Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui

7/26/2019 Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui

1/38

LLACULACULDEDEACUMULAREACUMULAREIIZVORUZVORUMMUNTELUIUNTELUI- B- BICAZICAZ

Lacul de baraj Izvoru Muntelui Bicaz, format in anul1960, este situat in bazinul mijlociu al raului Bistrita

(Caratii !rientali", #ind traversat de aralela $%&

latitudine nordica si de meridianul de '6& lonitudine

estica)

Lacul de acumulare "Izvoru Muntelui", cunoscut *i

sub numele de +lacul Bicaz+, este cel mai mare lac

articial (antroic" amenajat e rurile interioare din

-omnia) .ituat e cursul suerior al rului Bistrita, lacul

s/a format ca urmare a construirii barajului idroeneretic

cu acela*i nume) in el se alimenteaza centrala

idroelectrica Bicaz/.tejaru, eciata cu *ase

eneratoare)

La nivelul ma2im de umlere, acesta are o lunime

de circa 31 4m), e o directie enerala nord/vest sud/

est, cu numeroase arii de e2tindere laterala, mai

1


2/38

accentuata #ind cea de e raul Bistricioara (e circa 3

4m)")

Bazinul lacului Izvoru Muntelui Bicaz este format

din urmatoarele zone majore5 zona cristalino/mezozoica,

zona isului caratic si transcaratic si zona vulcanitelor

neoen/cuaternare)

7e curinsul bazinului idrora#c al lacului ($038

4m'" se realizeaza o inaltime medie a reliefului de circa

1100 m) iferenta ma2ima de altitudine este de

aro2imativ 100 m (intre :irful Inau, ''0 m, si cota

fundului lacului la baraj de $'8 m") ;ceasta determina o

etajare climatica ce are reercursiuni imortante in

reimul idroloic al lacului)

in unct de vedere a tem!eraturii aerului, zona

lacului se inscrie in treata climatica montana moderat

de calda (temeratura medie anuala de % < %,8&C" cu

ierni blande (temeratura medie a lunii ianuarie $ ste cunoscut fatul ca aaritia lacurilor arti#ciale

duce la modi#carea ecilibrului creat in reimul a!elor

u#terane) In cazul lacului de acumulare Izvoru Muntelui

Bicaz, aele subterane din zona limitrofa sunt de mica

imortanta) .unt cantonate in cea mai mare arte in

deozitele deluviale ale versantilor vaiicu care vine in

contact lacul si se caracterizeaza rin anza discontinui

de aa locale, alimentate in cea mai arte a anului din

loi si zaezi, care in erioada calda isi micsoreaza

considerabil debitul, entru ca in timul secetelor aortul

lor sa #e nul) e cele mai multe ori aar in #ecare zi subforma unor mici izvoare sau zone mlastinoase)

-eimul tran!arentei a!ei lacului este

conditionat in rincial de dezvoltarea lonitudinala a lui,

deci de adancimile crescande din amonte sre aval si de

modul articular de alimentare cu aa)

:alorile cele mai mari ale transarentei aei, care

ot ajune ana la 6 m in sectiunile Baraj si -uinesti si 3

m in sectiunea Coada lacului, se intalnesc in lunile

.etembrie si !ctombrie ca urmare a reciitatiilor

scazute din aceasta erioada) ?rmeaza aoi o reducere a

transarentei in urma loilor de la sfarsitul lunii

3


4/38

!ctombrie inceutul lui @oiembrie) 7e baza valorii medii

a transarentei aei din cursul anului, care este curinsa

intre ' si 10 m, se oate arecia ca lacul Izvoru Muntelui

Bicaz aartiene cateoriei lacurilor eutrofe oliotrofe

(de trnanzit" cu transarenta moderata)

Luminozitatea a!ei rerezinta un alt factor #zic

imortant al aei lacurilor, care ajuta la e2licarea unor

rocese biotice) Intensitatea luminii scade odata cu

cresterea adancimii, datorita disersiei si absobtiei

razelor solare de catre materialele in susensie) 7e baza

masuratorilor de enetratie a luminii in aa lacului Izvoru

Muntelui Bicaz s/au constatat e2istenta unor mari

diferentieri in ceea ce riveste intensitatea luminoasaintre straturile suer#ciale si rofunde, fat care

determina conditii #zice net diferite entru dezvoltarea

vietii, intre orizonturi aroiate ca adincimeA rezenta in

lac a unei zone afotice (lisite comlet de lumina", usa

in evidenta la adincimi ce deasesc 38/$0 mA variatia

lonitudinala a iluminarii rezinta un aralelism cu cea a

transarantei, rosimea stratului luminos crescand din

amonte sre aval)

Re$imul termic i %e in$&et al aei din lacuri

este rezultatul unui comle2 de factori care actioneaza

simultan asura maselor de aa acumulate in cuvetele

4


5/38

lacustre) In cazul lacului Izvoru Muntelui Bicaz, rolul

otarator asura reimului termic si de inet il au

factorii care se refera in rincial la modul de alimentare

si dinamica masei de aa, recum si la ozitia sa

eora#ca)

7e baza masuratorilor de temeratura efectuate

asura stratului suer#cial de aa, se observa

aralelismul accentuat dintre evolutia temeraturii

aerului si aceea a aei, atat in ceea ce riveste mersul

diurn, cat si cel sezonal, cu acel decalaj, uneori evident,

care e2ista intre incalzirea si racirea aei in raort cu cea

a atmosferei, decalaj imus de diferenta dintre caldura

seci#ca a celor doua medii aa si aer)

e remarcat sunt ritmul si amlitudinea acestorvariatii, ca si reartitia lor e surafata lacului)

emeratura ma2ima a stratului suer#cial a deasit

'$=C ('$,3=C in sectiunea Baraj si '$,1=C in sectiunea

-uinesti la data de 16 Iunie 19%'") In anotimul rece

temeratura stratului suer#cial de aa este scazuta, sub

1/'=C, datorita atat odului de eata, care imiedica

scimbul de caldura cu mediul inconjurator, cat si

valorilor neative ale temeraturii aerului)

