1. MODUL DE GENERARE AL BUFFERELOR PE HRI ECHIPATE CU STRATUL DE DRUMURI De pe bara de meniu se selecteaza Arc toolbox:

Dupa ce apare:

Dupa ce selectez Buffer, sau daca vreau sa fac mai multe buffere suprapuse Multiple ring buffer, apare:

Aici setez la imput features layerul la care vreau sa fac buffere, setez fisierul unde sa creeze, unitatea de masura si distanta de buffer, mai jos sunt optiuni de dizolvare a liniilor in interiorul bufferului. Dau Ok si-mi creeaza bufferul intr-un layer diferit.

Generare de buffere Primul pas este ca layerele cu drumuri, trebuie incarcate in program. Fereastra trebuie sa arata ca in figura urmatoare:

Dupa acesta se apasa pe butonul de generare de buffere de pe bara de comenzi:

Deruleaza o fereastra ca pe figura urmatoare:

Aici se poate seta layerul in jurul caruia urmeaza sa fie generate bufferele. Dand Ok apare fereastra urmatoare:

Aici putem sa setam la ce distanta sa fie generate bufferii, sau daca vrem sa facem bufferi multipli setam radiobutonul la : As multiple buffer rings, setam numerul benzilor si echidistanta. Dupa setare apasam Next. Apare fereastra:

Setam fisierul si numele file-ului nou, si setam butonul la Dissolve barriers between, la Yes si dam Finish. Apare fereastra de lucru si bufferele vor fi generate automat:

Apare in fereastra de lucru layerul cu buffere generat:

Trebuie sa taiem portiunile de buffere care sunt in afara suprafetei de studiat. Se procedeaza in felul urmator:

din fereastra Arc Toolbox, selectam Analysis Tools\Extract\Clip. Dublu click pe Clip si apare fereastra:

Se seteaza layerul care trebuie taiat, layerul cu care facem taierea (poligon), si locatia noului file si dam Ok. Apare fereastra de lucru:

Fereastra se inchide automat si apare layerul respectiv in Workspace:

ANEXA 5.2. CALCULUL SUPRAFEELOR BUFFERELOR Dupa operatiile decrise in anexa 5.1 trecem la calculul suprafetei acestui buffer. Tot in fereastra Arc Toolbox selactam urmatorii comenzi:

Cu comanda Calculate Areas apare fereastra urmatoare:

Setam ce anume trebuie calculat si unde sa fie locatia bufferelor nou calculati. Dupa aceasta operatie dam Ok. Apare fereastra de lucru:

Dupa ce a terminat apare layerul cu bufferi care contina si informatii privind suprafata.

Informatia se obtine prin pasii urmatoari. Se apasa cu mousul pe butonul de culegere de informatii pe bara de comenzi:

Apare o fereastra ca in figura urmatoare:

Cu cursorul dam un click pe suprafata la care vrem sa aflam aria, si apare in fereastra aria in metri patrati:

ANEXA 5.3. UTILIZAREA PROGRAMULUI PEGGER LA PROIECTAREA VARIANTELOR DE ACCESIBILIZARE A PDURILOR DIN ZONA MONTAN

De pe bara de meniu se da un clic pe comanda Roads:

Primul pas este setarea programului prin selectarea comenzii Setup pegger de pe bara de selectie ca in figura:

Dupa ce se apasa Ok, apare fereastra:

Selectez conturul, dupa care dau Ok. Apare fereastra urmatoare:

Programul sesizeaza automat echidistanta intre curbe, se apasa pe butonul Ok. Dupa aceasta trebuie setate gradul drumului ce va fi proiectata. Se apasa pe butonul Roads de pe bara de meniuri, dupa care se selecteaza comanda Road grade si apara fereastra urmatoare:

Setez si dau Ok. Dupa aceasta din meniul View selectez New theme:

Dupa aceasta apare:

Setez Line si dau Ok. Apare :

Setez fisierul, dau un nume si dupa aceasta OK. Apare pe bara de layere theme 1 activ:

Dupa aceasta selectez urmatorul buton:

Dupa care cu Shift-ul apasat dau un clic de pe curba de nivel de la care vreau sa pornesc drumul, dupa care fara Shift cu mausul click-ez pe directia in care vreau sa duc drumul:

