Planul de management al Ariei Protejate Lacul Techirghiol

CUPRINS

CAPITOLUL I – Introducere şi context .......................................................................

1.1. Scurtă descriere a planului de management .................................

1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate.....................................

1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management ...............................................

1.4. Procesul de elaborare a planului de management ........................

1.5. Istoricul revizuirilor si modificărilor planului de management.................................

1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului de managemen..............

1.7. Procedura de implementare a planului de management ........

CAPITOLUL II – Descrierea ariei protejate .........................................................

2.1. Informaţii generale ...........................................................................................

2.1.1. Localizare ariei naturale protejate ........................... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate....................................... 2.1.3. Zonarea interna a ariei naturale protejate ....................... 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate .......................................

2.2. Mediul fizic .............................................................................................................

2.2.1. Geologia regiunii ...................................................................................... 2.2.2. Hidrologia ................................................................................................. 2.2.3. Caracterizarea zăcământului de nămol ...................................................... 2.2.4. Clima .........................................................................................................

2.3. Mediul biotic ...........................................................................................................

2.3.1. Flora şi comunităţile de plante ................................................................. 2.3.2. Fauna ........................................................................................................ 2.3.3. Habitate şi ecosisteme .............................................................................. 2.3.4. Procesele şi relaţiile ecologice .................................................................

1

2.4. Informaţii socio-economice şi culturale: perspectivă istorică

2.5. Informaţii socio-economice şi culturale: situaţia prezentă .....................................

2.6. Referinţe şi bibliografie ..........................................................................................................................

CAPITOLUL III – Scop, Obiective şi Planul de Acţiuni .............................................

3.1. Scopul şi principalele obiective de management 3.2. Planul de Acţiuni ......................................................................................................

.....................................................

CAPITOLUL IV – Planul de monitorizare a planului de management..................

2

CAP 1: 1. SCURTĂ DESCRIERE A PLANULUI DE MANAGEMENT

„Planul de management al Ariei Protejate Lacul Techirghiol” constituie documentul oficial în baza căruia administratorul sau custodele gestionează aria protejată respectivă, reglementează activităţile din interiorul ariei şi din zonele limitrofe acesteia, în vederea atingerii scopului şi obiectivelor cuprinse în plan. Acest plan sintetizează informaţia existentă până la această dată şi stabileşte obiectivele de management şi planul de acţiune pe următorii 5 ani.

Scopul central al planului de management este stabilirea cadrului pentru menţinerea nealterată a caracteristicilor de bază ale lacului (fizice, chimice, biologice) şi ale zonei adiacente, suportul necesar pentru a asigura conservarea valorilor naturale (biodiversitate, resurse naturale) şi generarea serviciilor de mediu pe termen lung.

Obiectivele planului de management sunt:

1- Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol şi crearea unei baze de date şi informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivel internaţional, naţional şi regional.

2- Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din rezervaţie şi promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu generează un impact negativ asupra biodiversităţii.

3- Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile lacului Techirghiol şi de a aprecia experienţa specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate.

4- Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru conservarea valorilor ariei protejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor.

5- Promovarea şi creearea de oportunităţi pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale fără a afecta în mod negativ valorile şi biodiversitatea ariei protejate.

3

- Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei Protejate Lacul Techirghiol în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil.

1.2. SCURTA DESCRIERE A ARIEI NATURALE PROTEJATE

Scopul declarării lacului Techirghiol ca arie protejată este conservarea bio-diversităţii specifice şi a resurselor sale naturale (în special a nămolului terapeutic), pentru a asigura permanenţa acestora în beneficiul publicului larg.

Lacul Techirghiol a fost declarat ca arie protejata prin H.G. 1266/2000 şi în prezent se fac demersurile necesare desemnării ariei ca Rezervaţ ie Naturală corespunzătoare categoriei IV IUCN de management al ariilor protejate, adică „arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservareprin intervenţii de gospodărire.”

De asemenea, lacul Techirghiol este desemnat din 24.10.2007 ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) făcând astfel parte din reţeaua europeană de arii protejate, Natura 2000.

1.3. BAZA LEGALĂ PENTRU ARIA PROTEJATĂ ŞI PENTRU PLAN

Planul de management al Ariei Protejate Lacul Techirghiol a fost elaborat conform prevederilor din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 art. 21.

Astfel, respectarea prevederilor prezentului plan de management fiind „obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate”.

Apariţia Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III - a – Zone protejate, a pus în evidenţă faptul că lacul Techirghiol nu figura pe lista ariilor protejate din judeţul Constanţa.

Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral a înaintat Agenţiei de Protecţie a Mediului o adresă prin care sesiza această scăpare din cuprinsul legii mai sus menţionate. Intrucât în aceeaşi perioadă de timp DADL demarase procedura de preluare în administrare a lacului, aflat până la acea dată în administrarea Ministerului Sănăt ăţii, în nota de fundamentare pentru promovarea Hotărârii de Guvern s-a menţionat absenţa lacului Techirghiol din cuprinsul Legii 5/2000.

Hotărârea de Guvern nr. 1266/2000, privind transmiterea lacului Techirghiol şi a plajelor aferente, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Sănătăţii în administrarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor (1226,98 ha, din care 0,4 ha plajă), defineşte caracterul de arie protejată al lacului.

Anul Activitatea de declarare

1996 Legea apelor 107/1996, actualizată.

1998Legea 213/1998, actualizată, privind proprietatea publică şi regimuljuridic al acesteia.

2000Prin H.G. 1266/2000, este declarată arie protejată şi încredinţată spreadministrare Directiei Apelor Dobrogea - Litoral.

H.G. 1266/2000, privind transmiterea lacului Techirghiol şi a plajelor

2000aferente, proprietate publică a statului, din administrarea MinisteruluiSănătăţii în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi ProtecţieiMediului.

5

O.U.G. 236/2000, aprobată cu modificări şi completări de Legea2000 462/2001, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice.

2002O.U.G. 107/2002, actualizată, privind înfiinţarea Administraţiei NaţionaleApele Române.

2004H.G. 2060/2004, pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniulpublic al statului.

2005ORDIN 494/2005, privind aprobarea procedurilor de încredinţare aadministrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate.

2005H.G. 930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şimărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică.

2005ORDIN 1245/2005, privind aprobarea Metodologiei de realizare aregistrului zonelor protejate.

2006 Lacul Techirghiol este desemnat al cincilea sit Ramsar din România.

2006H.G. 1586/2006, privind încadrarea unor arii naturale protejate încategoria zonelor umede de importanţă internaţională.

H.G. 1284/2007, privind declararea ariilor de protecţie specială2007 avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000

în România.

1.4. ISTORICUL PROTEJĂRII ARIEI

Activităţile de protecţie a lacului Techirghiol au debutat cu mult înainte ca acesta să fie declarat arie protejată. Măsuri efective de protejare a lacului Techirghiol s-au impus cu începere din anul 1972, când irigaţiile în exces au determinat un accentuat proces de îndulcire a apei lacului, cu influenţe negative asupra ecosistemului acvatic. Aceste prime măsuri sunt reprezentate de realizarea lucrărilor din etapa I a proiectului de investiţii “Protecţia şi îmbunătăţirea lacului Techirghiol”, lucrări detaliate în capitolele urmatoare.

Lacul Techirghiol constituie cel mai important centru de tratament balneologic din ţară şi cel mai important producător de nămol terapeutic din Europa. Valoarea terapeutică a apei şi nămolului a fost dobândită datorită condiţiilor de formare şi de evoluţie, în care factorii de mediu şi ecosistemul lacului au evoluat în condiţii naturale.

Lacul Techirghiol, situat în zona costieră a litoralului românesc al Mării Negre, reprezintă colectorul final al unui bazin de recepţie de cca. 165 kmp. Apa lacului este clorsodică , sulfurată, iodurată, clorurată, constituind un mediu favorabil formării nămolului sapropelic cu caracteristici unice prin descompunerea unui crustaceu,Artemia salina.

6

De-a lungul anilor, lacul Techirghiol datorită calităţ ilor sale terapeutice precum şi a problemelor survenite datorită aportului de apa dulce, a fost supus atenţiei cercetătorilor şi specialiştilor din domeniu (tabelul x).

Anul Activitatea de cercetare Autor

1900Cercetări preliminare asupra L.Techirghiol,

PASCU R.An.Ist.Geol.Rom.4.1.

1928 Regiunea Techirghiol, Anal.Dobr. ll MIHĂILESCU V.

1932 Regiunea balneară a L.Techirghiol, Misc med.rom. MRAZEC L.

1953 Analiza nămolului din lacul Techirghiol, Com.Geol. TRANDAFIRESCU E.

1957Studii topo. şi geol. pt. det. cant. de nămol. exist. în

WITZEL E.L.Techirghiol, St.Cercet. Balneol. Ed. Med. Buc.

Contribution a l”etude des bacteries sulfurenses de1958 l’ eaux et de Liman de Techirghiol, Arh. Roum. de BACIU O.

pathol. Eperim. 3,4,17.

1961Transgresiunile cuaternare ale M. Negre pe terit. D.

LITEANU E.Dunarii, St.cercet. geol.6.4.

1962Date noi asupra geologiei si hidrologiei L.

NICOLESCU MTechirghiol, Met-Hidrol.

Date asupra unei transgresiuni de vîrstă istorică în1964 bazinul M.Negre şi al Dunării inferioare, BANU A.C

Hidrobiologia V.

1965 Biodinamica L.Techirghiol, Ed. Acad. R.S.R. Buc. ŢUCULESCU ILitoralul M. Negre între Eforie şi Costineşti, cu

1966 privire specială asupra lacului Techirghiol, COTEŢ P.Hidrobiologia 7.

1969 Lacurile din Dobrogea, St. geogr. asupra Dobrogei. GISTESCU P.

1970 Formaţiuni cuaternare în Dobrogea, Ed. Acad. Buc. ANA CONEA1976 Lacurile de pe litoralul românesc al M. Negre. BREIER A.

Date privind evoluţia nivelelor există încă de 50- 55 ani. Aceste date arată faptul că până în anul 1970 nivelurile în lac s-au situat în general la cote sub nivelul mării. După acest an, odată cu creşterea nivelurilor s-au intensificat şi diversificat observaţiile asupra evoluţiei parametrilor de stare ai lacului (hidric, chimici, biologici) . În acelaşi timp s-au desfăşurat şi unele cercetări asupra cauzelor care au condus la aceste modificări.

S-a constatat astfel că lacul a evoluat de la niveluri de -0.9 m NMN în anul 1953 la +0.09 mdMN în anul 1970 şi la +0.60 mdMN în prezent, cu valori maxime de 1.35 m în anii 1983 şi 1984 şi de 1.65 m în anii 1997 şi 1998. Cauza principală a creşterii nivelurilor după anul 1970 rezidă în aportul substanţial de apă dulce provenit prin infilitraţiile şi descărcările necontrolate din sistemele de irigatii.

Irigarea terenurilor agricole din bazinul hidrografic al lacului, a avut în principal două efecte:

7

1• Creşterea volumului scurgerii superficiale şi totodată creşterea nivelului hidrostatic, prin aport de apă din infiltraţii;

2• Creşterea nivelului hidrostatic subteran datorită pierderilor de apă din canalele magistrale de irigaţii, care sunt neimpermeabilizate;

Cum cuveta lacului este aşezată pe calcarele sarmaţiene, roci fisurate cu permebilitate mare, lacul şi acviferul subteran sunt în continuitate hidraulică. Aceste pierderi au cauzat, în prima fază, ridicarea nivelurilor acviferului adiacent cu până la 35 – 40 m. Ulterior, aceste creşteri de nivel ale acviferului au condus la permanentizarea scurgerilor pe văile afluente, cu debite de până la 0.5 – 1.0 m³/sec. De asemenea alimentarea lacului cu apă dulce prin aport din subteran s-a dublat prin apariţia unor izvoare noi în cuveta lacului (de la volume de cca. 4 mil m³/an la volume de cca. 8 mil m³/an).

Ca urmare a afluxurilor sporite de apă dulce, mineralizarea lacului înregistrează scăderi importante ajungând de la cca. 90 g/l până în anul 1970 la cca 56g/l, valoare ce se înregistrează până în anul 2000, cu tendinţa de creştere în ultimii ani la 60-61 g/l. Scăderea mineralizării a afectat nă molul terapeutic al lacului din punct de vedere a compoziţiei chimice, a proprietăţilor fizice ş i a celor biologice. Stadiul actual de calitate a peloidului “Techirghiol” este însă în măsură să susţină efortul pentru salvarea ecosistemului.

Chiar în condiţiile actuale de salinitate lacul poate continua să fie productiv ca namol terapeutic, daca se vor evita şocurile de desalinizare şi poluare. Ca urmare a acestor fenomene s-a prevăzut proiectarea unor lucrări care să intercepteze cât mai mult afluxul de apă dulce care vine spre lac şi evacuarea acestuia în afara bazinului hidrografic al lacului.

Scopul lucrărilor proiectate este de captare şi evacuare gravitaţională a afluxului de apă dulce provenit din scurgerile de suprafaţă şi subterane în Lacul Techirghiol, în vederea îmbunătăţirii şi menţinerii calităţilor terapeutice ale nămolului şi salinităţii acestuia ş i este urmare a lucră rilor executate în etapele I şi II. Prin execuţia acestor lucrări se elimină cheltuieli de energie electrică pe care DADL le executa anual prin pomparea volumului de apa în excedent cu staţiile de pompare existente.

Proiectarea lucrărilor a fost prevăzută a se realiza etapizat, descrierea detaliată a acestora fiind prezentată în anexa x.

Utilitatea publică a investiţieiZăcământul de ape minerale şi nămol sapropelic din lacul Techirghiol este exploatat în scopuri terapeutice balneare pentru profilaxia ş i tratarea unor afecţiuni ale aparatului locomotor, boli endocrine, cardiovasculare, metabolice, boli profesionale. Bazele de tratament sunt profilate pentru utilizarea produselor de extracţie, în cura externa.

