proiect Lacul Techirghiol

download proiect Lacul Techirghiol

of 16

Transcript of proiect Lacul Techirghiol

Lacul Techirghiol

Lacul TechirghiolLacul Techirghiol, cel mai mare lac salin din Romania (cca. 1 200 ha) este situat pe tarmul Marii Negre, intre localitatile Techirghiol, Eforie Nord si Eforie Sud, la 16 km sud de Constanta. El se deosebeste fundamental de celelalte lacuri prin aspectele sale fizico-geografice, fiind unul din cele mai importante lacuri de la noi din tara (datorita rezervei de namol si a calitatilor balneoterapeutice ale acestuia si ale apei)

Este singurul lac de pe litoralul romanesc, ce nu comunica pe la suprafata cu Marea Neagra, fiind despartit de aceasta de un perisip lat de 200 m (nu este exclusa o legatura subterana, dinspre mare spre lac, mai ales ca acesta din urma are nivelul mai jos ca al marii)

- acesta se gsete pe o veche vale fluvio lacustr inundat n urma anastomozrii gurii de ctre baraje de nisip, si a aparut ca rezultat al evolutiei paleogeografice recente a bazinului Marii Negre si a regiunilor inconjuratoare, dictata de variatiile de ordin eustatic ale nivelului marii asociate cu miscarile epirogenetice locale

Prima faza - faza de vale - cnd nivelul marii se gasea cu 80 m sub cel actual, s-a produs adncimea vailor.

Ulterior prin ridicarea nivelului, apele marii au invadat vaile transformndu-le in golfuri - faza de golf.

Ca urmare a luptei permanente intre uscat si mare, tarmurile au fost supuse procesului de abraziune devenind surse de materiale necesare formarii cordoanelor care au inchis si izolat treptat golfurile, transformndu-le in lacuri (faza de lac). Geneza cuvetei lacului (evoluat mult mai larg n apropiere de rmul mrii i mai puin n partea superioar, spre coada lacului (B. Zotta, 1995): 1. Vale de rau adancita si invadata de ape (in era neolitica) modul comun de formare al limanelor maritime2. Relief carstic format din doline si polii, dezvoltat pe calcarul sarmatic (in pliocen) exista o extensiune mare a reliefului carstic in partea central-sudica a Dobrogii, si contrapante denumite ,,cai inversate ce se gasesc intre Lacul Techirghiol cu bratul Tuzla, si faleza marii acolo unde este situat Eforie-Sud. Contrapanta din zona Eforie-Sud este de fapt versantul drept al vaii Tuzla (face parte din Lacul Techirghiol)

Exista anumite trepte de nivel, privite ca nivele locale de eroziune (60, 40, 30, 20, 10 m), nivelul de eroziune inferior, de 10 m, putand fi pus pe seama activitatii raului, de eroziune;

Cuveta Lacului Techirghiol este alcatuita din calcare, marne si depozite loessoide; patul vechii alibi (fundul lacului) gasindu-se orizont marnos, care suporta depozite lacustre, iar malurile lacului sunt alcatuite din calcar in partea inferioara, si depozite loessoide in cea superioara.

Forajele din fundul lacului au determinat existenta a 3 orizonturi de depozite lacustre cu caractere litologice si faunistice diferite: Orizontul inferior cenusiu (namol cu nisip de culoare albicioasa, grosime de 0.50-0.80 m); depus inainte de inchiderea lacului cu cordonul maritimeOrizontul mijlociu (culoare brun-verzuie, prezinta cateva suborizonturi distincte dupa culoare si resturi de fauna, grosime de 0.65 m); depus dupa ce lacul era inchis, in conditii aride, salinitatea crescandOrizontul superior (namol negricios, grosimi de 0.02-0.86 m, lipsit de resturi organice); caracterizeaza faza de lac suprasarat; se intalneste in 3 zone principale (in centrul lacului, unde adancimea este maxima, la intrarea pe bratul principal Urluchioi cea mai extinsa, si pe bratul Urluchioi, spre coada lacului)

Regiunea lacului Techirghiol este format din calcare sarmatice, strate uor nclinate spre SE (influentate tectonic de prezenta unei falii in calcarele subterane), n grosime de 20m i acoperite cu o ptur de loess. Lungimea liniei de tarm (27,7 km) este de asemenea unul dintre principalele elemente care caracterizeaza cuveta lacustra. Gradul de sinuozitate sau de crestare explicand foarte bine caracterul proceselor care au loc la contactul dintre apa si uscat.Malurile neregulat ondulate, determina formarea mai multor golfuri, mai mult sau mai puin largi. Cel mai mare este golful Tuzla spre SE (bratul Tuzla a fost izolat de lac printr-un dig de piatra, ceea ce a determinat indulcirea acestui sector. Aproape tot aa de mare, dar ceva mai deschis este golful din faa grii Eforie-Nord, apoi golful Techirghiol cu golfuleele secundare GI i GII n stnga, aprate spre N de faleza ridicat. La coada braului Urlichioi, n dreapta, sunt trei golfuri mari, n care sunt punctele de studiu CI, CII i CIII (I. uculescu, 1966).

