1

Realizatori:

Beca Monica

Duma CristinaPavel DanielRimniceanu Alina

Prof. coordonator: Pentescu AlmaMarketing anul III

Contents

I. Prezentarea zonei Gura Ralui................................................................................................3

II. Prezentarea pensiunii „Lacul de argint”..................................................................................4

III. Obiective strategice ale pensiunii „Lacul de argint”............................................................5

IV. Analiza mediului intern........................................................................................................5

1. Analiza mixului de marketing..............................................................................................5

a. Produs.............................................................................................................................5

b. Pret..................................................................................................................................6

c. Promovare.......................................................................................................................6

d. Distributie........................................................................................................................7

V. Analiza mediului extern..........................................................................................................7

1. Micromediu.........................................................................................................................7

2. Macromediul (Analiza PEST)..............................................................................................7

VI. Analiza SWOT..................................................................................................................11

VII. Implementarea programului de marketing cu ajutorul managementului de proiect..........12

1. Echipa de proiect..........................................................................................................12

2. Stakeholderi..................................................................................................................12

3. Descrierea proiectului...................................................................................................12

4. Structura fragmentata a activitatii..................................................................................13

5. Realizarea bugetului proiectului....................................................................................16

VIII. Concluzii si recomandari...................................................................................................17

1. Concluzie..........................................................................................................................17

2. Recomandari.....................................................................................................................17

IX. Bibliografie........................................................................................................................17

2

I. Prezentarea zonei Gura Ralui

La doar 17 km de Sibiu, Gura Raului, străveche aşezare românească, este situată pe

Valea Cibinului, la poalele Munţilor Cindrel, în inima cunoscutului ţinut al Marginimii Sibiului, la o

altitudine de aproximativ 600m .

Gura Raului este locul ideal de plecare în drumeţii, ture cu bicicleta sau excursii în munţi,

vizitarea satelor din Marginimea Sibiului precum şi a cetătilor-biserici săseşti din Cristian,

Gârbova sau Slimnic.

Teritoriul comunei Gura Raului se bucură de existenţa câtorva lacuri a căror frumuseţe şi

importanţă economică vin în completarea locurilor pitoreşti ale aşezării.

Lacul de acumulare Gura Raului s-a format în urma construirii barajului finalizat în anul 1981.

Barajul are înălţime de 72 m si este situat la altitudinea de 550 m. 

Monumentele locale (biserica ortodoxă, icoane, vechi gospodării ţărăneşti cu instalaţii

tradiţionale "piua de haine"şi "presa de ulei " - funcţionale, cât şi vizitarea oraşului Sibiu, sunt o

altă opţiune.

Localitatea este situată la altitudinea medie de 525m, în partea de SV a judeţului Sibiu, la

poalele Muntilor Cindrel. Satul este de tip compact, cu vatra amplasată pe valea râului Cibin, la

gura de ieşire a acestuia dintre munti.

Relieful

Relieful comunei Gura Râului este alcătuit din doua zone distincte: zona montană şi cea

depresionară.

Zona montană este reprezentată de Munţii Cindrel care ocupă cea mai mare parte din

teritoriul comunei (7.112 ha). Muntii Cindrel - cuprinsi între Valea Sadului, Valea Sebeşului şi

depresiunile submontane ale Sibiului, Săliştei şi Apoldului - cu o suprafaţă de circa 900 km2.

Altitudinea maximă este atinsă în vârful Cindrel (2.244 m). Zona depresionară se întinde pe

suprafaţa de 2.219 ha. Este reprezentată de piemontul colinar şi o mică parte din terasele

Cibinului.

3

Zona premontană ce înrămează Depresiunea Sibiului nu numai ca limită sudică, ci şi ca

parte componenta, dominând-o cu înălţimi ce ating 800-900 m oferă pe tapsanele si treptele

netede, adapost şi conditii favorabile pentru fixarea aşezărilor chiar la imediatul contact cu

muntele. Aici se înşiră prosperele sate ale Marginimii Sibiului, printre care se numară şi Gura

Râului.