Trebuie menţionat că utilitatea public ă a investiţiei rezidă în asigurarea condiţiilor de exploatare a apelor minerale şi nămol sapropelic în scopuri curativ- medicale, eficienţa tratamentelor prin factorii terapeutici din lacul Techirghiol fiind atestată de lumea medicală internaţională.

8

1.5. PROCESUL ELABORĂRII PLANULUI

1.5.1. Elaborarea planului de management

Planul de management a fost elaborat de către echipa Direcţ iei Apelor Dobrogea - Litoral împreună cu cea a Societăţii Române de Ornitologie şi cea a Primăriei din Techirghiol, cu implicarea tuturor factorilor interesaţi. Implicarea tuturor celor care sunt sau vor fi afectaţi de către acest plan respectiv de realizarea obiectivelor acestuia s-a realizat prin:

1- informarea publicului larg prin intermediul mass-mediei asupra începerii realizării planului de management al lacului Techirghiol 2- implicarea în procesul de elaborare a planului de management al tuturor reprezentanţilor factorilor interesaţi prin participarea acestora la atelierele şi sesiunile de lucru 3-solicitarea de comentarii şi sugestii de la specialiştii din diversele domenii în perioada de elaborare a planului 4- difuzarea spre consultare a rezultatelor obţinute de către grupele de lucru la toţi cei interesaţi

Realizarea acestui plan de management s-a efectuat cu ajutorul sprijinului UE prin intermediul proiectului LIFE 04 NAT/RO/000220 „Îmbunătăţirea condiţiilor de iernat pentru Branta ruficollis la Techirghiol” derulat de către Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral în colaborare cu Societatea Ornitologică Română şi Primăria Techirghiol.

1.5.2. Aprobarea şi revizuirea planului de management

Planul de management se va supune aprobării de către Ministeriul Mediului şi Dezvoltării Durabile după ce s-a obţinut Acordul Academiei Române prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.

Revizuirea planului de management se va face la 5 ani după aprobarea lui.

1.6. PROCEDURA DE MODIFICARE ŞI ACTUALIZARE A PLANULUI

Prezentul plan de management trasează liniile principale ce trebuie urmate pentru atingerea pe termen mediu sau lung a obiectivelor propuse. Pentru elaborarea acestuia au fost utilizate date istorice, informaţ ii recente sau au fost omise anumite aspecte din lipsa informaţiilor. Astfel, pe măsură ce se vor desfăşura alte activităţi de cercetare sau pe măsură ce parte din măsurile impuse prin prezentul plan vor fi implementate, acesta va suferi modificari sau/şi completari ale activităţilor propuse. Planul de lucru va fi elaborat anual, ţinându-se cont de resursele disponibile şi de situaţia curentă, de către administratorul ariei protejate.

În cazul în care se impun schimbări în planul de management competenţa aprobării acestora revine:

9

1- Ministeriul Mediului şi Dezvoltării Durabile cu avizul Academiei Române, dacă sunt necesare modificări la nivel de obiective

2- administratorul ariei protejate, dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru anual sau se referă la priorităţi şi măsuri specifice de conservare

Propuneri de modificare sau actualizare a planului pot veni şi din partea structurilor de administrare, a proprietarilor de terenuri sau factorilor interesaţi, a ONG-lor sau a persoanelor fizice.

1.7. PROCEDURA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI

Responsabilitatea aplicării „Planului de management al Ariei Protejate Lacul Techirghiol” îi revine Direcţiei Apelor Dobrogea - Litoral prin S.G.A. Constanţa.

Planul de acţiune/lucru anual se întocmeşte de că tre Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral cu consultarea experţilor, în trimestrul IV al anului premergător, fiind avizat de. Acest plan de lucru va detalia acţiunile cuprinse în planul de management permiţând astfel realizarea cât mai eficientă a obiectivelor.

Pentru implementarea planului de management se va colabora cu toţi factorii de interes locali (organizaţii non-guvernamentale, instituţii de cercetare, firme de construcţii, mici intreprinzatori, concesionari, etc.) pentru o cât mai bună implementare a acţiunilor acestui plan.

CAPITOLUL 2

DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

2.1. INFORMAŢII GENERALE

2.1.1. Descrierea generală

Lacul Techirghiol, liman ca geneză, este cel mai întins liman fluvio-marin din zona de litoral. Apele lacului sunt complet izolate de Marea Neagra prin perisipuri, iar aportul de ape superficiale şi mai ales cele subterane sunt suficiente pentru acoperirea evaporaţ iei. Bazinul său hidrografic este de 140 kmp, dar colectorul subteran este probabil mult mai mare. Una din valorile terapeutice de seamă este reprezentată de nămolul sărat de culoare neagră-verzuie, cu puternic miros de hidrogen sulfurat.

Lacul Techirghiol a fost creat sub intensa activitate a sectorului vest costier al Mării Negre, fapt ce se reg ăseşte în evoluţia temporală a sa. Exondarea post eocenă (perioada de naştere a lacului) a dus la fracturarea în blocuri a zonei, cât şi la

10

începutul unei eroziuni a lor, valea propriu-zisă pe care s-a format lacul funcţionând ca un sector exondat de tip fluviatil.

Odata cu Bessarabiabul, zona Techirghiol a suferit o uşoară scufundare fapt ce a permis apelor M ării Sarmatice să o invadeze. Peste relieful deja creat, cu aspect de chei cu căderi în trepte, s-a depus într-o primă fază complexul argilo -mărnos ce atinge grosimi deosebite faţă de zonele adiacente, urmat de condiţiile unei sedimentări de tip carbonatic, fenomen ce va continua şi în Kersonian.

La sfârşitul Kersonianului, continuând cu perioada glaciară, regiunea suferă o ridicare ce a declanşat un puternic fenomen de eroziune şi transport prin individualizarea văilor Biruinţa şi Urlichioi (văi tributare lacului). Odată cu perioada post glaciar ă are loc o mare transgresiune a Mării Negre care a avut ca efect ridicarea nivelului apei marine la + 5 m faţă de 0 actual, văile existente transformandu-se în golfuri marine.

Aproximativ între secolele Vll – V î.Hr. are loc regresiunea histriană în care se pare că golful Techirghiol a funcţionat ca o lagună închisă având caracteristicile chimice aproximativ asemănătoare cu cele actuale. Acum cca 1000 – 1500 de ani are loc o ultimă transgresiune (Razim) ce face o ultimă legatură a lacului cu marea, perioadă ce a precedat colmatarea şi creşterea cordonului litoral, ce a izolat definitiv cele două entităţi acvatice.

Suprafaţa întregului complex (lacul sărat şi lacul dulce) este de cca. 1227 ha, măsuratoare ce se impune a fi reactualizată, având în vedere că aceasta datează din anul 1980. Amplasat în podişul Topraisar, lacul Techirghiol este situat la confluenţa a trei văi bine înscrise în relieful zone: Moviliţa, Biruinţa şi Techirghiol.

Lacul păstrează forma alungită de liman, cu o lungime maximă de 7,75 km, lăţime minimă de 1 km iar cea medie de 4,4 km. Volumul lacului a variat în limite largi, în decursul evoluţiei sale, fiind de 50 mil m³, la cota “0 MN”, iar adâncimile medii înregistrează valori de 4,0 m, comparativ cu cele maxime care ating valori de 12 m.

Balta Tuzla

Balta Tuzla, cu suprafaţa de 49 ha, având bazinul de recepţie, cu o suprafaţă de 5,4 km2 s-a format prin izolarea golfului Tuzla de lacul Techirghiol, în prezent fiind separată de lacul Techirghiol printr-un dig, pe care se află un drum de acces realizat din materiale calcaroase, în lungime de 400 m, folosit ca drum de acces către turnul de televiziune.

În prezent Balta Tuzla este mărginită de numeroase tufe de stuf înalt, care formează insule de vegetaţie chiar în interiorul bălţii şi care pot fi potenţiale medii de înmulţire pentru ţânţ ari, ceea ce are un impact negativ asupra zonei turistice în care este amplasată.

Până în anii '70 Balta Tuzla, ca de altfel întregul areal din jurul lacului Techirghiol, reprezenta o zonă aridă. După amplificarea factorilor antropici drenanţa c ătre lacul Techirghiol a crescut, respectiv Balta Tuzla a devenit o zonă mlăştinoasă ce a evoluat către un lac de sine stătător în momentul de faţă.

11

Datorită creşterii nivelului apei, în timp, din Balta Tuzla a fost necesar să se pompeze un volum important de apă pentru menţinerea nivelului acesteia sub nivelul lacului Techirghiol cât şi pentru menţ inerea pânzei freatice la un nivel scăzut în scopul protej ării fundaţiilor, beciurilor şi subsolurilor gospodăriilor din localitatea Tuzla, aflate în apropierea bălţii.

Factorii determinanţi ai creşterii nivelului pânzei freatice, în zona localităţii Tuzla, precum si a nivelului în Balta Tuzla, sunt:

1- exfiltraţiile din canalul de irigaţii Basarabi - Negru Vodă, amplasat pe zona de cea mai înaltă cotă, din care se ramifică un canal ce trece la sud de localitatea Tuzla; canalul de irigaţii, cu zone nedalate, este umplut cu apă începând cu luna mai, pierderile de apă din acesta fiind estimate la cea. 40 % din volumul tranzitat;

2- existenţa unui aport de apă de suprafaţă, reprezentat de un izvor, alimentat din zona Costineşti, constatându-se o creştere a debitului acestuia în intravilanul localităţii Tuzla, determinată de pierderile din reţeaua de distibuţie a apei potabile:

3- creşterea scurgerii de suprafaţă, datorat regimului crescut al precipitaţiilor din ultimii 5 ani.

4- amplasarea, în partea de nord a Bălţii Tuzla, a staţiei de epurare Eforie Sud, aparţinând Regiei Judeţene de Apă Constanţ a care, in anii '80, a descărcat în Balta Tuzla nămol şi ape incomplet epurate;

Pentru remedierea situaţiei, în cadrul lucrărilor de protecţie a lacului Techirghiol din

etapa I (executate în anii '80), s-a prevăzut următoarea amenajare a Bălţii Tuzla:

- realizarea în zona central vestică a bălţii a unei incinte îndiguite de cca 6,7 ha pentru descărcarea nămolului de la staţia de epurare. Conducta de transport a nămolului s-a amplasat pe digul de legă tur ă între bazinele de nămol şi staţia de epurare. Între acest dig şi versantul vestic se delimitează un bazin pentru atenuarea viiturilor cu o suprafaţă de cca 13 ha.

Pentru conducerea viiturilor s-a executat un canal pe sub versantul vestic între podeţul de pe firul văii din localitatea Tuzla şi bazinul de atenuare a viiturilor. În lungul acestui canal, pe malul estic s-a realizat un dig care împreună cu digurile bazinelor de nămol delimitează compartimentul estic al Bălţii Tuzla în suprafaţa de cca 19 ha.

Pentru evacuarea în Marea Neagră a apelor acumulate în bazinul de atenuare al Bălţii Tuzla s-a prevăzut o priză de apă, o conductă de aducţiune Dn 800 mm gravitaţională şi o staţie de pompare (SP2), situat ă pe platforma staţiei de epurare. Priza de apă este alcătuită dintr-un sistem de captare a apei (cu stăvilar de lemn), apa fiind transportată gravitaţional printr-o conductă, în staţia de pompare (SP2). Iniţial, aceasta staţie a deservit atât pentru evacuarea în mare a apelor epurate cât şi pentru pomparea surplusului de apă din Balta Tuzla, prin conducta de refulare ape uzate. Ulterior, prin construirea noii staţii de pompare ape uzate epurate s-a realizat legătura dintre chesonul acesteia şi cel al staţ iei SP2. Staţia de pompare SP2 a funcţionat până în anul 1989, în prezent aceasta fiind inundată.

Staţia de epurare Eforie Sud evacuează apa epurată în Marea Neagră (în zona Capul

Turcului). Datorită capacităţilor tehnologice reduse, până la nivelul anului 1998, o

12

parte din apele uzate au fost evacuate în Balta Tuzla, pe descărcarea de siguranţă. Începând cu anul 1999, odată cu realizarea treptei mecano - chimică, au fost înlocuite şi echipamentele de pompare a apei uzate epurate, fapt ce a condus la eliminarea evacuărilor de ape uzate în Balta Tuzla.

Datorită creşterii nivelului apei în Balta Tuzla, de-a lungul timpului, paturile de uscare a nămolului aparţinând S.E. Eforie Sud au fost inundate (acestea fiind nefuncţionale de câţiva ani). În prezent, nămolul provenit de la S.E. Eforie Sud este evacuat într-un perimetru închis (~1 ha), lângă balta Tuzla.

Urmare a riscului de inundare a staţiei de epurare, Regia Judeţeană de Apă Constanţa, cu precădere în perioada sezonului estival, a pompat importante cantităţi de apă, în vederea scăderii nivelului din Balta Tuzla. În prezent, Staţia de epurare Eforie Sud este inclusă în Programul ISPA de reabilitare şi modernizare, cu începere a lucrărilor din anul 2004. Valoarea investiţiei se ridică la 13.000 de euro. Investiţia propusă are drept scop reabilitarea şi extinderea capacităţii de epurare prin realizarea unor noi componente, la o cotă superioară cotei actuale a echipamentelor, fapt ce va conduce la eliminarea riscului de inundare a staţiei şi la renunţarea pompării de către R.A.J.A. Constanţa a excesului de apă din Balta Tuzla.

