Amplasamentul principalelor monumente de arhitectur pe teritoriul ConstantinopoluluiConstantin cel Mare a trasat n centrul noii sale capitale Forul lui Augustus, numit i Augusteum(Augoustaion- n exprimare greac). Era vorba de o pia vast cu laturile de 140 de matri lrgime i 170 de metri lungime, plasat ntre biserica Sfnta Sofia i Moscheea Albastr de astzi, mai aproape de biseric. Era pavat cu marmur i decorat cu alte structuri de ornament sau cu caracter civil. Augusteum constituia centrul oficial al oraului. In centrul pieei era plasat Mila de Aur, punctul de la care se msurau toate distanele spre periferiile imperiului. Se prezenta sub forma unui Arc de Triumf, care purta statuile lui Constantin cel Mare i a mamei sale Helena, precum i doi ngeri.

In Augusteum exista o coloan de porfir cu statuia mpratului Constantin cel Mare, alta dect cea urma a se nla n Forul lui Constantin, numit Coloana ars sau dup denumirea turc Coloana ncercuit(emberlita, nume ce vine de la cuvintele ember - cerc i ta - piatr). In apropiere de Mila de Aur, mpratul Phocas a ridicat mai trziu un oratoriu dedicat Sfntului Ioan Evanghelistul. Tot n pia, o statuie ecvestr a lui Justinian I-ul cel Mare, ridicat dup mai mult de dou secole, era orientat spre rsrit de unde venea pericolul reprezentat de regatul persan al Pari-lor. Statuia a nfruntat un mileniu, pn n sec. al 16-lea, cnd au topit-o turcii pentru a turna tunuri din bronzul ei.

Cu faada spre Augusteum era orientat i cldirea Senat-ului, ridicat, pentru prima dat, de Constantin cel Mare, pe latura de rsrit i cu spatele spre Marea Marmara. Aceasta a fost incendiat de dou ori, sub domnia mpratului Arcadius i apoi sub Justinian I-ul cel Mare. Cel din urm a recldit-o cu mreie dei instituia Senatului nu mai avea dect un rol decorativ n viaa politic. Tot spre latura de rsrit, adic spre Marea Marmara, piaa Augusteum era ornamentat de un portic de marmur alb cu ase coloane. Pe latura de apus a pieei , dinspre ora, se afla Capela Sfntului Constantin, loc n care mpratul primea supunerea inamicilor prizonieri, aezndu-le piciorul pe cap, dup un obicei oriental. Latura nordic a forului era nchis de domeniul bisericii Sfnta Sofia.