Lacuri

Teritoriul comunei Gura Râului se bucură de existenţa câtorva lacuri a căror frumuseţe şi

importanţă economică vin în completarea locurilor pitoreşti ale aşezării. Lacul de acumulare

Gura Râului s-a format în urma construirii barajului finalizat în anul 1981. Barajul are o înălţime

de 72 m si este situat la altitudinea de 550 m.

In avalul barajului este amplasată o microhidrocentrală de 3,8 MW. Lacul are o suprafata de

65 ha, o lăţime de 70-300 m şi o capacitate de 15 milioane m3. Este utilizat pentru alimentarea

cu apă a oraşului Sibiu, producerea de energie electrică si nu în ultimul rând pentru

regularizarea Râului Cibin.

Lacul glaciar Iezerul Mare este situat pe versantul nordic al platoului Cindrel la 1998 m

altitudine. A luat nastere într-un circ glaciar. Are o suprafata de 3,4 ha, este lung de 320 m, lat

de 190 m si are un volum de apa apreciat la cca. 19.000 m3. Se remarcă prin adâncimea mare

pe care o atinge în partea de S de 13,3 m. Din el se formează izvorul principal al Râului Mare.

II. Prezentarea pensiunii „Lacul de argint”

Pensiunea Lacul de Argint, localizata pe strada principala din Gura Raului, este descrisa ca

un taram de vis, relaxant, unde de cum ai intrat in curte te astepti să vezi „Feţi-Frumoşi

îmbrăcaţi in alb de nori descălecând din pâlcul de pini care străjuiesc muntele; lângă terasă

parcă se aud încă lacrimile domniţelor susurând ca albul zăpezii topite de dorinţe.

Totul este o luptă a uriaşilor, muntele cu cerul, râul cu cascadele, pădurea cu troienele apoi

linişte.”, dupa cum isi descriu proprietarii pensiunea pe siteul oficial http://www.laculdeargint.ro/.

Pensiunea are 10 camere duble cu balcon si baie proprie plus 2 camere duble-twin stil

mansarda amandoua cu baie proprie fara balcon.  Pe langa cele 12 camere, pensiunea mai

dispune si de sala de mese pentru 26 de persoane, loc de joaca pentru copii, parcare in

4

interiorul pensiunii, foisor cu gratar,  teren de fotbal, tenis de masa, trasura, si sanie trasa de cai

la cerere, aceasta fiind insa contracost, curte cu verdeata, si supraveghere video exterioara.

De asemenea, exista si o partie de ski la doar cateva minute de pensiune, cu posibilitea

de: inchirieri biciclete, atv-uri, motoare enduro.

III. Obiective strategice ale pensiunii „Lacul de argint”

1. Cresterea notorietatii zonei Gura Raului prin dezvoltarea turismului la nivel local. Prin

acest obiectiv,implicit se doreste si dezvoltarea notorietatii pensiunii „Lacul de argint ”.

2. Mentinerea unui grad permanent de ocupare al pensiunii la un nivel de permanent de

70% din totalul locurilor disponibile.

3. Fidelizarea clientilor actuali aceata fiind precedata de crearea unei baze de date care va

facilita comunicarea ulterioara cu clientii.

4. Promovarea pensiunii catre familii cu copii in vederea exploatarii maximale a terenului

de joaca si a facilitatilor pentru copii.

5. Dezvoltarea de programe de drumetie si excursii pentru turisti. Zona rurala a tarii

prezinta interes in special datorita culturii si traditiilor unice. De aceea managementul pensiunii

isi propune facilitarea accesului la evenimente si activitati traditionale pentru vizitatori.

IV. Analiza mediului intern

1. Analiza mixului de marketing

a. Produs

Prin extistenta ei, pensiunea „Lacul de argint” se identifica ca ofertant de servicii de

cazare si masa pentru turistii interesati de zona Gura Raului.

Pensiunea detine 10 camere duble cu balcon, 2 camere duble-twin, sala de mese pentru

24 de persoane, loc de joaca pentru copii si filigorie cu gratar si leagane pentru relaxare.

