Dr. Ruxandra Vidlescu

Nutritia corespunzatoare este indispensabila cresterii si dezvoltarii

Patologie a subnutritiei si supraalimentatiei

Aportul alimentar dezechilibrat si persistent al anumitor nutrienti conduce la aparitia unor carente specifice

Aportul alimentar la copii

INTRETINEREA : nevoi/ratie de intretinere pentru mentinerea masei corporale si a activitatii fizice

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA : nevoi /ratie de crestere

Nevoile nutritive la copil sunt dependente de:

Varsta Sex Greutate corporala Stare de sanatate/boala

Nevoile calorice (raportate pe kg/zi) sunt foarte crescute la sugar; scad pe masura ce copilul creste; cresc din nou la pubertate

Particularitati la sugar◦ Nevoi crescute de apa – susceptibile la variatii

rapide◦ Nevoi crescute de proteine cu marja ingusta intre

aportul minim si cel excesiv; nevoi crescute de aminoacizi esentiali pentru crestere si dezvoltare normale

◦ Nutrienti semiesentiali (a caror sinteza devine posibila la varsta mai mare)

Nevoi de apa Nevoi energetice Nutrientii calorici/macronutrientii

◦ Proteine, ◦ Lipide, ◦ Glucide

Nutrientii noncalorici / micronutrientii◦ Vitamine◦ Minerale◦ Oligoelemente

Cel mai important constituent al corpului 80% G in viata intrauterina; la 1an 60-65%G

prematur

Nounascu

t1 an 3 ani 9 ani adult

G 1,5 3 10 15 30 70

ApaTotala

80 78 65 65 65 60

LEC 50 45 25 25 25 20

LIC 30 33 40 40 40 40

Necesar intretinere apa, electroliti◦ Pierderi insensibile (piele, tract respirator)◦ Pierderi sensibile (rinichi, tract gastrointestinal)

Nevoile de apa importante la sugar:◦ Pondere mare a apei corporale◦ Implicarea apei in castigul ponderal 5ml/kg/zi ◦ Imaturitatea capacitatii de concentrare a

rinichiului◦ Suprafata corporala (raportata la greutate) mai

mare decat adultul (pierderi mai mari)

ELEMENT Greutate Cantitate/24h

APA 3-10kg 100ml/kg

11-20kg 1000ml+ 50ml/kg pentru fiecare kg peste 10kg

>20kg 1500ml +20ml/kg pentru fiecare kg peste 20 kg

ELECTROLITI

Na 3-4 mEq/kg/24h

K 2-3 mEq/kg/24h

Cl 3-4 mEq/kg/24h

Ca 50-200mg/kg/24h

Mg 0,35-0,45mg/kg/24h

Fosfat 3-10mg/kg/24h

Glucoza 200-400mg/kg/24h(4-6mg/kg/min)

Aport alimentar PROTEINE, LIPIDE, GLUCIDE

Necesare pentru ◦ Metabolismul bazal (nevoi ridicate la sugar/copil –

70kcal/kg/zi nounascut, respectiv 55 la copil, 25-30 la adult)

◦ Actiunea dinamica specifica a alimentelor (energia necesara ingestiei/asimilarii alimentelor)

◦ Crestere : 5kcal/g crestere ponderala (la sugar crestere de 30g/zi; >2ani 6g/zi)

◦ Activitati fizice (15-20kcal/kg/zi pana la 50-80)◦ Pierderi fecale <10% ingestie, in general lipide

GREUTATE

Kcal/kg/zi Kcal/zi

0-5luni 6 117 (95-145)

5-12luni 9 105 (80-135)

1-3ani 13 100 1300 (900 - 1800)

4-6 ani 20 85-90 1700 (1300 - 2300)

7-10 ani 28 80-85 2400 (1650 – 3300)

11-14 ani M 45 60-64 2700 (2000 – 3200)

11-14 ani F 46 48-55 2200 (1500 – 3000)

