Post on 06-Feb-2018
MASURAREA SI
REPREZENTAREA SPATIULUI
TERESTRU
Elemente de cartografie
• Reprezentarea si masurarea spatiului terestru se realizeaza cu ajutorul hartilor si globurilor geografice
• Cartografia (chartis = harta ; graphein = a scrie/desena) –studiul si practica reprezentarii suprafetei pamantului pe o suprafata plana (harta) sau sferica (globul geographic)
• Produsele artografice: – reprezentari ale
suprafetei Pamantului pe o suprafata
– Sferica : Globul geografic plana: harta
• GLOBUL GEOGRAFIC
• Model sferic al Pamantului in 3D; nu respecta forma reala a Pamantului (geoidul).
1 Globul
geografic
2 Harta
• GLOBUL
GEOGRAFIC
• Model sferic al Pamantului in 3D
• nu respecta forma reala a Pamantului (geoidul).
• Este un instrument util in scoala, pentru studierea formei P, a meridianelor, paralelelor si a miscarilor P si consecintelor lor
• Globurile : g.generale; g. tematice
• GLOBUL GEOGRAFIC
• Pentru realizarea
hartilor si a
globurilor sunt
necesare:
• Stabilirea directiilor cardinale
• Stabilirea altitudinii punctelor
de pe suprafata terestra
• Stabilirea localizarii exacte a
punctelor pe suprafata
terestra cu ajutorul
coordonatelor geografice
• Transformarea suprafetei
curbe a Pamantului in
suprafata plana a hartii
(proiectiile cartografice)
• 1. Stabilirea directiilor
cardinale
• Roza vanturilor indica
directiile cardinale si
intercardinale
• Acul magnetic al
busolei indica
intotdeauna directia
Nord
2. Altitudinea
• inaltimea la care se afla un obiect in raport cu un nivel cunoscut.
• nivelul de la care se masoara altitudinea este nivelul marii (0m)
• Presiunea atmosferica scade odata cu cresterea altitudinii
• Acest principiu sta la baza functionarii altimetrului - un barometru aneriod calibrat sa indice direct altitudinea (si nu presiunea)
• Altitudinea absoluta se reda pe harti prin cote si curbe de nivel
Nivelul marii=0m
A
Altitudinea abso-
luta a pct A
B
Altitudinea relativa
a pct B in
raport cu pct.A
1000m
Altitudinea relativa-
dif. de nivel dintre
doua puncte apropriate
Altitudinea/adancimea absoluta se reda
pe harti prin
• Cote altimetrice/ batimetrice – Puncte,urmate de o
valoare, exprimata in metri,care reprezinta altitudinea/adancimea absoluta a punctului respectiv
• Curbe de nivel (izohipse)
• Trepte hipsometrice (prin culori / hasuri )
• Curbe de nivel: linii curbe inchise care unesc punctele cu aceeasi altitudine absoluta;
• Exemple de cote: • 8850m (Vf.Everest)
• 4810m (Vf. Mont
Blanc)
• 2544m (Vf.
Moldoveanu
• 2535m (Vf.Negoiu)
• 1849m (Vf Bihor)
EVEREST
8850m
• 3. Localizarea punctelor pe suprafata Pamantului
• In geografie, localizarea este pozitia pe care un obiect o ocupa pe suprafata Pamantului
• Pozitia poate fi:
– Relativa (in raport cu un alt obiect)
– Absoluta
• Pozitia absoluta se stabileste cu ajutorul coordonatelelor geografice: latitudinea si longitudinea
• In cartografie sistemul referinta utilizat pt localizarea ,cu precizie matematica, a oricarui punct pe supr. Pamantului, pe harti si pe globurile geografice este: RETEAUA CARTOGRAFICA (Canevasul): reteaua de linii imaginare numite paralele si medridiane
• PUNCTELE SI LINIILE DE REFERINTA ALE ALE ACESTUI SISTEM SUNT:
• -POLII
• -ECUATORUL
• -PRIMUL MERIDIAN
• POLII: N si S
• punctele extreme ale P., unde axa de rotatie intersecteaza suprafata P.
• ECUATORUL: linia perpendiculara pe axa polilor care inconjoara P.la jumatatea dist. dintre poli
• Latitudinea Ecuatorului = 00
• Imparte Pamantul in 2 emisfere: nordica si sudica
• TOATE LINIILE PARALELE CU ECUATORUL SE NUMESC PARALE
• Alte 4 paralele sunt foarte importante:
• Cercul Polar de Nord (Cercul Arctic) — 66° 33′ 39″ lat N
• Tropicul Cancerului (de Nord) — 23° 26′ 21″ lat. N
• Tropicul Capricornului (deSud) — 23° 26′ 21″lat. S
• Cercul Polar de Sud (Cercul Antarctic) — 66° 33′ 39″lat. S
ME
RID
IAN
UL
0 / P
RIM
UL
ME
RID
IAN
/ ME
RID
IAN
UL
GR
EE
NW
ICH
emisferele
• PRIMUL MERIDIAN:-
• o linie imaginara,conventionala care trece prin cei 2 poli.