:ariatii ale temereturii stratului suer#cial de aa

sunt rovocate uneori de vinturilor din zona, a caror

frecventa crescuta (este 8" faciliteaza omoenizarea

5


6/38

temeraturii stratului suer#cial de aa cu cele din

rofunzime)

Limitele de variatie ale 'actorilor zico ( c&imici,

care caracterizeaza un ecosistem acvatic, ot # la un

moment dat determinate entru structura si dinamica

biocenozelor) ;ctiunea acestor factori oate # sinulara

sau corelata, modi#candu/si, rin aceasta, valoarea

selectiva asura oranismelor) >ste evidenta corelatia

care se realizeaza intre miscarea sau stanarea aei si

cantitatea de o2ien solvita, sau strati#carea termica,

functie de adancime)

In urmarirea succesiunea ecoloice raul Bistrita

lacul Izvoru Muntelui Bicaz, indicatorii #zico/cimici aufost considerati ca un criteriu de baza in analiza

scimbarilor abitatului si aoi ale bicenozelor)

Cercetarile idrocimice au luat in consideratie si

rincialele asecte ale noului abitat5 caracteristici

morfometrice (adancime, lunime, latime", dinamica

masei de aa, oscilatiile de nivel, inuenta conditiilor

atmosferice, recum si dezvoltarea biocenozelor lacustre)

Oxigenul dizolvat5 o2ienarea ma2ima, de circa

11 mDl, coresunde lunii martie in orizonturile de 0/30

m, in tim ce in orizonturile rofunde (este $0 m",

ma2ima de o2ienare se realizeaza cu doua luni mai

6


7/38

tarziu in luna mai) ua aceasta faza, are loc o scadere

lenta si continua a o2ienarii in toata masa aei,

minimele inreistrandu/se in erioada lunilor .etembrie

!ctombrie) :alorile minime ale mediilor oscileaza in jur

de 6/% mDl, in orizonturile rofunde, si %/ mDl sre

surafata)

pH-ul5 dinamica anuala a E/ului comorta

uctuatii caracteristice, atat in functie de sezon, cat si in

functie de adancime) ;stfel se remarca amla variatie a

mediilor E/ului in orizonturile curinse intre 0 si 10 m,

intreaa intindere a lacului, unde asim valori curinse

mai frecvent intre %,$ si ,3) ;ceasta amlitudine scade

catre orizonturile rofunde, unde oscilatiile sunt intre %,'

si %,$) ua cum se constata aceste valori indica oreactie slab alcalina a aei lacului)

Azotatii5 variatia sezonala a concentratiilor medii

ale nitratilor evidentiaza e2istenta a doua faze

caracteristice) In erioada rece a anului concentratia

nitratilor este mai ridicata, scazand au aro2imativ 1 m

@!3Dl in erioada calda, in secial in stratul trofoen) In

intervalul 1969/19%8 valorile ma2ime ale azotatilor au

oscilat in jurul a '/3 mDl, iar cele minime in jur de 0,8

',0 mDl) ;mlitudinea variatiei mediei lunare scade usor

cu adancimea si ramane relativ constanta e orizontala)

7


8/38

Fosforul total5 in erioada 19%$/19%8 variatia

fosforului total a fost de 0,019 0,09% m 7Dl) :alorile

medii anuale indica o scadere a concentratiei de fosfor de

la 0,0$0 mDl in 19%$ la 0,018 mDl in 19%8) @u se

remarca deosebiri in distributia e verticala si orizontala a

acestui indice)

7rivita in ansamblu, analiza reimului #zico/cimic

al lacului, evidentiaza urmatoarele caracteristici

rinciale5

- e2istenta unui reim termic stabilizat intre

anumite limite sezonale, care enereaza

strati#carea dimictica, cu un eilimnion

euriterm, un metalimnion cu termoclina si

iolimnion stenoterm de aa receA- variatiile sezonale ale lafonului termic

imrima modi#cari coresunzatoare

majoritatii arametrilor idrocimici analizati,

asa incat, annual, au loc cresteri si scaderi

ale valorii acestoraA

- studiul multianual al roceselor idrocimice

din lac ne ermite constatarea fatului ca,

rin caracteristicile sale de o2ienare

ridicata, rin nivelul scazut al materiilor

oranice dizolvate, ca si rin cantitatea

redusa de nutrienti si reactia aei slab

8


9/38

alcalina, lacul Izvoru Muntelui Bicaz

aartine lacurilor oliotrofe cu trecere lenta

sre mezotro#e)

)u#tanta or$anicadizolvata este de reula mai

redusa in lacurile uvio/montane si mai ridicate in cele

uviale de camie) .ubstanta oranica rezenta in

sedimentele actuale rovine atat din masele de aa de

deasura (in rincial resturi de oranisme lanctonice",

cat si din materialul aloton (resturi de veetale

suerioare, substante cimice, olen, etc)" ajuns in bazin

rin intermediul aelor auente cat si e cale eoliana)

In sedimentele actuale din lacul Izvoru Muntelui

Bicaz continuturile de substanta oranica descresc, in

eneral, din amonte in aval, adica e masura reduceriaortului de oriine alotona si s/au inreistrat variatii

intre si 30 m CC!/MnDl) Cantitati ma2ime de substante

oranice au fost use in evidenta vara)

Azotul organicdin sedimentele actuale ale alacului

este rezent in cantitati variabile, care nu se coreleaza

intotdeauna cu valorile continutului de substanta

oranica, datorita rocesului de intreatrudere, in

roortii variabile, a celor doua surse de materie oranica

(autotona si alotona")