Pozitionarea pensiunii in zona rurala vine ca un avanaj, pensiunea fiind pozitionata langa

un lac si oferind turistilor acces la un teren de fotbal de 162m2 , tenis de masa si curte de 2000

m2. Pensiunea este dotata cu supraveghere video pe exterior in vederea asigurarii sigurantei

turistilor cazati.

5

b. Pret

Tarifele pensiunii „Lacul de argint” variaza in functie de perioada saptamanii in care camera este utilizata. Astfel, pentru o camera matrimoniala dubla in cursul saptaminii turistul va plati o suma de 70 Ron iar in weekend 80 Ron/zi. In ceea ce priveste camerele duble-twin, regimul de pret aplicat va fi acelasi ca si pentru camerele matrimoniale duble.

In ceea ce priveste facilitatile oferite, acestea sunt gratuite, cu exceptia plimbarii cu sania trasa de cai si a tarifelor practicate in restaurantul pensiunii.

Exceptand oferta de cazare regulata, pensiunea „Lacul de argint” propune celor interesati de petrecerea sarbatorilor intr-un cadru mioritic pachete speciale de cazare si masa asigurandu-le astfel un sejur de neuitat celor cazati. De exemplu, pentru petrecerea sarbatorilor pascale, pentru 3 nopti de cazare si 4 zile petrecute in cadrul pensiunii , pretul oferit este de 600 Ron de persoana.

O alta oferta propusa de catre managementul pensiunii este aceea pentru prima persoana care realizeaza o rezervare lunea o camera pentru zilele lucratoare ale saptamanii, pretul oferit fiind de 250 Ron pentru camera dubla-twin sau 260 Ron pentru camera dubla matrimoniala.

c. Promovare

In vederea promovarii pensiunea apeleaza la mediul online, avand un website propriu (http://www.laculdeargint.ro/), fiind prezenta si pe alte platforme turistice online (de expemplu www.turistinfo.ro sau http://www.romania-turistica.ro)

Orice persoana doritoare sa afle mai multe despre pensiunea „Lacul de argint” poate afla detalii despre oferta acesteia, tarife, localizare dar poate si viziona imagini si filmulete de prezentare ale pensiunii in cadrul websiteului pensiunii. Tot aici, turistii interesati pot afla si care sunt obiectivele de interes ale zonei si care sunt caile de acces posibile.

Avand in vedere ascendenta recenta a utilizarii platformei media sociale Facebook, pensiunea, intelegand importanta prezentei pe aceasta platforma, are un cont de utilizator pe acest site, astfel facilitand comunicarea potentialilor turisti cu managementul pensiunii si in acelasi timp asigurand notorietatea numelui unitatii.

d. Distributie

Fiind definita ca ofertant de servicii turistice, pensiunea „Lacul de argint” nu dispune de o distributie tipica produselor ci o distributie personalizata rezultand in sistemul de rezervari practicat de unitatea de cazare. Rezervarile se pot realiza atat direct de pe siteul propriu cat si prin intermediul websiteurilor partenere sau telefonic.

6

V. Analiza mediului extern

1. Micromediu

Profitand de notorietatea zonei Marginimii Sibiului, din care face parte si Gura Raului, multi furnizori de servicii turistice si-au deschis unitati aici. Astfel concurenta se poate identifica drept cea mai importanta forta a micromediului pentru pensiunea ”Lacul de argint”. Astfel, doar pe siteul www.turistinfo.ro, exista in afara de pensiunea vizata alte 17 unitati de cazare in regim asemanator cu aceasta. Dintre acestea mentionam : Pensiunea Sanziana, Pensiunea Vatafu, Pensiunea Conacul dintre rauri, Pensiunea Iris si multe altele.

Cu privire la potentialii clienti ai pensiunii, putem spune ca aceasta se adreseaza nu numai clientilor nationali, aceasta vizand si turisti internationali, lucru dovedit de versiunea si in limba engleza a siteului oficial al unitatii. De asemenea, pensiunea incearca sa atraga clienti ce se pot situa in parametrii foarte variabili, de la tineri pana la persoane de varsta a treia, toata lumea putand sa se bucure de un sejur de neuitat. Nivelul de educatie a turistilor ajuta in sensul interesului manifestat de acestia pentru frumusetile naturale ale zonei si de traditiile si obiceiurile zonei. Serviciile oferite de pensiune se incadreaza intre preturile medii de pe piata, unitatea adresandu-se in special persoanelor cu venituri medii si mari.