• Dintre cele 360 meridiane s-a ales ca prim meridian cel care trece pe la Royal Observatory din Greenwich. (meridianul 0)
• TOATE LINIILE CARE TREC PRIN CEI 2 POLI SE NUMESC MERIDIANE
• ORICE PUNCT DE PE PAMANT. SE AFLA LA NTERSECTIA UNEI PARALELE CU UN MERIDIAN
• EL POATE FI LOCALIZAT CU PRECIZIE IN FUNCTIE DE POZITIA LUI FATA DE ECUATOR (latitudinea) SI FATA DE PRIMUL MERIDIAN (longitudinea)
• LATITUDINEA-dist.masurata in grd. min. si sec. de-a lungul unui meridian, intre un punct si ecuator.(poate fi nordica sau sudica) – Lat Ec=00 (cea mai lunga paralela)
– Lat polilor=900 N sau S
• LONGITUDINEA- dist. masurata in grd. min. si sec, de-a lungul unei paralele intre un punct si meridianul 0. (poate fi estica sau vestica) – Long. Merid 0 = 00
– Long. oricarui alt merid. este de 0 -1800 long E sau V
latitudine
longitudine
• Paralelele
• Liniile de latitudine
• Masoara distantele spre N
si S fata de Ecuator
• Intersecteaza axa polilor
si meridianele sub unghiuri
drepte
• Ecuatorul este cea mai
lunga paralela
• Lungimea paralelelor
scade spre cei doi poli; la
poli se reduc la doua
puncte
• Meridianele
• Masoara distantele spre E
si spre Vest fata de
Meridianul 0
• Intersecteaza Ecuatorul
sub unghiuri drepte
• Se intalnesc in punctele
care marcheaza polii
• Au lungimi egale
• HARTA • REPREZENTARE
GRAFICA IN PLAN
(2D), MICSORATA,
GENERALIZATA SI
CONVENTIONALA A
SUPRAFEI
TERESTRE SAU A
UNEI PARTI A
ACESTEIA
• CARACTERISTICILE HARTILOR
• 1 HARTA ESTE O REPREZENTARE MICSORATA A SUPR. PAMANTULUI
• Pentru a fi exacta trebuie ca distantele si suprafetele de pe harta sa fie riguros proportionale cu cele de pe teren.
• se utilizeaza scara hartii (scara de proportii)
• SCARA HARTII este raportul dintre o unitate de lungime de pe harta si echivalentul ei pe teren (in realitate)
• Toate scarile au:
• la numarator :cifra 1 (unitatea de masura folosita pt. desenarea hartii),
• la numitor: distanta echivalenta, pe teren
• Scara se exprima in 3 moduri: – Printr-o fractie: ex. scara 1: 25
000 ( se citeste “ 1 la 25 000” adica 1 unitate de lungime pe harta = 25 000 unitati pe teren: (ex 1 cm pe harta=25 000 cm pe teren sau 250 m)
– Prin cuvinte: ex: 1 cm pe harta este egal cu 5 000 cm pe teren
– Grafic: SCARA GRAFICA (reprezentarea grafica a scarii numerice) se scrie sub forma unui segment de dreapta divizat in parti egale. Fiecare segment indica lungimea reala, in km sau m, in baza scarii numerice • Permite determinarea
distantelor de pe teren doar prin masurare, nu prin calcule.
• Ex: scara
• 1 : 1 000 000
• 1cm pe harta = 1 000 000 cm pe teren = 10 000m = 10 km pe teren
• Ex: scara
• 1: 20 000
• 1 cm pe harta = 20 000 cm pe teren = 200 m pe teren
• Deci, cu cat numitorul este mai mic scara hartii este mai mare si invers.
• Cu cat raportul este mai mic, cu atat suprf. reprezentata e mai mare si invers.
Scara grafica
Exercitii cu scara hartii: masurarea distantelor si a
suprafetelor
• Alegeti o harta din atlas;
• Scrieti scara hartii sub forma de fractie;
• Cunoscand scara hartii si facand transformarile necesare, scrieti: 1cm pe harta = ? Km pe teren
• Construiti scara grafica pentru harta aleasa;
• Alegeti doua orase de pe harta si scrieti numele lor;
• Stiind cati km pe teren reprezinta 1 cm de pe harta, masurati distanta dintre cele 2 orase si scrieti rezultatul in km: distanta dintre orasul A si orasul B =………km
• Pe aceeasi harta trasati un patrat cu latura de 1 cm. Stiind cati km pe teren reprezinta 1 cm de pe harta si stiind cum se calculeaza aria patratului, scrieti cati km2 are in realitate suprafata de 1cm2 de pe harta: 1cm2 = …… km2 in realitate
Probleme
• Se dau 2 harti: una are scara 1: 50 000 si
cealalta 1: 400 000.