:alorile raortului dintre azotul oranic si cel

amoniacal descresc din amonte sre aval, dovedind ca

9


10/38

raul de transformare a acestui element din rima in a

doua forma este mai redus in artea suerioara a lacului)

10

IntervalulStatia

Substanta

organica

Carbonul

organicAzotul organic

(cm) (g %) (g %) (mg % g)

0 - 5

BarajBaraj

3,58 2,08 259,715 - 10 3,39 1,97 399,53

10 - 15 5,71 3,31 403,10

15 - 20 5,09 2,95 304,37

Media 4,44 2,58 341,67

0 - 5

SecuSecu

3,75 2,18 349,82

5 - 10 3,58 2,08 137,01

10 - 15 3,29 1,98 287,93

15 - 20 3,97 2,30 404,72

Media 3,65 2,12 24,870 - 5

HanguHangu

4,20 2,44 267,27

5 - 10 3,75 2,18 273,08

10 - 15 3,36 1,95 241,63

15 - 20 4,90 2,84 544,72

Media 4,!5 2,35 331,67

0 - 5

CalugareniCalugareni

4,98 2,89 338,60

5 - 10 7,93 4,60 315,15

10 - 15 3,64 2,11 298,17

15 - 20 3,58 2,08 280,08

Media 5,!3 2,2 3!8


11/38

In ecosistemele lacustre to!lanctonulare adesea

un rol imortant determinat de biomasa imensa e care o

oate realiza totalitatea celulelor alale, de marea

caacitate de inmultire a acestora si de ansamblul

interactiunilor eco#zioliice dintre celulele alale si

mediul lor de viata) In lacurile de baraj de mari

dimensiuni din zonele montane, #tolanctonul oate

rerezenta ciar sinurul roducator de substanta

oranica rimara)

Cercetarile limnoloice asura #tolanctonului dinlacul Izvoru Muntelui Bicaz au inceut din rimii ani

dua formarea sa, rin determinarea comozitiei

calitative si cantitative) in 1963 statiunea F.tejarulG a

initiat studii oranizate sistematice, asura

#tolanctonului, amli#candu/se tretat nivelul de

abordare a ecoloiei lanctonului alal)

Cunoasterea cailor de oulare a lacurilor de baraj

rezinta insemnatate teoretica, contribuind la stabilirea

leitatilor formarii si evolutiei biocenozelor, dar si un

anumit interes ractic, leat de mecanismele care

11


12/38

determina calitatea aei si roductivitatea bioloica in

aceste ecosisteme,

In cazul lacului Izvoru Muntelui Bicaz, s/au luat in

studiu urmatoarele cai osibile de oulare cu ale a

noului bioto5

- atrunderea in lac a unor ale din ecosisteme

limnice vecineA

- introducerea unor secii de catre asarile

acvaticeA

- rolul rincialilor auenti ai laculuiA

- oularea e calea aeriana (reciitatii, vant,

etc)")

7rezenta in rimul an dua inundare a '6 de secii

de ale eulanctonice atesta ca, inca de la inceut,oularea cu ale a acestui lac a fost destul de intensa)

;nalizele efectuate au aratat ca aortul de material

aloloic al rincialilor auenti contribuie la formarea

micro#tobentosului si a eri#tonului din lacA contributia

lor la alcatiHuirea #tolanconului este insa redusa) @umai

foarte rar au fost intalnite in aa raurilor ceule vii ale unor

secii otential eulanctonice) Cercetarile e2erimentale

au dovedit rezenta in aa de reciitatii din zona lacului

a unor celule vii de ale care, in conditii favorabile, se ot

dezvolta in mod coresunzator) atul a fost con#rmat de

semnalarea in unele orbe #tolanctonice din lac a

12


13/38

seciilor Chlamidomonas insignis si Haematococcus

pluvialis, care fusesera intalnite si in culturile cuaa de

reciitatii)

;stfel se oate arecia ca rincialul rol in

oularea cu ale a lacului il au microecosistemele

limnice din zona) Celelalte cai de oulare alala, desi

functionale, rezinta o ondere efectiva mult mai redusa

in rocesul de formare a aloorei lanctonice a noului

ecosistem, format dua bararea raului Bistrita)

In rimii 18 ani de colectare a robelor lanctonice

s/au determinat urmatoarele secii5

- C*ano!&*ta+

- Eu$leno!&*ta+

- ,*rro!&*ta+

- Cr*!to!&*ta+

- C&r*o!&*ta+

- Bacillario!&*ta+

- C&loro!&*ta+

- Conu$ato!&*ta.7redominanta in lancton a diatomeelor, atat ca

numar de secii, cat si ca densitate a oulatiilor la

#ecare din seciile dominante indica nivelul relativ scazut

de tro#e a lacului in rimii ani de e2istenta a acestuiaA

aaritia ulterioara a unor crizo#cee si cloro#cee a dus la

diversi#carea comozitiei #tolanctonului si la sorirea

13


14/38

onderii seciilor tiic lanctonice) ezvoltarea masiva a

oulatiei de Oscillatoria rubescens indica entru

erioada 19%1/19%$ o accelerare a rocesului de

eotro#zare a lacului)

In afara de modi#carile diurne sau sezoniere ale

comozitiei #tolanctonului, care au afectat intre

bazinul lacustru sau numai ortiuni ale sale, au mai fost

use in evidenta si modi#cari multianuale, determinate

de evolutia ecosistemului) ;stfel, in cursul evolutiei

lacului, in lanctonul veetal si/au facut tretat aaritia

secii care initial nu au fost intalnite in aa5Asterionella

formosa, Oscillatoria rubescens, etc. ?nele secii s/au

caracterizat rin absente de luna durata din lancton,

dua rima lor aaritie in lacul Izvoru Muntelui Bicaz);stfel, Volvox aureux, observata in #tolancton in anul

1960, a reaarut dua o lisa de sate ani, realizand

ciar o FinorireG a aei)