2. Macromediul (Analiza PEST)

P -mediul politic si legislativ

Pensiunea se supune legilor in vigoare privind dotarile si prestarea serviciilor si practica oconcurenta loiala.

Cadrul general al desfasurarii activitatii de turism:

o O.G. nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania

o Legea nr. 755/2001 pentru apbobarea O.G. nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatiide turism in Romania

o H.G. nr. 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turisticeo Ordinul ministerului turismului nr. 510/2002 in temeiul H.G. 1328/2001 privind

clasificarea unitatilor de turismo H.G. nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism (atestati de

catre institutii de statsau private autorizate conform legii si atestate potrivit calificar`ii)

o H.G. nr. 31/1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privindzone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructiile in domeniul turismului

o Legea nr. 187/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

Reglementari privind protectia turistilor:

7

o Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea O.G. nr 107/1999 privind activitatea de

comercializare aserviciilor turistice

E- Mediul economic

Sibiul a fost un puternic centru economic in aceasta parte a Europei timp de sute de ani.Primele bresle mestesugaresti s-au infiintat inca din sec.XIV cand existau 19 bresle in care se practicau 25 de meserii. Prima fabrica de tesaturi este documentata inca din 1787 iar in 1842 se deschide scoala de meserii.

La 20 august 1853 s-a deschis pe strada Andrei Saguna, oficiul telegrafic care se va muta prin 1874 in actualul loc de pe strada Mitropoliei. In 1872 se da in folosinta prima linie de cale ferata care lega Sibiul de Copsa Mica, urmata 20 de ani mai tarziu, in 1892, de Sibiu-Avrig iar in 1897 de Sibiu-Vint si Sibiu-Turnu Rosu. Din punct de vedere economic, subliniem faptul ca la 11 aprilie 1875 au fost desfiintate breslele care în noile conditii capitaliste actionau ca o frâna a dezvoltarii economice, în locul lor întemeindu-se cooperativele patronilor meseriasi. 

În 1878 existau 35 de asemenea cooperative în Sibiu, unele din ele organizând si expozitii de produse. Prima legatura telefonica din oras s-a dat in folosinta la 29 noiembrie 1885 si facea legatura intre primarie (situata in cladirea actualului muzeu de istorie) si paznicul din turnul Bisericii Evanghelice.

La 1 decembrie 1888 in Sibiu se deschide noul abator al orasului. Fabricantul de mezeluri Gustav Nussbacher, sibian si el, doneaza in 1905 monumentul dedicat lui Friedrich Schiller care va fi instalat in zona centrala.

Uzina electrica a luat fiinta la 16 decembrie 1896 la Sadu din initiativa lui Carl Wolff, Sibiul fiind primul oras din Romania iluminat cu curent electric si al 3-lea din Imperiul Austro-Ungar dupa Viena si Budapesta, tramvaiul electric fiind introdus în oras în anul 1905 la initiativa aceluiasi Carl Wolff fiind al 2-lea oras cu tramvai electric dupa Viena.  La 7 noiembrie s-a introdus telefonul in oras.Cererea de curent electric a dus la construirea unei noi hidrocentrale de 2500 CP. In 1910, in Sibiu erau 78 de electromotoare si la Cisnadie erau 38 de filaturi. Între 1840 si 1918, în Sibiu au functionat 33 de întreprinderi cu caracter industrial, Sibiul fiind cel mai puternic centru industrial al Transilvaniei. 

Dintre acestea de remarcat uzinele Rieger, prima fabrica de masini din Ardeal (1868), fabrica de arcuri si caroserii Iosif Datky, fabrica de cântare Hess (1897), fabrica de incaltaminte (1921) si fabrica de salamuri si mezeluri infiintata de Josef Theil in 1922 care fabrica celebrul 'salam de Sibiu”.In 1948 comunistii incep nationalizarea, fabricile si uzinele sunt trecute in patrimoniu statului. Fabrica Rieger devine Independenta, Hess devine Balanta, Elastic devine UPAS, Theil devine Scandia, etc.