Datorit ă creşterii nivelului apei în Balta Tuzla, concomitent cu creş teri ale nivelului pânzei freatice, determinate de factorii antropici mai sus menţ ionaţi, la care în ultimii ani a contribuit şi regimul pluviometric ridicat, zona de sud a localităţii Tuzla este frecvent inundată, fiind afectate case şi anexe gospodăre şti, precum şi instituţii de interes public. În vederea eliminării excesului de umiditate şi a riscului la inundaţii se impune luarea unor măsuri imediate:

1- scăderea nivelului apei din Balta Tuzla cu cca 1 m, prin realizarea lucrărilor de protecţie şi descărcare a Bălţii Tuzla, ca parte componentă a etapei a IlI-a a proiectului „Lucrări pentru protecţia lacului Techirghiol” şi menţinerea acestui nivel.

2- concomitent cu scăderea nivelului bălţii, se impune dragarea canalului din zona limitrofă locuinţelor afectate, ceea ce va conduce la scăderea nivelului pânzei freatice.

În extremitatea nordică a perisipului care separă lacul Techirghiol de mare este situat Lacul Belona. A fost amenajat în anii 1958—1959 în scop de agrement, pe locul a două ochiuri de apă sărată. Are o suprafaţă de circa 1 ha şi conţine apă de mare.

2.1.2. Localizare

Lacul Techirghiol este amplasat în bazinul hidrografic Litoral, fiind situat la 15 km sud de oraşul Constanţa şi la cca. 150 m vest faţă de Marea Neagră (fig. x), coordonatele geografice fiind 44°02'35'' N, 28°37'35'' E.

Unitate administrativă mare: Judeţul Constanţa.Unitate administrativă locală: oraşul Techirghiol.

Aria Protejată Lacul Techirghiol cuprinde pe lângă lacul în sine ş i o zonă de protecţie

specială avifaunistică şi o zonă de dezvoltare economică durabilă (localizarea acestora

13

fiind prezentată în partea de zonare a planului) care reprezintă o suprafaţă de teren semnificativă, mărind considerabil suprafaţa ariei protejate. În Aria Protejată sunt incluse urmă toarele localităţi: Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla, Biruinţa, Moviliţa şi o mică parte din Topraisar.

Fig. x - Localizarea Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

Accesul către această zonă este facil, acesta realizându-se pe DE 87 Constanţa - Mangalia, până la Eforie ş i continuând apoi pe DJ Eforie - Techirghiol. De asemenea, accesul se poate realiza pe CF Constanţa Eforie - Nord. Cel mai apropiat aeroport este Mihail Kogălniceanu, situat la o distanţă de cca. 20 km de Constanţa.

2.1.3. Proprietatea terenurilor şi drepturile de management

Fără a avea o delimitare strictă pe deţinători, terenurile adiacente zonei aparţin domeniului privat al Primăriilor Eforie, Techirghiol şi Tuzla, precum şi unor persoane particulare.

14

Necesar de informaţii: date cu privire la suprafeţe, drept de proprietate a terenurilor şi de administrare.

În conformitate cu H.G. 1266 din 2000 administratorul ariei protejate ce cuprinde Lacul Techirghiol şi plajele aferente este Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral. La data elaborării acestui plan de management Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Constanţa, desfăşoară activităţi de supraveghere a lacului Techirghiol, precum şi activităţi de întreţinere ş i exploatare a echipamentelor destinate menţinerii caracteristicilor terapeutice ale apei lacului.

În anul 2004 administratorul, Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral, în parteneriat cu Societatea Ornitologică Română şi Consiliul local Techirghiol, a demarat proiectul „Îmbunătăţirea condiţiilor de iernat pentru Branta ruficollis la Techirghiol”, proiect finanţat din fonduri UE prin programul Life - Natura, în al cărui plan de acţiuni este cuprinsă şi realizarea acestui plan de management. Scopul principal al proiectului este menţinerea populaţiei speciei B. ruficollis la Techirghiol, asigurarea condiţiilor pentru creşterea numă rului de exemplare în viitor, promovarea unor practici de management compatibile cu măsurile de conservare şi o informare şi implicare activă a comunităţii locale şi a altor factori interesaţi în astfel de activităţi.

2.1.4. Resursele de management şi infrastructură

Sediul administratorului lacului Techirghiol, Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral, se află în Constanţa.

2.1.5. Acoperirea cu hărţi

Tipul de hartă Scara Suprafaţa acoperită (%)Hărţi topografice militare 1:50.000 100Hărţi administrative 1:50.000 100Hărţi geomorfologice 1:40.000 100Hărţi Digital Terrain Model 1:40.000 100Hărţi cu tipurile de terasamente 1:5000 50Hărţi batimetrice 1:2000 100Hărţi turistice GIS - 100

S-a folosit tehnologia GIS pentru prelucrarea datelor geografice utilizând programul ESRI ArcGIS 9.1. Hărţile detaliate de batimetrie au fost realizate cu ajutorul programului AutoCAD.

2.1.6. Limitele şi zonarea internă

Limita Ariei Protejate Lacul Techirghiol este determinată de cumpăna apelor (reprezentată cu verde în fig. x). Această limită a fost aleasă pentru a putea proteja într-un mod cât mai eficient compoziţia specifică a apei lacului Techirghiol de infiltrările de apă dulce sau de deversările de variatele substanţe nocive (pesticide, insecticide, ierbicide, îngrăşăminte chimice etc.) care s-ar putea scurge şi astfel afecta lacul.

15

Demarcarea acestei limite s-a realizat de către o firmă specializată în efectuarea de măsurători hidrografice şi modelarea digitală a terenurilor şi a fost stabilită de către Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral.

Limitele şi zonarea internă a Ariei Protejate Lacul Techirghiol sunt prezentate în figura x., iar descrierea limitelor este prezentată în anexa x.

Fig. x - Limitele şi zonarea Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

Zonarea internă a Ariei Protejate Lacul Techirghiol a fost realizată pe baza localizării principalelor valori naturale şi a necesităţii de conservare a diversităţ ii biologice locale. De asemenea un factor important care a fost luat in vedere a fost cel al activităţilor permise în interiorul ariei protejate. Astfel, există 3 zone bine definite după cum urmează:

- Zona centrală de conservare (sit Ramsar) , reprezentată de lacul în sine şi respectiv 5 metri de la luciul de apă (ilustrată cu roşu în fig. x). Această zonă corespunde sitului Ramsar şi reprezintă zona cu prioritate totală pentru conservarea speciilor, habitatelor şi ecosistemelor. În mod normal, aici sunt permise numai activităţi de monitorizare, limitate şi nondestructive, necesare pentru managementul ariei, cât şi activităţi de cercetare.

Managementul acestei zone se realizează în scopul conservă rii ei şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională (Convenţia Ramsar), în special ca habitat al păsărilor acvatice.

16

1- Zona de protecţie specială avifaunistică (zona de protecţie integrală, zona de tampon, SPA) reprezentată de o suprafaţă de teren localizată la coada lacului, şi care se suprapune peste zona centrală de conservare în partea de est a lacului (ilustrată cu albastru în fig. x) şi de o zonă satelit reprezentată de o parcelă situată în partea de sud a ariei protejate. Această zonă corespunde Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) care face parte din reţeaua europeană de arii protejate, Natura 2000.

Managementul este dedicat conservării speciilor, habitatelor şi ecosistemelor, a valorii peisajului natural, recreerii şi plăcerii de a fi în mijlocul naturii şi al ariei naturale. În mod normal, aici este permis proceselor naturale să se desfăşoare cu intervenţii manageriale minime şi fără a dezvolta infrastructura.

Sunt admise turismul controlat, activităţile de natură educativă şi numai activităţile de gospodărire/valorificare a resurselor naturale (de ex. utilizarea păşunilor de către localnici şi a terenurilor agricole pentru cultivarea culturilor) care respectă principiile de utilizare durabilă a acestora în conformitate cu planul de management. Managementul necesită măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate.

2- Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane (zona de utilizare intensivă), reprezentată de cumpăna apelor (ilustrată cu verde în fig. x). Conţine în special terenuri agricole şi şase localităţi dar tocmai din acest motiv poate avea o influenţă deosebită asupra compoziţiei şi structurii habitatelor şi ecosistemelor zonei centrale de conservare.

Aici sunt permise activităţile şi funcţionarea structurilor deja stabilite sau dezvoltarea infrastructurilor cu promovarea şi sprijinirea, pe cât posibil, a dezvoltării durabile care ar putea fi prielnice ariei protejate şi care nu vor provoca un impact negativ asupra ariei protejate (cum ar fi folosirea în exces a pesticidelor, insecticidelor sau a altor substanţe toxice ce ar putea ajunge în apa lacului, etc.).

Astfel, aici se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.

2.2. MEDIUL FIZIC

2.2.1. Geologia regiunii

Cantonat în calcare sarmaţiene, fostul liman fluvio-marin, generat de mişcări epirogenice locale şi sub influenţa unui proces continuu de abraziune şi acumulare marină, a evoluat către un mediu lagunar, prin închiderea fostului golf de un cordon de sedimente.

În condiţiile speciale ale regiunii, cu un indice al aridităţii de 2,2, cel mai ridicat din întreaga ţară, precipitaţii să race şi temperaturi situate peste media multianuală a ţării, care au stimulat fenomenul de evaporaţie, evoluţia lacului Techirghiol a fost complet diferită în comparaţie cu celelalte lacuri litorale, de geneză similară. Pe fondul acestor condiţii fizico-geografice şi al regimului închis al bazinului hidrografic, se produce o concentrare a sărurilor minerale, actuala compoziţie chimică a apei fiind considerată de tip cloro-sodic, magnezian, sulfuros, iodurat şi respectiv bromurat.

17

În malurile Lacului Techiorghiol aflorează depozite carbonatice (calcare oolitice, lumaselice, cu Nubecularia) de vârstă bessarabiana-kersoniană, greu de diferenţiat atât din punct de vedere litologic cât şi faunistic.

Din punct de vedere geologic, cuveta lacului Techirghiol şi zona adiacentă se încadrează în unitatea structurală Dobrogea de Sud cu fundamentul cutat, alcătuit din şisturi cristaline (cuartite, micaş isturi, gnaise) si şisturi verzi peste care s-a depus cuvertura sedimentară. Această cuvertură este formată din depozite paleozoice, mezozoice, terţiare şi cuaternare, cu grosimi mici şi numeroase lacune de sedimentare, datorate mişcărilor pe verticală.

PALEOZOICUL - este reprezentat prin Silurian format dintr-un complex de şisturi argiloase, detritice negricioase cu intercalaţii subţiri de calcare conţinând exemplare de graptoliţi.

MEZOZOICUL - conţine depozite aparţinând Triasicului, Jurasicului şi Cretacicului.

TRIASICUL - se prezintă sub forma unei alternanţe de cuartite şi gresii argiloase roşiatice.

JURASICUL - în zona Techirghiol este erodat.CRETACICUL - este reprezentat de depozite albiene cu nisipuri şi gresii

glauconitice, depozitele cenomaniene sunt reprezentate de microconglomerate cu intercalaţii de gresii şi calcare, depozitele turoniene sunt reprezentate prin conglo-merate silicioase, gresii calcaroase, nisipuri şi pietrişuri, formaţiunile senoniene sunt alcătuite din microconglomerate şi gresii calcaroase, precum şi cretă cu concreţiuni de silex şi intercalaţii de bentonite.

NEOZOICUL - este reprezentat prin depozite de vârsta eocen şi miocenă (sarmatian) ultimile fiind întâlnite la zi.

EOCENUL - este dezvoltat pe arii limitate şi este reprezentat prin depozite ypresiene alcătuite prin nisipuri silicioase cu intercalaţii rare de gresii calcaroase.

LUTETIANUL - este reprezentat prin calcare albe şi calcare grezoase alb-gălbui bogate în numuliţi.

SARMAŢIANUL - este reprezentat prin depozite bessarabiene cu argile verzi şi cafenii precum şi de calcare lumaselice şi de depozite kersoniene alcătuite din calcare oolitice cu intercalaţii subţiri de argile şi nisipuri.

CUATERNARUL - este depus peste calcarele sarmaţiene şi este reprezentat prin depozite Pleistocene (argile verzi şi roşcate cu pete manganoase, concreţiuni calcaroase şi loessuri nisipo-prăfoase şi prafo-nisipoase macroporice).

2.2.2. Hidrologia

Datorită tipului genetic al lacului Techirghiol – liman fluvio-marin, bazinul de recepţie al acestuia este de 150 km2, bazinul de alimentare din subteran avand o suprafaţă de cca. 400 km2. Alimentarea lacului este asigurată atât de scurgerea superficială (bazinul de recepţie) cât şi din aportul subteran (bazinul de alimentare). De asemenea, lacul Techirghiol este alimentat şi de izvoare de mal, active îndeosebi către coada lacului.

În ceea ce priveşte studiile de bilanţ hidric realizate de către institute de specialitate, în

evoluţia ultimilor 30 de ani, se constată o creştere a aportului de apă de suprafaţă, cât

18

şi a componentei subterane, cu dominanţă din punct de vedere cantitativ a celei subterane.

Ape de suprafaţăHidrologia de suprafaţă a zonei este dominată de prezenţa lacului Techirghiol ce funcţionează ca un dren local. Lacul prezintă o suprafaţă de 1161 ha, iar volumul este de 41,8 mil. m³. Bazinul hidrografic prezintă o suprafaţă de 186 km2 de circa 14 ori mai mare decit suprafaţa lacului .

Văile ce drenează în lacul Techirghiol au fost văi seci sau intermitente iar după anii '70 o parte dintre ele au devenit permanente sub influenţ a unei activităţi bogate a sistemelor de irigaţii (Biruinţa, Moviliţa, Urlichioi, Tuzla şi Techirghiol), cu debite ce variază între 40 - 50 l/s. Scurgerea permanentă înregistrează debite specifice medii de la 0,64 la 1,93 l/s/ km2. Pe lângă văile amintite se întâlnesc numeroase izvoare situate la limita de emergenţă de la baza loessului sau în sectorul submers.