Pozitia nivelului lacului fata de nivelul marii este de mare importanta intruct reflecta evolutia lui precum si gradul si sensul comunicarii cu marea, nivelul lacului variiind atat in timpul anului, cat si de la un an la altul.La inceputul anilor 1900, nivelul lacului era cu 1.5 m mai jos decat cel al marii (scadere majora in 1953 la -1.64 m), de atunci pana in prezent continuand sa creasca, ajungand aproape de nivelul marii.Din cauza cresterii nivelului de apa, si implicit al volumului, gradul de mineralizare a acesteia este din ce in ce mai redus (de la 106 g/l in 1924, la 80 in 1969).Lungimea lacului 8 km

Latimea maxima 4,4 km (in partea dinspre mare, inclusiv golful Tuzla)

Adancime maxima - 10 m (3.5 m medie)

Volum de apa - 42 mil. m

Volumul total al namolului: 5 mil m, aprox. 900 mil kg

Bazinul hidrografic: 185 km (cele mai importante vai Techirghiol, Carlichioi si Tuzla), primele doua avand scurgere permanenta

Schita morfometrica a Lacului TechirghiolExistenta si evolutia lacului depinde de bilantul hidric, adica de raportul dintre cantitatea de apa primita (sursele de alimentare) si cea pierduta (evaporatia). Variatia bilantului atrage dupa sine variatia nivelului si a continutului in saruri ale apei.

Sursa de alimentare a lacului este data de precipitatii (51,5%) si surse subterane. In ultimii ani este evidenta o crestere a aportului subteran, peste gradul de evaporatie, ceea ce a adus la o ridicare lenta dar continua a nivelului lacului.

Aici este caracteristic un climat continental, semiarid, n care se simt mai mult efectele brizei de lac dect ale celei marine (distanta pana la malul marii - 3km). Vara temperatura este puin mai ridicat dect n zona staiunilor Eforie Nord i Eforie Sud, n schimb iarna, clima este mai dulce (G. Andronic, 1989). Lacul ingheata foarte rar (chiar daca temperatura aerului scade uneori sub 0 grade), mai ales in partea centrala (intre statiunile Techirghiol, Eforie-Nord si Sud).Catre centrul lacului, temperatura apei se modifica in sensul ca att incalzirea ct si racirea se produc mai greu, datorita inertiei termice impusa de grosimea mai mare a stratului de apa. Din cauza conditiilor climatice aride si a izolarii lacului de mare, gradul de salinizare a apei este destul de ridicat, iar nivelul sau este, sub cel al marii, binecunoscutele calitati balneoterapeutice ale namolului prezent aici, fiind de asemenea o consecinta a acestor conditii climatice si a regimului hidric actual, si trecut.

Formele de viata sunt slab dezvoltate din cauza salinitatii ridicate si a compozitiei chimice a apei, printre acestea numarandu-se crustaceul Artemia salina, care impreuna cu substantele minerale, alcatuieste materia prima pentru formare namolului. Speciile de plante care se dezvolta, in sezonul cald (colonii plutitoare): Cladophora Cristalina

8 Lacul Techirghiol este folosit intens in scopuri balneare, pe malul acestuia gasindu-se 3 stabilimente de bai reci si calde (Techirghiol, Eforie-Nord si Eforie-Sud, ultimele doua functionand si in sezonul rece).

Staiunea Eforie-Nord

Statiunea Eforie-Sud

Statiunea Techirghiol

Primul stabiliment de bai reci din Techirghiol Hangi Pandele (1891) Dupa razboiul de independenta, unul dintre cei care cumpara pamanturi la Techirghiol este si Ion Movila.El depune eforturi coplesitoare pentru a crea o statiune balneara in partea de sud a lacului.Ceea ce-i si reuseste, si care initial se va numii Techirghiol-Movila, apoi Carmen Sylva iar mai tarziu Eforie Sud.

Anii razboiului au marcat Techirghiolul si economia lui insa de la 1920, capacitatile turistice si balneare ale localitatii se maresc incontinu. Sanatoriul Clement Popescu, inaugurat in 1920.