Dupa caderea comunismului, dupa o perioada de stagnare economica, incepand cu 2000 se cunoaste o noua crestere economica fapt determinant si de numarul tot mai mare de intreprinzatori straini care au ales Sibiul ca loc de investitii.

Incepand din anul 2007, an in care Sibiul a fost capital culturala europeana, turismul atat in Sibiu cat si in imprejurimi a inflorit, fapt ce a ramas la fel pana in present.

8

S - Mediul social, cultural si natural

Zona Gura Raului este o zona bogata din punct de vedere natural, dupa cum se poate observa si in inceputul lucrarii.

Traditii si obiceiuri

Este de apreciat faptul că în comuna Gura Rîului tradiţiile şi obiceiurile vechi încă se mai păstrează. Un rol îl are şi tineretul care a preluat tradiţiile şi obiceiurile de la cei în vârstă.

Junii. Una dintre tradiţiile vechi care se mai păstrează este "Junii". În 6 decembrie se alege o ceată de juni - un grup de colindatori - şi cele trei oficialităţi ale cetei: Judele (şeful lor), Pârgarul şi Crâşmarul. Cei trei formează o structură ierarhică foarte bine pusa la punct. "Junii" merg pe la casele oamenilor şi colindă incepând cu prima zi de Crăciun şi până după Anul Nou. Ei au dansuri foarte vechi pe care le joacă cu pasiune (Căluţul, Ficioreasca, Danţul).

Cetele de crai. Altă tradiţie păstrată o reprezintă "Cetele de crai". Sunt între 4 şi 7 cete (grupuri) de 4 copii, fiecare având rolul lui Irod şi cei trei magi Baltazar, Melfior şi Gaspar. Copiii merg pe la casele oamenilor în costum şi au o poezie foarte ritmată pe care o recită.

Buzduganul. S-a încercat revitalizarea unui obicei străvechi, "Buzduganul", prin grupul vocal "Floare de bujor". Acest obicei a fost descoperit şi prezentat scenic.

La ciumii. S-au descoperit şi ar putea fi puse în practică şi valorificate şi alte obiceiuri, unul din ele fiind "Ia ciumii", din vremea cand erau epidemiile de ciumă: 7-9 femei vaduve, într-o singură noapte, torceau, ţeseau, coseau şi umpleau o ie de cânepă şi o puneau în capătul satului într-un păr. Femeile aveau nişte versuri şi un cântec specific (încă nedescoperit) şi de asemenea credinţa că ciuma nu se apropie de sat.

Dansuri populare. La şcoală există un cerc de dansuri populare unde s-a format un grup de 30-40 de copii care se imbracă româneşte. În anul 2005, una din ediţiile emisiunii "O vedetă populară" realizată de Iuliana Tudor s-a desfăşurat în comuna Gura Rîului, ocazie cu care au venit şi mulţi oameni din comunitate imbrăcaţi româneşte.

Festivalul bujorului. De ceva vreme au apărut şi evenimente noi în comună care se transformă în timp în tradiţii. Un exemplu în acest sens este şi "Festivalul bujorului" sau "Festivalul bujorului de munte", eveniment apărut în 2004 la iniţiativă domnului Câmpean Dumitru tocmai în ideea că turismul rural este strâns legat de păstrarea şi valorificarea tradiţiilor populare."Festivalul bujorului" sau "Festivalul bujorului de munte" se desfaşoară în partea de sus a comunei, înainte de "Sanchetru" - ultimul sfârşit de săptămână din luna iunie, când bujorul de munte (rododendron) înflorit la Iezerele Cindrelului dă culoarea roşiatică acestei caldări glaciare. La acest festival participă atât formaţii de muzică populară şi dansatori din comună, cât şi din alte localităţi. De fapt, festivalul are două părţi: una de pregătire, am putea spune, în care, sâmbătă seara se organizează o cină ca la stână - care durează până la miezul nopţii şi se încheie cu foc de tabără. Cina ca la stână este un produs turistic care cuprinde cocoloş cu brânză, tocană la ceaun, foc de tabără, muzică şi costum popular. Cea de-a doua parte reprezintă festivalul propriu-zis, când pe la amiază, începe programul artistic unde fiecare formaţie îşi desfaşoară programul. Este de menţionat faptul că musafirii sunt găzduiţi în