ANEXA 5.4. GENERAREA HRILOR CU NCLINAREA VERSANILOR PE

rebuie sa fie activat extensia Spatial Analyst, sau 3D Analyst. De pe bara se selecteaza

CATEGORII DE PANTE TSpatial Analyst:

La un click pe buton se deruleaza meniul urmator:

e pe acest mEniu se selecteaza slope dupa care apare fereastra de generare a categoriilor Dde pante:

Se seteaza la Input surface file-ul ,care este folosit la crearea categoriilor de pante (trebuie sa fie un tin sau mesh(poate si Dem)) ,se seteaza masurarea la Percent, si la Output raster , setam unde sa genereze file-ul. Dam Ok si apare in fereastra de lucru layerul cu pante:

ANEXA 5.5. ALTE METODE FOLOSITE N CERCETRILE PRIVIND UTILIZAREA GIS SI A FOTOGRAMETRIEI DIGITALE N ACCESIBILIZAREA PDURILOR

. Realizarea a ortofotoplanului digital, la scara 1:5.000, pe baza imaginilor igitale aeriene

Pentru realizarea a ortofotoplanului digital pe baza imaginilor digitale aeriene etoda utilizat a fost experimentul metodologic.

Urmrindu-se etapele teoretice cunoscute din fotogrametria clasic, s-au realizat tapele n fotogrametria digital, adaptndu-se la situaia concret.

Triangulaia terestr realizat pentru georeferenierea primei fotograme, a anspus n mediu computerizat operaiunea de orientare absolut a fotogramei din togram

unul c

e a cuplului s-a procedat la e

transform

ou fotograme alturate i s-a rea

um-ului Mih

fotoplanului digital, bazat pe imaginea satelita

n necesar redrii i utilizrii la scara

1:5.000

Sistemul OrthoBase, funcionnd sub ERDAS Imagine, conine aparatul matema

nts). Acetia sunt calculai de ctre firma

distribuitoare i livrai beneficiarului mpreun cu imaginea.

1d

m

e

trfo etria clasic. S-a procedat la reducerea erorii medii ptratice, prin eliminarea,

te unul, a punctelor care aveau contribuii mari la eroare.

Pentru georeferenierea celei de a doua fotogramculegerea de puncte de legtur ntre fotograme, ntr-un mod similar operaiunilor dtriangulaie aerian. De asemenea, s-a redus eroarea medie ptratic, prin eliminarea, unul cte unul, a punctelor care aveau contribuii mari la eroare.

n cazul ambelor fotograme s-a procedat, dup determinarea ecuaiilor de are liniar, la eantionarea prin metoda "cel mai apropiat vecin", pentru

obinerea noilor imagini georefereniate.

n faza a doua s-a procedat la eliminarea distorsiunilor provocate de relief prin operaiunea de ortorectificare computerizat, care corespunde, teoretic, cu tehnicileoptico-mecanice clasice de redresare diferenial.

n final s-a procedat la asamblarea computerizat a celor dlizat complet automatizat ortofotoplanul digital final care a fost apoi transpus pe

hrtie.

A fost experimentat utilizarea ortofotoplanului digital, n combinaie cu harta amenajistic vectorial, pentru rectificarea limitelor amenajistice n cuprinsul Arboret

eti, direct n format vectorial digital.

2. Realizarea i exploatarea ortor de foarte nalt rezoluie spaial Ikonos n cazul imaginilor Ikonos s-au experimentat metode de prelucrare metric,

scopul obinerii unei georeferenieri cu acurateea . Aceste metode, n cea mai mare parte cunoscute din literatura de specialitate, au

fost adaptate la cazul concret al zonei test i la soft-ul specializat aflat la dispoziie.

tic necesar pentru realizarea coreciei geometrice.

Pentru ortorectificare s-au folosit coeficieni polinomiali ai funciei raionale(RPC = Rational function Polynomial Coefficie

Ortorectificarea sa realizat simultan cu orientarea exterioar. Pentru operaeste necesar n mod obligatoriu modelul digital al teren

iune ului. Acesta a fost realizat pe baza

curbelo

de

z pe recunoa

a 5) care prezint rezoluia geomet

benzii pancrom

II. MEACCE

uprinsul cercetrilor principalele metode utilizate au fost experimentul metodo l

te.

