX; chiar şi după construirea digurilor şi a canalelor de scurgere, pământul rezultat este tot mlăştinos; următorul pas - construirea unor diguri de-a lungul şanţurilor de scurgere; apoi, pământul este semănat cu iarbă, pentru ai grăbi drenarea şi pentru a împiedica creşterea algelor, precum şi pentru a extrage treptat sarea din sol; uscarea solului durează cca. 5 ani (Olanda, Ghid complet, 2004, p. 17-18);

Polderele din jurul Amsterdamului

Terenul este moale şi mlăştinos

Polderele din jurul Amsterdamului

În jurul Amsterdamului există o mulţime de lacuri cu apă dulce care colectează apascoasă de pe polderele situate în împrejurimi. Apa este utilizată pentru irigaţii în timpulperioadelor rare de secetă.

RELIEFUL OLANDEI

Este dominat de o unitate de câmpie joasă, creată în a douajumătate a Terţiarului prin depunerea de sedimente.

Spre nord se află o regiune desedimentaţie postglaciară (maridepozite de turbă) formate în depresiunile create de gheţarii cuaternari (straturi de argilă, pietriş,blocuri eratice formează regi-unea colinară de la Niymengen până la Veluwe).

http://en.wikipedia.org/wiki/Netherlands

• Olanda se suprapune pe un sector al Câmpiei Nord-Europene;

• Litoralul olandez este nisipos, cu insule (în zona Wadden);

- Insulele Frisice de Vest, diguri nisipoase (10 m) sub care se găsesc depozite cuaternare, golfuri supuse intens modelării;

Insulele sunt formate din dune înecate, separate de continent în urma

mişcărilor recente de scufundarea uscatului;-Câmpiile interioare - aluviale (deltaice) şi

nisipoase; colinele glaciare (morenaice); prezenţa canalelor, braţelor largi (Vecht), depozitelor leossoide;

-Relief glaciar, fluviatil, maritim;-Subunităţi: Câmpia Zeeland Câmpia Holland Câmpia Friesland Platourile Drente, Gelderland

şi Brabant. http://www.freeworldmaps.net/europe/holland/map.html

Zeeland

Holland

FrieslandDrente

Gelderland

Brabant

Lek

Waal

Olanda - Ţară amfibie Regiuni supese, pe de o parte, inundării fluviilor, iar pe de altă parte, avansării mării, chiar dacă sunt separate în zona ţărmului printr-o linie de dune fragile;

Regiunile Holland şi Zeeland se disting una de cealaltă prin depozitele care le alcătuiesc:•Glaciare (Holland, Friesland, Gelderland); morene argiloase, câmpii nisipoase;•Holland – câmpie situată sub nivelul mării; depozite marine şi glaciare;•Aluviale (Zeeland); aportul de sedimente depus între braţele Rhinului şi Meuse formează imense mlaştini; •Zeeland – câmpie situată sub nivelul mării; depozite marine şi aluviale;Ambele pot fi considerate câmpii mareice în zona ţărmului.

http://www.freeworldmaps.net/europe/holland/map.html

Zeeland

Holland

FrieslandDrente

Gelderland

Brabant

Lek

Waal

Vestul Olandei - o regiune acoperită de apele mării şi transformată treptat de către om în uscat (poldere); separarea uscatului de mare prin intermediul digurilor succesive.

Sursa: Marin şi Marin, 2005

Regiunile: Zeeland, Holland (ŢARA Scufundată) şi Friesland fac parte din Polderlandul olandez;

Profilul asupra reliefului de la ţărm către interiorul uscatului surprinde o serie de elemente care pun în evidenţă caracterele acestui spaţiu:

- Ins. Frisice – amenajate pt. a opri furia valurilor cu un cordon litoral (cordon de dune), care se ridică la 10-20 m deasupra nivelului mării;

Şanţ (canal)

Staţie de pompare

http://www.heardutchhere.net/duoutdoors.html

-Marea Wadden – o porţiune formată în urma refluxului, situată între ţărmul Mării Nordului şi uscatul din apropiere; Mareele care pătrund în Marea Wadden aduc o mare cantitate de particule fine care se depun; porţiunile de uscat sunt fixate la început cu Salicornia, care prin rădăcinile sale fixează solul;

- Ins. Halligen – de cca. 110 m, reprezintă o zonă intermediară între Wadden şi digul de vară. Acesta protejează polderele de vară; mai spre est se ridică digul de iarnă, care protejează polderele mai vechi;

-Tot acest aliniament este dezvoltat pe depozite cuaternare (blocuri eratice, argile, nisipuri), dar şi mai noi. Frecvent, în structura polderelor, apar turbării.

