UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOGRAFIA TURISMULUI ANUL I DISCIPLINA: TOPOGRAFIE, CARTOGRAFIE, FOTOGRAMMETRIE TITULAR DE CURS: Lect. dr. GHEORGHE HERIŞANU SUBIECTE Bibliografie obligatorie: Năstase, A., Osaci-Costache, Gabriela (2006), Topografie–Cartografie. Lucrări practice. Edit. Fundaţiei „Româ-nia de Mâine”, Bucureşti. Năstase, A., Osaci-Costache, Gabriela (2005), Topografie – Cartografie. Edit. Fundaţiei „României de Mâine, Bucureşti.

1. Noţiuni introductive: (curs pg. 11 – 26, lucrări practice pg. 9 - 22)

a. Definiţia şi obiectul topografiei şi cartografiei

b. Dezvoltarea măsurătorilor terestre

c. Dezvoltarea cartografiei etc.

2. Noţiuni despre erori în topografie (curs pg. 40 - 43)

3. Forma şi dimensiunile Pământului (curs pg. 43)

4. Marcarea şi semnalizarea punctelor topografice (curs pg. 53 - 56)

5. Măsurarea distanţelor (curs pg. 57 - 61)

6. Instrumente şi metode de măsurare a unghiurilor topografice (curs pg. 61 – 73, lucrări practice pg. 22 - 32)

7. Metode de măsurare a unghiurilor topografice cu teodolitul (curs pg. 73 - 76)

8. Triangulaţia topografică locală (curs pg. 77 – 89, lucrări practice pg. 34 - 41)

9. Metoda intersecţiei (curs pg. 90 – 92, lucrări practice pg. 41 - 43)

10. Metoda drumuirii (curs pg. 93 – 98, lucrări practice pg. 44 - 49)

11. Metoda radierii sau metoda coordonatelor polare (curs pg. 100 – 103, lucrări practice pg. 49 - 50)

12. Metoda echerării sau metoda coordonatelor echerice (curs pg. 103 – 105, lucrări practice pg. 50 - 51)

13. Raportarea planimetriei (lucrări practice pg. 51 - 55)

14. Altimetria (nivelmentul) – noţiuni introductive (curs pg. 105 – 110)

15. Nivelmentul geometric (curs pg. 111 – 123, lucrări practice pg. 55 - 59)

16. Nivelmentul trigonometric (curs pg. 124 – 128)

17. Ridicări speciale (curs pg. 129 – 134, lucrări practice pg. 62 - 66)

18. Planuri, hărţi, atlase (curs pg. 139 – 172, lucrări practice pg. 70 - 111)

19. Sisteme de proiecţii şi clasificarea lor (curs pg. 172 – 196, lucrări practice pg. 123 - 129)

20. Întocmirea hărţilor tematice (curs pg. 196 – 224, lucrări practice pg. 130 - 171)

a. Metode statistice de reprezentare

b. Metode cartografice de reprezentare

c. Scrierea şi amplasarea denumirilor pe hărţi d. Hărţi în relief etc.

21. Orientarea hărţilor (lucrări practice pg. 171 - 180)

22. Măsurarea distanţelor şi determinarea suprafeţelor pe hărţile topografice (lucrări practice pg. 180 - 202)

23. Determinarea coordonatelor pe hartă (lucrări practice pg. 202 - 214)

24. Determinarea altitudinii punctelor pe hartă (lucrări practice pg. 214 - 218)

25. Determinarea pantei pe hartă (lucrări practice pg. 218 - 222)

26. Construcţia profilului topografic (lucrări practice pg. 223 - 228)

27. Analiza şi interpretarea hărţilor (lucrări practice pg. 228 - 235)

Enunturi intrebari posibile pentru examen

1. Ramurile Topografiei sunt: generala (la zi), miniera

2. Erorile se clasifica in: sistematice, intamplatoare

3. Semnele conventionale explicative au urmatoarele caracteristici: nu tin seama de scara

4. Unghiul de declinatie magnetica este un unghi la centru format intre: polul Nord magnetic si Polul Nord geografic

5. Pe un plan topografic care urmeaza a fi multiplicat prin reducere sau marire se trece: scara grafica

6. La realizarea planurilor topografice: nu se tine cont de curbura Pamantului

7. Polul Nord geografic este materializat in natura de catre: Steaua Polara

8. Colatitudinea (Ψ) apartine: sistemului de coordonate geografice

9. Sistemele de coordonate utilizate in topografie sunt: geografice, polare, bipolare si rectangulare

10. Altitudinea relativa a unui punct situat pe suprafata topografica se determina fata de: o suprafata de referinta oarecare