Ina ansamblu, aceste modi#cari ale comozitiei

#tolanctonului din lac ot # rivite ca rezultat al

interactiunii e fondul eneral al evolutiei limnoloice a

ecosistemului intre conditiile #zico/cimice variabile,

functionarea intermitenta a diferitelor cai de oulare si

mecanismele eriodicitatii dezvoltarii diferitelor oulatii

de ale)

14


15/38

In cadrul cercetarii limnoloice a #tolanctonului

unui sistem, o atentie deosebita trebuie acordata

variatiilor in tim si satiu ale distributiei alelor) In cazul

lacului Izvoru Muntelui Bicaz, investiatiile au vizat

urmatoarele directii rinciale5 urmarirea variatiei

sezonale ale distributieiA determinarea variatiilor diurne

e verticala si urmarirea miratiilor unor oulatiiA

distributia e adancime a #tolanctonuluiA rasandirea

acestuia in rincialele olfuri ale laculuiA microdistributia

orizontalaA sedimentarea lanctonului veetal in lac)

Variatii cantitative cu caracter ezonal.

Cercetarile efectuate in erioada 1963/19%$ au evidentiatanumite reetari cu caracter eriodic ale ma2imelor si

minimelor de dezvoltare a #tolanctonului) In orizonturile

bine luminate ale aei, dezvoltarea ma2ima s/a realizat in

eriada calda a anului, iar valorile medii minime, in cursul

lunii februarie) In orizonturile mai rofunde amlitudinea

oscilatiilor cantitative a fost relativ redusa) Iarna, valorile

medii ale densitatii #tolanctonului la surafata au fost

mai mici decat cele din straturile de adancime, fat leat

de strati#carea de iarna a aelor lacului) ?rmarind

variatia sezonala a cantitatii de ale vii in #tolancton se

constata ca aceasta este ma2ima in erioada calda a

15


16/38

anului (Iunie !ctombrie" si mai redusa in restul timului)

In orizonturile rofunde, rocentul se mentine la un nivel

mai scazut decat in orizonturile eutro#ceA ritmicitatea

sezoniera este mai slab e2rimata la adancime)

Variati ezonale ale com!ozitiei

to!lanctonului. ;cestea au fost determinate de

a#nitatea unor ale entru anumite sezoane ale anului)

;stfel, ca secii intalnite de reula iarna, tiice entru

aele reci, utem mentiona5 Cyclotella comta, Aulomonas

purdyi, Stelexemonas dichotoma.in seciile intalnite in

secial vara utem enumera5 Cyclotella meneghiniana,

Volvox aureus, Ceratium hirundinella, Elaatothrix acuta.

Variatii ale%itri#utiei to!lanctonului !e

a%ancime. .trati#carea termica a maselor de aa si

caracteristicile atrunderii luminii sunt rincialii factori

care determina dinamica distributiei e verticala a

#tolanctonului) .ensul eneral al distributiei e verticala

a #tolanctonului consta in scaderea tretata a cantitatii

totale de la surafata catre fundul bazinului) In eneral,

inanotimul cald al anului diferenta dintre surafata si

straturile rofunde este mult mai neta decat in cursul

iernii, cand amlitudinea variatiei e verticala a cantitatii

totale de #tolancton este mai redusa)

16


17/38

Variatii !e orizontala ale %itri#utiei

to!lanctonului. 7entru stabilirea caracteristicilor

distributiei #rolanctonului in ro#l lonitudinal al lacului,

s/au luat in considerare datele analizelor din cele $ statii

rinciale de relevare disuse in lunul lacului5 Coada

lacului, Eanu, .ecu -uinesti si Baraj) Cercetarile

multianuale au aratat in eneral ca numarul total de ale

scade dinsre Coada lacului sre ortiunea sa inferioaraA

in scimb, onderea alelor vii in robe soreste tretat

de la Coada lacului sre ortiunile mijlocie si inferioara

ale lacului, odata cu ameliorarea conditiilor limnoloice)

)e%imentarea !lanctonului ve$etal. ;cestroces rerezinta o insemnatate deosebita entru

desfasurarea vietii in ecosistemele acvatice, entru

mecanismul roductiei rimare si entru circulatia

materiei si a eneriei in lacuri) Investiatiile realizate in

erioada 19%1/19%8 au recizat cateva trasaturi ale

rocesului continuu de sedimentare) Cantitatea totala de

ale deuse s/a caracterizat rintr/o rata foarte variabila

curinsa intre 13,$J106 (!ctombrie 19%1" si 'J106

e2emlare ale deuse er m'Dzi (Mai 19%3") Media

enerala a erioadei entru care s/au facut determinarile

este de 90J106 aleDm'Dzi) In eneral a fost observata

17


18/38

coresondenta dintre cantitatea de #tolancton din masa

aei si rata deunerii alelor lanctonice, care a

rezentat variatii asemanatoare) :alorile cele mai mari

ale sedimentarii alelor lanctonice s/au inreistrat in

erioadele de ma2ima dezvoltare a oulatiilor

#tolanctonice, adica rimavara si vara) eterminarile au

us in evidenta rezenta in materialul deus a unor

cantitati mari de ale viiA onderea acestora a fost in

medie de ordinul a $0/80 din numarul total de ale

sedimentate) Ca atare, se oate arecia ca rin

sedimentarea #tolanctonului se roduce o anumita

intarziere a evolutiei lacurilor adanci catre eutro#zare,

datorita scoaterii temorare din circuitul rincial al

materiei si eneriei a unei arti din biomasaroducatorilor lanctonici)