Suprafaţa polderului Beemster a fost recuperată de sub ape între anii 1607-1612 (sec. XVII), ceea ce face din Beemster cea mai veche porţiune de pământ recuperată de sub ape.

Un total de 42 de mori de vânt au reuşit la acea dată să scoată excesul de umezeală din terenul care, iniţial, se afla la 3,5 metri sub apele mării.

Suprafaţa recuperată a fost transformată într-o zonă propice agriculturii cu soluri fertile şi a fost parcelată sub forma unor tarlale lungi, rectangulare).

Acesta nu este cu nimic mai deosebit faţă de polderele actuale ca aspect, însa are o puternică încărcătură istorică, deoarece simbolizează “lupta” neîncetată a populaţiei împotriva apelor şi demonstrează că olandezii aveau încă de pe atunci tehnologia necesară unei astfel de amenajări a terenului.

Este foarte bine conservat şi a intrat sub egida UNESCO, din 1999.

Anul 1900 Anul 2000

Polderul de NE

Polderul Flevoland

Polderul de S

Morile de vânt au fost dintotdeauana un simbol reprezentativ pentru Olanda, însă la Kinderdijk se poate vedea cel mai bine ce înseamnă peisajul tipic olandez, deoarece aici se regăsesc 19 mori de vânt, canale de apă, diguri, văcuţe păscând şi chiar oameni încălţaţi în tradiţionalii saboţi de lemn (dutch clogs).

Cele 19 mori au fost construite în 1740 (sec. XVIII), cu scopul de a extrage excesul de apă din sol;

Din 1927 au fost puse în funcţiune staţiile de pompare cu motor diesel, iar morile de vânt nu au mai fost folosite;

În timpul lunilor de vară, acestea sunt acţionate din nou pentru turişti, există de asemena şi un muzeu într-una dintre ele cu fotografii şi descrieri referitoare la modul de viaţa al familiilor de “morari”.

Kinderdijk a fost declarat în 1997 monument al Patrimoniului Mondial UNESCO.

http://alicemate.files.wordpress.com/2010/09/verso-i-mulini.jpg

Pe la sfârşitul sec al XVI-lea, morile de vânt au fost transformate în pompe de apă; cu ajutorul morilor erau învârtite nişte roţi prevăzute cu nişte cupe care colectau apa din şanţurile (canalele) de drenare; inventarea morilor de vânt al căror vârf se putea roti funcţie de direcţia vântului a constituit un salt considerabil; în acest fel, apa putea fi colectată în mod constant şi mai eficient (Olanda, Ghid Complet, 2004, p. 19).

http://alicemate.files.wordpress.com/2010/09/kinderdijk-mulini.jpg

Pentru a fi mai eficiente, pe polderele mai extinse, morile de vânt (în trecut) sau staţiile de pompare (în prezent) funcţionează în serie, fiecare ridicând apa la un nivel mai înalt; Fiecare polder are o reţea de canale de drenare care se varsă în canale din ce în ce mai largi şi mai adânci şi, în final, într-un canal circular care înconjoară polderul. Din acest canal circular, apa se varsă ori în mare, ori în lacuri cu apă dulce (Olanda, Ghid Complet, 2004, p. 19).

http://www.camping-waddenzee.nl/images/Wieringen_Lucht1_1_2.jpg

Canal circular

http://odur.let.rug.nl/vannoord/Looblog/2010-03.html

http://www.naturfoto-cz.de/nationalpark-schleswig-holsteinisches-wattenmeer-foto-10282.html

http://www.naturfoto-cz.de/nationalpark-schleswig-holsteinisches-wattenmeer-foto-10281.html

Peisajele Beneluxului:

I. În general polderlandII. Câmpii fluvio-marine, lacuri, canale, terenuri cultivateIII. Platouri joase cultivate, păşuniIV. Platouri înalte

Climat temperat-oceanic;

Temperaturile variază (temperatura medie a lunii iulie este de 16-17°C, iar în luna ianuarie este de 2°C pe coastă şi puţin mai scazută în interiorul ţării);

Ploile sunt frecvente pe tot parcursul anului. Cantitatea anuală de precipitaţii este de aprox. 800 mm/an.