Analizând bilanţul hidric al lacului se constată că în anul 1909 nivelul lacului era de - 150 cm N.M.N., după o cre ştere lentă se atinge in anul 1969 cota de 0 cm N.M.N., apoi sub influenţa activităţ ii sistemelor de irigaţii se atinge nivelul maxim de 181 cm N.M.N. în anul 1998. Anii următori secetoşi, au dus la o sc ădere a nivelului până la 48 cm N.M.N.; sub influenţa ploilor abundente din ultimii doi ani nivelul actual al lacului se menţine în jurul valorii de 122 cm N.M.N..

Ape subteraneStudiile executate de INMH începând cu anii '70, în zona lacului Techirghiol, pun în evidenţă existenţa a trei sisteme acvifere care participă în mod direct sau indirect la alimentarea lacului, acvifere care se dezvoltă în formaţiuni ce se deosebesc net din punct de vedere litofacial.

Acviferul aflat în legatură directă cu lacul (S2) este alimentat direct din infiltraţiile de suprafa ţă şi se dezvoltă în sistemul fisural al complexului carbonatic sarmaţ ian. Acesta este interpus între acviferul din cuvertura de loessuri cuaternare (S1) şi cel din complexul detritic cretacic superior (S3). Sistemul fisural ce caracterizează rocile carbonatice, din punct de vedere al circulaţiei apei, poate fi considerat ca un mediu discontinuu, reţeaua de goluri, fisuri şi fracturi din masa rocii condiţ ionând comportarea hidraulică şi mecanică a acestora, curgerea apelor într-un astfel de mediu depinzând de distribuţia spaţială şi natura fisurilor.

Sistemul acvifer (S1) are răspândire pe arii extinse, fiind cantonat în principal atât în depozite loessoide cât şi în cele de tip aluvial-proluvial din lungul văilor. Alimentarea lacului se produce pe toată suprafaţa sa din precipitaţii şi capătă caracter permanent în condiţiile surplusului de apă provenit din pierderile din sistemele de irigaţii. Ca urmare a caracteristicilor specifice acumulă rilor de loess, acviferul propriu-zis se formează la contactul cu rocile argilizate din substrat sau acolo unde apar intercalaţii pelitice.

În ansamblu, acviferul este caracterizat prin anizotropia accentuată a permeabilităţilor atât pe verticală cât şi pe orizontală. Sistemul acvifer (S2) este alcă tuit dintr-un complex de roci carbonatice sarmaţiene, nisipuri glauconitice şi calcare cu numuliţi,

19

aceste depozite formând un acvifer cu proprietăţi hidrodinamice unitare, ce variază de la NV la SE, justificând grosimea variabilă a stratului de apă înmagazinată.

Sistemul acvifer (S3), cantonat în roci detritice consolidate, deşi nu se află în legătură hidraulică directă cu lacul, participă la alimentarea acestuia, aflându-se la sud şi nord în contact cu apele din sistemul fisural-carstic, dezvoltat în complexul carbonatic şi având un potenţial de înmagazinare deosebit de ridicat.

Aportul subteran provine din două acvifere (Cuaternar – loessuri şi Eocen-sarmaţian – calcare). Cuveta lacului se află cantonată în acviferul calcarelor Eocen-sarmaţiene, ce are un caracter ascensional, transportul apei se realizează prin fisuri şi goluri carstice, reprezentând principala sursă a lacului. Calcarele sunt acoperite în jurul lacului de o cuvertură de loessuri cuaternare care la bază conţine acviferul cuaternar.

Forajele executate în jurul lacului in perioada anilor '70 cât ş i cele puţ ine executate anterior pun în evidenţă un nivel piezometric variind între 10 si 20 m, în funcţ ie de cotele terenului. În urma activităţ ii sistemelor de irigaţii s-au observat creşteri de nivel de 0,26 – 7,64 m pentru perioada 1971- 1974.

Creşterile din acviferul freatic au avut un caracter sezonier, în funcţ ie de irigaţii şi regimul precipitaţiilor, înregistrându-se amplitudini de 1,0 – 4,0 m, iar adâncimile nivelului hidrostatic fiind cuprinse intre 5 şi 11 m, pe fondul unei creşteri continue de la an la an. Menţionăm că până la intrarea în funcţiune a sistemului de irigaţii Basarabi – Negru-Vodă nu exista apă în formaţiunile cuaternare loessoide. În perioada anilor '80 se constată creşteri apreciabile ale nivelului piezometric, mai ales pe sectorul vestic al bazinului hidrografic, combinate cu zone de scădere sau echilibru.

Acviferul cuaternar are creşteri între 5 şi 79 cm pe flancul vestic, iar pe anumite porţiuni la limita bazinului hidrografic se constată scăderi de 1 m. Pentru acviferul Eocen-sarma ţian, valorile nivelului piezometric oscilează între + 62 cm şi - 34 cm. În cursul anilor 1990 – 2005, nivelul piezometric a scăzut uşor sub influenţa diminuării irigaţiilor în bazinul hidrografic al lacului Techirghiol.

Potrivit estimă rilor INHGA, în acviferele bazinului hidrogeologic al lacului Techirghiol s-a acumulat un volum de apă de circa 280 mil. m³ apă, volum ce se consideră a proveni în parte din pierderile din sistemul de irigaţii, estimate la circa 20– 49 %.

2.2.3. Caracterizarea zăcământului de nămol

Cunoscut inca din vechime pentru calitatile curative ale apei si namolului, lacul Techirghiol este un liman maritim, cu apa suprasarata care prezinta interes balneo-terapeutic, apa avand calitati deosebite.

Depozite circumlacustreDin punct de vedere geologic, regiunea in care se afla amplasat

lacul Techirghiol se incadreaza in unitatea structurala a Dobrogei de Sud, cu fundamentul cutat, alcatuit din sisturi cristaline si sisturi verzi. Cuvertura sedimentara este formata din depozite paleozoice, mezozoice, tertiare si cuaternare, cu grosimi mici si numeroase lacune de sedimentare.

20

In malurile lacului Techiorghiol afloreaza depozite carbonatice (calcare oolitice, lumaselice, cu Nubecularia), de virsta bessarabiana – kersoniana, greu de diferentiat atit din punct de vedere litologic cit si faunistic.

Depozite submerseNamolul lacului Techirghiol face parte din grupa sedimentelor terapeutice

subacvatice organogene, caracterizat ca namol sapropelic de liman, fiind produsul unor complexe procese biologice si chimice de lunga durata. Conformatia cuvetei lacustre, curentii lacului si dispozitia neuniforma a zoo si fitoplanctonului, determina neuniformitatea arealului namolului, grosimea sa variind de la centimetrii pina la un metru, fiind alcatuit din trei straturi. Modificarea conditiilor chimice ale apei lacului au avut drept urmare incetinirea procesului de peloidogeneza, rezervele de namol scazind simtitor in decursul anilor.

Din punct de vedere fizico-chimic, namolul este un amestec intim a trei faze:1- o faza solida, formata din particule minerale si organice, de marimi

diferite, 2- o faza coloidala, compusa din substante minerale si organice aflate in

namol in stare coloidala, 3-o faza lichida, constituita din solutia apoasa a substantelor solubile din

namol, solutie ce imbiba si umple interstitiile dintre particulele solide si cele coloidale ale namolului. La acestea se adauga diferite microorganisme componente ale biomasei namolului precum si resturi vegetale nedescompuse.

Compozitia chimica globala a namolului este: 4- umiditate 69-71 % (raportat la namolul in stare naturala) 5- substante volatile 6,4 – 7,21 % 6- minerale 23 % Depozitele pelitice din cuveta lacului sunt de virsta cuaternara, ele repauzind

peste depozite sarmatiene.Succesiunea diferitelor nivele pelitice cuaternare se imparte in doua complexe

I si II.Comlpexul II, dispus peste namolul cenusiu rubanat bessarabian, incepind din

baza, este format din urmatoarele orizonturi:1- namol oliv-deschis, fin, plastic onctuos, cu grosimi cuprinse intre 0-0,15 m 2- namol oliv inchis, fin, plastic, onctuos, cu grosimi de 0-0,10 m 3- namol cenusiu oliv, fin, plastic, onctuos, cu grosimi cuprinse intre 0-0,10m 4- namol cenusiu oliv, fin plastic, onctuos, continind cochilii de

lamelibranhiate si gasteropode, cu grosimi de 0,5-0,2 m. Orizontul cochilifer a fost intilnit pe toata suprafata cuvetei lacului,

formind un orizont reper, care separa complexul II de complexul I.Complexul II a fost considerat ca fiind format intr-o faza veche a

lacului Techirghiol, in conditii biochimice asemanatoare, inaintea transgresiunii Rezelm, marcata prin nivelul cochilifer.

Din analizele chimice efectuate de Institutul de Medicina, Balneologie si Recuperare Medicala asupra depozitelor pelitice ale acestui complex, rezulta calitatile sale terapeutice foarte asemanatoare cu cele ale complexului I, exploatat in prezent. Comlexul II reprezinta o sursa potentiala pentru viitor, cind se va gasi modalitatea de exploatare a sa, dificila in prezent datorita nivelului cochilifer din acoperis.

Complexul I reprezinta in prezent sursa de namol terapeutic, fiind alcatuit din urmatoarele orizonturi, cu dispunere peste orizontul reper cochilifer:

1- namol cenusiu-oliv, fin, plastic onctuos, cu grosimi cuprinse intre 0-0,25 m

21

1- namol cenusiu- negru, fin, plastic onctuos, cu grosimi cuprinse intre 0-0,15 m

2- namol negru, onctuos, cu miros puternic de hidrogen sulfurat, cu grosimi de 0,05-0,40 m

3- pelogenul, sediment de culoare verzui-cafenie, geliform, cu grosimi de 0-0,10 m.

Acest ultim orizont reprezinta sursa de formare a namolului negru.Studiile intreprinse in directia stabilirii virstei depozitelor pelogene, bazate pe

analize sporopolenice, au condus la concluzia ca aceste depozite s -au format in perioda ultimilor 3000 ani. Nivelul reper de cochilii s -a depus in a doua parte a mileniului I e.n., aceasta insemnind ca in urma cu 1500 ani a existat o perioda cind lacul Techirghiol si marea au fost pentru ultima data legate, dupa care lacul a evoluat spre un caracter lagunar, caracter care se mentine si astazi.

Calitatile terapeutice ale namoluluiNamolul lacului Techirghiol, puternic hidratat, bogat in substante minerale si mici cantitati de substante organice, contine hidrogen sulfurat, sulfura de fier, sulf nativ si substante enzimatice. Structura granulara fina, continutul ridicat in coloizi organici si minerali, plasticitate cu limite de umiditate foarte largi, confera namolului o remarcabila capacitate de absorbtie a ionilor de calciu, magneziu, potasiu, fier, cu rol important prin mobilizarea lor in organism, cu efect benefic asupra schimburilor metabolice. Calitatile terapeutice ale namolului sunt atestate de Institutul de Medicina Fizica si Balneologie Medicala, statisticile in domeniu stabilind calitatile deosebite ameliorative in nenumarate boli cronice. Procedurile medicale, bazate pe impachetari cu namol, combinate cu bai de apa sarata si beneficiind de climatul marin al acestei zone, sunt deosebit de eficiente in tratarea afectiunilor aparatului locomotor (reumatism degenerativ, articular, inflamator, boli ale sistemului periferic), afectiuni dermatologice, ginecologice, boli asociate (respiratorii, profesionale, endocrine, boli de nutritie si metabolice), boli ale sistemului nervos periferic, boli cardio-vasculare.

Rezerve de namol omologateExploatarea namolului se face, in prezent, de catre Sanatoriul Balnear Techirghiol, in baza unui permis de exploatare provizoriu.

In anul 2000 sanatoriul a depus documentatia necesara obtinerii licentei de exploatare la Agentia Nationala a Resurselor Minerale, neobtinind-o insa, deoarece s-a considerat, la sugestia Comisiei Interministeriale Techirghiol, ca fiind necesara clarificarea regimului juridic al lacului Techirghiol.

Recomandarea expresa a acestui organism a fost ca administrarea lacului si exploatarea resurselor de namol sa se realizeze unitar, de catre aceeasi institutie, monitorizarea lacului putind sa se faca integral si responsabil.

Cantitatea de namol pe care sanatoriul o extrage zilnic este de cca. 25 tone, aceasta fiind livrata, in afara necesarului propriu, urmatorilor beneficiari:

1- Sanatoriul Efosan Eforie Nord 2- Sanatoriul Balnear Mangalia 3- SC Carmen Sylva SA Eforie Sud 4- SC Saturn SA Mangalia 5- SC Decebal SA Techirghiol 6- Sind-Romania Eforie Nord 7- SC Doina SA Neptun Cantitatea de namol extrasa in ultimii ani a fost de:

22

1- 1999 1963 tone 2- 2000 1680 tone 3- 2001 815 tone - in primele patru luni ale anului Rezervele de namol omologate, cantonate in cuveta lacului Techirghiol si

aprobate de ANRM, prin Incheierea nr. 95, din 01.01.1989, pe baza studiilor coordonate de Institutul de Medicina, Farmacie, Balneologie si Recuperare Medicala Bucuresti, asa cum rezulta din harta anexata, sunt:

- rezerve de categoria B 518000 m³- rezerve de categoria C 1 945000 m³- rezerve de categoria C2 482000 m³

Intreaga cantitate de namol pe care Directia Apelor Dobrogea –Litoral o va extrage va fi destinata comercializarii, principalul beneficiar raminind Sanatoriul Balnear Techirghiol.

Cantitatea estimata a se extrage in anul 2002 este de 2000 tone.Se vor folosi metodele clasice de exploatare a namolului, DADL urmind sa

achizitioneze utilajele necesare la inceputul anului 2002, acestea fiind incluse in lista de investitii. Metodele de exploatare a namolului vor conduce la pierderi minime de substanta utila, de cel mult 10%.