Rolul to!lanctonuluiin ecosistemele lacurilor de

baraj oate # de#nit rin urmatoarele functii5

- roducerea in cursul fotosintezei si eliberarea

in mediu a unor mari cantitati de o2ienA

- consumul o2ienului solvit in aa rin

resiratie, roces care se face simtit in

secial noatea si in conditii de FinorireG a

aeiA

18


19/38

- consumul unor substante nutritive si a unor

microelemente din mediul acvatic,

acumularea de substante si concentrarea lor

in celulaA

- transformarea substantelor din materie

anoranica in materie oranica rin rocesul

de fotosinteza si retinerea in ecosistem (ca

enerie cimica" a unei arti din eneria

solaraincidenta la surafata laculuiA

- eliberarea in mediu a unor comusi oranici

rezultati din metabolismul celularA

- multe ale lanctonice rerezinata resurse

tro#ce entru diferiti consumatoriA

- rin deunerea e fundul bazinului, alelelanconice determina sustraerea temorara

a unor nutrienti din masa aei, recum si

accelerarea rocesului de colmatare)

! alta functie a #tolanctonului in ecosistem este

aceea de element primar tro!c. ;naliza unor robe de

lancton total a aratat adesea rezenta in tubul diestiv

al unor crustacei lanctonici sau al unor rotifere a unor

e2emlare de ale inerate de consumatorii amintiti)

;ceste observatii robeaza e2istenta unor relatii tro#ce

directe intre intre #tolanctonul si zoolanctonul din lac,

19


20/38

formele alale cu dezvoltare in masa ne#ind insa inerate

de catre zoolacton)

?n fenomen bioloic deosebit de renant, cu

infulente multile asura calitatii aei si asura

sistemului ecoloic in ansamblul sau este Finorirea

aeiG) ;ceasta rerezinta, e de o arte, rezultatul

eutro#zarii bazinului, iar e de alta arte, cresterea

temorara (adesea de mari roortii" a rolului alelor

lanconice in intreul ecosistem) In lacul Izvoru Muntelui

Bicaz, o rima inorire a fost observata in anul 196%

cand in ortiunea suerioara a acestuia s/a inreistrat o

dezvoltare masiva a unei oulatii de Chlamydomonas

insignis. ; fost o FinorireG destul de ronuntata,

densitatea atinand la 13 !ctombrie valoarea de 38)000cel)Dml, dar de foarte mica e2tindere satiala si de scurta

durata)

In cadrul cercetarilor limnoloice cu caracter

comle2 intrerinse asura lacului de acumulare Izvoru

Muntelui Bicaz inca de la aaritia sa (1960", tu%iul

zoo!lanctonului ca veria tro#ca esentiala constituie

una dintre reocuarile cu ondere insemnata)

Inceand din anul 1969, cercetarile asura

zoolanctonului devin mai oranizate si mai

sistematizate, abordandu/se asecte variate, leate in

20


21/38

secial de ecoloia acestor oranisme) ./au urmarit

sensul in care evolueaza dezvoltarea de ansamblu a

zoolanctonului din lac, variatiile sale cantitative si

calitative e verticala si e orizontala in raort cu

succesiunea seonala si unii factori #zici si idrocimici)

Bararea cursului mijlociu al raului Bistrita si aaritia

marelui lac de acumulare au insemnat in rimul rand

inlocuirea unui bioto de ti lotic cu cel lentic actual) In

cursul evolutiei sale, structura noului ecosistem a castiat

tretat in comle2itate, devenind mai boata in

elemente, biosisteme, curente de enerie, lanturi tro#ce)

ormarea si dezvoltarea biotoului stanicol a creat

conditii entru constituirea unor asociatii zoolanctonicealcatuite din secii autotont cu multile valente

ecoloice, carora li s/au adauat in decursul evolutiei

elemante din afara)

-ezultatele cercetarilor desfasurate inca de la

formarea lacului Izvoru Muntelui Bicaz demonstreaza ca,

in tim, in comozitia calitativa a zoolanctonului s/au

etrecut imortante modi#cari) ;stfel, inca din rimii trei

ani de la inundare, in cadrul noilor conditii ecoloice

create, diversitatea seci#ca a inreistrat o crestere

insemnata5 de la $1 de ta2oni in anul 1961, s/a ajuns la

21


22/38

63 de sacii si unitati subseci#ce in anul 1963) ?lterior,

rocesul de diversi#care a continuat sa evolueze

roresiv, inventariindu/se in 1966 un numar de %' de

unitati sistematice)

.uccesiunea ecoloica s/a manifestat atat rin

instalarea unor secii cosmoloite care au colonizat

masiv lacul ("osmina longirostris, #aphnia hyalina,

Cyclops vicinus, $eratella cochlearis, %olyarthra vulgaris

etc)", cat si rin aaritia unor secii care s/au mentinut

doar in rimii ani de e2istenta a lacului (1961/196'", ca

de e2emlu, #aphnia pulex, Scapholeberis ingi,

Simocephalus vetulus, &ecane closterocerca, %olyarthra

longiremisetc) Indivizii acestor secii ouleaza de obicei

medii de viata cu caracteristici eutrofe, uneori ciar balti

temorare) In lacuri montane de tiul celui de la Izvoru

Muntelui Bicaz, in care conditiile de viata (rana,

temeratura, reimului o2ienului dizolvat si valorile altor

22

"#MA$A#% &A'("I%($

!1!

2!3!

4!

5!6!

7!8!

16! 162 164 166 168 17! 172 174 176 178 18!

A"#%


23/38

arametri idrocimici" sunt cu totul deosebite, seciile

amintite nu s/au utut adata)

;vandu/se in vedere articularitatile ecoloice ale

surafetei inundate, cercetarile asura zoolanctonului

din acest ecosistem s/au a2at indeosebi e analiza a trei

cateorii rerezentative de biotoi5

- 'one de a(uenta)

- 'one de intinsura)

- 'one de adancime.

,rotozoarele/in aa lacului Izvoru Muntelui Bicaz

a fost determinat un sinur en, *intinnopsis.