11. La drumuirea sprijinita pe un punct de coordonate cunoscute se masoara si se trec in tabel : punctele, distantele si unghiurile

12. Coordonatele geografice se exprima in: grade sexagesimale

13. Ramurile cartografiei tematice sunt: cartografia fizico – geografica, cartografia umana si economica

14. Corectiile aplicate distantelor masurate direct sunt: de etalonare, de temperatura

15. In cazul proiectiilor azimutale, planul de proiectie este: tangent la pol

16. Culorile pe hartile topografice sunt elemente de: planimetrie

17. Drumuirea in circuit inchis se caracterizeaza prin: ridicare independenta

18. Vernierul, piesa componenta a teodolitului serveste pentru: citirea diviziunilor pe cele doua cercuri

19. Planurile directoare de tragere au fost intocmite la scara: 1:20000

20. In functie de instrumentele, principiile si metodele utilizate nivelmentul se imparte in doua mari categorii: clasic, special

21. La proiectiile echivalente se pastreaza nedeformate: suprafetele

22. Curbele de nivel pot fi: normale, principale, secundare, ajutatoare

23. In proiectiile arbitrare nu se pastreaza nedeformate: unghiurile si suprafetele

24. Pe hartile topografice inseuarile sunt relevate de curbele de nivel astfel: doua curbe alaturate, opuse, dar cu valoare egala

25. Fusul sferic, forma geometrica folosita in proiectiile cartografice reprezinta: portiunea de pe suprafata terestra delimitata de doua meridiane

26. Nivelmentul geometric masoara: cote

27. La proiectiile conforme se pastreaza nedeformate: unghiurile

28. Panta reala a suprafetei topografice pe hartile cu curbe de nivel se determina: perpendicular pe directia curbelor

29. Caroiajul kilometric sau reteaua geometrica de pe hartile topografice este un sistem de coordonate: carteziene

30. Distanta masurata direct intre 2 puncte de pe harta topografica reprezinta: distanta redusa la orizont

31. Graficul pantelor, element exterior cadrului hartilor topografice, se construieste pentru urmatoarele tipuri de curbe de nivel: normale si principale

32. Planurile topografice propriu zise sunt intocmite la scara:1 :5000 – 1:20000

33. Caroiajul kilometric este un element din: interiorul cadrului hartii

34. Diagramele fac parte din: metodele statistice

35. Proiectiile cartografice sunt rezultatele: cartografiei matematice

36. Metoda „cu zero in coincidenta” se foloseste in ridicarile topografice pentru: masurarea azimutelor

37. Proiectiile echivalente pastreaza nedeformate: suprafetele

38. Metoda radierii, folosita pentru indesirea punctelor de coordonate cunoscute se foloseste pornind de la: un punct de drumuire cu coordonate cunoscute

39. Scara directa se prezinta sub urmatoarea forma: 1cm pe harta = 100 m pe teren

40. Cadrul geografic are la margini cifre ce reprezinta: grade, minute

41. Harta topografica de baza a tarii, in proiectie Gauss – Kruger este intocmita la scara: 1:25000

42. Metoda drumuirii, folosita pentru indesirea punctelor cu coordonate cunoscute, poate fi efectuata in urmatoarele moduri: independenta

43. Proiectiile conforme pastreaza nedeformate: unghiurile

44. Curbele de nivel fac parte din urmatoarea categorie de metode de reprezentare a elementelor de altimetrie pe harti: izolinii

45. Suprafata totala a Pamantului este de 510.083.000 km2, din care uscatul detine: 1/3

46. Cartoreproducerea este o ramura a: cartografiei

47. Cronograma, metoda de reprezentare grafica pe hartile speciale, se foloseste pentru: reprezentarea dinamicii fenomenelor

