Cartografie - cap.6

32
Topografia Noţiuni introductive Topografia este o ramură a măsurătorilor terestre care are ca probleme de rezolvat, pe de o parte, măsurarea suprafeţelor terestre, iar pe de altă parte, reprezentarea acesteia pe planurile topografice. Deoarece în topografie punctele de pe suprafaţa topografică se proiectează pe plan prin verticale paralele, rezultă că distanţele de pe teren vor fi reprezentate pe plan sau hartă prin proiecţia lor orizontală. Ca urmare a acestui fapt, pe plan sau hartă vor apărea numai suprafeţe utile, atât pentru agricultură, cât şi pentru construcţii etc. Este ceea ce se numeşte baza productivă (fig. nr. 1.1). 108 P.H. d3 d2 d1 l3 l2 l1 Fig. nr. 1.1 Baza productivă

description

Curs cartografie - capitolul 6

Transcript of Cartografie - cap.6

TopografiaNoiuni introductiveTopografia este o ramur a msurtorilor terestre care are caprobleme de rezolvat, pe de o parte, msurarea suprafeelor terestre, iar pe dealt parte, reprezentarea acesteia pe planurile topografice. Deoarece ntopografie punctele de pe suprafaa topografic se proiecteaz pe plan prinverticale paralele, rezult c distanele de pe teren vor fi reprezentate pe plansau hart prin proiecia lor orizontal. Ca urmare a acestui fapt, pe plan sauhart vor aprea numai suprafee utile, att pentru agricultur, ct i pentruconstrucii etc. ste ceea ce se numete baza productiv !fig. nr. "."#.De asemenea, trebuie precizat c problemele din domeniultopografiei se rezolv cu a$utorul geometriei i trigonometriei plane."%& P.H. d'd(d" l' l( l" )ig. nr. "." *aza productiv1.1. Ridicri topografice. Puncte topografice. Unghiuri topografice+rin ridicare topografic sau ridicare n plan se nelege comple,ulde operaiuni de pe teren i din birou prin care se determin poziia n plan ispaiu a unor puncte de pe suprafaa topografic, numitepunctecaracteristice, din a cror unire pe plan sau hart rezult o figur asemenea,micorat la scar, cu corespondena sa pe teren. -ceste puncte caracteristice!saupunctetopografice#rezultdee,empludindescompunereaunei liniicurbe ntr.un numr de segmente de dreapt !fig. ".(#/ tot punctecaracteristice sau topografice sunt considerate colurile cldirilor,schimbrile de direcie ale drumurilor, precum i punctele de schimbare depant.0idicrile se pot mpri n1numerice grafice fotogrammetrice !imi"te.2nridicrile numericese msoar unghiurile i distanele, cua$utorul crora se calculeaz coordonatele rectangulare sau polare alepunctelor, de e,emplu ridicrile cu teodolitul, ridicrile tahimetrice etc.2nridicrile grafice, planul se realizeaz direct pe teren, prinintersectarea grafic a unor direcii. ste cazul ridicrilor cu planetatopografic."%3)ig. nr. ".(. 4eometrizarea terenuluiRidicrile fotogrammetricesee,ecutcuaparatur special, iarplanurile pot fi restituite !cnd planimetria i altimetria au fost redate grafic#i redresate cnd au aspect fotografic, fr redarea altimetriei.Ridicrile mi"teconstituie o mbinare ntre planurile fotografice iridicrile cu planeta n vederea reprezentrii reliefului pe primele.2n topografie sunt dou feluri de unghiuri i anume1unghiuriorizontaleiunghiuriverticale.Unghiulorizontalesteununghidiedruformat din intersecia a dou planuri verticale !unghiul 56 din fig. ".'#. +rinunghi vertical se nelege unghiul format de o distan nclinat cu proieciaei pe orizontal !unghiul 56 din fig. ".'#.1.#. $rientarea liniilor1.#.1. %irecii de referin unghi de convergen meridian+rin orientarese nelege stabilirea poziiei unui punct, a unei liniietc., n raport de o direcie de referin, care este direcia nordului geografic.""% S S PV" PV( H A B H b a B A n m)ig. ".'. 7nghiuri topografice-ceast direcie este materializat prin tangenta dus n punct la meridianulgeografic al punctului.Direciile nord.geografic ale punctelor cu aceeai latitudine suntconcurente ntr.un punct situat pe prelungirea a,ei polilor.7nghiul format de dou direcii nord.geografic apropiate se numeteunghi de convergen meridian i se noteaz cu 56.8presupunempuncteleAiB!fig. ".9# situate peacelai cercparalel. Ducnd tangentele la meridianele ce trec prin aceste puncte, tangentecereprezintdireciilenord.geografic, acesteasevorntlni npunctulDsituat pe prelungirea a,ei polilor. 8 considerm arculABdescris odat curaza AD i alt dat de raza AC i s.l e,primm n funcie de raz i unghiulcare.l subntinde.AB AD =AB AC =,dar AB AB =deci1AD AC =.Din triunghiul ACD, avem1sin AC AD =i nlocuind n e,presia anterioar,va rezultasin ,sin ,AD AD ==, !"."#n care1"""S N Ps:"EE" V DAPnC; B R)ig. ".9. Convergena meridian E. < reprezint latitudinea punctului dat/. < reprezint diferena de longitudine dintre meridiane.-ceast diferen n proiecia 4auss rezult din urmtoarea relaie