Exploatarea namolului se va efectua in conformitate cu necesarul estimat anual si va fi distribuit beneficiarilor, impunindu-se conditia returnarii integrale a acestuia in lac, lucru posibil datorita faptului ca principalii beneficiari sunt amplasati in zone apropiate lacului Techirghiol si datorita capacitatii de autoepurare a namolului folosit.

Din activitatea de extragere a namolului nu rezulta deseuri sau ape uzate, cele folosite la procedurile medicale sau la activitati conexe fiind evacuate in retaua de canalizare a orasului. Localizarea principalelor zone unde se găseşte nămolul terapeutic (pungile de nămol) este prezentată în fig. x

23

Fig. x – Localizarea zonelor cu nămol terapeutic (pungi cu nămol) în lacul Techirghiol (după Tuculescu).

Compozitia chimica si biologica a apelorLacul Techirghiol a fost monitorizat din punct de vedere calitativ, in perioada 1991-2005 în 5 sectiuni de control: Coada lacului, Olimpus S.A., Baraj Tuzla, Eforie Nord-Bai Reci si S.P.Techirghiol, zone cu influente antropice sau cu aport de apa dulce, cu o frecventa de variind intre 4 si 6 ori pe an (in lunile februarie, aprilie, iunie si septembrie).Incepand cu anul 2000 prelevarile de apa s-au facut de la mal, fata de anii anteriori cand prelevarile s-au facut cu salupa din masa apei.

Evolutia parametrilor semnificativi in studiul calitatii apei lacului, s-a facut diferentiat, in functie de sezonul recoltarii probelor de apa. O analiză detaliată a rezultatelor este prezentată în anexa x.pH-ul apei lacului Techirghiol este alcalin, atingând in anii precedenti valori medii de 7,97 in anul 1995 si de 9,17 in anul 1999. In anul 2005 a inregistrat o valoare medie de 8,4.Valorile usor crescute ale pH-ului au dat o alcalinitate ridicatã, ceea ce a favorizat si o dezvoltare a fitoplanctonului specific apei cu o salinitate crescuta.Temperatura apei, indicator important în aprecierea calitãtii apei lacului, a fost studiatã in sezoanele primãvarã, varã si toamnã; este legatã ca si la lacurile cu apã

24

dulce de oscilatiile temperaturii atmosferice si dã posibilitatea analizei pe bazã de corelatie cu alti indicatori.Oxigenul dizolvat, se aflã intr -o corelatie inversã cu temperatura apei. În sezonul rece, la temperaturi scãzute ale apei, valori mai ridicate. Pe fondul unor temperaturi ridicate în aer si în apa lacului, valorile oxigenului dizolvat scad.In perioada 1993 – 2005 oxigenul dizolvat, pe ansamblu lac, inregistreaza valori medii de 4,04 mgO2 /l (2002); 6,82 mgO2/l (1997). In anul 2005 s-a inregistrat o valoare medie de 5,9 mgO2/l.

Consumul biochimic de oxigen –CBO5, se aflã in general în corelatie directã cu temperatura apei lacului, atingând valori scãzute în perioada rece si din ce în ce mai ridicate pe mãsurã ce temperatura în aer si în apa lacului se mãresc.In perioada 1991 – 2005 indicatorul CBO5, pe ansamblu lac, inregistreaza valori medii de: 2,78 mg/l (1993), 9,98 mg/l (1999), 20,25 mg/l (1995) si 6,8 mg/l (2005).Substanta organicã, CCOMn are o evolutie în timp asemanatoare consumului biochimic de oxigen, înregistrând in perioada 1991 – 2005, pe ansamblu lac, valori medii de 15,52 mg/l (1991), 45,17 mg/l (1995), 27,51 (1999) si 22,3 mg/l (2005).Mineralizarea crescuta a apei lacului Techirghiol, consecinta genezei acestuia, a înregistrat pe ansamblu lac, în perioada 1991 – 2005 variatii, atingand valori medii de 55,40 g/l (1999) si de 65,32 g/l (2004). In anul 2005 s-a inregistrat o valoare medie de 61,49 g/l.

Clorurile din apa lacului au variat în perioada investigatã în paralel cu evolutia mineralizatiei si a nivelurilor apei din lac.Conform tabelului anexat se poate observa cã valorile medii ale concentratiei în cloruri au fost de 26 230 mg/l atinsã în anul 1997 si de 34 260 mg/l , valoare inregistrata in 2003 cand nu au fost inregistrate precipitatii. In anul 2005 clorurile au

medie de 29 870 mg/l.

Salinitatea apei lacului se aflã în corelatie inversã cu nivelul apei lacului , în consecintã aceasta creste în perioada când nivelul apei în lac scade.Salinitatea a înregistrat pe ansamblu lac, în perioada 1991 – 2005 o valoari medii de 47,21 g0/00 in anul 1997 ( caracteristicile fizico-chimice ale apei lacului s-au modificat datorita precipitatiilor abundente din anul toamna anului 1996) si de 61,83 g0/00 in anul 2003 (ca urmare a temperaturilor extrem de ridicate inregistrate in verile anilor 2001, 2002). In anul 2005 s-a inregistrat o valoare medie a salinitatii de 53,78 g0/00 mai scazuta fata de anul anterior. Anul 2005 a fost un an ploios, in care nu au fost inregistrate temperaturi foarte ridicate.

Printre lacurile litorale, lacul Techirghiol ocupa un loc aparte din punct de vedere biologic. In apa lacului sarata se dezvolta trei grupuri de alge (albastre, verzi si diatomeele), care predomina alternativ. Algele purpurii si euglenidele sunt prezente în numar redus si temporar. Structura biocenozei zooplanctonice este dominata de grupele Rotatoria, Filopoda, Ciliata, Copepoda.

Din punct de vedere biologic, se urmareste densitatea, biomasa si structura microfitoplanctonului care intra în bioeconomia lacului, precum si densitatea, biomasa si structura zooplanctonului, din care Artemia salina cu rol în procesul de peloidogeneza (formarea namolului). Valorile medii anuale de plancton înregistrate în perioada 1993- 2005 sunt prezentate în anexa x.

25

inregistrat o valoare

2.2.4. Clima

Din punct de vedere al factorilor meteorologici, zona lacului Techirghiol se caracterizează printr-un climat temperat continental, cu veri călduroase şi ierni reci, dar mult atenuate în sectorul litoral, datorită influenţei moderatoare a Mării Negre.

TemperaturaTemperatura medie multianuală a aerului se situează în jurul valorii de 11 ºC, iar cantitatea de radiaţie atinge 125 – 130 kcal/cmp. Temperatura constituie un indicator important pentru aprecierea calităţ ii apelor naturale. Ea influenţează compoziţia chimică a apei, întrucât solbilitatea sărurilor depinde de temperatură. Ea acţionează asupra populaţiilor acvatice dintr -un ecosistem, ca factor de control sau ca factor letal, pentru orice specie existând o temeperatură optimă de dezvoltare. Temperaturile scăzute reduc metabolismul, iar cele ridicate generează o supraactivare a proceselor de fotosinteză.

Studiile variaţiilor termice din lac a dus la concluzia că acestea influenţează direct majoritatea proceselor fizico-chimice din lac, viteza de sedimentare, cantitatea de oxigen dizolvat, precum şi intensitatea proceselor de descompunere bacteriologică. Regimul climatic general se caracterizează prin veri a căror căldură este atenuată de briza răcoroasă a mă rii ş i prin ierni blânde marcate de vânturi puternice; circulaţia generală a atmosferei este din nord-est alternând cu o circulaţie vestică.

Parametrii meteorologici prezintă urmatoarele caracteristici:

1-temperatura aerului pentru valoarea medie multianuală este de 11,2 ºC, maxima absolută este de 38,5 ºC (în anul 1927), minima absolută este de - 25 ºC(în anul 1927).

2- numărul mediu al zilelor cu îngheţ este de 60.

PrecipitaţiilePrecipitaţiile, reduse cantitativ, sunt distribuite neuniform în spaţiu şi timp, perioada cea mai bogată fiind la sfârşitul primăverii - începutul verii.

Indicele de ariditate de 2,2 (cel mai ridicat din întreaga ţară) caracterizează ţinutul ca foarte uscat, cu o cantitate medie multianuală de precipitaţii în jur de 400 mm şi o medie lunară variind între 0 – 180 mm.

Deşi lacul Techirghiol este considerat ca un lac cu alimentare predominant din precipitaţii, adăugând şi aportul din apele subterane, aceste cantităţi nu acoperă evapotranspiraţia care este foarte ridicată, până la 700 mm cea potenţială şi cca. 1000 mm, cea de la suprafaţa apei.

VântulRegimul eolian are o influenţă mare asupra lacului, a cărui apă este în general într-o continuă miş care. Valurile ce se formează în timpul verii, sub acţiunea vânturilor locale, brizei marine şi a vântului dinspre uscat au o dezvoltare diferită pe suprafaţa lacului, unele zone fiind expuse frecvent acţiunii abrazive a valurilor, în timp ce în alte zone, atât frecvenţa cât şi înâlţimea valurilor sunt reduse.

26

De asemenea, regimul eolian influenţează în exclusivitate procesul de sedimentare a nămolului în lacul Techirghiol. În condiţii de lac liniştit sedimentarea ar fi uniformă, ceea ce ar duce la depunerea malului în zona litorală, unde se dezvoltă alga Cladophora. Ecranul de mal format împiedică dezvoltarea algei, prin diminuarea cantităţii de lumină care pătrunde în apa lacului, astfel că productivitatea lacului este mult diminuată. De asemenea, vântul poate reprezenta un factor letal şi pentru Artemia salina şi alte nevertebrate acvatice, activând procesul de peloidogeneză.

Vântul prezintă frecvenţe importante pe direcţiile nord - nord est 38 % şi vest cu 16 %, viteza medie anuală a vântului fiind de 4.9 m/s.

2.3. MEDIUL BIOTIC

2.3.1. Flora şi comunităţile de plante

Lacul Techirghiol ocupă un loc aparte din punct de vedere biologic. Datorită concentraţiei ridicate în săruri a apei, în lac pot supravieţui doar specii cu limite largi de eurihalinitate. Fitoplanctonul în bazinele hipersaline, cum este şi cazul lacului Techirghiol prezintă o diversitate redusă. Astfel, macrofitele submerse, ce constituie flora algală, sunt reprezentate în principal prin alga verde filamentoasă Cladophora vagabunda, una din componentele esenţiale ale nămolului sapropelic. Alte specii de alge prezente în lac sunt Cladophora crystallina şi Closterium acerosum(Chlorophyta). De asemenea sunt prezente şi specii de diatomee cum ar fi Synedra tabulata, Nitzschia sigmoidea şi Achnanthes brevipes (Bacillariophyceae).

Pe colinele calcaroase, acoperite de loessuri din împrejurimile lacului Techirghiol, se dezvoltă o floră xerofilă şi xero-mezofilă tipică paji ştilor stepice. Dintre speciile de plante ce pot fi întâlnite în aceste tipuri de staţiuni amintim pe: Festuca valesiaca, Artemisia austriaca, Achillea setacea, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Eryngium campestre, Verbascum blattaria, Teucrium pollium, Lithospermum arvensae, Lycopsis arvensis ssp. orientalis, Alyssum alyssoides, Euphorbia seguieriane, Euphorbia agraria, Adonis aestivalis, Echium vulgare, Melilotus albus, Crepis foetida ssp. rhoeadifolia, Tragopogon orientalis, Carthamus lanatus, Hordeum murinum, Carduus acanthoides, Onopordon tauricum, Agropyron cristatum, Elymus repens, Prunus spinosa, Ononis spinosa, Centaurea orientalis, Xanthium spinosum, Amaranthus retroflexus, Cichorium intybus, Polygonum aviculare, Chenopodium album, Convolvulus arvensis, Amaranthus retroflexus, Taraxacum officinale, Cardaria draba, Sisymbrium sophia, Conyza canadensis, Marrubium vulgare, Poa bulbosa, Xeranthemum annuum, Kochia prostrata, Medicago minima, Medicago falcata, Diplotaxis muralis, etc. Dintre speciile vernale sunt nelipsite: Draba verna, Hyacinthella leucophaea (zambiliţa – raritate ponto-balcanică), Muscari racemosus, Ornithogalum refractum, Gagea pratensis, Lamium amplexicaule, Lamium purpureum, etc.

Asociaţii vegetale: Medicagini-Festucetum valesiacae, Agropyretum pectini-formae, Artemisio austriacae-Poetum bulbosae, Cynodonti-Medicaginetum minimae, Hordeetum murini, Agropyro pectinato-Kochietum prostratae, Circio arvense-

27

Convolvuletum arvensis, Xanthio spinosae-Amaranthetum, Xeranthemetum annui, Carduetum nutantis, Onopordetum acanthii, etc.

Vegetaţia nisipurilor litorale din zona lacului Techirghiol este caracterizată prin asociaţii de plante specifice sărăturilor marine, care în general sunt dispuse în zone concentrice către lac, în funcţie de gradul de salinitate al nisipurilor. Se întâlneşte mai ales asociaţ ia de Suaeda maritima, Kochia hirsuta şi Salicornia herbaceea, printre care cresc Aster tripolium ssp. pannonicus, Puccinelia distans, Spergularia marginata. Se întâlneşte în număr mare şi Hippophaë rhamnoides. Alte specii de plante halofile sunt: Suaeda salsa, Salicornia europaea, Cyperus pannonicus, Artemisia santonica, Atriplex oblongifolia, Atriplex tatarica, Bassia sedoides, Spergularia media, Hordeum geniculatum, etc.

Asociaţii vegetale: Salicornietum europeae, Suaedetum maritimae, Bassietum sedoidis, Atriplicetum tataricae, etc.