48. Numerotarea cadranelor in cercul topometric se face: in sensul miscarii acelor de ceasornic

49. Corectia de panta aplicata masuratorilor topografice este: negativa

50. Corectia de panta se face folosind: functiile trigonometrice

51. Declinatia magnetica poate fi: ambele variante

52. Orientarea unei drepte (θ) este definita de: unghiul format intre o directie din teren si o directie de referinta

53. Metodele de baza utilizate in altimetrie sunt: nivelmentul geometric, nivelmentul barometric si nivelmentul trigonometric

54. Harta la scara 1:25000 este considerata la scara: mare

55. Legatura dintre teodolit si trepiedul acestuia se realizeaza prin intermediul unei piese care se numeste: ambaza

56. Teritoriul Romaniei se incadreaza in fusele 34 si 35, a caror longitudine estica este cuprinsa intre: 18- 30 grade

57. Teritoriul Romaniei se incadreaza in zonele de latitudine K, L, M; zona L acopera cea mai mare parte a teritoriului si se incadreaza intre valorile: 44-48 latitudine nordica

58. Forma matematica cea mai apropiata de forma reala a Pamantului este: elipsoidul de rotatie

59. Pentru determinarea latimii unui riu cu ajutorul echerului topografic se folosesc: relatiile dintre doua triunghiuri asemenea

60. Semnalizarea punctelor topografice se realizeaza pentru a se obtine: observarea de la distanta a punctelor

61. Declinatorul, una dintre anexele teodolitului, este utilizat impreuna cu acesta pentru: masurarea orientarilor magnetice

62. Functiile lunetei unui teodolit constau din: apropie si rastoarna imaginea reala; mareste imaginea reala si materializeaza axa de vizare

63. Toleranta reprezinta: limita maxima a ecartului maxim

64. Metoda liniilor in miscare utilizata pentru redarea dinamicii unor fenomene este o metoda: cartografica

65. Firele stadimetrice aflate in tubul reticul al lunetei teodolitului sunt folosite pentru: masurarea indirecta a distantelor orizontale sau inclinate dintre doua puncte

66. Jalonarea in teren a unui aliniament in linie dreapta are drept scop efectuarea unor masuratori corecte: a distantelor

67. Cu ajutorul teodolitului pot fi masurate unghiuri: numai in plan orizontalsi numai in plan vertical

68. Valoarea adevarata a unei marimi nu se poate determina instrumental

69. Elementele de altimetrie sunt reprezentate pe hartile topografice prin: cote, curbe de nivel

70. Azimutul unei drepte reprezinta: unghiul dintre dreapta respectiva si directia nord-geografic

71. Harta topografica in proiectie Gauss – Kruger are forma de: trapez

72. Reteaua de puncte care alcatuiesc „reteaua geodezica” se realizeaza prin urmatoarele procedee: triangulatie, intersectie si drumuire

73. Hartile speciale, pe care se scoate in evidenta un anumit element al peisajului se clasifica in: fizico-geografice si social-economice

74. Coordonatele bipolare sunt alcatuite din: lungimea unei laturi si doua unghiuri de orientare

75. Metoda punctului face parte din: metodele cartografice

76. Curbele de nivel foarte apropiate au urmatoarea semnificatie: panta mare

77. Ce semn conventional se foloseste pentru a diferentia un mamelon de o dolina ? indicatoarele de panta

78. Ce semnificatie au curbele de nivel foarte numeroase si apropiate ? diferenta de nivel si panta mare intre punctele extreme

79. Semnificatia semnului conventional „linie-doua puncte” trasat pe fond portocaliu este: frontiera de stat

80. Instrumentele folosite in topografie pentru masurarea unghiurilor in plan vertical sunt: teodolit, eclimetru

81. Instrumentele folosite in topografie pentru masurarea unghiurilor in plan orizontal sunt: teodolit, nivelmetru, echer topografic, busola

82. Deformarile generate de sistemele de proiectie se produc asupra: unghiurilor si suprafetelor

83. Ramurile topografiei sunt: altimetria Si nivelmentul

84. Valoarea adevarata reprezinta: raportul dintre marimea masurata si unitatea de masura adoptata

85. Valoarea adevarata reprezinta: raportul dintre marimea masurata si unitatea de masura adoptata

86. Valoarea adevarata reprezinta: o notiune abstracta a marimilor, catre care tindem sa ne apropiem

87. Valoarea masurata reprezinta: oricare dintre termenii unui sir de valori obtinute la masurarea in aceleasi conditii a unei marimi