%%%,= ', n = = !".(#unde1. n < este numrul fusului considerat de la meridianul 4reen>ich.&"emplu.+entrumunicipiul *ucureticaresegsetenfusul'?,respectiv al cincilea meridian de la meridianul 4reen>ich, longitudinea % ameridianului a,ial al fusului respectiv va fi1%%= ? ' (@ = = .Aaloarea unghiului 56 se e,prim n grade i minute i se noteaz pehart.Cunoscnd direcia nord.geografic, se poate determina uor idirecia vest.est, care este perpendicular pe prima i este materializat printangenta dus la paralele punctului dat.+e lng direcia nord.geografic, ca direcie de referin mai poate fifolosit i direcia nord.magnetic. +mntul, pe lng poligeografici, are i doi polimagnetici, care difer ca poziie peglob de primii i care sunt mobili. +olul magnetic descrieuncerc n $urul polului geografic,ntr.o perioad de circa =%% ani.""( b#a#BgBgBmgBmgC)ig. nr. ".? Declinaia magnetica# < declinaie vestic !#/ b# < declinaie estic !C#Datorit faptului c polii magnetici sunt diferii de polii geografici,meridianele magnetice vor fi diferite de meridianele geografice. 2nconsecini direciilenord.geografici nord.magneticvorfi diferite, iardirecia nord.magnetic este definit ca fiind direcia tangentei la meridianulmagnetic al punctului dus la punct.7nghiul dintre cele dou direcii nord.geografic i nord.magnetic senumete unghi de declinaie magnetic i se noteaz cu 56.2nfuncie de poziia nordului magnetic fa de nordul geografic!fig.".?# declinaia va fi estic sau pozitiv !C# i vestic sau negativ !#.Declinaia magnetic se e,prim n grade i minute i se noteaz deasemenea pe hart. 8unt ns i hri speciale pe care se reprezint declinaiamagnetic ntr.oregiune sauar cua$utorulizogonelor!linii ce unescpunctele de egal declinaie#.7nghiul de declinaie magnetic i unghiul de convergen suntnecesare n probleme de orientare a liniilor, a planurilor i hrilor.1.#.#. 'zimute orientri2n practica msurtorilor topografice este necesar ca anumite linii saudirecii !dee,emplu, obazdetriangulaie, olaturdedrumuire# sfieorientate. -ceast orientare se face fie cu a$utorul azimutelor, fie cu a$utorulorientrilor.Dei de multe ori aceste dou noiuni sunt considerate identice, ntreele e,ist diferen.1.#.#.1. 'zimutul unei drepte. ste unghiul format de dreaptarespectivcudirecianord.geografic. Camrime, azimutelevariazntre% %% '=% sau% 9%% g g i se msoar n sensul micrii acelor de ceasornic.""'2ncazul azimutelor seineseamadecurbura+mntului. -stfel,referindu.nelafig.".=., azimutul dreptei delaOlaPsenumeteazimutdirect, iar azimutul de la P la O, azimut invers.DacnpunctulPvomduceoparalelladirecianord.geograficdus n punctulO, unghiul format ntre aceast paralel i nordul.geograficdin punctul P este tocmai unghiul de convergen al meridianelor.-zimutul invers!delaPlaO#va fi1%(%% = + +gp o PAz Azsau1%"&% = + +P O OPAz Az .1.#.#.#. $rientarea(aunei drepte.steunghiul format deodireciedepeterencuodireciedereferin. Dupcumvomconsideradireciade referin !nord.geograficsau nord.magnetic#,va fi oorientaregeografic sau adevrat i o orientare magnetic. 2n cazul orientrilor nuseinecont decurbura+mntului, deci direciilenordsunt considerateparalele !fig. ".@#.""9NgONg OPAz P OAz(%%gP OPAz)ig. ".=. -zimutul unei direciiDCg D C g mm+NmgNmgNgNg)ig. ".@. ;rientarea unei direcii2n acest caz, orientarea invers va fi1%(%%sau"&% = += +gD C CDDC CD!".9#2n practic se impune uneori trecerea de la orientarea magnetic laorientarea geografic. Din fig. ".@ se observ c1!c nd este estic# i!c nd este vestic#. = += g mgg mg!".?#Ca i azimutele,orientrile se msoar n sensul micrii acelor deceasornic, iar ca valoare variaz ntre% 9%% g g sau % %% '=% .1.). *orma !i dimensiunile Pm+ntului-supraformei i dimensiunilor +mntului s.auemis oserie deipoteze nc din cele mai vechi timpuri.-stfel, n antichitate -na,imandru din Dilet !="% < ?9= .e.n.# emiteideeasfericitii +mntului,-ristotel !'&9