1924 - Techirghiol Movila - baile la mare

Techirghiol la inceputul secolului XX Cadrul natural al Techirghiolului este completat cu inca un lac, numit Belona, situat pe perisipul marin la baza falezei din Eforie-Nord si folosit foarte mult pentru agrement

Desi este o resursa naturala importanta, Lacul Techirghiol, nu a facut obiectul unor proiecte de amenajare si conservare, decat in ceea ce privesc cele 3 statiuni aferente malului (lipsa materialelor si datelor hidrometrice importante nu se pot aprecia exact cauzele cresterii volumului de apa, nu se pot calcula elementele bilantului hidric, care ar ajuta la conservarea calitatilor lacului )ISTORIA STATIUNII TECHIRGHIOL Localitatea i ntreaga regiune au fost locuite nc din perioada neolitica, aezarea Techirghiolului fiind inclus n faza a doua a culturii Hamangia-Cernavod. Datorit poziionrii Techirghiolului la marginea drumului imperial care ducea de la Cetatea Tomis (Constana), si la Callatis (Mangalia) acesta era o inta usor de atins. Monezile gsite la Techirghiol din aceast perioad atest prezena roman (romanii cunosteau inca de pe atunci calitatile terapeutice ale namolului). Prima meniune documentar a aezrii Techirghiol dateaz din 1560.

La 1 ianuarie 1928, i capt statutul de staiune balnear i are dreptul s se organizeze dup regulamentul comunelor. n 1972 lacul Techirghiol este declarat monument. Ca protecie ncep s fie interzise circulaiei ambarcaiunile pe lac i sunt desfiinate debarcaderele de la Eforie Nord, Eforie Sud i Techirghiol. Pana n prezent este interzis circulaia ambarcaiunilor pe lac, dei s-a ncercat de nenumrate ori de ctre autoritaile locale, repunerea n funciune.Legenda lui Techir Se spune ca un batrn olog si orb pe nume Techir, ai carui rude au murit , la fel si nevestele si copiii acestuia a ramas singur doar cu magarul lui bolnav. Iernile lui Techir erau ngrozitoare din cauza durerilor de oase pe care le avea, nsa verile erau ceva mai domoale din pricina caldurii.Techir si magarul sau au ajuns ntr-o zi din greaeala , n malul lacului Techirghiol. S-a chinuit batrnul ore n sir sa iasa din noroiul mirositor, dar magarul ncapatnat nici ca vroia sa se clinteasca; astfel au ramas amandoi ceva timp n noroiul lacului.Odata iesiti din lac, Techir realizeza ca de acum ochii sai puteau distinge din nou lumina, iar picioarele sale de multa vreme neputincioase, ncepusera sa-l asculte. De asemenea magarului i se vindecaseraa plagile urte de pe spate, iar trupul sau se nviorase vizibil.Vestea ca namolul din lacul Techirghiol ar fi miraculos s-a raspndit cu repeziciune , astfel ca auzind ce minune i s-a ntmplat lui Techir si magarului acestuia, puhoi de oameni au venit la Techirghiol, scaldndu-se si ungndu-se cu namol pentru tamaduire. si cte minuni nu se petrec la Techirghiol: ologii ncep sa mearga, oasele ntepenite si redobndesc tineretea, femeile si recapata fertilitatea.

Primele informatii scrise legate de efectele terapeutice ale lacului si namolului sau, dateaza din 1854. Comandantul otoman Said Pasa poposeste in tabara militara de la Techirghiol unde face mai multe bai cu namol, dupa sfaturile bastinasilor. Surprins remarca efecte miraculoase in ceea ce priveste bratul lui bolnav.

1900 - extractia namolului terapeutic la Techirghiol

Cercetarile medicale in domeniul balneologiei sunt sprijinite in mod deosebit de stat si gasesc un mediu prielnic la Techirghiol. Congresul international de talasoterapie din 1928 are loc la Bucuresti si Techirghiol.Dr. Ion Tataranu in laboratorul de cercetari din localitate. In afar de Lacul Techirghiol, cu nmolul su vindector, oraul Techirgiol este binecuvntat cu existenta uneia dintre cele mai frumoase i mai linitite locuri sacre din ar, Mnstirea Sfnta Maria, unde a slujit si a fost ngropat Printele Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai mari duhovnici romni. Geamia din Techirghiol a fost ridicat n anul 1934, la construcia ei lund parte majoritatea enoriailor de rit musulman din oraul Techirghiol. Teatrul de var Jean Constantin, statuia lui Techir i a mgarului su, Monumentul Eroilor sunt, de asemenea, obiective turistice din Techirghiol, pe care le putei vizita ntr-o plimbare de o zi prin staiune.

BIBLIOGRAFIE Andronic G., .a., (1989) Litoralul Romanesc al Marii Negre, Editura Sport-Turism, Bucureti

Colectiv: Petril T., Popescu D., Porumbescu M.(1960), CONSTANA i MPREJURIMILE EI, Edituratiinific, Bucureti

Gtescu P., (1971), Lacurile din Romnia, Editura Academiei Republicii Socialiste Romne, Bucureti

Lpuan A.,Lpuan .(1999), Techirghiol pentru Europa, Editura Alma, Galai

uculescu I., (1966), Biodinamica Lacului Techirghiol biocenozele i geneza nmolului, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucureti

Site-uri:

www.techirghiol.com

www.primaria-techirghiol.ro