16 pagini

n LA SFÂRªITUL LUNII IULIE:Activele fondurilor de pensii facultative auajuns la 1,92 miliarde lei PAGINA 7

n Grampet, prima companie europeanã careaderã la Ruta de Transport InternaþionalTrans-Caspicã PAGINA 14

n Luminile (ºi umbrele)Centenarului

PAGINA 4

GRAM AUR = 153,6285 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,1113 RON EURO = 4,6332 RON DOLAR = 4,0019 RON

2 lei

5 948491 340012 32260

n EDUCAÞIE: Startul în noul an ºcolar a statsub semnul lui: “facem ºi dregem”!

PAGINA 2

n Poluarea i-a scos în stradã pe locuitorii din Vidra ºiBerceni PAGINA 3

Marþi, 11 septembrie 2018, nr. 162 (6223), anul XXVII

INFRASTRUCTURA FEROVIARÃ A ROMÂNIEI, LA PÃMÂNT

Trenule, vitezã micã!l Reprezentanþii salariaþilor celor trei companii feroviare de stat: „Proiectul de strategie propus este unul care va duce la falimentareastructurii feroviare din þara noastrã”

Strategia Ministerului Trans-portului ºi a CFR SA pen-tru infrastructura feroviarãpentru anii 2018-2022poate fi rezumatã astfel:prin investiþiile pe care sta-tul doreºte sã le facã la mo-

dernizarea cãii ferate, viteza trenurilorde marfã va creºte de la 20 km/h la 30km/h pe magistralele principale. Pecele secundare, conform mecanicilorde locomotivã, se circulã pe anumiteporþiuni cu o vitezã cuprinsã între 5 ºi10 km/h.

Dezbaterea publicã organizatã, ieri,la sediul ministerului de profil, la soli-citarea Federaþiei Mecanicilor de Lo-comotivã, a fost una aprinsã, deoarecereprezentanþii salariaþilor celor treicompanii feroviare de stat considerãcã proiectul de strategie propus esteunul care va duce la falimentarea

structurii feroviare din þara noastrã.Viitoarea strategie pe care ministe-

rul de resort doreºte sã o aprobe prinOrdin al Ministrului Lucian ªova nurãspunde însã nevoilor actuale cu carese confruntã operatorii publici ºi ope-ratorii privaþi de pe calea feratã.

Reprezentanþii operatorilor ºi cei aiangajaþilor din sistem acuzã faptul cãstrategia este contrarã actualei politicieuropene cu privire la infrastructuraferoviarã ºi cã se bazeazã foarte multpe masterplanul de transport, deºiacesta a fost dezavuat de cãtre Comisiade la Bruxelles.

În replicã, reprezentanþii Ministe-rului Transporturilor ºi cei ai CFR SAsusþin cã au preluat din masterplandoar lucrurile pozitive privind reînnoi-rea infrastructurii feroviare ºi finanþa-rea proiectelor pentru modernizareacãii ferate.

Cu toate acestea, încã de la începu-tul dezbaterii, s-a conturat clar ideea cãaplicarea viitoarei strategii feroviare,indiferent de modul în care ea va fi al-cãtuitã, depinde în mare mãsurã de fi-nanþarea de la bugetul de stat.

Dorin Mitan, reprezentant al CFRSA la dezbaterea strategiei feroviare adeclarat: “Noi am programat anual re-înnoirea a 350 km de cale feratã. Dinpãcate, în ultimii 15 ani ritmul de re-înnoire a fost de 10-12 km/an, din cau-za subfinanþãrii de la bugetul de stat”.

Viteze reduse, poduriîn pericol

Douã dintre prioritãþile viitoareistrategii sunt reabilitarea transportuluiferoviar pe piaþa internã ºi reînnoireainfrastructurii. Conform reprezentan-tului CFR SA, Dorin Mitan, situaþia

actualã este criticã, deoarece peste60% din subsisteme trebuie reînnoite,iar un program în acest sens ar trebuiaplicat în urmãtorii 15 ani.