15-18 ani M 66 43-49 2800 (2100 – 3900)

15-18 ani F 55 38-40 2100 (1200-3000)

Aport echilibrat intre macronutrienti ◦ Proteine 10-15%, lipide 30-45%, glucide 40-55%

Necesita pentru utilizare corecta un aport suficient vitamine, oligominerale

Valoare energetica◦ Proteine 4kcal/g◦ Lipide 5,3-9kcal/g◦ Glucide 4kcal/g

Sursa majora de energie; forma de rezerva energetica (grasime)

Vehicul pentru absorbtia si transportul vitaminelor liposolubile

Intra in constituirea invelisului cutanat, fanerelor, tes.nervos

Constituent de baza al surfactantului, membranelor celulare

AG esentiali : dezvoltarea creierului, retinei, precursori ai PG

Dau gust alimentelor si asigura senzatia de satietate

TRIGLICERIDE: triesteri din gliceroli cu 3 AG; provin din uleiuri vegetale si grasimi animale◦ AG cu lant scurt (<8 atomi de carbon) ◦ AG cu lant mediu (8-12 atomi de carbon)◦ AG cu lant lung (12-20 atomi de carbon)◦ AG cu lant foarte lung (>20 atomi de carbon)!! TGS si TGM hidrosolubile; pot fi absorbite

fara lipoliza prealabila si fara incorporare in micelii

FOSFOLIPIDE: din membrane celulare STEROLI, SFINGOMIELINE

TGL: AG nesaturati cu efecte metabolice importante◦ AG identificati dupa lungimea lantului C si pozitia

dublei legaturi

◦ Ac linoleic (octodecadienoic) C18:2 ω 6◦ Ac. linolenic (octodecatrienoic) C18:3 ω 3

LC - PUFA◦ Ac. Arahidonic (eicosatetraenoic) C20 :4 ω 4◦ Ac. Eicosapentaenoic C20:5 ω 3◦ Ac. Docosahexaenoic C22:6 ω 3

!! AG esentiali : acid linoleic si acid linolenic

Roluri AG cu lant lung◦ In crestere◦ Formarea pielii, fanerelor◦ AG lant lung ω3: esentiali in dezvoltarea optima

a sistemului nervos / vizual

!!! Carenta ac linoleic: lez. cutanate, alopecie, trombocitopenie, disfunctie plachetara, infectii repetate, oprirea cresterii

PG, LT, TX proveniti din AG nesaturati 20C au efecte asupra sistemului imun, metabolismului colesterolului si proceselor inflamatorii

50% valoarea energetica a laptelui matern

La copilul mai mare 35% aportul alimentar total

3,5 – 6g/kg/zi la sugar; 2-5 g/kg/zi la copil

AG esentiali:◦ 4-12% totalul caloric◦ 500-700mg/kg/zi acid linoleic◦ 150mg/kg/zi acid linolenic

Furnizeaza energie

Intra in structura peretilor celulari si a membranelor celulare (celuloza, GP)

Intermediari metabolici (G6P; F1,6DP)

Constituie portiuni mari ale nucleotidelor

Rol in lubricatie (GP – componente ale mucusului), intercomunicatiile celulare (atasare celulara, situsuri de recunoastere), imunitate (GP componente ale Ig, complementului, IFN)

Monozaharide (6 C) – glucoza, fructoza, galactoza

Dizaharide (12C) – zaharoza (glu/F), lactoza (glu/gal), maltoza (glu/glu)

Oligozaharide (polimeri cu GM mica, din 3-10 unitati monozaharidice)

Polizaharide (polimeri cu GM mare) – amidon, glicogen, celuloza

40-45 % ratia calorica la sugar;

55% la copil

10-14g/kg/zi

!! Cantitati/proportii mai mari in alimentatie pot interfera cu evacuarea gastrica si pot depasi capacitatea absorbativa a tubului digestiv