Din punct de vedere biopedogeografic, Olanda se încadrează în mediul temperat al pădurilor de foioase, întâlnit în Europa de Vest şi Europa Centrală.

Solurile sunt brune (sau brune forestiere), levigate, cu humus acid şi podzolice spre partea continentală; în general, aceste soluri sunt potrivite pentru agricultură; de asemenea, sunt răspândite şi solurile mlăştinoase şi cele aluviale (foarte fertile), de-a lungul râurilor.

În privinţa solurilor polderelor, acestea sunt foarte fertile şi propice agriculturii în primii 5 ani de la scoaterea de sub ape, perioadă după care necesită îngrăşăminte şi alte metode de amendare pentru a le creşte fertilitatea.

O problemă pentru Olanda la capitolul soluri este reprezentată de faptul că 43% din suprafaţa ţării este ocupată de solurile nisipoase şi dune de nisip, acestea fiind aproape imposibil de cultivat.

Totuşi, olandezii au încercat să le amestece cu argilă şi îngrăşaminte pentru a le folosi, şi pe alocuri, chiar au reuşit să le crească fertilitatea printr-un bun management al solurilor.

Soluri mai fertile sunt cele aluvionare, din jurul râurilor, care reprezintă 10% din suprafaţa ţării, precum şi depozitele aluvionare de sedimente (argile) din zona deltei cu o pondere de 28%.

În privinţa vegetaţiei, Olanda este caracterizată printr-o diversitate moderată a specilor.

Predomină păd. de foioase şi foioasele în amestec cu răşionasele. Specii: fagul (Fagus silvatica), stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), ulmul (Ulmus campestris), teiul (Tilia tomentosa) şi frasinul (Fraxinus excelsior).

Defrişările masive efectuate pe teritoriu ţării şi trecerea de la un ecosistem de pădure la cel de pajişte şi apoi la câmp de cultură face ca în Olanda să nu mai găsim decât rar şi pe porţiuni restrânse păduri de foioase şi vegetaţie caracteristică acestei zona biopedogeografice.

Soluri nisipoase

Rhin

Râurile

Rhin (Braţul Waal)

Rhin (Braţul Lek)

Râul Maas

Râul Schelde

Lacul Ijsselmeer (1100 km²)

Lacul Ijsselmeer (imagine satelitară)

Polderul de Vest(nefinalizat)

Polderul Wieringer

Saboţii olandezi (dutch clogs)

http://www.dutch-clogs.com/shop/souvenir-clogs-blue/

Pop. totală: 17,7 mil. loc (2012);Densitatea medie a populaţiei: 426,80 loc/kmp.

Olandezii, o naţiune relaxată

Olandezii sunt cunoscuţi în întreaga lume pentru toleranţa lor;

O naţiune cosmopolită, un amestec de rase şi religii, din care:Olandezi: 80,7%;Europeni: 5%;Indonezieni: 2,4%;Turci: 2,2%;Surinamezi: 2%;Marocani: 2%;Caraibieni: 0,8%;Alţii: 4,8%:

http://www.etsy.com/listing/114418227/dutch-lace-hat-cap-vintage-traditional

Boneta ascuţitătradiţională

Religii:Romano-catolici: 30%, în partea de sud;Protestanţi: 20%, în partea de nord;Regiunea nordică a Ţărilor de Jos a devenit cunoscută ca Provinciile Unite (1579 – semnarea Tratatului de la Utrecht); din 1648, această ţară a fost recunoscută de spanioli; cele 7 provincii olandeze au fost conduse ca şi celelalte oraşe-state medievale din Europa; puterea era în mâna claselor comerciale (comercianţi, negustori, bancheri);Provinciile sudice, aflate şi ele tot tot sub suveranitate spaniolă (Belgia, Luxemburg-ul de astăzi), erau catolice;Musulmani: 5,8%;Sec. XVII – Epoca de Aur a Olandei – întemeierea imperiului comercial în întreaga lume; calvinismul era religia oficială; catolicismul funcţiona în ilegalitate; băştinaşii din coloniile olandeze, mai ales cei din Indonezia, s-au stabilit în Olanda; Provinciile Unite permiteau oricui să practice orice cult dorea, însă nu în public;Alte religii: 2,2%;Atei: 42%; mare parte din bisericile din marile oraşe au fost transformate (reciclate) în centre expoziţionale, biblioteci, librării, teatre, restaurante, centre de sănătate, apartamente (ex. Amsterdam, Maastricht, Eindhoven etc.);