Dorin Mitan a spus: “În 10 ani, dacãvom respecta programul ce va fi stabi-lit prin strategie ºi vom aduce liniile lanivel calitativ european, vom putea sãavem pe magistrale o creºtere de mini-mum 25% a vitezelor tehnice ºi ocreºtere de maximum 50% a vitezelorcomerciale actuale, ceea ce ar însemnaun salt foarte important pentrutransportul feroviar”.

Cu toate acestea, liderii sindicaliconsiderã cã majorãrile preconizateîn strategia feroviarã sunt foarte miciºi cã, de fapt, nu se urmãreºte o mo-dernizare rapidã a reþelei feroviaredin þara noastrã, fapt care nu vaschimba actuala politicã a Ministeru-lui Transporturilor de favorizare a

transportului rutier în detrimentul ce-lui de pe calea feratã.

Iulian Mãntescu, preºedintele Fede-raþiei Mecanicilor de Locomotivã amenþionat: “Aceastã strategie este odezamãgire, deoarece nu conþine con-cluzii sau propuneri concrete privindreînnoirea ºi modernizarea sistemuluiferoviar. Este inadmisibil ca o compa-nie care administreazã infrastructuraferoviarã sã vinã cu niºte propuneri dinmasterplanul care a fost contestat. Esteinadmisibil sã spunem, în conþinutuldocumentului, cã pentru transportul demarfã viteza comercialã nu conteazã.Ca ºi concurenþã cu transportatorii ru-tieri, viteza este prima care conteazã,pentru cã ea ne dã în primul rând ofertafinanciarã.

GEORGE MARINESCU(continuare în pagina 7)

Federal Reserve creºte presiuneaasupra pieþelor prin “retragerea”lichiditãþiiBilanþul Federal Reserve a co-

borât, pentru prima datã în ul-timii patru ani, sub pragul de 4

trilioane de dolari (vezi graficul).Cele mai recente date de la Federal

Reserve Bank of NewYork aratã cã bilanþulinstituþiei a scãzut cuaproape 40 de miliardede dolari în august2018, pânã la 3,99 tri-lioane de dolari, încondiþiile în care por-tofoliul de obligaþiuni

guvernamentale a scãzut cu 23,8 mi-liarde.

De când a trecut la restricþionareacantitativã (QT), în octombrie 2017,Federal Reserve ºi-a redus bilanþulcu circa 233 de miliarde de dolari,din care 152 de miliarde reprezintãvaloarea obligaþiunilor guvernamen-tale.

Aceastã mãsurã reprezintã unul din-tre principalii factori ai creºterii costu-rilor de finanþare în dolari, pe fondul

reducerii semnificative a lichiditãþii depe pieþe. Din T4 2018, programul QTva creºte pânã la o valoare lunarã de 50de miliarde de dolari, de la 40 de mi-liarde în T3 2018 ºi 30 de miliarde înT2 2018.

Un alt factor îl reprezintã dobândade politicã monetarã din SUA, în con-diþiile în care, cel puþin deocamdatã,oficialii Fed-ului sunt hotãrâþi sã con-tinue majorãrile.

John Williams, noul preºedinte alFederal Reserve Bank of New, cu opoziþie permanentã în cadrul Comite-tului de Politicã Monetarã (FederalOpen Market Committee, FOMC), adeclarat recent cã “perspectiva inver-sãrii curbei randamentelor nu este su-ficientã pentru a-l opri sã susþinã noicreºteri ale dobânzilor”, dupã cumscrie Wall Street Journal.

(continuare în pagina 5)

BROKERII ESTIMEAZÃ:

“În cel mult cinci ani, BVBva deveni piaþã emergentã”l Ovidiu Dumitrescu, Tradeville: “Investiþiile la bursã trebuie sã devinã unfenomen de masã, decât unul de niºã, cum este acum”

Piaþa noastrã de capital, catalogatãîn prezent drept piaþã de frontierã, vaaccede, în cel mult cinci ani, în catego-ria celor emergente, estimazã brokeriiactivi la Bursa de Valori Bucureºti(BVB), consultaþi de Ziarul BURSA.