-a realizat prin metoda interpolrii curbelor de nivel i a punctelor de cot. Dup transpunerea acestora, n form digital vectorial, de pe plan agine,

de m, n

ea fiecrei celule reprezint cota determinat prin interpolare.

r de nivel extrase din planurile topografice scara 1:5.000.

n etapa ulterioar rezultatul obinut a fost rafinat prin utilizarea unor punctelegtur cu terenul. Acestea au fost culese direct de pe harta vectorial cu ajutorulfunciei specifice ERDAS Imagine ("Geometrical correction"). Metoda se bazea

terea unor elemente comune, pe imagine i pe harta digital, cum sunt confluene de vi, intersecii de drumuri, intersecia unor fire de ap cu drumurile etc. Culegerea punctelor s-a realizat pe imaginea pancromatic (band

ric cea mai bun i permite detalierea cea mai fin.

Imaginea a fost reeantionat prin metoda "cel mai apropiat vecin".

Estimarea acurateei rezultatului s-a efectuat prin culegerea unor noi puncte de verificare.

Pentru realizarea unei imagini hibride, avnd rezoluia geometric aatice dar coninnd i informaii spectrale, s-a utilizat metoda principalilor

componeni a funciei Resolution merge existent n ERDAS Imagine.

n final a fost realizat, complet automatizat, ortofotoplanul digital, prin adugarea unor elemente vectoriale, toponime, elemente exterioare cadrului etc. i a fost imprimat pe hrtie.

TODE FOLOSITE N CERCETRILE PRIVIND UTILIZAREA GIS N SIBILIZAREA PDURILOR n clogic i analiza rezultatelor. Au fost experimentate metode de analiz spaia

pentru punerea n eviden a distantei de colectare n zona test i a caracteristicilor reliefului.

Pentru realizarea unor hri tematice (harta arboretelor i harta exploatabilitii n funcie de vrst a arboretelor) s-au utilizat experimental procesarea atributelor aflate n baza de da

1. Realizarea modelului digital al terenului odelului digital al terenului sM

urile topografice scara 1:5.000. au fost preluate n sistemul ERDAS Imspecializat n prelucrarea raster. Interpolarea s-a realizat prin metoda reelei neregulatetriunghiuri (TIN) i s-a construit, automat, un fiier raster, cu celule (pixeli) de 30 care valoar

2. Exploatarea modelului digital al terenului

Pentru exploatarea modelului digital al terenului s-a folosit metoda analizei spaiale e necesare existente n soft-ul ERDAS nd trepte de altitudine, pante i expozi

rlung ct i asupra fondului forestier cuprins n acest U.P. Aceste analize s-au efectuat prin metodele analizei spaiale n format vectorial.

u e anterior, fiind folosite n alte operaiuni prezentate n aceast lucrare:

georefe OT

u

. Realizarea modelelor tridimensionale orul funciei specifice din ERDAS Imagine prin

"atern

n format raster. Au fost utilizate instrumentel Imagine. Astfel s-au creat fiiere raster coninii.

Acestea au fost transformate apoi n format vectorial i preluate n Arc/Info i ArcView unde s-a procedat la realizarea hrilor i apoi la efectuarea analizelor pentru fiecare din cele trei tipuri de produse, pentru zona test Scele.

Analizele s-au efectuat att asupra ntregii suprafee a U.P. VI T

3.Realizarea hrii satelitare Pentru realizarea hrii satelitare s-a folosit un lan de metode dintre care unele a

fost descrisrenierea imaginilor Landsat 5 TM multispectral (30 m rezoluie spaial) i SP

pancromatic (10 m rezoluie spaial), fuzionarea celor dou imagini, suprapunerea cu straturile vectoriale, finalizarea prin adugarea elementelor adiacente.

Primele dou operaiuni au fost realizate cu ERDAS Imagine iar ultimele dou cArcView.

4Operaiunea s-a efectuat cu ajuterea" imaginilor satelitare peste modelul tridimensional creat de soft pe baza

parametrilor stabilii de utilizator: poziia "observatorului", direcia privirii, poziia "Soarelui" , exagerarea pe vertical etc.