Biserica Dominicană din Maastricht (Boekhandel Selexyz), veche de peste 700 de ani, transformată în librărie (2007);

http://cushdesignstudio.blogspot.ro/2010/09/inspiration-old-church-epic-bookstore.html

http://cushdesignstudio.blogspot.ro/2010/09/inspiration-old-church-epic-bookstore.html

http://sleepwalk.wordpress.com/ Bonetele ascuţite

Densitatea populaţiei în Olanda

Conurbaţia Randstad-Holland se suprapune regiunii Zuid-Holland (cca. 6 mil.loc.; 33% din pop. ţării), cuprinde mari aglomerări urbane: Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht, Leiden, Dordrecht, Haarlem etc., aici densitatea pop. trece de 1000 loc./kmp;

•Valori reduse ale densităţii pop. se înregistrează în regiunile Drenthe (NE) şi Friesland (NV), nedepăşind 200 loc./kmp;

Oraşe: Amsterdam (1,1 mil. loc.); Rotterdam (1 mil. loc.); Utrecht (500 mii loc.); Eindhoven (400 mii loc.); Arnhem (300 mii loc.); Groningen (200 mii loc.); Tilburg (200 mii loc.); Haarlem (200 mii loc.) etc.

Inima verde (Green Heart, Coeur Vert)

Este o regiune puţin populată, situată în interiorul Randstad-ului;

este mărginită de oraşele Rotterdam, Haga, Leiden, Haarlem, Amsterdam şi Utrecht.

Prin caracterul său rural este o regiune opusă spaţiului urban ce o mărgineşte.

Agricultura, natura, recreerea sunt principalele sale funcţii;

De-a lungul secolelor s-a format un strat gros şi umed de turbă situat între cele mai importante oraşe din Olanda vestică. Solul turbos nu a fost ideal pentru construcţii, doar pentru agricultură şi extracția turbei.

Din Epoca de Aur olandeză, un cerc de orașe s-a format în jurul unei zone centrale, bogată în apă şi verdeaţă.

http://theharrisonstudio.net/?page_id=534

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0169204600000359

Cele patru orașe mari din Randstad: Amsterdam, Rotterdam, Haga şi Utrecht toate au propria lor istoria spațială;

Acestea sunt accidental dispuse în jurul unui peisaj deschis ce a fost etichetat "inima verde a Olandei", așa cum a fost văzut de către Plesman în 1927 din avion.

Distanța între aceste orașe mari este cuprinsă între 25 şi 60 km.

În vecinătatea lor sunt situate alte orașe vechi: centre universitare, cum ar fi Leiden și Delft; alte oraşe vechi: Gouda, Haarlem, Dordrecht, Zaanstad și oraşe noi, ex. Almere en Alphen.

Structura tipică a acestor orașe emană din peisaj: în mijlocul râurilor, delimitate de diguri, între rândurile de dune situate de-a lungul coastei, în zonele joase și în cele cu lacuri.

În Amsterdam, forma curbată a canalelor continuă într-o structură radială; deţine principalul aeroport (Schiphol);

Haga a fost construită pe şirurile de dune situate în zona litorală, dispune de o mulţime de parcuri rămase din fostele păduri. O treime din suprafața urbană este verde; găzduieşte Guvernul şi reşedinţa reginei;

Structura stratificată a Rotterdam este determinată de malurile meandrate ale fluviului și de către diguri;

Utrecht este un exemplu de oraş construit pe dune de nisip; sediul bisericii şi armatei; nod de cale ferată etc.