9

comună. Festivalul Bujorului este un eveniment care se bucură de foarte mare succes pe plan local şi judeţean şi tinde să devină o emblemă a comunei Gura Rîului. Gura Rîului este poate una dintre puţinele comune în care se mai păstrează portul tradiţional popular. Cel puţin o treime din populaţie merge îmbracată în acest port duminica şi de sărbători.

T -Mediul tehnologic

Caile de acces catre pensiune sunt pe cale rutiera, aceste drumuri incadrandu-se in categoria celor nationale si judetene, fiind asfaltate.

Sistemele de telecomunicatie sunt cele de telefonie mobila, zona fiind dotata cu antene de emisie pentru retelele de telefonie mobila, cat si servicii de internet.

Pensiunea corespunde prin constructie tendintelor actuale si este utilata la un nivel de calitate ridicat in categoria din care face parte.

10

VI. Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe

Locatie atractiva

Natura neatinsa si nepoluata in mare

parte

Distanta mica de Municipiul Sibiu

Parcare privata

Volum redus de trafic

Populatie ospitaliera si prietenoasa

Diverse atractii naturale(lacul de

acumulare, zona muntoasa, etc)

Supraveghere video exterioara

Servicii complementare(teren fotbal,

tenis,loc de joaca copii etc).

Facilitati camere(internet, uscator par,

incalzire centrala, TV).

In camere fumatul este interzis.

In pensiune se gateste exclusiv

pentru cei cazati,nu si pentru cei din

afara.

Accesul in bucatarie este interzis

Oportunitati Amenintari

Notorietatea de care se bucura

Marginimea Sibiului.

Noi reglementari privind scutirea de

impozitul pe venit/profit a unitatilor din

turism rural.

Potential de turism cultural.

Implementarea traseelor de drumetie

in munti.

Construirea unor noi partii de schi.

Agentii de voiaj ce promoveaza unitati

mai cunoscute.

Existenta multor concurenti avand in

vedere popularitatea zonei.

Modificarea legislatiei in vigoare

privind unitatile turistice.

11

VII. Implementarea programului de marketing cu ajutorul managementului de proiect

Obiectiv: Atragerea de noi clienti si fidelizarea celor existenti, prin construirea unei piscine exterioare si oferirea de cursuri de inot, pe perioada verii; construirea unui centru spa, cu piscina interioara si oferirea de cursuri de inot pe toata perioada anului, sauna, jacuzzi si tratamente corporale.

1. Echipa de proiect

Manager de proiect, Responsabilul financiar, 2 Supervisori lucrari, Responsabil MK, Asistent de proiect – secretara (mana dreapta ), Personal Centru SPA – 2 maseuze, 2 maseuri, 2 instructori inot, personal responsabil ingrijire corporala – 4 cosmeticiene, 2 receptioneri, 3 angajati pentru asigurarea mentenantei

2. Stakeholderi

Locuitorii comunei Gura Raului – prin acest proiect se creeaza locuri de munca; clientii actuali ai pensiunii – contributie la fidelizarea acestora si cresterea calitatii serviciilor furnizate de pensiune; clientii potentiali ai pensiunii – augmentarea serviciilor oferite de pensiune; Primaria Gura Raului – cresterea numarului de turisti in localitate; angajatii actuali ai pensiunii – trebuie sa fie informati de modificarile aparute la locul lor de munca, atribuirea de noi reponsabilitati in cadrul proiectului; mass-media din judet – promovarea proiectului in vederea informarii populatiei, contributia indirecta in cresterea fluxului de noi clienti; agentii de turism – aport de clienti, in contrapartida cu un pachet complex de servicii oferite la nivel de judet; furnizorii de utilitati – consum mai mare de resurse, management-ul pensiunii – dezvoltarea pe verticala si orizontala a business-ului lor, cu conditia gestionarii eficiente a investitiei.