Roti'erele/ rerezinta aro2imativ 3' din

numarul total al ta2onilor zoolanctonice, ouland

diferentiat cele trei cateorii de biotoi analizati)Cla%ocerele/constituie ruul rerezentat rincel

mai mare numar de unitati sistematice, insumand circa

$$ din totalul ta2onilor)

Dinamica ezonala. !bservatiile multianuale au

ermis sa se constate ca in lacul Izvoru Muntelui Bicaz,

ca de altfel si alte ecosisteme lacustre arti#ciale,

dezvoltarea in decursul unui an a zoolanctonului nu se

inscrie e o traiectorie uniforma, lisita de variatii) ;ar

de reula modi#cari manifestate oate cel mai e2resiv

in raort cu succesiunea sezonala) .cimbarile etrecute

23


24/38

e arcursul unui an afecteaza, e de o arte, comozitia

calitativa, iar e de alta arte, cantitatea zoolanctonului)

.uccesiunea anotimurilor se reercuteaza cu

renanta si asura dezvoltarii cantitative a

zoolanctonului din acest ecosistem) aca ne referim la

cantitae e2rimata numeric, se constata ca e durata

unui an aar de obicei doua ma2ime bine conturate5

rimul se roduce catre sfarsitul lunii Mai e fondul unei

abundente dezvoltari a #tolanctonului, determinate mai

ales de cresterea erioadei si intensitatii luminoase, de

sorirea temeraturii aei, etc), iar cel de/al doilea varf

aare toamna (.etembrie", asociindu/se cu urmatorul

ma2im inreistrat in evoluria cantitativa a asociatiilor

alale)In rivinata desfasurarii ciclulilor de dezvolatare ale

rincialelor rue de oranisme zoolanctonice, s/a

remarcat ca, inca din rimele luni de rimavara (;rilie/

Mai", aar concomitent in lancton atat coeodele

(calanoide si cicloide", cat si rotifereleA cladocerele se

dezvolta masiv catre sfarsitul lunii Iunie si inceutul lunii

Iulie)

,ro%uctia zoo!lanctonului. >stimarea roductiei

si roductivitatii zoolanctonului din lacul de acumulare

Izvoru Muntelui Bicaz a inrtat in atentia secialistilor din

anul 19%) ;stfel, in anul 19%9, e o erioada curinsa

24


25/38

intre lunile Mai/.etembrie, valorile lobale ale roductiei

au fost relativ ridicate (1980, calDm3D1'8 de zileDlac",

#ind reartizate in modul urmator5 63' calDm3 la BarajA

'398,91 calDm3la 7otociA $,86 calDm3la .ecuA 1%11,$'

calDm3la Eanu si $831,'9 calDm3la Coada lacului)

Lacul de acumulare Izvoru Muntelui Bicaz, #ind un

lac montan cu ascilatii mari de nivel ('8/30 m", nu are o

centura veetala de macro#te, roductia rimara

realizandu/se aroae in e2clusivitate e seama activitatii

#tolanctonului) 7unerea in circulatie a substantelor

astfel sistetizate si transformarea lor in rana animala se

realizeaza in secial rin intermediul #ltratorilor

zoolanctonici)Rolul zoo!lanctonului in circuitul materiei si

eneriei in ecosistem se evidentiaza si rin amloarea

relatiilor tro#ce stabilite intre acest ru functional si

consumatorii de ordin suerior, estii)

In studierea ecosistemelor acvatice in eneral si a

celor de tiul lacurilor arti#ciale in secial o atentie

deosebita se acorda comle2ului de factori de care

deinde calitatea aei, radul de tro#citate si sarobitate

a acestor bazine) In literatura de secialitate se

mentioneaza ca rezenta in lanctonul animal a unor

25


26/38

anumite secii cu unanumit rad de dezvoltare ofera

indicatiile utile in de#nirea calitatii aei resective)

In rivinta lacului Izvoru Muntelui Bicaz, se

mentioneaza ca in alcatuirea zolanctonului sau sunt

curinse o serie de secii cu roietati bioindicatoare

recunoscute) ;stfel, "rachionus calyci(orus, &ecane

lunaris, Chydorus sphaericus, #iaphanosoma

brachyurum, %aracyclops !mbriatus sunt considerate

secii bioindicatoare entru ae din cateoia beta/

mezosaroba) ;vand insa in vedere reartitia neuniforma

a seciilor amintite, abundenta diferita de la o zona

ecoloica la alta, s/a determinat o anumita interferenta a

arealelor lor si o dezvoltare cantitativa nu totdeauna

rerezentativa entru de#nirea unei zone sarobe)7reominanta seciilor beta/mezosarobe, alaturi de un

numar relativ redus de secii olio/ si alfa/beta/

mezosarobe, ermite arecierea ca aa acestui lac, e

baza acestor criterii, se incadreaza in cateoria beta/

mezosaroba, fara insa a intruni numai caracteristicile

acestei cateorii sarobe)

Lacul Izvoru Muntelui Bicaz, rin caracteristicile

sale #zioloice si idrobioloice seci#ce, ermite

dezvoltarea oulatiilor bacteriene in toate biocenozele si

e arcursul intreului an) Ina acelasi tim, amloarea si

26


27/38

continutul roceselor e care le realizeaza

#acterio!lanctonul comorta variatii multile si

semni#cative interate in ansambul evolutiei sezonale si

multianuale ale ecosistemului) ;stfel, nivelul dezvoltari

oulatiilor bacteriene este leat de intensitatea

sintezelor rimare de substante oranice, de caracterul si

randamentul transformarii biocimicea #tolanctonului

de catre consumatorii de diferite rade, recum si de

valoarea indicatorilor #zico/cimici)