88. Valoarea masurata reprezinta: oricare dintre termenii unui sir de valori obtinute la masurarea in aceleasi conditii a unei marimi

89. Valoarea medie reprezinta: media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori90. Valoarea medie reprezinta: media aritmetica a valorilor individuale

91. Ecartul reprezinta: diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime

92. Ecartul reprezinta: diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime

93. Ecartul reprezinta: diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime

94. Ecartul maxim reprezinta: diferenta dintre valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica a masuratorilor referitoare la aceeasi marime

95. Ecartul maxim reprezinta: diferenta dintre valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica a masuratorilor referitoare la aceeasi marime

96. Toleranta reprezinta: limita maxima a ecartului maxim97. Pentru ca o masuratoare sa fie valabila este necesar sa fie indeplinita urmatoarea conditie: ecartul maxim ≤ toleranta

98. Pentru ca o masuratoare sa fie valabila este necesar sa fie indeplinita urmatoarea conditie: ecartul maxim ≤ toleranta

99. Pentru ca o masuratoare sa fie valabila este necesar sa fie indeplinita conditia: toleranta ≥ ecartul maxim

100. Erorile instrumentale se clasifica in: sistematice, constante

101. Erorile constante fac parte din categoria: erori instrumentale

102. Erorile sistematice fac parte din categoria: erori instrumentale

103. Eroarea este: egala si de semn contrar corectiei

104. Suprafata topografica reprezinta: suprafata terestra

105. Suprafata topografica reprezinta: suprafata terestra pe care se executa masuratori topografice

106. Ridicarea topografica reprezinta: complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic

107. Ridicarea topografica reprezinta: complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic

108. Ridicarea topografica reprezinta: complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic

109. Ridicarea topografica reprezinta: complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic

110. Unghiurile topografice sunt: orizontale si verticale

111. Unghiurile topografice orizontale sunt: unghiurile diedre formate de intersectia a doua planuri verticale

112. Unghiurile topografice verticale sunt: unghiuri de panta si unghiuri zenitale

113. Din categoria unghiurilor topografice verticale fac parte: unghiurile formate de distanta inclinata cu verticala locului

114. Din categoria unghiurilor topografice verticale fac parte: unghiurile formate de distanta inclinata cu proiectia ei pe orizontala

115. In sistem centesimal: suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 100g

116. In sistem centesimal: suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 100g

117. In sistem sexagesimal: suma valorilor unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 90

118. In sistem sexagesimal: suma valorilor unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 90 °

119. In sistem sexagesimal este adevarata relatia: 90 ° − valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta

120. In sistem centesimal este adevarata relatia: 100g − valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta

121. Distanta inclinata reprezinta: distanta masurata pe suprafata topografica sub un unghi vertical

122. Distanta inclinata reprezinta: distanta masurata pe suprafata topografica sub un unghi fie de panta fie zenital

123. Distanta redusa la orizont reprezinta: proiectia pe un plan orizontal a distantei inclinate

124. Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si α = unghiul de panta, cu ce relatie se poate calcula distanta redusa la orizont: D=Lcos α

125. Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si Z = unghiul zenital, cu ce relatie se poate calcula distanta redusa la orizont: D=Lsin Ζ

126. Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si Z = unghiul zenital, cu ce relatie se poate calcula distanta inclinata: L=D/sin Ζ

127. Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si α = unghiul de panta, cu ce relatie se poate calcula distanta inclinata: L=D/cos α

128. Altitudinea unui punct reprezinta: distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de referinta la acel punct

129. Altitudinea absoluta a unui punct reprezinta: distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata geoidului

130. Altitudinea absoluta a unui punct reprezinta: distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de nivel oarecare la acel punct

131. Altitudinea relativa a unui punct reprezinta: distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de nivel oarecare la acel punct

132. Diferenta de nivel dintre doua puncte: distanta masurata pe verticala locului intre suprafetele de nivel corespunzatoare celor doua puncte