– Pe care dintre cele 2 harti se pot reprezenta
mai multe elemente geografice? Justificati
raspunsul considerat corect.
• Distanta, pe sosea intre Bucuresti si
Giurgiu este de 64 km
– Calculati scara numerica a hartii stiind ca sos.
Bucureti –Giurgiu masoara pe harta 40 cm
• 2. Harta este o
reprezentare
generalizata a
spatiului terestru
• Pe harta nu pot fi
reprezentate toate
amanuntele de pe
suprafata terestra,
• 3. Harta este o
reprezentare
conventionala a
spatiului terestru
• Pe harta, elementele de continut se reprezinta prin semne conventionale cu ajutorul carora citim harta, asa cum citim o carte cu ajutorul literelor.
• Smnele conventionale sunt explicate prin legenda hartii.
• Ele sunt puncte, linii, suprafete colorate, simboluri artistice.
• Clasificarea hartilor:
• 1 dupa scara de proportii
• harti la scara mare • ex:
– 1: 20 000 ;
– 1: 25 000;
– 1: 50 000;
– 1: 100 000, etc
• harti la scara mijlocie • ex :
– 1: 200 000;
– 1: 250 000;
– 1: 500 000;
– 1: 1 000 000, etc
• harti la scara mica • ex :
– 1: 10 000 000;
– 1: 20 000 000;
– 1: 40 000 000 etc
• 2. dupa continut: • a. Harti generale – reprezinta imaginea de ansamblu a unei regiuni, tari, continent, a intregului Pamant.
•
• Cele mai complexe harti generale sunt hartile topografice, care contin toate amanuntele naturale si artificiale ale unui spatiu
• b. Harti speciale/tematice
• hartile care au o anumita destinatie.
• Categoriile principale sunt
• hartile fizico-geografice – harta reliefului=harta geomorfologica;
– harta climatica;
– harta meteorologica;
– harta retelei hidrografice=harta hidrografica;
– harta biogeografica: • harta vegetatiei/harta faunei;
– harta solurilor=harta pedogeografica)
• hartile geodemografice (ale populatiei) – harta raspandirii geografice a populatiei;
– harta densitatii populatiei;
– harta sporului natural;
– harta migratiei populatiei
• hartile politice si politico admninistrative;
• harti economico-geografice – harta agriculturii;
– harta industriei;
– harta cailor de comunicatii si a transporturilor;
– harta turistica;
• harti istorice
• Harti geologice
• Harti de navigatie
• Harti pt GPS, ETC
• Hartile care reprezinta globul intreg pot fi:
• -mapamondurile- redau suprafata P. impartita in 2 emisfere (nordica/sudica; estica/vestica; continentala/oceanica)
• -planisferele – redau suprafata P desfasurata intr-un cadru dreptunghiular;
• -planigloburile- redau suprafata P desfasurata intr-un cadru in
PROIECTIILE
CARTOGRAFICE
• Problema principala in realizarea hartilor
este ca suprafata curba si tridimensionala
a pamantului trebuie reprezentata in 2
dimensiuni pe o suprafata plana.
• Pamantul nu este o sfera ci un geoid cu o
suprafata f. neregulata.
• Aceasta induce unele deformari care pot fi
micsorate prin procedee matematice
Transformarea unui glob intr-o harta, deci a unei suprf. curbe intr-o suprf. plana, se realizeaza printr-un procedeu mate- matic numit PROIECTIE CARTOGRAFICA
Mai multe tipuri de proiectii cartografice : P. cilindrica P. conica P. azimutala
1 Proiectia cilindrica
2 Proiectia conica
3 Proiectia azimutala
1 3 2
• Reprezentarea pe harti a detaliilor
• Planimetria
• Altimetria
(nivelmentul)
• doua metode de
reprezentare a
detaliilor
Reprezentarea pe harti a detaliilor
• a) PLANIMETRIA- • metoda cartografica prin care, pe harti, elementele din realitate se redau prin proiectia lor plana ( in 2 dimensiuni), fara a se reprezenta inaltimea lor si nici altitudinea absoluta la care se afla (ca si cand elementele din realitate ar avea doar lungime si latime si s-ar afla, toate la alt 0m)
b) NIVELMENTUL
( vezi Altitudinea/adancimea absoluta se reda pe harti prin cote si curbe de nivel )
• NIVELMENTUL
• Sistemul prin care relieful terestru se
reprezinta pe harta
2)Curbele de nivel
• Linii curbe inchise care unesc punctele cu aceeasi altitudine absoluta;
• departarea egala in plan vertical intre 2 curbe de nivel succesive se numeste echidistanta
500
540
530
520
510
-echidistanta: 10m
Curbe de nivel
normale
Curba de nivel
principala