@umarul total de bacterii, determinat rin metoda

#ltrelor de membrana in anul 1966, a variat intre %0)000

9'0)000 cel)Dml) In lan orizontal ma2imul a fost

inreistrat la statia Caluareni, urmand o accentuata

scadere sre baraj)In rosimea aei bacteriile se concentreaza la doua

orizonturi5 un ma2im la surafata aei, coresunzator

eilimnionului, si un al doilea ma2im in aroierea

deunerilor de fund) urata media a unei eneratii

bacteriene este minima la surafata aei ('1,6 ore",

creste roresiv in eilimnion, ramane constanta in

metalimnion entru a atine o durata ma2ima in

iolimnion (1'',8 ore la 88 m adancime") eendenta

vitezei de inmultire a bacteriolanctonului de termica

aei disare in straturile adiacente sedimentelor unde, ca

urmare a scimbului activ cu cumularile de fund, se

27


28/38

creeaza conditii nutritive otime, astfel ca o noua

eneratie bacteriana aare numai dua '9,8 ore)

;ortul microoranismelor la circuitul bioen al

azotului este esential in secial in faza de descomunere

si mineralizare a substantelor oranice azotate,

intervenind activ si in rocesele de nitri#care si

denitri#care si #2are a azotului molecular) Kruele

#zioloice de bacterii rasunzatoare de aceste

transformari biocimice in lacul Izvoru Muntelui Bicaz

rezinta articularitati ecoloice interesante, determinate

de trasaturile limnoloice ale ecosistemului)

Amonicarea. Intensitatea rocesului amoni#carii

nu este eala e toata lunimea lacului, detasandu/se ca

numar de bacterii zona de inuenta alotona de la Coadalacului (Caluareni" si semiinuenta (statia Eanu") In

aceste zone valorile cantitative cele mai ridicate din

erioada 196/19%3 (medii eometrice anuale" au ajuns

la '')000 cel)Dml la Caluareni si 1%)000 cel)Dml la Eanu,

in tim ce in jumatatea inferioara a lacului (-uinesti si

Baraj" concentratiile au fost sub 10)000 cel)Dml) Cele mai

oulate orizonturi cu bacterii amoni#catoare sunt cele

de la surafata, in eneral ana la '0 m rofunzime) In

toamna, ca urmare a cresterii deosebite a rezervelor

nutritive, rin moartea oranismelor lanctonice, se

intalnesc concentratii ridicate ale amoni#catorilor si in

28


29/38

iolimnion, fara ca aici sa ajuna la densitatea

oulatiilor de la surafata)

Denitricarea. In lacul Izvoru Muntelui Bicaz

dezvoltarea otima a denitri#catorilor seremarca in

conditii termice de este %=C in iolimnion si este 10=C

in ei/metalimnion, la concentratii minime ale o2ienului

dizolvat) In eriadele reci, se deceleaza mai utin de o

celulaDml, in tim ce in cursul verii si al toamnei s/au

determinat frecvent valori de ordinul sutelor de

celuleDml) Celelalte rue #zioloice cu rol in dinamica

bioena a azotului (nitri#catori, #2atori de azot" sunt

foarte slab rerezentate in aa, in eneral sub o

celulaDml)

Bentoul

Investiarea !eritonului din lac a vizat doua

directii distincte, si anume urmarirea comozitiei

calitative in formatiunile eri#tice instalate in mod

sontan e diferite obiecte imersate inaa si studiul

instalarii ari#tonului e diferite substraturi arti#ciale)

7rin imersarea unor surafete de sticla la diferite

adancimi si statii, urmata de determinarea cantitativa si

calitativa a materialului alal #2at e laci in unitatea de

tim s/a stabilit ca, cara, instalarea eri#tonului este

foarte raida, realizandu/se densitati de ordinul a 30/60

29


30/38

mil) e2) aleDm') La adancime, atat vara cat si iarna,

ritmul de instalare a eri#tonului de ordinul a 8 m

s)u)Dm'Dluna in orizontul de surafata, in tim ce la

adancimea de 10 m aceasta valoare era de numai 0, m

s)u)Dm'Dluna) In erioada calda anului, ritmul de instalare

si crestere a eri#tonului au fost mult mai mari, de

ordinul a ')000 3)000 m s)u)Dm'Dluna la surafata,

resectiv 800 %00 m s)u)Dm'Dluna la adancimea de 10

m)

In conditiile lacului Izvoru Muntelui Bicaz,

caracterizat rin adancimi, biocenoza alala de fund s/a

dezvoltat foarte utin) ;naliza robelor relevate din

diferite uncte ale lacului cu ajutorul unei sonde secialea aratat ca in zonele de adancime microto#entoul

este foarte sarac, #ind rerezentat rin cateva secii de

diatomee reobionte din enurile Cocconeis, +avicula,

Cymbella, Ceratoneis) In acest lac de acumulare

micro#tobentosul aare ca o formatiune comle2a care

curinde, in afara de oulatiile de ale tiice entru

micro#tobentosul unui lac adanc, si ale lanctonice vii

ajunse aici ca rezultat al sedimentarii #tolanctonului,

ale reo#le aduse de auenti care se mentin in viata un

anumit tim, forme de rezistenta si, in #ne, o

FtanatocenozaG curinzand ale lanctonice sau

30


31/38

bentonice moarte) In acest mod funcita

micro#tobentosului in ecosistemul lacustru este destul de

variata5 functie tro#ca, contributie la reoularea anuala

a maselor de aa cu oranisme lanconice, rezervade

substante oranice, nutrienti, etc)