3. Descrierea proiectului

Proiectul urmareste extinderea activitatilor si serviciilor oferite in cadrul pensiunii Lacul de Argint Gura Raului, atragerea de noi clienti si fidelizarea celor existenti, prin construirea unei piscine exterioare si oferirea de cursuri de inot, pe perioada verii; construirea unui centru spa, cu piscina interioara si oferirea de cursuri de inot pe toata perioada anului, sauna, jacuzzi si tratamente corporale.

Obiectiv general: Cresterea veniturilor prin investitia intr-un Centru Spa, cu piscina interioara si exterioara, sauna, jacuzzi si tratamente corporale.

Scopul: Fidelizarea clientilor actuali si atragerea de noi clienti.

12

Output-uri:

Construirea unei piscine exterioare cu capacitate de 30 persoane si a unui spatiu verde, prevazut cu gazon, sezlonguri, grupuri sanitare, vestiare cu dusuri

Construirea unei piscine interioare cu capacitate de 15 persoane, grupuri sanitare, vestiare cu dusuri, sezlonguri

Centru Spa compus din 2 saloane pentru masaj, 2 saloane pentru tratamente corporale, sauna umeda, sauna uscata, jacuzzi

Activitati:

Stabilirea, recrutarea si selectia echipei de proiect Realizarea proiectului tehnic pentru piscine si Centrul Spa Constructia piscinelor si a Centrului Spa Promovarea proiectului prin intermediul mass media

Ipoteze:

Abundenta ploilor Schimbarile de pret

Indicatori:

Piscina exterioara cu capacitatea de 30 persoane si a unui spatiu verde, prevazut cu gazon de 200 m2, 40 sezlonguri, 3 grupuri sanitare, 2 vestiare cu cate 3 dusuri

Piscina interioare cu capacitate de 15 persoane, 3 grupuri sanitare, 2 vestiare cu cate 2 dusuri, 15 sezlonguri

Centru Spa compus din 2 saloane pentru masaj, 2 saloane pentru tratamente corporale, sauna umeda, sauna uscata, jacuzzi

Mijloace de verificare:

Se va urmari lunar gradul de realizare a indicatorilor proiectului, prin intocmirea de rapoarte de progres si in cadrul sedintelor de monitorizare saptamanale.

4. Structura fragmentata a activitatii

Activitatea 1: Stabilirea, recrutarea si selectia echipei de proiect

Obiective: Crearea echipei de proiect

Metodologie / sub activitati: Angajatorul va constitui echipa de proiect, va organiza concursuri in vederea angajarii membrilor echipei, va stabili sarcinile si responsabilitatile acestora.Va stabili locul si dotarile necesare

Durata ½ luni

Resurse:

13

Umane – echipa de implementare a proiectului

Materiale – logistica echipei de implementare

Financiare – surse proprii

Informationale – know-how-ul managerului de proiect

Informatii preluate din piata

Livrabile – grupul de lucru

Observatii: Managementul va selecta persoanele cele mai calificate pentru constituirea echipei de proiect.

Activitatea 2: Realizarea proiectului tehnic pentru piscine si Centrul Spa

Obiective: Stabilirea solutiilor tehnice si economice de realizare a obiectivului de investitii

Metodologie / sub activitati: Managerul de proiect va contracta o firma de constructii care va realiza proiectul tehnic sub coordonarea supervisorilor de lucrari din cadrul echipe de proiect.

Durata: 3 luni

Resurse:

Umane – firma de constructii + supervisori lucrari

Materiale – consumabile, resurse informatice

Financiare – surse proprii

Informationale – know-how-ul supervisorilor de proiect si cel al firmei de constructii

Livrabile – proiectul tehnic

Observatii: Managerul de proiect va urmari modul de realizare a activitatii

Activitatea 3: Constructia piscinelor si a Centrului Spa

Obiective: Executia lucrarilor de constructie si dotarea piscinelor si zonei aferente acestora si a Centrului Spa

Metodologie / sub activitati: Firma de constructii va executa lucrarile pe baza proiectului tehnic sub coordonarea supervisorilor de lucrari din cadrul echipei de proiect.

