Monumente de Arhitectură Pe Teritoriul Constantinopolului

1
Amplasamentul principalelor monumente de arhitectură pe teritoriul Constantinopolului Constantin cel Mare a trasat în centrul noii sale capitale Forul lui Augustus, numit şi Augusteum(Augoustaion- în exprimare greacă). Era vorba de o piaţă vastă cu laturile de 140 de matri lărgime şi 170 de metri lungime, plasată între biserica Sfânta Sofia şi Moscheea Albastră de astăzi, mai aproape de biserică. Era pavată cu marmură şi decorată cu alte structuri de ornament sau cu caracter civil. Augusteum constituia centrul oficial al oraşului. In centrul pieţei era plasată Mila de Aur , punctul de la care se măsurau toate distanţele spre periferiile imperiului. Se prezenta sub forma unui Arc de Triumf , care purta statuile lui Constantin cel Mare şi a mamei sale Helena , precum şi doi îngeri. In Augusteum exista o coloană de porfir cu statuia împăratului Constantin cel Mare , alta decât cea urma a se înălţa în Forul lui Constantin, numită Coloana arsă sau după denumirea turcă Coloana încercuită(Çemberlitaş, nume ce vine de la cuvintele çember - cerc şi taş - piatră). In apropiere de Mila de Aur , împăratul Phocas a ridicat mai târziu un oratoriu dedicat Sfântului Ioan Evanghelistul. Tot în piaţă, o statuie ecvestră a lui Justinian I-ul cel Mare, ridicată după mai mult de două secole, era orientată spre răsărit de unde venea pericolul reprezentat de regatul persan al Parţi -lor. Statuia a înfruntat un mileniu, până în sec. al 16-lea, când au topit-o turcii pentru a turna tunuri din bronzul ei. Cu faţada spre Augusteum era orientată şi clădirea Senat -ului, ridicată, pentru prima dată, de Constantin cel Mare , pe latura de răsărit şi cu spatele spre Marea Marmara. Aceasta a fost incendiată de două ori, sub domnia împăratului Arcadius şi apoi sub Justinian I-ul cel Mare. Cel din urmă a reclădit-o cu măreţie deşi instituţia Senatului nu mai avea decât un rol decorativ în viaţa politică. Tot spre latura de răsărit, adică spre Marea Marmara , piaţa Augusteum era ornamentată de un portic de marmură albă cu şase coloane. Pe latura de apus a pieţei , dinspre oraş, se afla Capela Sfântului Constantin, loc în care împăratul primea supunerea inamicilor prizonieri, aşezându-le piciorul pe cap, după un obicei oriental. Latura nordică a forului era închisă de domeniul bisericii Sfânta Sofia .

description

Monumente de Arhitectură pe teritoriul Constantinopolului

Transcript of Monumente de Arhitectură Pe Teritoriul Constantinopolului

Amplasamentul principalelor monumente de arhitectur pe teritoriul ConstantinopoluluiConstantin cel Mare a trasat n centrul noii sale capitale Forul lui Augustus, numit i Augusteum(Augoustaion- n exprimare greac). Era vorba de o pia vast cu laturile de 140 de matri lrgime i 170 de metri lungime, plasat ntre biserica Sfnta Sofia i Moscheea Albastr de astzi, mai aproape de biseric. Era pavat cu marmur i decorat cu alte structuri de ornament sau cu caracter civil. Augusteum constituia centrul oficial al oraului. In centrul pieei era plasat Mila de Aur, punctul de la care se msurau toate distanele spre periferiile imperiului. Se prezenta sub forma unui Arc de Triumf, care purta statuile lui Constantin cel Mare i a mamei sale Helena, precum i doi ngeri.

In Augusteum exista o coloan de porfir cu statuia mpratului Constantin cel Mare, alta dect cea urma a se nla n Forul lui Constantin, numit Coloana ars sau dup denumirea turc Coloana ncercuit(emberlita, nume ce vine de la cuvintele ember - cerc i ta - piatr). In apropiere de Mila de Aur, mpratul Phocas a ridicat mai trziu un oratoriu dedicat Sfntului Ioan Evanghelistul. Tot n pia, o statuie ecvestr a lui Justinian I-ul cel Mare, ridicat dup mai mult de dou secole, era orientat spre rsrit de unde venea pericolul reprezentat de regatul persan al Pari-lor. Statuia a nfruntat un mileniu, pn n sec. al 16-lea, cnd au topit-o turcii pentru a turna tunuri din bronzul ei.

Cu faada spre Augusteum era orientat i cldirea Senat-ului, ridicat, pentru prima dat, de Constantin cel Mare, pe latura de rsrit i cu spatele spre Marea Marmara. Aceasta a fost incendiat de dou ori, sub domnia mpratului Arcadius i apoi sub Justinian I-ul cel Mare. Cel din urm a recldit-o cu mreie dei instituia Senatului nu mai avea dect un rol decorativ n viaa politic. Tot spre latura de rsrit, adic spre Marea Marmara, piaa Augusteum era ornamentat de un portic de marmur alb cu ase coloane. Pe latura de apus a pieei , dinspre ora, se afla Capela Sfntului Constantin, loc n care mpratul primea supunerea inamicilor prizonieri, aezndu-le piciorul pe cap, dup un obicei oriental. Latura nordic a forului era nchis de domeniul bisericii Sfnta Sofia.