Lacul codrilor albastruNuferi galbeni l ncarc;Tresrind n cercuri albeEl cutremur o barc.

i eu trec de-a lung de maluri,Parc-ascult i parc-ateptEa din trestii s rsari s-mi cad lin pe piept;

S srim n luntrea mic,ngnai de glas de ape,i s scap din mn crma,i lopeile s-mi scape;

S plutim cuprini de farmecSub lumina blndei lune -Vntu-n trestii lin foneasc,Unduioasa ap sune!

Dar nu vine... Singuraticn zadar suspin i sufrLng lacul cel albastruncrcat cu flor de nufr.