Durata: 20 luni

Resurse:

Umane – firma de constructii + supervisori lucrari

14

Materiale – echipamente, masini si materiale de constructii

Financiare – surse proprii

Informationale – know-how-ul supervisorilor de proiect si cel al firmei de constructii

Livrabile – o piscina interioara, una exterioara si un Centru Spa

Observatii: Managerul de proiect va urmari modul de realizare a activitatii; supervisorii de lucrari din cadrul echipei de proiect vor coordona executia lucrarilor si vor raporta catre managerul de proiect stadiul realizarii activitatii

Activitatea 4: Promovarea proiectului prin intermediul mass media

Obiective: Informarea partilor interesate asupra noilor servicii aduse de proiect

Metodologie / sub activitati: Informarea publicului si actualilor / potentialilor clienti asupra noilor servicii furnizate de pensiune in urma proiectului, prin utilizarea mijloacelor media si realizarea de materiale promotionale.

Durata: nedeterminata

Resurse:

Umane – responsabilul MK din cadrul echipei de proiect, personalul de la receptia pensiunii

Materiale – fluturasi informativi, banner-e, sepci, pixuri, agende, calendare, articole si comunicate de presa, materiale video

Financiare – surse proprii

Informationale – informatii privind pachetele de servicii

Livrabile – materiale informative si promotionale

Observatii: Managerul de proiect va urmari modul de realizare a activitatii.

Aceasta activitate va continua in functie de strategia de dezvoltare a pensiunii vizata de managementului acesteia.

15

5. Realizarea bugetului proiectului

Echipa de proiect – : Manager de proiect (pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 15000 EUR), Responsabilul financiar (pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 13000 EUR), 2 Supervisori lucrari (pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 15000 EUR), Responsabil MK (pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 10000 EUR + perioada nedeterminata 300 EUR / luna), Asistent de proiect – secretara (pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 5000 EUR),

Personal Centru SPA – 2 maseuze, 2 maseuri, 2 instructori inot, personal responsabil ingrijire corporala – 4 cosmeticiene, 2 receptioneri – 300 EUR / luna; 3 angajati pentru asigurarea mentenantei – 250 EUR / luna

Realizarea investitiei: pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 20000 EUR

Materiale promotionale: pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 5000 EUR + 150 EUR / luna pe perioada nedeterminata, dupa finalizarea proiectului

Buget total pe toata durata proiectului, 23 luni, suma de 100 000 EUR.

16

VIII. Concluzii si recomandari

1. Concluzie

Avand in vedere cele mai sus mentionate, se poate concluziona ca pensiunea „Lacul de argint” se bucura de o deschidere spre turismul natural si cultural atat national cat si international, oferind o gama larga de servicii. Pornind de la aceasta premisa se poate afirma ca pensiunea „Lacul de argint” detine un avantaj competitiv, avand oricand posibilitatea de dezvoltare atat orizontala cat si verticala.

2. Recomandari

Momentan pensiunea „Lacul de argint” interzice fumatul in camere. Avand in vedere rata in crestere a numarului de fumatori pensiunea ar trebui sa ia in considerare varianta de a crea si camere in care fumatul sa fie permis.

Un dezavantaj raportat la competitia existenta este reprezentat de faptul ca restaurantul pensiunii nu este deschis publicului larg, cei care au acces fiind doar cei cazati in pensiune. Deschiderea restaurantului si pentru restul publicului ar aduce o mai mare notorietate pensiunii, aceasta adresandu-se astfel unui public tinta mai vast

Pentru crearea unei game mai variate de servicii, pensiunea „Lacul de argin” ar trebui sa ia in considerare posibilitatea organizarii de excursii si drumetii in zona Gura Raului, promovand astfel turismul natural si cultura atat de cerut in zona amintita.

IX. Bibliografie

http://www.turistinfo.ro

www.laculdeargint.ro

http://www.scribd.com

http://www.sibiu.ro/

http://www.primariagurariului.ro/

17