In lacul Izvoru Muntelui Bicaz macro#tele acvatice

rerezentau la inceuturile anilor 0 o ruare de

imortanta ecoloica redusa, ele ocuand cateva

surafete mici in zonele litorale si #ind rerezentate

numai de doua secii5 %olygonum lapathifolium si

%olygonum amphibium. ezvoltarea redusa a

macro#telor in acest lac a fost determinata de urmatorii

factori5- variatiile sezoniere imortante ale nivelului

aeiA

- abraziunea malurilor datorita valurilor,

corelativ cu oscilatiile de nivelA

- relativa lisa a surselor locale de oulare

naturalaa lacului cu diferite macro#te

acvatice, adatabile la conditiile date)

in dinamica formarii lacului rezulta ca acumularea

aei s/a facut tretat, asa cum o rezinta evolutia

nivelurilor) .uccesiv, ortiuni de teren sau cursuri de aa

31


32/38

au devenit fund de lac, intand astfel, sub inuenta noilor

conditii) ;nularea curentului ca factor ecoloic a antrenat

comortamentul bentofaunei reo#le in urmatoarele

directii5 sa mireze in amonte, ratie unei reactii

reotacticeA sa mireze in teritoriile invecinate, recent

inundateA sa ramana in acelasi loc, cum a fost cazul

larvelor si ninfelor unor triotere #2ate in casute)

?lterior intervine inuenta temeraturii, o2ienarii,

sedimentarii, resurselor tro#ce si a altor factori care ot

orienta comortarea biocenozelor bentonice)

Ca urmare a otimei concentratii a resurselor

nutritive si in acelasi tim a varietatii conditiilor #zico/

cimice, in sedimente se dezvolta, in majoritateacazurilor, toate ruele #zioloicede ermeni intalnite in

ecosistemele acvatice) ;ceasta leitate se alica si in

cadrul lacului de acumulare Izvoru Muntelui Bicaz, unde

au fost evidentiate toate ruele de bacterii care intervin

in circuitul azotului, carbonului si artial al sulfului)

Lacul Izvoru Muntelui Bicaz, rin intinderea si

volumul de aa foarte mari, recum si rin rezenta unor

conditii seci#ce (variatii anuale ale nivelului aei ana la

'8 30 m, stanarea tim indelunat a aei in cuveta

lacului si adancimile mari ce fac osibila aaritia unei

32


33/38

strati#cari termice a aei, denudarea eriodica a unei

surafete areciabile din surafata lacului (1)800 a" e o

durata de ana la 6 luni, asezarea intr/o zona muntoasa

la o altitudine medie, etc)", a determinat scimbari

caracteristice in i&tio'auna raului Bistrita) In rimii ani

dua aaritia lacului, s/a inreistrat o crestere cantitativa

enerala a fondului iscicol, cu un ma2im la 3/8 ani de la

inundare) ;stfel, in anul 196', mreana rerezenta $$ ,

scobarul '6 , iar cleanul '0 din cantitatea totala de

este colectat, cu valoare economica) atorita variatiilor

amle de nivel, ce inenteaza in mod neativ

reroducerea salmonidelor si cirinidelor de talie mare,

datorita reducerii cantitative a bazei tro#ce din lac

efectivul seciilor de talie mare cu valoare economica adiminuat continuu) In 196%, scobarul rerezenta 9, ,

cleanul 3,9 , mreana 1,$ din cantitatea totala de

aste colectatA in 196 scobarul rerezenta 10,$ ,

cleanul ',9 , mreana ', )

7entru valori#carea cat mai comleta a resurselor

tro#ce ale lacului Izvoru Muntelui Bicaz, s/au introdus, in

scoul aclimatizarii, un numar de sacii de esti) intre

salmonide s/au introdus astravul curcubeu, astravul de

lac, lostrita, fantanelul, astravul de rau, in vederea

valori#carii seciilor de talie mica)

33


34/38

! dezvoltare buna o are astravul de lac, seciade

salmoid cea mai bine rerezentata in acest lac alaturi de

lostrita) ata de cirinide, salmoidele din acest lac de

acumulare cunosc o dezvoltare redusa, nedeasind 8/%

din totalul itiofaunei) >2istand o fauna iscicola adatata

in eneral la noile conditii aarute in lacul de acumulare

Izvoru Muntelui Bicaz, efectul oularilor intrerinse nu

au fost cel scontat, e2cetie facand babusca, latica si

artial astravul de lac)

Modi#carile in structura oulatiilor survenite in

urma aaritiei lacului de acumulare Izvoru Muntelui

Bicaz sunt rofunde e o mare arte a cursului raului

Bistrita, din amonte de lac si ana la barajul de la ureni

(0 100 4m", resimtandu/se ana la limita inferioara azonei astravului) ;ceste modi#cari ale rasandirii

satiale a seciilor face necesara o reconsiderare a

zonarii itioloice a raului Bistrita, in functie de e2istenta

noilor secii conducatoare)

7lecand din amonte sre aval, se oate a#rma ca

sinura zona neafectata (deact foarte utin sau deloc"

este zona astravului) In eneral seciile din zona au

aceeasi distributie ca cea asita in urma cu sase decenii)

;cest lucru este atestat de rezenta masiva a oulatiilor

de zlavoaca, boistean, in acesta zona, ca si frecventa

ridicata a rindelului si a moiaei)

34


35/38

35

Indicatorul

Anul 171 172 173 174

()igenul 9,78 9,33 9,04 9,02

Substanta

organica10,02 10,5 11,7 11,74

Azotati 0,255 0,282 0,255 0,370

Azotiti 0,0026 0,003 0,0028 0,0044

A*oniu 0 0,055 0,045 0,1069

Azot *ineral

total 0,2576 0,3401 0,3027 0,4815

Dinamica multianuala a valorilor medii ale unor indicatori chimici din apa lacului

Izvoru Muntelui Bicaz (mg/l)


36/38

36

%unaAlge +e)-*l. A*oni/icatori +cel-*l.

17! 174 168 173

I - 313 9 3500

II 417 1229 9 350III 404 429 4 8000

I0 286 432 500 7500

0 783 1192 200 7500

0I 861 9503 900 50000

0II 4100 546 300 1000

0III 846 649 350 500

I' 491 2019 250 -

' 175 - - 2500

Variatia cantitativa a unor microorganisme din apa lacului Izvoru Muntelui Bicaz,

statia Baraj (0 m)


37/38

37


38/38

Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui

Documents

Transcript of Lacul de Acumulare Izvoru Muntelui