Astăzi – viaţa rurală devine viaţă urbană într-un cadru verde;

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Zar-Peter-Haus1901.jpg Zaamdam (lângă Amsterdam)

Case vechi din lemn în Zaamdam (lângă Amsterdam)

http://www.villapalladio.nl/interviews/sjoerd-soeters-over-zaandam/

http://richardtullochwriter.com/2011/08/02/zaanse-schans-windmills/

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Montfoort_Willeskop_Hollandse_IJssel.jpg

Peisaj din Green Heart

În secolele XVI-XVII, săracii erau îngrijiţi de filantropi (domni generoşi care fac acţiuni de caritate);Astfel de clădiri erau amenajate în jurul parcurilor construite de organizaţiile religioase sau militare pentru cei săraci ori bătrâni;În Amsterdam, un astfel de exemplu este BEGIJNHOF, o piaţă situată lângă Kalverstraat;

http://emma0elizabeth.wordpress.com/

Majoritatea olandezilor nu au perdele la camera de zi, nu simt nevoia să ascundă felul în care trăiesc şi ambianţa în care locuiesc.

Lupta continuă cu marea (fluxul şi relfuxul) i-a derminat pe olandezi să amenajeze terpen – movile de pământ ancorate de stâlpi fixaţi în terenurile mlăştinoase. În trecut, pe aceste movile îşi construiau olandezii locuinţele;

Terpen-urile sunt movile artificiale de apărare împotriva apelor;

Acestea fac parte din aspectul caracteristic al peisajului olandez; astăzi ele sunt amenajate lângă ferme (clădiri); când există pericol de inundaţii, locuitorii se refugiază pe terpen.

http://old.noordewier.nl/pagina/Wierden+en+Terpen/962/

Terpen – movile de pământ ridicate pentru apărarea împotriva fluxului (în Friesland şi Groningen); În trecut, pe acestea au fost amplasate primele colibe; ulterior, acestea au folosit şi construcţiilor actuale.

http://www.archeoweb.nl/pages/historie/middeleeuwen/vroege-middeleeuwen.php

http://www.lancewadplan.org/Cultural%20atlas/NL/Hunsingo/hunsingo.htm

http://www.panoramio.com/photo/34563555

http://www.archeoweb.nl/pages/historie/middeleeuwen/vroege-middeleeuwen.php

Satele sunt de tip adunat şi răsfirat, fiind situate pe parcelele delimitate de canalele de drenaj;

Predomină clădirile tip fermă, de forma hambarului, împodobite cu frontoane decorative sau cu diferite înscrisuri (motto-uri);

Construcţia fermelor: în Gelderland şi Overijssel în formă de T; în Nord Brabant predomină fermele cu faţadă lungă şi joasă;

în Limburg – case de fermă vopsite în alb, pe jumătate din lemn, fortificate, construite în jurul unei curţi;

Friesland – predomină hambarele lungi în formă de piramidă, ridicate pe terpen;

Fermele sunt administrate de familii, din generaţie în generaţie;

Principalele activităţi sunt reprezentate de cultivarea pământului şi creşterea animalelor;

Horticultura pe poldere; creşterea vitelor în Friesland; pomicultura în Gelderland; agricultura mixtă în Nord Brabant şi Limburg;

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Wijchen_Rijksmonument_523597_Vormerseweg_10_paardenstal,_nu_schaapsstal.JPG

Fermele din Friesland s-au extins datorită nevoii tot mai mari de stocare a produselor agricole.

http://www.panoramio.com/photo/104329281

Sat din Friesland

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Boerderij_Putterbrink_1_-_Putten.jpg

Principalele regiuni şi oraşe ale Olandei

Se disting patru regiuni: Vest, Nord, Sud, Est

Regiunea Nordică se remarcă prin producţia de gaze naturale (exploatarea pe uscat şi din platforma continentală), pe baza cărora se dezvoltă industria chimică. Prezentă este şi industria energetică (termoenergie - turbă). Agricultura (creşterea animalelor) ocupă un loc important în structura economiei regiunii. Principalul centru: Groningen.

Regiunea Vestică - Conurbaţia Randstad – Holland; Au fost separate trei regiuni industriale: 1. Amsterdam (pe râul Amstel) – Ijmuiden – Haarlem: industrie

constructoare de maşini (nave, avioane, autovehicule), industrie chimică, petrochimică, siderurgică, electronică.