Datorită condiţiilor de salinitate a apei lacului, vegetaţia palustră este slab reprezentată şi se întâlneşte numai în zonele de mal pe porţiuni limitate. Principala componentă a acestei asociaţii de vegetaţie palustr ă este constituită din stuf, Phragmites australis. In zonele inmlăştinite de la coada lacului se dezvolta preponderent specii higrofile şi mezo-higrofile, dintre care comune sunt: Typha angustifolia, Bolboschoenus maritimus, Lycopus europaeus, Calystegia sepium, Sonchus arvensis, Eupatorium cannabinum, Mentha aquatica, Polygonum amphibium, Epilobium tetragonum, etc. Pe terenul reavăn şi slab sărăturat din jurul lacului este frecvent Juncus gerardi.

Asociaţii vegetale: Scirpo-Phragmitetum, Typhetum angustifoliae, Bolboschoen-etum maritimi, etc.

Cea mai importantă şi mai protejată specie din zonă este bujorul Paeonia tenuifolia (Ber., O.U.G.57), care este o specie ameninţată la nivel european prezentă aici, din fericire, în număr destul de mare la coada lacului.

Alte specii de interes sunt şi Astragalus spruneri, Astragalus vesicarius ssp. pseudoglaucus, Astragalus hamosus, Adonis vernalis, Adonis volgensis, Adonis flammea, Salvia aethiopis, Salvia nutans, Centaurea napulifera ssp. thirkei, Syrenia cana, Alyssum hirsutum, Stippa ucrainica, Stipa dasyphilla, Ranunculus oxyspermus, Scorzonera mollis, Scutelaria orientalis, Seseli tortuosum, Convolvulus cantabrica şi Satureja caerulea.

2.3.2. Fauna

Fauna bentală a lacului Techirghiol este caracteristică mediilor acvatice hipersaline, fiind săraca din punct de vedere calitativ. Infuzorii studiaţi de I. Ţuculescu până in anul 1965 numără peste 370 specii dintre care acesta a menţionat 7 genuri şi 140 specii necunoscute până atunci. Grupele de nevertebrate identificate aici sunt urmatoarele: turbelariatele, nematodele, polichetele, harpacticoidele, ostracodele, gasteropodele, crustaceii, chironomidele şi dipterele.

28

Luând în calcul ansamblul probelor analizate se poate constata prezenţa reprezentanţilor a doar patru grupe din cele nouă menţionate şi anume: turbelariate, ostracode, harpacticoide şi larve de chironomide. Se remarcă faptul că în afară de chironomide care au avut o frecvenţă mai mare in probe, celelalte grupe au fost găsite doar în una sau două probe. Astfel, grupul dominant atât ca densitate cât ş i ca biomasă a fost reprezentat de chironomide.

Crustaceul filopod Artemia salina cu rol in procesul de peloidogeneza este cel mai important filtrator (fig. 1) şi are în lacul Techirghiol trei generaţ ii: aprilie-mai, iunie şi august-septembrie în funcţie de condiţiile climatice.

Fig. 1 Artemia salina este un crustaceu primitiv aparţinând subclasei Branchiopoda, (cu picioarele transformate în branhii). Specia trăieşte în ape cu salinitate mare şi varabilă. Animalul înoată întotdeauna pe spate (cu picioarele în sus), mişcarea picioarelor lamelare generând un curent de apă care se scurge pe un şanţ de pe faţa ventrală. Se reproduce prin chisturi, foarte rezistente la conditii neprielnice (seceta, ingheţ etc).

Analizând evoluţia Artemiei salina în ultimii trei ani, când probele au fost recoltate de la mal, se remarcă o creştere a densităţii lui în anul 2002, pe fondul scăderii densităţii medii a zooplanctonului. În cazul lacului Techirghiol prezintă o mare importanţă, deoarece cadavrele de Artemia cad la fundul lacului şi prin descompunere bacteriană, formează nămolul sapropelic cu componenţi minerali activi care îi dau o valoare terapeutică deosebită.

Dintre speciile de nevertebrate mai importante amintim: cilioforul endemic Cothurnia tekirghiolica, gasteropodele Pseudamnicola codreani, Physa acuta, viermii plaţi Polycladodes album, Polycelis nigra, crustaceele Ilyocriptus sordidus, Leydigia leydigi, Macrothrix laticornis, Iliocypris bradyi, Eucyclops serrulatus, Gammarus pulex, Asellus aquaticus, chilopodul Scolopendra cingulata, heteropterele Dicranocephalus albipes, Hallodapus montandoni, Melanotrichus rubidus, Derula flavoguttata, Henestaris halophilus, coleopterele Ochthebius glabratus, Aphthona cyparissiae , Phyllotreta cruciferae, Agapanthia violacea, Rhagium inquisitor, tricopterele Argypnia varia, Limnephilus bipunctatus, lepidopterele Parahypopta caestrum, Aspitates ochrearius, Zygaena contaminei, Lythria purpuraria, Eublemma rosina, Miltochrista miniata, dipterele Haliella noctivaga (specie endemică), Halliella taurica, Ephydra californica, Bibio hortulanus, Chironomus plumosus, Clinotanypus nervosus, Machimus annulipes, Neomochtherus flavipes şi himenopterele Tenthredo costata, Notozus spinosa, Omalus pusillus, Paraferreola mantica, Priocnemis pussillus, Osmia andrenoides, Cerceris quinquefasciata, Ammophila heydeni şi Hylaeus variegatus.

Din cauza salinităţii excesive fauna acvatică vertebrată este absent ă din lacul Techirghiol. Doar în partea de SV, îndiguită a lacului care este şi zona cu cele mai

29

abundente izvoare de apă dulce, a fost semnalată o specie endemică de peşte, ghidrinul de Techirghiol Gasterosteus crenobiontus. Această specie este strict protejat ă prin O.642, dar din păcate, se pare că este deja extinctă. De asemenea, această zonă a fost populată în scop comercial cu diferite specii de peşti.

În ceea ce priveşte herpetofauna, aici întâlnim câteva specii ameninţate la nivel european. Astfel, în afară de broasca verde de lac Rana ridibunda (Pelophylax ridibundus) şi şarpele de casă Natrix natrix, toate speciile sunt strict protejate: broasca râioasă verde Bufo viridis (Pseudepidalea viridis) (Ber., D.H., O.U.G.57) , broasca de pământ siriacă Pelobates syriacus balcanicus (Ber., D.H., O.U.G.57) – probabil extinctă din zonă, respectiv ţestoasa de uscat dobrogeană Testudo graeca (Ber., D.H., O.U.G.57), ţestoasa de apă Emys orbicularis (Ber., D.H., O.U.G.57), şopârla de stepăPodarcis tauricus (Ber., D.H., O.U.G.57) şi şarpele rău Dolichophis caspius(Ber.,D.H., O.U.G.57).

Avifauna lacului Techirghiol este deosebit de importantă, aici întâlnindu-se specii rare, unice în România, unele fiind periclitate pe plan mondial sau european. Spre exemplu gâsca cu gât roşu Branta ruficollis, această specie de gâscă având aici unul dintre cele mai importante locuri de iernare din Europa. Au fost descrise în această zonă mai mult de 150 de specii de păsări clocitoare sau migratoare.

Dintre păsările clocitoare şi de pasaj din avifauna României pot fi întâlnite aici următoarele specii: Gavia arctica, Podiceps cristatus, Podiceps grisegena, Podiceps nigricollis, Tachzbaptus ruficollis, Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmeus, Egretta garzetta, Ardea cinerea, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Ixobrychus minutus, Fulica atra, Tadorna tadorna, Vanellus vanellus, Himantopus himantopus, Tringa nebularia, Cygnus olor, Cygnus cygnus, Anser albifrons, Anser erythropus, Aythia ferina, Alauda arvensis, Anas streprera, Anas penelope, Anas plathyrhynchos, Anas querquedula, Anas crecca, Bucephala clangula, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Accipiter nisus, Buteo buteo, Buteo lagopus, Oxyura leucocephala, Vanellus vanellus, Larus minutus, Larus genei, Larus melanocephalus, Riparia riparia, Anas acuta, Anas clypeata, Mergus albellus, Burhinus oedicnemus, Circus macrourus, Buteo lagopus, Haliaeetus albicilla, Falco peregrinus, Falco cherrug, Falco vespertinus, Falco tinnunculus, Circaetus gallicus, Saxicola rubetra, etc.

Unele dintre acestea, cum ar fi Oxyura leucocephala, au un statut vulnerabil în Europa, iar Falco cherrug este o specie de şoim periclitată în Europa. Numeroase specii sunt strict protejate (vezi anexa 1) fiind încadrate în anexa I a D.P. şi anexele 3 şi 4 a O.U.G.57 iar în anexa 2 sunt trecute speciile cele mai vulnerabile şi statutul lor.

Mamiferele sunt şi ele bine reprezentate, cea mai importantă fiind subspecia endemică de dihor pătat Vormela peregusna euxina, împrejurimile lacului Techirghiol fiind situate la limita nordica a arealului acestei specii rare, strict protejate (Ber., O.U.G.57). Mai întălnim şi alte specii strict protejate cum ar fi: popândăulSpermophilus citellus (Ber., D.H., O.U.G.57), dihorul de stepă Mustela eversmanni(O.U.G.57) şi liliecii Miniopterus schreibersi (Ber., D.H., O.U.G.57), Myotis myotis (Ber., D.H., O.U.G.57) şi Myothis blythii (Ber., D.H., O.U.G.57).

30

Alte specii de mamifere întălnite aici, în zona lacului Techirghiol sunt iepurele de câmp Lepus europaeus, şoarecele de câmp Microtus arvalis, şobolanul cenuşiu Rattus norvegicus, vulpea Vulpes vulpes şi dihorul de casă Mustela putorius.

Abrevieri:

Ber. – Convenţia de la Berna din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, ratificată prin Legea nr. 13 din 11 martie1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna

D.H. – Directiva Habitate, Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice adoptată la 21 mai 1992

D.P. – Directiva Păsări, Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea păsărilor sălbatice adoptată la 2 aprilie 1979

O.U.G.57 – Ordonanţ a de urgenţă a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habita-telor naturale, a florei şi faunei sălbatice

O.642 – Ordin nr. 642 din 15 iulie 2005 privind instituirea unor măsuri de protecţie pentru unele specii de peşti cu valoare economică şi/sau ecologică

2.3.3. Habitate şi ecosisteme

Din punct de vedere al conservării, principalele tipuri de habitate din aria protejată Lacul Techirgiol sunt habitatele acvatice, habitatele de coastă şi diferitele tipuri de pajişti.

1. Habitate acvaticeCele mai importante şi mai bine reprezentate la Techirghiol. Habitatele acvatice rezultate prin fragmentarea lacului Techirghiol datorită construcţiei barajelor pot fi încadrate în trei mari categorii:

1- Lacuri saline/salmastre permanente (Convenţia Ramsar), relativ săracă în vieţuitoare datorită salinităţii excesive, reprezintă aproximativ 90% din suprafaţa lacului.

2- Bălţi/mlaştini permanente cu apă dulce (Convenţia Ramsar), mai slab reprezentate, rezultate din acumularea de apă dulce din diferitele izvoare de la coada lacului, însă mai bine populate cu diferitele grupe de vieţuitoare.

3- Zone umede dominate de tufişuri (Convenţia Ramsar), ca exemple tipice putem aminti comunităţile vest-pontice cu Phragmites australis ssp. humilis şi Aster tripolium (cod Ro: R5311) şi comunităţile danubiene cu Bolboschoenus maritimus şi Schoeno-plectus tabernaemontani (Cod Ro: R2210).

2. Habitate de coastă Prezente numai în unele părţi ale lacului, fiind reprezentate de următoarele tipuri:

1- Colonizări anuale cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează pe nămol sau nisip (Anexa 1. Directiva Habitate)

2- Dune (Rezoluţia nr.4 a Convenţiei de la Berna) 3- Dune nisipoase de coastă şi continentale - Dune cu Hippophaë

rhamnoides (Anexa 1. Directiva Habitate)

31

3. Pajişti (Formaţiuni ierboase naturale şi semi-naturale de pajişte)Foarte bine reprezentate, mai ales la coada lacului, populate cu numeroase specii de plante şi animale. Exemple caracteristice sunt pajiştile ponto-panonice cu Festuca valesiaca (cod habitat Ro: R3414) - habitat prioritar Natura 2000, pajiştile ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca (cod habitat Ro: R3415), pajiştile vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stippa dasyphilla (cod habitat Ro: R3419), pajiştile vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia (cod habitat R0: R3420), stepele nisipoase (Rezoluţia nr.4 a Convenţ iei de la Berna), stepele vest-pontice cu Paeonia tenuifolia (cod Natura 2000: 6290) şi pajiştile ponto-sarmatice cu Juncus gerardi (Cod Ro: R1515) - habitat prioritar Natura 2000.

De asemenea este important să amintim terenurile agricole care reprezintă o bună parte din Aria Protejat ă Lacul Techirghiol. Acestea sunt alcătuite majoritar din mono-culturi de grâu şi de porumb, fiind deosebit de importante pentru supravieţuirea păsă rilor care iernează pe lac, reprezentând o însemnată sursă de hrană pentru ele. Este foarte important ca şi în continuare aceste terenuri sa fie cultivate cu specii care pot fi consumate de păsări în timpul iernării.

2.3.4. Procesele şi relaţiile ecologice

Caracterul hipersalin al lacului a determinat o biocenoză specifică, reprezentată de un număr redus de grupe de plante si animale, plantele superioare fiind slab dezvoltate iar vertebratele lipsind cu desă vârşire. Lanţurile trofice, care reprezintă căile de circulaţie şi de transformare ale materiei în biocenoza sistemului, sunt scurte, fără pierderi la transferul de la o verigă la alta, fapt ce favorizează acumularea substanţelor organice care participă integral în procesul de peloidogeneză, explicând marea productivitate a pelogenului din lacul Techirghiol. Reprezentativ pentru zoocenoza planctonică a lacului este filopodul Artemia salina, iar vegetaţ ia macrofită este reprezentată de alga Cladophora vagabunda, care îşi are originea în flora marină a golfurilor care au generat lacurile litorale.

