Coci Gram Pozitivi Curs 6 MO

Coci gram pozitivi aerobi

CURS 6

Dr. GURAU GABRIELA

Coci gram pozitivi

GRAM POSITIVIGRAM POSITIVI

GRAM NEGATIVIGRAM NEGATIVI

CitoplasmaCitoplasma

Acid lipoteichoic Peptidoglican-acid teichoic

Membrana citoplasmatica

Membrana interna

Membrana externa

LipopolizaharidePor

GENULSTAPHYLOCOCCUS

DEFINITIE. INCADRARE:

• Coci Gram-pozitivi

• grămezi neregulate

• aerobi, facultativ anaerobi

• imobili

• nesporulati

• catalazo-pozitivi

DEFINITIE. INCADRARE:

• Grupe de interes medical:

– Stafilococi coagulază - pozitivi

Staphylococcus aureus

– Stafilococi coagulază - negativi:

Staphylococcus epidermidis

Staphylococcus saprophyticus

HABITAT:

• Staphylococcus aureus:

– colonizează nările si colonul →contaminare tegument

– purtători sănătosi: in colectivitate – 10-40% ; in spital – 40-70%

– rezervor principal: mamifere si păsări →contaminare mediu

HABITAT:

• Staphylococcus aureus: suport material al transmiterii:– sol,– nisip marin,– apa de mare si apa dulce,– suprafata plantelor,– fructe,– alimente,– imbrăcăminte,– mobilier,– covoare,– praful si aerul din incăperi

HABITAT:

• Stafilococii coagulazo-negativi:

– colonizează nările si tegumentul

– constituenti ai florei cutanate (barieră de apărare antimicrobiană)

– rezervor de plasmide R transferabile la S. aureus si la alti coci Gram +

CARACTEREMORFOTINCTORIALE:

• Coci gram-pozitivi• Frotiu → din cultură pe mediu solid:

dispusi in grămezi neregulate → din cultură in mediu lichid sau din produs patologic:» extracelular (rar intracelular)» lanturi scurte,» perechi» coci izolati

CARACTEREMORFOTINCTORIALE

• Col. Gram, S. aureus – preparat de pe geloză-sânge – se observă dispozitia tipică în ciorchine (x1000)

• Col. Gram, S. aureus – coci G+, pot fi văzuti de obicei în perechi, dar cîtiva sunt dispusi în ciorchine (x1000)

• stafilococ - orange

CARACTERE DECULTURĂ:

• • medii nutritive simple• • medii complexe• • medii hiperclorurate (Chapman)

• Incubare:• 18-24 ore,• 35-37°C• aerobioză

CARACTERE DE CULTURĂ:

• pe medii solide:– Colonii: „S”;

• in medii lichide– tulburare uniformă cu depozit moderat la fundul tubului

• Pigment:– galben-auriu (Staphylococcus aureus)– alb (Staphylococcus epidermidis)– galben-citrin (Staphylococcus saprophyticus)

• Hemoliză:– beta (datorată hemolizinei alfa)– „cald-rece” (datorată hemolizinei beta)

S. aureus pe G-sg – coloniile sunt de 1-2 mm,netede si au un aspect tipic: “paint drop”

S. epidermidis pe G-sg: această specie arede obicei colonii albe

Coloniile pe Agar nutritiv prezintă unpigment auriu la S. aureus si pigment alb

la S. epidermidis

CARACTERE BIOCHIMICESI DE METABOLISM:

• Catalazo-pozitivi; Oxidazo-negativi

• Fermentează glucoza, manitolul, lactoza, zaharoza etc. cu producere de acid

• Hidrolizează proteinele animale native: hemoglobina, fibrina, cazeina, gelatina, etc

• Descompun fosfolipoproteinele

Colonii de S. aureus peChapman (Manitol-Sare-

Agar).

• – Coloniile de S. aureus -înconjurate de o zonă galbenă-luminoasă datorată fermentării manitolului si eliberării de acid;

• – alti stafilococi – mediul rămâne rosu 48 de ore incubat la 37°C

S.aureus- descompune manitolulS.epidermidis- nu descompune manitolul

REZISTENTA FATĂ DE FACTORIIFIZICI, CHIMICI, BIOLOGICI:

• rezistă– in culturi, la frigider – citeva luni;– in puroi uscat – 2-3 luni;• relativ rezistenti la– antiseptice/dezinfectante (30’ la alcool 70°; 10’ la fenol 2%)– radiatii gamma– coloranti – violet de gentiană, fuxina acidă,

verde malachit etc.

• distrusi in 60 minute la temperatura de 60°C

• sensibili la bacteriofagi, la UV

• efect bacteriostatic: suc de lămiie, măr, ananas, caise, piersici, ciocolată, cacao

• DEOSEBIT DE REZISTENTI LA ANTIBIOTICE !!!