2. Rotterdam – Dordrecht – Haga: industrie chimică, petrochimică, energetică, construcţii de nave.

3. Utrecht: electronică, metalurgie.

Regiunea Estică, cu principala grupare industrială Arnhem – Nijmegen (industria textilă, metalurgică, electronică, exploatarea gazelor naturale).

Regiunea Sudică se distinge prin dezvoltarea industriei siderurgice, chimice, petrochimice, constructoare de maşini, industriei textile.

Terenurile sunt cultivate cu secară, ovăz, cartofi, plante furajere etc.

Regiuni industriale importante: 1. Tilburg – Breda; 2. Eindhoven; 3. Maastricht – Heerlen.

http://www.omroepwest.nl/nieuws/01-12-2012/vier-eeuwen-delfts-aardewerk-gemeentemuseum

Ceramica de DELFT:

Centru renumit pentru oalele de lut albe şi albastre pe care olarii italieni le-au adus în această regiune, deşi, la început, centrul de producţie era la Antwerp (Anvers); refugiaţii protestanţi s-au mutat în provinciile de nord, unde au transformat oraşele Rotterdam şi Haarlem în centre de producţie. Oraşul Delft a început să producă faianţă, farfurii, vaze, boluri şi tablouri pictate cu decoraţiuni albastre copiate de pe mărfurile chinezeşti importate de Compania Indiilor de Est (Olanda, Ghid Complet, 204, p. 42). Ulterior, au fost pictate păsări, mori de vânt, lalele, ambarcaţiuni cu pânze, etc.

Portul Eems (Eemshaven)

Sediul Central al Firmei “ Unilever “

Firma “ Philips “

Industria electrotehică şi electronică este reprezentată îndeosebi prin concernul "Philips", care asigură circa 11% din întregul export al ţării.

Fokker N.V

Maşini/autocamioane DAF

Centrul de diamante din Amsterdam

Marea Nordului – platformă petrolieră

AGRICULTURA

Din totalul suprafeţei ţării, 27% este pământ cultivat, alte 32% sunt utilizate ca păşuni, iar 9% sunt păduri.

Agricultura modernă, intensivă, productivă, ocupă 4% din forţa de munca şi produce 4% din produsul intern brut.• Cea mai dezvoltată ramură este creşterea vitelor prin păşunat, dar în multe locuri şi cultivarea florilor (floricultură) ocupă un loc important.

• Se cultivă: cartoful, sfecla de zahăr şi cerealele.

• Pe poldere cresc peste 4,5 milioane de vaci de lapte.

Olanda se află pe locul 5 în Europa la producţia de unt, pe locul 4 la producţia de caşcaval, iar pe locul 1 în producţia de bulbi de flori.

Pe multe poldere se cultivă lalele, zambile, crini etc., mai ales în zonele Leiden şi Haarlem, de unde anual se exportă milioane de bulbi de flori.

Un produs important de export îl constitue zarzavaturile cultivate în sere.

Primul loc în sectorul agricol este ocupat de creşterea vitelor, cu un aport de 67,5% din valoarea producţiei agriculturii olandeze faţă de 18% partea horticulturii. Creştera vitelor este concentrată îndeosebi în provincile din nord şi din vest.

Reputaţia Olandei ca mare producătoare de produse lactate este foarte veche, untul de Delft sau cel de Leida bucurându-se de o largă preferinţă pe piaţa internatională; circa 40% din producţia de lapte este industralizată în vederea exportului.

Olanda se situează pe primul loc în exportul mondial de brânzeturi şi de lapte condesat.

Aceeaşi atenţie este acordată creşterii păsărilor, Olanda fiind cea mai mare exportatoare de ouă de pe piaţa mondială.

Culturile de seră, care şi-au mărit în ultimii ani suprafaţa cu mai bine de 70%, dau regiunii Westland, din sudul oraşului Haga, un aspect mai mult industrial decât agricol, datorită nenumăratelor instalaţii destinate să menţină temperatura optimă pentru dezvoltarea plantelor.

Culturile cerealiere (grâu, orz, secară, ovăz) ocupă o suprafaţă redusă (cca. 3/5 din suprafaţa terenurilor agricole) şi nu acoperă consumul intern.În schimb, culturile de sfeclă de zahăr satisfac în întregime consumul intern creând şi un disponibil pentru export.