Cel mai important proces ecologic din acestă zonă este peloidogeneza, adică formarea nămolului sapropelic (nămol format în ape stă tătoare din substanţe organice aflate în putrefacţie şi folosit în scopuri medicinale sau ca îngrăşământ). Acesta este un proces complex ce implică numeroase specii de zooplancton respectiv fitoplancton dintre care un rol important îl au alga verde filamentoasă Cladophora vagabunda şi respectiv crustaceul filopod Artemia salina care produce masa organică principală, din descompunerea căreia se produce acest nămol.

Între anii 1993 şi până în prezent 2005, prin cele 4 prelevări sezoniere, uneori 5 prelevări pe an, s-a urmărit densitatea, biomasa şi structura calitativă a microfito-planctonului care intr ă în bioeconomia lacului precum şi a zooplanctonului şi în mod special a crustaceului Artemia salina (anexa x).

Ceilalţi doi producători de materie primă pentru peloidogeneză, alga microfită Cladophora si chironomidul Haliella noctivaga (formă bentonică) nu au mai fost analizaţi începând din anul 1987 din cauze obiective: lipsa unei şalupe pentru prelevări bentonice cu draga, iar Cladophora care se întinde ca un covor pe fundul

32

lacului până la adâncimi unde mai pă trunde lumina, trebuie cartată şi prelevată ca în anii anteriori de scafandrii închiriaţi şi analizată cantitativ în laborator.

Adaptându-se continuu condiţiilor de creştere a salinităţii, speciile fitoplanctonice, cu cicluri de viaţă scurte, asigură hrana de bază pentru zooplanctonul reprezentat în principal de Artemia salina, factor deosebit de important in procesul de formare a nămolului sapropelic. Observaţiile asupra acestui ecosistem unic, au pus in evidenţă deosebita sensibilitate si fragilitate a sa, schimbările climatice antrenând concomitent modificări ale asociaţiilor fitoplanctonice, cu consecinţe asupra continuării procesului de peloidogeneză. Factorul antropic rămâne principala cauză a perturbaţiilor înregistrate în evoluţia lacului Techirghiol.

2.5.4. Statutul de conservare în prezent

Lacul Techirghiol este desemnat ca arie protejată cu scopul de a asigura protecţia şi conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede şi în special a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia acestora.

În prezent, prin finalizarea lucrărilor de drenare a apei dulci din coada lacului (vezi capitolul 1.4.), situaţia compoziţiei specifice a apei este stabilă . Însă orice acţiune antropică necontrolată poate afecta acest echilibru şi poate duce la consecinţe negative asupra procesului de peloidogeneză.

În partea salmastră a lacului (zona cea mai importantă pentru păs ările care iernează pe lac), funcţionarea pescăriei are influenţe negative prin deranjul provocat acestora de folosirea bărcilor şi a plaselor de pescuit în timpul iernii, o reglementare a acestei activităţi fiind absolut necesară. În partea dulce a lacului deranjul este mai redus dar prin distrugerea stufului ar putea să fie afectate negativ speciile de păsări care cuibăresc aici.

Mare parte a păr ţii de uscat a ariei protejate este reprezentată de culturi agricole, care prin compoziţia lor au un rol important în asigurarea condiţiilor de iernat propice pentru păsări, în special pentru speciile de gâşte. Astfel, menţinerea în continuare a culturilor, cu precădere a celor de grâu şi porumb, este absolut necesară pentru îndeplinirea rolului de cartier de iernat al lacului Techirghiol.

Păşunile, din cauza faptului că sunt destul de slab reprezentate în zonă (suprafaţa lor fiind semnificativ mai mică decât cea a culturilor agricole), sunt într-o stare precară fiind folosite în mod excesiv de către proprietarii locali de oi şi capre.

Însă cel mai important factor care afectează aria protejată în prezent este creşterea expozivă a numărului de construcţii din zonă, un risc deosebit fiind reprezentat de apropierea intravilanului de coada lacului, adică de zona cea mai importantă din punct de vedere al biodiversităţ ii. Este foarte important să se menţină situaţia actuală a terenurilor şi să nu se dezvolte infrastructura în zona de protecţie specială avifaunistică.

În acest moment, turismul nu are influenţe negative majore asupra ariei protejate. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea activităţilor de turism sunt localizate

33

în partea sărată, limitrofă a Mării Negre, care nu este prea însemnată în ceea ce priveşte biodiversitatea. Dar creşterea exagerată a numărului de pescari sportivi şi turişti care ar putea vizita partea salmastră şi dulce a lacului ar putea provoca o sporire a gradului de deranj din această parte.

CAPITOLUL 3

SCOP, OBIECTIVE ŞI PLANUL DE ACŢIUNI

3.1. SCOPUL ŞI PRINCIPALELE OBIECTIVE DE MANAGEMENT

Scopul managementului Ariei Protejate Lacul Techirghiol

1. Scopul managementului Ariei Protejate Lacul Techirghiol este să protejeze în starea sa naturală, pentru viitor, sistemul natural ecologic cu flora şi fauna locală, peisajul şi caracteristicile naturale ale lacului Techirghiol.

2. Să menţină caracterul esenţial al lacului Techirghiol ca arie naturală de o frumuseţe, diversitate şi valoare deosebită pentru beneficiul, folosinţa, sănătatea şi bucuria publicului larg în concordanţă cu respectarea primului scop.

Principalele obiective de management sunt:

1. Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol şi crearea unei baze de date şi informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivel internaţional, naţional şi regional.

2. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din rezervaţie şi promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu generează un impact negativ asupra biodiversităţii.

3. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile lacului Techirghiol şi de a aprecia experienţa specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate.

4. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru conservarea valorilor ariei protejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor.

5. Promovarea şi creearea de oportunităţi pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale fără a afecta în mod negativ valorile şi biodiversitatea ariei protejate.

6. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei Protejate Lacul Techirghiol în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil.

34

3.2. PLANUL DE ACŢIUNI

Planul de Acţiuni conţine activităţile şi acţiunile care sunt necesare pentru a putea realiza obiectivele de management propuse. În cazul fiecărei acţiuni sunt precizate perioada de timp în care trebuie realizată, ţinta (rezultatul care trebuie obţinut), prioritatea, planificarea acţiunilor (făcută pe jumătăţi de an) şi colaboratorii necesari pentru realizarea fiecărei acţiuni în parte.

Împărţirea priorităţilor s-a stabilit prin luarea în considerare a obiectivelor de management precum şi a resurselor disponibile, având următoarele semnificaţii:

- Prioritatea 1: acţiunea este obligatoriu să fie îndeplinită pe parcursul duratei de existenţă a planului. Se aplică numai acţ iunilor cruciale, care dacă nu vor fi realizate vor submina întreg planul.

- Prioritatea 2: acţiuni care ar trebui să fie realizate. Există un element de flexibili-tate, dar trebuie să existe un motiv temeinic dacă aceste acţiuni nu au fost realizate.

- Prioritatea 3: Acţiuni ce ar putea să fie realizate când timpul şi/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acţiunilor cu prioritatea 1 sau 2.

Pe baza acestui Plan de Acţiuni administratorul Ariei Protejate Lacul Techirghiol, Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral, va întocmi planul de acţiune/lucru anual.

35

TEMA A. CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII

A.I. Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

OBIECTIVE A.II. Crearea unei baze de date si informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivelinternaţional, naţional şi regional.

PRIO

RITA

TEA

Planificarea activităţilor pe jumătăţi de an COLABORATORI

ACŢIUNI ŢINTA A1 A2 A3 A4 A5 NOTEPENTRU

S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 IMPLEMENTARE

A1. Inventarierea florei şi faunei şi Inventarul cât maiVoluntari,

1 ONG-uri,completarea informaţiilor complet al florei

institute deexistente. şi faunei

cercetare, etc.

A2. Întocmirea hărţilor GISnecesare managementului arieiprotejate (harta de bază şistraturile tematice: forma Hărţi GIS

1specialişti GIS

proprietăţii, zonarea detaliateadministrativă, vegetaţia, activităţisocio-economice, interes turistic,etc.)

36

TEMA A. CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII

A.I. Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

OBIECTIVE A.II. Crearea unei baze de date si informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivelinternaţional, naţional şi regional.

A3. Dezvoltarea bazei de date şiBază de date Voluntari,legată de

2ONG-uri,

actualizarea ei periodică pe baza biodiversitatea institute derapoartelor de monitoring.

locală cercetare, etc.

A4. Publicarea informaţiilor şiMaterial 2

ONG-uri,asigurarea accesului publicului la institute de

publicabilacestea. cercetare

A5. Stabilirea şi implementareade măsuri speciale de protecţie a Vezispeciilor de floră si faună rare, Populaţiile capitolulvulnerabile şi periclitate: speciilor rare, Consilii locale, 2.3.1.

- interzicerea colectării speciilor de vulnerabile şi 1 voluntari, pentrupericlitate vor fi comunităţi, speciileplante rare, vulnerabile şi periclitate

- interzicerea vânătorii pe teritoriul menţinute sau vor ONG-uri decreşte numeric planterezervaţiei

- interzicerea utilizarii carbofuranului rare(furadan) etc.

37

TEMA A. CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII

A.I. Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

OBIECTIVE A.II. Crearea unei baze de date si informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivelinternaţional, naţional şi regional.

A6. Stabilirea şi implementareade măsuri speciale de protecţie ahabitatelor prioritare:- reglementarea şi controlul practicilor

Consilii locale,agricole (aplicarea de ingrăşăminte,Suprafaţa şi

pesticide şi ierbicide, depozitarea proprietari destructura

gunoiului de grajd şi menajer), 1terenuri,

habitatelordeversarea de ape uzate/reziduale, etc. proprietari de- reglementarea activităţii de păşunat în

prioritare se va animalemenţinezonele în care această activitate ar

putea genera un impact negativ asupraconservării habitatelor prioritare

- protejarea stufărişurilor prininterzicerea tăierii, incendierii saudistrugerii sub orice formă a stufului

A7. Evaluarea şi delimitarea Zone de interesVoluntari,zonelor de interes deosebit din deosebit clarONG-uri,

punct de vedere al biodiversităţii delimitate 1institute de

şi stabilirea măsurilor de protecţie Măsuri decercetare, etc.

necesare protecţie stabilite

38

TEMA A. CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII

A.I. Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

OBIECTIVE A.II. Crearea unei baze de date si informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivelinternaţional, naţional şi regional.

A8. Reglementarea desfăşurăriiactivităţilor umane ce ar putea Veziafecta biodiversitatea zonei: Starea

Autorităţianexa

- reglementarea accesului în zonele biodiversităţii nr. X1 competente,

considerate vulnerabile din punct de locale se va pentruconsilii locale,vedere al biodiversităţii menţine sau se speciileONG-uri- eliminarea deranjului în perioadele de va îmbunătăţi de

cuibărit, reproducere şi iernare la păsărispeciile de păsari rare, vulnerabile şipericlitate, etc.

Creştereanumărului de

A9. Promovarea, coordonarea şicercetări cu

Institute derezultatesprijinirea cercetării aplicate în

aplicabile practic 3 cercetare,folosul managementului ariei voluntari,

şi folositoareprotejate ONG-uri, etc.pentru

managementulariei protejate

39

TEMA A. CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII

A.I. Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

OBIECTIVE A.II. Crearea unei baze de date si informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivelinternaţional, naţional şi regional.

A10. Realizarea lucrărilor de reconstruc ţie ecologică a habitatelor deteriorate sau pentru menţinerea calităţii habitatelor:1- menţinerea şi monitorizarea nivelului apei în partea centrală, salmastră a lacului în vederea protejării zonei sărate a lacului Techirghiol

2- zona umedă: eliminarea controlului pe criterii economice a fluctuaţiilor de nivel ale lacului dulce

3- menţinerea nivelului apei în zona dulce a lacului în vederea protejării stufului, etc.

Calitateahabitatelor este

1 menţinută sau îmbunătăţită

C

40

TEMA B. MANAGEMENTUL FOLOSIRII TERENURILOR ŞI A RESURSELOR NATURALE

B.I. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din rezervaţie.

OBIECTIVE B.II. Promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu generează un impact negativasupra biodiversităţii.

ACŢIUNI ŢINTA

B1. Reglementarea, monitorizarea şi controlul exploatării nămolului sapropelic în scopuri terapeutice

B2. Reglementarea păşunatului

în zonele cu habitate prioritare şicu asociaţii vegetale valoroase

PR

IOR

ITA

TE

A

1

2

Planificarea activităţilor pe jumătăţi de an

A1 A2 A3 A4 A5

S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

Consilii locale, Veziproprietari de hartaterenuri, nr. Xproprietari de pentruanimale habitate

prioritare

41

TEMA B. MANAGEMENTUL FOLOSIRII TERENURILOR ŞI A RESURSELOR NATURALE

B.I. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din rezervaţie.

OBIECTIVE B.II. Promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu generează un impact negativasupra biodiversităţii.

B3. Reglementarea,monitorizarea şi controlulpescuitului sportiv şi industrial:- stabilirea perioadelor de interdicţie a

Concesionariipescuitului (pentru eliminarea deranjuluiUn loc de iernat

produs păsărilor care clocesc sau laculuişi de cuibărit

iernează pe lac) 1 salmastru şisigur pentru

- interzicerea accesului pe lac cu orice sărat, consiliipăsările de pe

tip de barcă în perioada de clocire locale,lacul Techirghiolrespectiv de iernare a păsărilor ONG-uri

- stabilirea zonelor permise/interzisepentru instalarea plaselor de pescuit şiinterzicerea folosirii plaselor mono -filament pentru pescuit pe toată duratadesfăşurării activităţilor piscicole, etc

Un loc de iernat AJVPS,

B4. Interzicerea vânătorii peşi de cuibărit

1consilii locale,

sigur pentru proprietari deteritoriul rezervaţiei păsările de pe terenuri,

lacul Techirghiol ONG-uri

42

TEMA B. MANAGEMENTUL FOLOSIRII TERENURILOR ŞI A RESURSELOR NATURALE

B.I. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din rezervaţie.