Proteinele au structura variata◦ sunt polimeri lineari, neramificati, constituiti

din 20 de α – aminoacizi care sunt codificati in ADN-ul genomului

!! toate organismele vii folosesc aceiasi 20 aminoacizi si (cu putine exceptii) acelasi cod genetic

◦ reprezinta : structura de rezistenta a celulelor principalul component in majoritatea fluidelor si

secretiilor organismului

◦ constituie structura predominanta a organismului uman (~ 20 % din greutatea corporala)

◦ nutrienti esentiali in formarea protoplasmei celulare, indeosebi in tesutul muscular, nervos si visceral / glandular

◦ hemostaza: in faza plasmatica a acesteia intervin proteinele (factorii) coagularii

◦ structura pielii si oaselor: colagenul: cea mai abundenta proteina din corp,

confera rezistenta elastica

◦ cataliza enzimatica: majoritatea enzimelor sunt proteine

◦ transportul si stocarea moleculelor mici si a ionilor

◦ imunitate: anticorpii sunt proteine si mediaza un raspuns protector fata de patogeni

◦ reglarea hormonala si nervoasa: unii hormoni si neurotransmitatori sunt proteine

(hormonul de crestere, insulina, sa) receptorii celulari pentru acestia sunt tot

proteine

◦ controlul expresiei genetice: activatorii, represorii si alti reglatori ai expresiei

genice sunt tot proteine

◦ sunt unitatile fundamentale ale proteinelor◦ compusi din:

o grupare amino (- NH2) un grup carboxil (-COOH) un atom de H un lant colateral distinctiv toate legate de un atom de C (C- carbonul α)

◦ sunt 20 de aminoacizi fundamentali care alcatuiesc proteinele: 19 sunt α – aminoacizi 1 este un iminoacid (-NH-)

◦ in natura, AA exista ca stereoizomeri numai L-AA sunt biologic activi si pot fi incorporati in

proteine

◦ Esentiali: al caror schelet de carbon nu poate fi sintetizat de catre organismul adult si trebuie furnizati / provin numai din surse exogene = alimentare

◦ Semiesentiali / conditionat – esentiali: nu pot fi sintetizati sau sunt sintetizati numai intr-o

cantitate limitata imaturitatea activitatilor enzimatice necesare sintezei

lor: la nastere si la varsta mica / sugar (prematur, nn la termen)

pot fi sintetizati in mod obisnuit, dar o sursa exogena este necesara in anumite circumstante (boli)

◦ Non – esentiali / dispensabili provenienta alimetara pot fi sintetizati de catre mamifere (precursori, alti aa,

de novo)

AA esentiali (indispensabili): 9◦ fenilalanina, histidina, izoleucina, leucina,

lizina, metionina, treonina, triptofanul, valina

AA non – esentiali (dispensabili): 11◦ alanina, arginina, acidul aspartic, asparagina,

cisteina, glicina, acidul glutamic, glutamina, prolina, serina, tirozina

Pentru o crestere normala:◦ satisfacerea nevoilor de AA esentiali◦ N alimentar aditional necesar, sub forma de AA

non-esentiali

Aminoacizii “semi-esentiali”

◦ arginina, cisteina (din metionina), tirozina, taurina, glicina, carnitina

◦ esentiali pentru sugarul mic (prematur, la termen)

◦ nu mai sunt esentiali dupa ce cresterea s-a realizat si sinteza lor in cantitati suficiente a devenit posibila

◦ adaugati in formule de lapte (prematuri, nn la termen)

TAURINA◦ este un β – aminoacid unic◦ derivat din cisteina, nu este incorporat in peptide◦ are mai multe roluri metabolice:

conjugarea acizilor biliari (tauroconjugati, predominant la nn)

maturarea SNC / retina procese metabolice – inima Antioxidant

◦ in cantitati mari in laptele uman◦ adaugata in formulele infantile pentru sugarii la

termen si prematuri (in cantititati comparabile cu cele din laptele de mama)

