7/23/2019 Lacul lebedelor-proiect muzica

http://slidepdf.com/reader/full/lacul-lebedelor-proiect-muzica 1/2

  Lacul lebedelorDe Piotr

Ilici Ceaikovski

  Libretul baletului (în 4 acte) este unul dintre cele mai cunoscute i a fost pusș

 în scenă pentru prima dată în 1877 în Moscova la renumitul Teatru Bol oiș , coregraf fiind ulius!eisinger, av"nd ca sursă de inspira ie o vec#e legendă rusă (după al ii, o legendă germană,ț ț

dacă $udecăm după numele persona$elor principale% &iegfried, 'dette 'dillia, !otbart a) i aș ș

corespuns preten iiilor compo*itorului rus +aradoal nu a fost primit foarte bine pe momentț

Totu i, în 1- ianuarie 18.-, cu o nouă coregrafie reali*ată de Marius +etipa i /ev 0vanov a avutș ș

un succes enorm la Teatrul Mariins2 din &ant +etersburg Marius +etipa sa ocupat de primul iș

al treilea act (de la castel), iar /ev 0vanov de al doilea i ultimul act (actele de la lac) 3ntre timp,ștetul a fost de mai multe ori transcris i modificat, astfel că unele versiuni au un final diferit fa ăș ț

de cel original 

În libretul primei reprezenta ii a baletului există o indica ie cu privire la locul în care seț ț

petrece ac iunea: Bavaria. Decorul primei produc ii înfă i a Castelul Neuschwanstein iț ț ț ș ș împreurimile sale. Nu există nici o îndoială că experien a călătoriei în Bavaria i!a servit luiț

Ceai"ovs"i drept sursă de inspira ie pentru #$acul lebedelor%.ț

  &deea baletului #$acul lebedelor% i!a fost inspirată de o călătorie în 'ermania. În ()*+,Ceai"ovs"i a luat parte la -estivalul de operă al lui ichard /a0ner, or0anizat în ora ulș

 bavarez Ba1reuth. În Bavaria, compozitorul a decis să viziteze locuri asociate cu opera

#$ohen0rin%, foarte la modă în epocă. 2rintre aceste locuri se număra iș  casa e0elui $ebădă,Castelul Neuschwanstein, construit de e0ele $udovic al &&!lea al Bavariei. Ceai"ovs"i a fostimpresionat de frumuse ea neasemuită a castelului Neuschwanstein 3literal,ț  noua stâncă a

lebedelor 4, înconurat de peisaul montan maiestuos. $udovic al &&!lea al Bavariei i!aș

construit castelul fermecat sub influen a operelor lui ichard /a0ner, al cărui admiratorț

 înfocat iș  mecena era. Discut5nd proiectul cu arhitec ii, re0ele le spusese nu o dată că acestț

castel trebuia să fie precum muzica lui /a0ner sculpt ată în piatră. i a a a fost construit, caȘ șo dantelărie în piatră, marcată de tema i simbolismul lebedelor.ș

7/23/2019 Lacul lebedelor-proiect muzica

http://slidepdf.com/reader/full/lacul-lebedelor-proiect-muzica 2/2

 ctul 0 3n prolog aflăm despre transformarea în lebădă a unei prin ese, blestemată de geniulț

rău, !otbart 5rmea*ă o petrecere la ma$oratul prin ului &iegfried, căruia mama îi propune ca aț

doua *i să i aleagă o mireasă 6ansurile nul înveselesc mai degrabă pleacă singuratic spreș

malul lacului din parcul castelului de unde se văd în *are ruinele unui vec#i palat "ndurile sunt

 întrerupte de *borul unui stol de lebede care popose te pe malul lacului, l"ngă ruine 6ornic să leșv"ne*e prin ul iaț  arbaleta  i aleargă prin pădureș

 ctul 00 $unse la mal, lebedele se transformă în prin ese c#iar în momentul în care &iegfriedț

voia să o intească pe cea mai frumoasă /ebedele îl încon$oară, iar cea mai frumoasă dintre ele,ț

'detta, îi destăinuie blestemul lor &iegfried este #otăr"t să lupte pentru nimicirea geniului rău,!otbart, dar 'detta îl previne că nu prin luptă poate de*lega blestemul, ci prin iubire

 ctul 000 3n sala de onoare a palatului îi sunt pre*entate lui &iegfried mai multe tinere posibilemirese 9l le refu*ă i se arată cucerit de o stranie perec#e care intră neanun ată, recunosc"ndș ț

 în trăsăturile fetei (de fapt fiica lui !otbart) pe 'dilia cceptă să se căsătorească cu ea,

călc"ndu i astfel $urăm"ntulș

 ctul 0: Trădată, lebădaprin esă se vede condamnată la prelungirea blestemului &iegfriedț

vine, recunosc"ndu i gre eala i implor"nd iertarea 0ubirea celor doi este mai puternică dec"tș ș ș

!otbart Blestemul se risipe te la cele dint"i ra*e ale auroreiș

Spectacole

  +remiera a avut loc la Bal oi Teatr ș  (Teatrul Mare) din Moscova pe 4 martie (;< februarie stilvec#i) 1877, av"ndul ca diri$or pe &emen !iabov i în coregrafia lui ulius !eisinger 6in păcate,ș

publicul epocii nu era obi nuit cu stilul =simfonic= al unei mu*ici pentru balet, a a că nu a în elesș ș ț

bogă ia partiturii /a aceasta sa adăugat i coregrafia mediocră a lui ulius !eisigner, ceea ce aț ș

făcut ca primele repre*enta ii să fie un real e ecț ș

  6upă moartea compo*itorului, la cererea conducerii teatrului Mariins2 din &ant

+etersburg, Marius +etipa  iș  /ev 0vanov au modificat coregrafia baletului, iar diri$orul teatrului

Mariins2, !iccardo 6rigo, a adus mai multe modificări partiturii 3n noua formă, baletul a avut

premiera pe 1- ianuarie 18.- fost un succes bine meritat 6e i au mai eistat i alte versiuni,ș ș

aceasta este repre*entată în mod curent