133. Diferenta de nivel dintre doua puncte poate fi: fie pozitiva fie negative

134. Orientarea unei drepte este: unghiul format de o directie de referinta si directia considerata pe teren

135. Orientarea unei drepte este: un unghi

136. Directia de referinta pentru orientarea unei drepte este: nordul magnetic

137. Directia de referinta pentru orientarea unei drepte este: nordul geographic

138. Daca directia de referinta este nordul magnetic, orientarea dreptei este: magnetica139. Daca directia de referinta este nordul geografic, orientarea dreptei este: geografica

140. Declinatia magnetica reprezinta: unghiul format de directia nordului magnetic cu directia nordului geographic

141. Declinatia magnetica poate fi: fie pozitiva fie negative

142. Declinatia magnetica negativa este: decinatia magnetica vestica

143. Declinatia magnetica pozitiva este: decinatia magnetica estica

144. Sitemul de coordonate rectangulare face posibila: determinarea pozitiei in plan fata de doua directii de referinta ce se intersecteaza sub un unghi drept

145. Sitemul de coordonate rectangulare face posibil: calculul distantei din coordinate

146. Sitemul de coordonate rectangulare face posibil: calculul orientarii unei drepte

147. Sitemul de coordonate rectangulare face posibil: calculul suprafetei unui polygon

148. Latitudinea este definita ca: unghiul format de verticala locului în punctul respectiv cu planul ecuatorului

149. Longitudinea este definita ca: unghi diedru format între planul meridianului punctului cu planul meridianului de origine

150. Masurarea unghiurilor pe teren cu teodolitul se incadreaza la: masuratori indirecte

151. Masurarea distantelor pe teren cu ruleta se incadreaza la: masuratori directe

152. Masurarea distantelor pe teren cu teodolitul se incadreaza la: masuratori indirecte

153. Masuratorile conditionate sunt: masuratorile care trebuie sa indeplineasca anumite conditii

154. Din categoria nivelmentului clasic face parte: nivelmentul geometric

155. Din categoria nivelmentului clasic face parte: nivelmentul direct

156. Din categoria nivelmentului clasic face parte: nivelmentul trigonometric

157. Din categoria nivelmentului clasic face parte: nivelmentul indirect

158. Din categoria nivelmentului clasic face parte: nivelmentul barometric159. Din categoria nivelmentului clasic face parte: nivelmentul hidrostatic

160. Din categoria nivelmentului special face parte: nivelmentul automat

161. Din categoria nivelmentului special face parte: nivelmentul motorizat

162. Din categoria nivelmentului special face parte: nivelmentul fotogrammetric

163. La proiectiile echivalente sunte deformate: distantele si unghiurile

164. La proiectiile echivalente nu sunt deformate: suprafetele

165. Punctul de perspectiva este echivalent cu: punctual de vedere

166. Punctul central al proiectiei este: punctul aflat in centrul suprafetei pe care se face proiectia

167. Din punctul de perspectiva se considera ca: pleaca razele de proiectie

168. Scara reprezentarii indica: raportul dintre elementele de pe elipsoid si cele de pe planul de proiectie

169. Reteua geografica este formata din: meridiane si paralele

170. Reteua cartografica rezulta din: proiectia meridianelor si paralelelor pe planul de proiectie

171. Reteua kilometrica reprezinta: un sistem de drepte paralele la axele sistemului de coordonate rectangulare

172. Curba de nivel reprezinta: linia care uneste punctele de egala altitudine

173. Echidistanta curbelor de nivel reprezinta: distanta pe verticala intre doua curbe de nivel consecutive

174. Curbele de nivel principale au echidistanta egala cu: multiplu de 5 a echidistantei curbelor normale

175. Curbele de nivel ajutatoare au echidistanta egala cu: jumatate din echidistanta curbelor normale

176. Curbele de nivel accidentale au echidistanta egala cu: un sfert din echidistanta curbelor normale

177. Pe hartile topografice inseuarile sunt relevate de curbele de nivel astfel: doua perechi de curbe de nivel opuse si cu valoare altitudinala egala