Comercializarea bulbilor

Parcul Keukenhof – „domeniul bucătăriei” (traducere); Grădina Europei – cea mai mare grădină de flori din Europa; situată între Amsterdam şi Haga într-un orașel mic numit Lisse; parcul găzduieşte expozițiile de flori, bulbi, lalelele având prioritate; este deschis între lunile martie – mai;

Rasa Friesian este o rasă pur sânge de cai, crescută în nordul Olandei, în regiunea Friesland. Este folosită pentru călărie, în ferme şipentru trăsuri.

TRANSPORTURILE

TRANSPORTUL RUTIER:

Lungimea drumurilor rutiere este de peste 135.000 km,din care 2000 km autostrăzi.

Axele principale: Rotterdam-Utrech-Arnhem şi Amsterdam-

Hilversum-Amersfoort.

TRANSPORTUL FEROVIAR:

Lungimea căilor ferate este deaproape 3000 km, din care maimult de jumatate este electrificată;

Regiunea cu cea mai deasă reţea electrificată se află în vestul ţării;

Uneşte vestul cu estul Olandei sau nordul cu sudul: Amsterdam-Eindhoven; Groningen-Nijmegen;Utretch-Arnhem etc.

Trenul Eurostar Channel Tunnel merge direct din Londra (Waterloo) către Amsterdam.

Aeroportul din Amsterdam - Schiphol

Aeroportul Schiphol (Amsterdam) este cel mai important din Olanda, al patrulea ca mărime din Europa, situat la 14 km SV de Amsterdam; are legături cu aproximativ 250 de oraşe din 100 de ţări;

Rotterdam şi Hilversum deţin alte aeroporturi importante.

TRANSPORTUL FLUVIATIL şi MARITIM:

Rhinul aduce un plus în transporturile Olandei, făcând legatura cu Marea Nordului, dar şi cu ţările situate în amonte de intrarea pe teritoriul său;

Alături de Rhin, canalele (peste 3.500 km de canale), cu o activă participare la transport, asigură multiple legături în interiorul ţării sau în afara acesteia:

•Canalul Nordzee prin care portul Amsterdam are ieşire la Marea Nordului;

•Canalul Waterweg prin care Rotterdamul comunică cu Marea Nordului trecând prin avantportul acestuia (Europoort);

Cu ajutorul flotei se transportă materii prime (cărbuni, minereuri, bumbac, produse agoalimentare, maşini, materiale de construcţii);

PORTUL ROTTERDAM

Rotterdam este unul dintre cele mai mari şi mai aglomerate porturidin lume, întinzându-se pe 37 km de-a lungul malului râului NieuweMaas (Noul Meuse);

EUROPOORT

Transport intermodal

Canalul Dunăre-Main-Rhin asigură transportul fluviatilîn Europa.

În portul Rotterdam, încărcătura estepusă şi în mici ambarcaţiuni şi transpor-tată pe mare către alte ţări (Spania, FranţaMarea Britanie, Peninsula Scandinavă).

Bicicletele sunt omniprezente ( circa 12 mil.);-pentru naveta;-pentru cumparaturi;-pentru a plimba cainele;-pentru a-i transporta pe copii sau planseta se surf, si uneori chiarpentru a se muta (folosind o bakfiets de moda veche-bicicleta bru-tarului);-olandezii prefera bicicletele de moda veche, fara viteze si frane demana (se opresc pedaland inapoi).

Piste pentrubiciclete

Amsterdam

Amsterdam

Amsterdam

Amsterdam

Cotet, Petre (1967), “Europa si Asia”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Marin I., Marin M. (2002), “Medii si regiuni geografice pe Glob”, Editura Univeristatii din Bucuresti, Bucuresti.

Kostlade, Trenton J.; Thoman, Richard S.; Wheeler, Jesse H. Jr. (1975), “Regional Geography of the World”, Halt, Rinehart and Winston Editure.

“Netherlands- The Green Guide” de la Michellin. Enciclopedia Marshall Cavendish: Arborele lumii. Revista Terra (2008-2009), Editura CD Press, p.132-138. www.wikipedia.com www.beemsterinfo.nl www.holland.com www.worldheritagesite.org www.kinderijk.com www.infoplease.com www.thenewsevenwonders.blogspot.com