Aminoacizii ce pot fi esentiali pentru indivizi cu anumite situatii / boli (“conditionat - esentiali”): erori innascute de metabolism, boli dobandite, alimentatie parenterala◦ arginina: esentiala pentru pacientii cu defecte ale

ciclului ureei◦ cisteina: esentiala la pacientii cu boli hepatice,

homocistinurie◦ tirozina: esentiala la persoanele cu

fenilcetonurie, necesara la cei cu boli hepatice;◦ taurina: importanta in FC, suplimentarea

amelioreaza absorbtia lipidelor (prin imbogatirea pool-ului acizilor biliari cu tauroconjugati)

◦ GLUTAMINA: combustibilul preferat pentru celulele cu

diviziune rapida (enterocite, limfocite); necesara pentru integritatea si functionarea

optima a tractului GI prezenta ei in cantitati reduse (sau absenta ei)

in lumenul intestinal: responsabila de atrofia mucoasei intestinale observata in NPT (cu solutii fara glutamina!)

in conditiile de stress (traumatism operator sau nonchirurgical, sepsis) sau la pacientii cu leziuni ale mucoasei intestinale: cantitati mari de glutamina sintetizate de muschii scheletici (striati) – din proteinele musculare

Aportul proteic alimentar◦ Intretinere (inlocuirea pierderilor din turnoverul

celular)◦ Asigurarea cresterii

Proteinele alimentare ⇒ AA esentiali si neesentiali (1/3 fluxul total zilnic al AA)

Aport proteic : 15% ratia energetica zilnica la sugar/copil mic si 10-12% copil mare

Raport corect aport caloric/aport azot = 150kcal/1gN (6,25 g prot= 1g azot)

Proteinele din alimentatie au valoare biologica diferita (animale>vegetale, LM>LV)

VARSTA GREUTATE PROTEINE g/zi

0-5 luni 6 2,2g/kg/zi

5-12luni 9 2g/kg/zi

1-3 ani 13 23

4-6 ani 20 30

7-10 ani 28 34

11-14 ani M 45 45

11-14 ani F 46 62

15-18 ani M 66 56

15-18 ani F 55 64

19-22 ani M 70 56

19-22 ani F 55 64

Sarcina/lactatie +30 /+20

Componente esentiale ale dietei care nu sunt metabolizate

Sunt necesare ◦ elementelor structurale ale celulelor si tesuturilor,

hormonilor, antioxidantilor, enzimelor (ca parti componente)

◦ Cu rol de factori reglatori VITAMINELE, ELECTROLITII, OLIGOELEMENTELE

Cofactori esentiali pentru cai metabolice

Este necesara numai suplimentarea ◦ Vitamina D

Suplimentare permanenta pana la 18 (24) luni, ulterior doar in sezoanele reci/neinsorite pana la 5-7 ani, eventual si la pubertate

◦ Vitamina K La nastere 2mg vit K, ulterior1-2mg/saptamana in

prima luna de viata la nou nascutii alimentati natural, cu aport lactat insuficient, gastroenterita, antibioterapie orala

VITAMINA NECESAR ZILNIC

VITAMINA A 1000 ui/zi ; 375 – 1000 mcgRE/zi

VITAMINA D 400UI /zi ; 7,5 -10mcg/zi

VITAMINA E 3-10mgTE/zi ; 3-10 UI/zi

VITAMINA K 5 – 65 mcg/zi

VITAMINA C 30 – 60 mg/zi

VITAMINA B1 0,3 – 1,5 mg/zi

VITAMINA B2 0,4 – 1,8 mg/zi

VITAMINA B6 0,3 – 2 mg/zi

VITAMINA PP(B3, NIACINA)

5-20mg/zi(6,6mg/100kcal)

ACID FOLIC 25-200mcg/zi

VITAMINA B12 0,3 – 2 mcg/zi

BIOTINA 35-200 mcg/zi (1,5mcg/100kcal)