Indiferent de agenþia de rating avutãîn vedere, FTSE Russell sau MSCI,brokerii au subliniat cã principalul ob-stacol în calea obþinerii statutului deemergentã pentru piaþa noastrã de ca-pital este dat de lichiditatea redusã,aceasta fiind de altfel cea mai mareranã a BVB.

Bursa noastrã se apropie de dezide-ratul intrãrii în categoria celor emer-gente, ne-a transmis Ovidiu Dumitres-cu, director general adjunct în cadrulsocietãþii de brokeraj Tradeville, caremenþioneazã cã existã opinii conformcãrora piaþa de la Bucureºti îndepli-neºte deja criteriile minime impuse decãtre MSCI, iar FTSE Rusell a in-clus-o, deja, pe lista de monitorizare

pentru reclasificarea din categoriaPieþe de Frontierã în categoria PieþeEmergente Secundare.

“Referior la FTSE, se pare cã BVBîndeplineºte opt din nouã criterii pen-tru reclasificare, cea de-a noua condi-þie fiind legatã de lichiditate. În ceea cepriveºte upgrade-ul în categoria pieþe-

lor emergente a MSCI, conteazã nu-mãrul companiilor care depãºesc pra-gurile privind capitalizarea, free-flo-at-ul ºi lichiditatea. Considerãm cã, petermen mediu, circa 3 - 5 ani, accede-rea la statutul de piaþã emergentã este oevoluþie naturalã pentru piaþa de capi-tal din România. Principalul impedi-ment în acest moment este, în opinianoastrã, criteriul lichiditãþii generale apieþei”, a punctat directorul de laTradeville.

La rândul sãu, Simion Tihon, brokerîn cadrul Prime Transaction, ne-a de-clarat: “Luna aceasta se împlinesc doiani de când România a fost inclusã pewatchlist-ul (n.r. listã de monitorizare)agenþiei FTSE Russell, pentru reclasifi-care din piaþã de frontierã în piaþã emer-gentã, mai exact «Secondary Emer-ging (n.r. emergentã secundarã) »”.

ANDREI IACOMI(continuare în pagina 15)

CÃLINRECHEA

17 ANI DE LA

ATENTATELE

TERORISTE DIN SUA

Mohamedel-Amir:“Incidentula fost o lucrarea serviciilorsecreteisraeliene”

Astãzi se împlinesc 17 ani de la ata-cul devastator care a lovit SUA la datade 11 septembrie 2001, când cele douãturnuri ale World Trade Centre dinNew York s-au prãbuºit dupã ce au fostlovite de avioanele Boeing 767 detur-nate de teroriºti. Prãbuºirea turnurilorWorld Trade Center, un simbol al pute-rii economice a Statelor Unite, a repre-zentat o loviturã fãrã precedent pentruamericani.

Atunci, patru avioane de linie aufost deturnate: trei au vizat turnurilegemene World Trade Center din NewYork ºi Pentagonul din Washington,iar al patrulea s-a prãbuºit fãrã sã-ºiatingã þinta, Casa Albã.

Potrivit dailystar.co.uk, aproape3.000 de persoane ºi-au pierdut viaþaîn atentate ºi cel puþin 6.000 au fostrãnite.

Se crede cã atacurile au fost orche-strate de cãtre organizaþia teroristãAl-Qaida, care era condusã de Osamabin Laden, însã tatãl unuia dintre ceicare au fost în spatele atacului afirmãcã totul a fost “o acþiune internã”.

Mohamed el-Amir Awad el-SayedAtta, tatãl lui Mohamed Atta, care adeturnat avionul ce a lovit Turnul dinNord – pretinde cã acest atac nu a fostrealizat de teroriºti, menþionând:“Incidentul a fost bine pregãtit, iaracest lucru nu putea fi fãcut de o orga-nizaþie teroristã. A fost o lucrare a ser-viciilor secrete israeliene - Mossad.Au mai fãcut-o, au experienþã. Situaþiaeste identicã. Împãrtãºesc sentimente-le americanilor: nu accept niciodatãuciderea unor oameni nevinovaþi”.

V.R.(continuare în pagina 3)