178. Planurile topografice de situatie sunt intocmite la scara: 1:500 – 1:2500

179. Planurile topografice de detaliu sunt intocmite la scara: 1:50 – 1:100

180. In cadrul indicativului foi de hata topografica zona sferica in care se gaseste harta este notata cu: litere de la A la V

181. In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, zona sferica in care se gaseste harta poate fi notata cu litera: L

182. In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, zona sferica in care se gaseste harta poate fi notata cu litera: M

183. In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, zona sferica in care se gaseste harta poate fi notata cu litera: K

184. In cadrul indicativului foi de hata topografica fusul sferic in care se gaseste harta este notat cu: cifre arabe de la 1 la 60

185. In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, fusul sferic in care se gaseste harta poate fi notat cu: 34

186. In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, fusul sferic in care se gaseste harta poate fi notat cu: 35187. Suprafata Pamantului este impartita in suprafete corespunzatoare foilor de harta cu scara 1:1 000 000, dimensiunile acesto trapze sunt: 4° latitudine si 6° longitudine

188. Numerotarea fuselor in longitudine se realizeaza pornind de la: meridianul de 180°

189. Pentru hartile realizate pana in anul 1971 este considerata suprafata de nivel zero: suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Baltica

190. Firele stadimetrice aflate in tubul reticul al lunetei teodolitului sunt folosite pentru: masurarea indirecta a distantelor orizontale sau inclinate dintre doua puncte

191. Corectia de panta este: intotdeauna negative

192. Masurarea distantelor indirect se realizeaza cu: teodolit – tahimetru

193. Masurarea distantelor prin unde se bazeaza pe: masurarea timpului parcurs de unda

194. Echerul topografic se utilizeaza pentru: trasarea unghiurilor drepte pe planuri

195. Pe cercul vertical al teodolitului sunt citite valorile: unghiurilor verticale

196. Pe cercul orizontal al teodolitului sunt citite valorile: unghiurilor orizontale

197. Metoda intersectiei este utilizata in planimetrie pentru: indesirea punctelor de triangulatie

198. Metoda drumuirii este utilizata in planimetrie pentru: indesirea punctelor de intersectie

199. Elipsoidul de referinta face parte din: baza matematica a hartilor

200. Cotele punctelor determinate fata de o suprafata de nivel fac parte din: baza altimetrica a hartilor

201. Totalitatea elementelor de hidrografie, relief, localitati si cai de comunacatie fac parte din: baza geografica a hartilor

202. Proiectia cartografica face parte din: baza matematica a hartilor

203. Sistemul de coordonate face parte din: baza matematica a hartilor

204. Scara face parte din: baza matematica a hartilor

205. Cadrul hartilor face parte din: baza matematica a hartilor

206. Sistemul de impartire in foi si nomenclatura fac parte din: baza matematica a hartilor

207. Pentru hartile realizate dupa anul 1971 este considerata suprafata de nivel zero: suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Neagra

208. Nivelul zero se masoara cu: medimaremetru

209. Nivelul zero se masoara cu: medimaregraf

210. Topografia este .......... care se ocupã cu studiul instrumentelor si metodelor utilizate în ridicãrile topografice în scopul întocmirii planurilor topografice

211. Topografia este stiita care se ocupã cu studiul ............. utilizate în ridicãrile topografice în scopul întocmirii planurilor topografice

212. Suprafata topografica este ........... pe care se executa masurãtori topografice.

213. Distanta înclinata „ L” este distanta de pe .......... care se prezinta sub un anumit unghi vertical

214. Distanta redusa la orizont „D” reprezinta ....... distantei înclinate pe un plan orizontal.

215. Altitudinea unui punct este .............. masurata pe verticala punctului de la o suprafata de referinta pâna la punct .Se noteaza cu „H” si uneori cu „Z”.

216. Altitudinea unui punct este distanta masurata pe .......... de la o suprafata de referinta pâna la punct. Se noteaza cu „H” si uneori cu „Z”.