ACID PANTOTENIC 2-7 mcg/zi

VITAMINE LIPOSOLUBILE SURSE

VITAMINA A Lapte fortifiat, oua, ficat

BETA – CAROTEN Legume/fructe de culoare verde/galben inchis

VITAMINA D Lapte fortifiat, peste, galbenus

VITAMINA E Ulei de seminte/cereale, nuci, fasole/soia, legume cu frunze verzi

VITAMINA K Lapte de vaca, legume cu frunze verzi, ficat, carne de porc

VITAMINE HIDROSOLUBILE surse

VITAMINA B1(TIAMINA) Lapte, carne, cereale/graunte integrale, legume

VITAMINA B2 (RIBOFLAVINA) Lapte.carne, oua, legume verzi, cereale intregi

VITAMINA B3 (NIACINA,NICOTINAMIDA, PP)

Carne, peste, legume verzi, cereale integrale

VITAMINA B6 (PIRIDOXINA) Carne, cereale integrale, soia

VITAMINA B12 (CIANCOBALAMINA)

Lapte, carne, oua

VITAMINA C (ACID ASCORBIC) Citrice, tomate, varza, cartofi

ACID FOLIC / FOLAT Legume cu frunze verzi, cereale, portocale, ficat

BIOTINA Ficat,galbenus de ou, alune

ACID PANTOTENIC Majoritatea alimentelor

CALCIU : ◦ coef de absorbtie digestiva 50%; stocul la nastere

30g;

- necesita crestere 150-200mg/zi◦ <6 luni:400mg/zi ; 6-12 luni: 600mg/zi◦ > 1 an: 800mg/zi ; adolescenta 1200mg/zi!!! Aportul prin alimentatia lactata este suficient

in conditiile aportului adecvat de vitamina D

FOSFOR: ◦ legat de cresterea osoasa si a tesuturilor moi◦ Ca/P= 2,2 in os, N/P = 15◦ Raport in dieta Ca/P= 1,5◦ Aport: <6luni :100-120mg/zi, >6luni: <100mg/zi

SODIU : ◦ necesar pentru absorbtia intestinala a glucidelor; ◦ Capacitate limitata de adaptare a excretiei◦ Nevoi de crestere: 1-2mEq/kg/zi; pentru pierderi

1mEq/kg/zi◦ TOTAL :3mEq/kg/zi

FIER◦ Compensarea pierderilor bazale (cutanate, urinare),

incorporare in hemo/mioglobina◦ Fara supliment in primele 6 luni (exceptie gemeni,

prematuri)◦ Aport: <6luni 6mg/zi, <10ani 10mg/zi, adolescenti 12-

15mg/zi

MINERALE SURSE

CALCIU Lapte, branza, sardele,verdeturi

FOSFOR Carne pasare, lapte, branza, oua

MAGNEZIU Nuci, legume verzi, alimente/produse marine

FIER Ficat, carne, oua, alimente de mare/peste, cereale, fasole bob/linte/mazare, spanac, tomate, sfecla, fructe (caise, piersici, prune, stafide, capsuni),pepene verde

> 23 elemente cunoscute necesare in cantitati mici/infime pentru desfasurarea normala a proceselor metabolice

Zinc, iod, cupru, mangan, fluor, crom, seleniu, molibden, cadmiu

Suplimentarea cu fluor se face in functie de concentratia fluorului in apa potabila

OLIGOELEMENTE SURSE

ZINC Carne, ficat, alimente demare

IOD Sare iodata, alimente de mare

CUPRU Carne, legume, ciocolata, alimente de mare

MANGAN Cereale (integrale), nuci

FLUOR Apa potabila, ceai

CROM Branza, carne, cereale (integrale), drojdie

SELENIU Carne,cereale/graunte (integrale), alimente marine

MOLIBDEN Carne, cereale, legume