OBIECTIVE B.II. Promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu generează un impact negativasupra biodiversităţii.

Concesionarii

B5. Interzicerea recoltării,Condiţii optime laculuide cuibărire 1 salmastru şi

incendierii sau distrugerii subpentru speciile de sărat, consilii

orice formă a stufărişului păsări locale,ONG-uri

B6. Reglementarea şi controlulStarea nealteratăa caracteristicilor Proprietari de

practicilor agricole pentru evitarea 2de bază ale terenuri,folosirii în exces a insecticidelor, lacului şi ale consilii localepesticidelor şi a îngrăşămintelor

zonelor adiacente

B7. Încurajarea fermierilor pentruCondiţii optime

Proprietari demenţinerea respectiv extinderea 3 terenuri,

de iernat pentruculturilor de grâu şi de porumb consilii locale,

speciile de păsăridin jurul lacului Techirghiol ONG-uri

43

TEMA B. MANAGEMENTUL FOLOSIRII TERENURILOR ŞI A RESURSELOR NATURALE

B.I. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din rezervaţie.

OBIECTIVE B.II. Promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu generează un impact negativasupra biodiversităţii.

B8. Interzicerea utilizării Condiţii optime1

DJPP,carbofuranului (furadan) pe de iernat pentru proprietari desuprafaţa ariei protejate speciile de păsări terenuri

B9. Informarea şi popularizareaPanouri

restricţiilor legate de vânătoare,informative, 2 Mass media,

pescuit şi recoltarea de speciiarticole în presă, voluntari

rare sau vulnerabile de plantebroşuri, etc.

44

TEMA C. MANAGEMENTUL TURISMULUI ŞI RECREAŢIEI

OBIECTIVEC. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile lacului Techirghiol şi de a apreciaexperienţa specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate.

PRIO

RITA

TEA

Planificarea activităţilor pe jumătăţi de anCOLABORATORI

ACŢIUNI ŢINTA A1 A2 A3 A4 A5 NOTEPENTRU

S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 IMPLEMENTARE

C1. Dezvoltarea infrastructuriiPrimării,

Pentrunecesare susţinerii turismului Număr crescut de 1 zona

întreprinzătorirecreaţional şi terapeutic turişti sărată

localidesfăşurat la lacul Techirghiol a laculu

C2. Crearea şi dezvoltarea unorprograme atractive pentru turişti Număr crescut de

3Întreprinzători

în colaborare cu întreprinzătorii turişti localilocali

C3. Crearea unei baze de date şiPentru

a unui catalog cu hotelurile şiPopularizarea

Agenţii de2 zona

pensiunile din zonă precum şi turism, ONG-zonei sărată

includerea acestora în reţeaua uria laculu

turistică45

TEMA C. MANAGEMENTUL TURISMULUI ŞI RECREAŢIEI

OBIECTIVEC. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile lacului Techirghiol şi de a apreciaexperienţa specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate.

C4. Elaborarea şi distribuţia deMateriale 3

Specialişti, Vezi şimateriale cu informaţii specifice edituri, ONG- acţiunea

promoţionalepentru turişti uri, voluntari D2

C5. Asigurarea funcţionării încontinuare a centrului de Punct de

2Primării, Vezi şi

informare din Techirghiol în informare pentru ONG-uri, acţiuneavederea diseminării informaţiilor turişti voluntari D1legate de valorile ariei protejate

C6. Crearea unui sistem eficientVizitatori informaţide informare şi de avertizare cu

1Specialişti,

privire la regulile de vizitare a Număr redus de ONG-uri,ariei protejate, în special a zonei contravenţii voluntaride protecţie specială avifaunistică

C7. Elaborarea şi implementareaReducerea Specialişti,

unui program de monitorizare a 2daunelor produse ONG-uri,turismului şi a impactului

în urma turismului voluntariactivităţilor turistice asupra zonei

46

TEMA C. MANAGEMENTUL TURISMULUI ŞI RECREAŢIEI

OBIECTIVEC. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile lacului Techirghiol şi de a apreciaexperienţa specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate.

C8. Introducerea şi promovareaturismului specializat, în special albirdwatchingului (programului deobservare a păsărilor): Programe- informarea turiştilor despre speciile de speciale ONG-uri,păsări existente aici şi de perioadele elaborate pentru voluntari,când acestea pot fi observate 2vizitatori întreprinzători- întreţinerea foişorului de observare a locali, agenţiipăsărilor existent Număr crescut de de turism, etc.- colaborarea cu agenţiile de turism turiştipentru practicarea turismului ecologic

- punerea la dispoziţia turiş tilor a ghizilor specializaţi care să ajute la identificarea speciilor de plante şi animale, etc.

C9. Crearea posibilităţilor dedesfăşurare a unui turism ştiinţific Creşterea

Specialişti,prin asigurarea condiţiilor numărului de 3 ONG-uri,necesare de realizare a studiilor studii şi cercetări

universităţişi cercetărilor legate de flora, asupra zoneifauna şi habitatele locale

47

TEMA D. CONŞTIENTIZAREA ŞI EDUCAŢIA PENTRU SUSŢINEREA TUTUROR OBIECTIVELOR

OBIECTIVED. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru conservarea valorilor arieiprotejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor.

ACŢIUNI ŢINTA

D1. Asigurarea funcţionării încontinuare a centrului de Centru deinformare din Techirghiol în informarevederea diseminării informaţiilor funcţionallegate de valorile ariei protejate

D2. Realizarea şi distribuirea de Materialemateriale promoţionale cu promoţionalecaracter informativ şi educativ

D3. Implicarea mass-mediei înacţiunile de promovare a Popularizareaactivităţilor de conservare a Ariei zonei

Protejate Lacul Techirghiol

PRIO

RITA

TEA

Planificarea activităţilor pe jumătăţi de an

A1 A2

S1 S2 S1 S2 S1

2

3

1

COLABORATORINOTE

PENTRU

IMPLEMENTARE

Voluntari, Vezi şi

ONG-uri, acţiunealocalnici C5

Specialişti, Vezi şiedituri, ONG- acţiuneauri, voluntari C4

Mass media

48

TEMA D. CONŞTIENTIZAREA ŞI EDUCAŢIA PENTRU SUSŢINEREA TUTUROR OBIECTIVELOR

OBIECTIVED. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru conservarea valorilor arieiprotejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor.

D4. Implicarea şcolilor din zonaariei protejate în acţiuni legate de Educarea

2lacul Techirghiol şi conservarea ecologică a Şcolinaturii, prin implementarea unui şcolarilorprogram de educaţie ecologică.

D5. Colaborarea şi implicareaO mai bună

ONG-uri,ONG-urilor, cluburilor şi 2 cluburi şi

realizare aasociaţiiilor de mediu în acţiunile asociaţii de

acţiunilor propuselegate de aria protejată mediu

D6. Realizarea şi actualizarea1permanentă a paginii web a ariei Pagină web

protejate lacul Techirghiol

D7. Editarea şi difuzarea unui2

ONG-uri,buletin informativ periodic al ariei Buletin informativ voluntari,protejate edituri, etc.

49

TEMA D. CONŞTIENTIZAREA ŞI EDUCAŢIA PENTRU SUSŢINEREA TUTUROR OBIECTIVELOR

OBIECTIVED. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru conservarea valorilor arieiprotejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor.

D8. Elaborarea şi implementarea ÎmbunătăţireaSpecialişti,

unui program de monitorizare a acţiunilor de 2 ONG-uri,efectelor acţiunilor de educare şi educare şi

voluntariconştientizare conştientizare

D9. Promovarea imaginii laculuiParticiparea la

Techirghiol prin prezentareamanifestări, 3activităţilor specifice din ariaconferinţe şi

protejată la manifestări din ţară şi simpozioanestrăinătate

D10. Promovarea imaginii arieiConsilii locale,

protejate prin acţiuni specifice Evenimente3 voluntari,

precum organizarea unui festival organizateONG-uri,

al lacului Techirghiol sau al altor regulatlocalnici

evenimente ecologice anuale

D11. Încurajarea înfiinţării şiAsociaţii şi cluburi 3 ONG-uri, şcoli,funcţionării de cluburi şi asociaţii

ecologice locale ecologice voluntari

50

TEMA E. SUSŢINERA COMUNITĂŢILOR ŞI A ECONOMIEI LOCALE

OBIECTIVEE. Promovarea şi creearea de oportunităţi pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale fără a afectaîn mod negativ valorile şi biodiversitatea ariei protejate.

ACŢIUNI ŢINTA

E1. Sprijinirea dezvoltăriiactivităţilor generatoare devenituri pentru comunităţile Creşterealocale, în special al turismului nivelului de trai alrecreaţional şi terapeutic, în locuitorilorconcordanţă cu managementulariei protejate

E2. Încurajarea şi promovareaactivităţilor economice şi a

Proiecte finanţateîntreprinzătorilor locali care pot

prin variatesă contribuie la realizarea

programeobiectivelor Ariei Protejate Lacul

Techirghiol

PR

IOR

ITA

TE

A

1

2

Întreprinzători locali, ONG-urişi autorităţi locale

51

TEMA E. SUSŢINERA COMUNITĂŢILOR ŞI A ECONOMIEI LOCALE

OBIECTIVEE. Promovarea şi creearea de oportunităţi pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale fără a afectaîn mod negativ valorile şi biodiversitatea ariei protejate.

E3. Organizarea de cursuri şiseminarii de pregătire legate de Cursuri şi

3Autorităţi

obiectivele ariei protejate pentru seminarii locale, ONG-membrii comunităţii locale în organizate uri, localnicivederea realizării acţiunii E2

E4. Sprijinirea activităţilor deCreşterea calităţii Întreprinzători Vezi şi

instruire a proprietarilor de 2serviciilor locali, acţiuneahoteluri şi pensiuni precum şi a

prestate localnici, etc. C1ghizilor turistici locali

E5. Informarea comunităţilorProiecte depuse 3

Autorităţilocale asupra oportunităţilor de locale, ONG-

spre finanţarefinanţare a diverselor proiecte uri, localnici

E6. Promovarea valorilor comuni-Specialişti, Vezi şi

tăţilor locale prin includerea de Materiale 3 edituri, ONG- acţiuneainformaţii referitoare la acestea în promoţionale

uri, voluntari C4materialele promoţionale produse

52

TEMA F. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL EFECTIV AL ARIEI PROTEJATE

OBIECTIVEF. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei Protejate Lacul Techirghiol în vederea realizăriiobiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil.

ACŢIUNI ŢINTA

RegulamentF1. Finalizarea Regulamentului aprobat de cătreAriei Protejate Lacul Techirghiol autorităţile

competente

F2. Monitorizarea şi adaptareaRegulamenteficient al ariei

permanentă a Regulamentuluiprotejate

F3. Asigurarea împuternicirilorPersonalîmputernicit care

necesare pentru aplicarea să poate să

Regulamentului, respectiv allegislaţiei PR

IORI

TAT

EA

Planificarea activităţilor pe jumătăţi de an

A1 A2

S1 S2 S1 S2 S1

1

1

1

COLABORATORINOTE

PENTRU

IMPLEMENTARE

ConsiliulJudeţean,Ministere

53

TEMA F. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL EFECTIV AL ARIEI PROTEJATE

OBIECTIVEF. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei Protejate Lacul Techirghiol în vederearealizării obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil.

F4. Colaborarea cu ONG-uri şialte organizaţii/grupuri în vederea

Finanţări 2ONG-uri şi alte

atragerii de finanţări în zonă şi organizaţiipentru desfăşurarea acţiunilor

F5. Încheierea şi revizuireaAcorduri şi

periodică de acorduri şi contractecontracte de 1 Factoride colaborare cu factorii interesaţi

în vederea implementării colaborare interesaţi

semnateactivităţilor propuse

F6. Elaborarea şi implementareaplanurilor de lucru anuale în Planuri de lucru

1concordanţă cu prevederile anuale realisteplanului de management

F7. Colaborarea cu instituţii şi alteInstituţii şi

organizaţii locale pentru imple- Prevenirea 2 organizaţiimentarea prevederilor legale de activităţilor ilegale

localepe suprafaţa ariei protejate

54

TEMA F. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL EFECTIV AL ARIEI PROTEJATE

OBIECTIVEF. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei Protejate Lacul Techirghiol în vederearealizării obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil.

F8. Dotarea şi menţinerea în Echipament şistare bună a echipamentului şi tehnică în stare

2Echipa de

tehnicii necesare desfăşurării bună de administrareactivităţilor din aria protejată funcţionare

F9. Promovarea permanentă aunui management modern şi Randament

1eficient pentru realizarea tuturor crescutactivităţilor propuse

F10. Identificarea de surse deautofinaţare a ariei protejate prin

Finanţare 1elaborarea unei startegii definanţare

F11. Elaborarea şi implementarea Implementareaunui plan de monitorizare a planului de

2eficienţei implementării planului management înde management mod eficient

55

CAPITOLUL IV

PROGRAMUL DE MONITORIZARE A PLANULUI DEMANAGEMENT

Rolul programului de monitorizare este acela de a urmări modul în care se respectă şi se aplică prevederile Planului de Management al Ariei Protejate Lacul Techirghiol. De asemenea prin acest program se poate observa şi desfăşurarea activităţilor propuse în plan.

MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

OBIECTIVRealizarea monitorizării sistematice a rezultatelor şi eficienţeiplanului de management şi adaptarea corespunzătoare a acestuia

Acţiunile de monitorizareAcţiune de Frecvenţa:

EvidenţaR - regulatmanagementselectate relevantă C - continu monitorizării

O - opţional

Monitorizarea florei şi a faunei

56