217. Orientarea unei drepte este ......... format de o directie de referinta si directia considerata de pe teren.

218. Sistemele de coordonate utilizate în topografie si cartografie sunt: ............

219. Coordonatele rectangulare permit determinarea pozitiei ......... a punctelor în raport de doua directii de referinta, care se intersecteaza sub un unghi drept în punctul „0”, numit originea sistemului de coordinate

220. Pe hartile in culori, raurile sunt trasate cu culoarea ………………………….. (raspunsul se scrie nearticulat cu litere mici)

221. Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:10.000 este de 150 mm. Ce valoare va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

222. Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:25.000 este de 64 mm. Ce valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

223. Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:100.000 este de 15 mm. Ce valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:25.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

224. Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:25.000 este de 18 mm. Ce valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero) 225. Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:1.000 este de 250 mm. Ce valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:25.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

226. Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:10.000 este de 36 mm2. Ce valoare in mm2 va avea aceelasi lac reprezentat la scara 1: 5.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

227. Suprafata unei pasuni de pe harta topografica la scara 1:10.000 este de 64 mm2. Ce valoare in mm2

va avea aceeasi pasune reprezentata la scara 1: 25.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

228. Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:25.000 este de 888 mm2. Ce valoare in mm2 va avea acelasi lac reprezentat la scara 1: 50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

229. Suprafata unei alunecari de teren de pe harta topografica la scara 1:10.000 este de 442 mm2. Ce valoare reala in m2 va avea aceasta alunecare de teren. (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

230. Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:100.000 este de 37 mm2. Ce valoare reala in m2

va avea acest lac? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

231. Un lac are o suprafata reala de 2,25 km2. Ce valoare in cm2 va avea acest lac, reprezentat pe o harta topografica la scara 1.25 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

232. Un lac are o suprafata reala de 1,25 km2. Ce valoare in mm2 va avea acest lac, reprezentat pe o harta topografica la scara 1.100 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

233. Pe hartile in culori, curbele de nivel principale au echidistanta de …… ori echidistanta curbelor de nivel normale.

234. Un poligon are o suprafata reala de 1 km2. Ce valoare in cm2 va avea acest poligon, reprezentat pe o harta topografica la scara 1:100 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero).

235. Un poligon are o suprafata pe harta de 1 cm2. Ce valoare in Km2 va avea acest poligon, reprezentat pe o harta topografica la scara 1:100 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero). 36. Un poligon are o suprafata pe harta de 100 cm2. Ce valoare in Km2 va avea acest poligon, reprezentat pe o harta topografica la scara 1:50 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero).

237. Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:25000 este de 4 cm. Ce valoare in Km va avea acest segment in realitate? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

238. Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:25000 este de 4 cm. Ce valoare in m va avea acest segment in realitate? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

239. Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:100000 este de 4 cm. Ce valoare in km va avea acest segment in realitate? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

240. Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1523 m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100000? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

241. Coordonatele geografice ale unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 sunt latitudine 44° si longitudine 25° . Ce valoare are longitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100 000? - (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)

242. Coordonatele geografice ale unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 sunt latitudine 44° si longitudine 25° . Ce valoare are latitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100 000? - (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 243. Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1723 m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:250000? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)

244. Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1123 m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:25000 daca se modifica cu 10 m pozitia suprafetei de nivel zero ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)

245. Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1223 m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:25000 daca se modifica cu 10 m pozitia suprafetei de nivel zero ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)

246. Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:25.000 este de 36 cm2. Care este suprafata reală a lacului în km2? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

247. Suprafata unei păduri de pe harta topografica la scara 1:25.000 este de 27,5 cm2. Care este suprafata reală a padurii în km2? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

248. Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:50.000 este de 36 cm2. Care este suprafata reală a lacului în km2? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

249. Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:100.000 este de 16 cm2. Care este suprafata reală a lacului în km2? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

250. Suprafata unei păduri de pe harta topografica la scara 1:50.000 este de 27,5 cm2. Care este suprafata reală a padurii în km2? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

251. Perimetrul unei păduri de pe harta topografica la scara 1:50.000 este de 27,5 cm. Care este perimetrul real al padurii în km? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

252. Perimetrul unei păduri de pe harta topografica la scara 1:25.000 este de 27,5 cm. Care este perimetrul real al padurii în km? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)

253. Perimetrul unei păduri de pe harta topografica la scara 1:25.000 este de 27,5 cm. Care este perimetrul real al padurii în m? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura, valoarea se scrie cu semnul virgulă si o zecimală - chiar daca aceasta este zero)