– Peste 95% rezistenti la penicilină

– Rezistent la meticilină (oxacilină) =polirezistente (cefalosporine,eritromicina,clindamicina)

– Sensibil la vancomicină

GENETICĂ:

• Compozitia nucleotidică a ADN cromozomal: G+C 29-37%

• Plasmide:– rezistenta la antibiotice

1. sinteza beta-lactamazei – grup heterogen de factori R (codifică si rezistenta la metale grele, spectrul fermentativ al zaharurilor, absorbtia fagilor etc.)

2. Tulpini polirezistente- expresia asocierii mai multor plasmide

3. Factori R purtători de rezistentă combinată – numai pt. penicilină si eritromicină

– Producerea unor toxine / enzime

STRUCTURA ANTIGENICĂ:Structuri antigenice legate de corpul celular:

• Capsula (acid glucozaminuronic)

– prezentă la S. aureus, mai ales „in vivo”;

– caracter genotipic (tulpina incapsulată dă nastere spontan la variante necapsulate;)

• Polizaharidul A (acid teichoic)

– prezent la Staphylococcus aureus• Polizaharidul B (acid teichoic)

– prezent la S. epidermidis

• Proteina A (proteina Cowan)– prezentă la toate tulpinile de Staphylococcus aureus;– este imunogenă;– interactionează nespecific cu portiunea Fc a Ig G → efecte biologice:

• anafilaxie locală si sistemică la animale• reactii urticariene la om• activarea complementului → generarea de

factori chemotactici• inhibarea activitătii opsonizante a

anticorpilor• proliferarea limfocitelor B umane etc.

Protein A inhibits Protein A inhibits phagocytosisphagocytosis

Protein AProtein Aimmunoglobulinimmunoglobulin

Fc receptorFc receptor

BACTERIUM BACTERIUM

PHAGOCYTEPHAGOCYTE

Factor de agregare (clumping factor):

– este coagulaza legată pe suprafata celulei bacteriene (receptor pentru fibrinogen);

– prezent la tulpinile de Staphylococcus aureus necapsulate

• Adezinele:– proteine de suprafată specifice:

• receptori pentru laminină,• fibronectină,• colagen;

– rol in :• fixarea pe proteinele matriciale ale

celulei gazdă;• invazia tesuturilor• rezistenta la fagocitoză

• Exoproteine:

– proteine accesorii, imunogene;

– sintetizate

• pe medii la sfarsit fază exponentială/inceput fază stationară

• in tesut pe tot parcursul fazei exponentiale

– Coagulaza liberă:

• enzimă care coagulează plasma citratată

• Hidrolaze:– Stafilokinaza – liza cheagului de fibrină (plasminogen in plasmină)– Nucleaza – activitate endo- si exonucleazică asupra ADN si ARN– Hialuronidaza –hidrolizează mucopolizaharidele– Lizostafina – enzimă produsă de Staphylococcus simulans– Lipaze – contribuie la supravietuirea stafilococului la nivelul dermului

• Hemolizine:– α- hemolizina (α-toxina):

• hemoliză beta!!• lizează hematiile de iepure• efect dermonecrotic (i.d.)• efect letal (i.v.)• spasme ale muschilor netezi vasculari

– β-hemolizina (sfingomielinaza):• produsă de 10-20% din stafilococii umani• hemoliză tip „cald-rece”• lizează hematiile de oaie, bou, om, cobai• citotoxică pentru culturi de celule, leucocite,

macrofage

• Hemolizine:– γ-hemolizina:

• lizează hematiile de iepure, om, oaie• inhibată de agar, polimeri sulfati (nu

are efect pe geloză-singe), colesterol, lipide– δ-hemolizina:

• efect citopatic – leucocite, culturi de celule

• asigură supravietuirea intrafagocitară• actiune dermonecrotic

• Exotoxine pirogene: toxine cu activităti patogene• Efecte imunosupresoare• Efect mitogen la nivelul limfocitelor T

supresoare• Cresc toxicitatea endotoxinelor germenilor

Gram –• Efect piretogen

» Exotoxine piretogene A si B» Enterotoxine stafilococice /50% din tulpini/ (5 tipuri serologice)» TSST-1 (sindrom de soc toxic) /15% din tulpini/

• Leucocidina:

– Actiune citolitică numai asupra polimorfonuclearelor si macrofagelor de om si iepure

– Componenta F si S

– Inhibă chemotactismul leucocitelor

• Exfoliatina (toxina epidermolitică):

– proteină termolabilă, acid-labilă

– produsă de 5% din tulpinile de Staphylococcus aureus

– 2 variante antigenice

– ETB codificată de un plasmid

– ETA codificată cromozomial

PROCESUL INFECTIOSSTAFILOCOCIC:

• PROCES INFECTIOS DE TIP INVAZIV

• TOXIINFECTII DE ETIOLOGIE STAFILOCOCICĂ

PROCESUL INFECTIOSSTAFILOCOCIC

• Foliculita – infectia foliculului pilos

• Furuncul – abces in jurul foliculului pilos

• Hidrosadenită – infectia glandei sudoripare

• Panaritiu – infectie peri- sau subunghială

PROCESUL INFECTIOSSTAFILOCOCIC

• Mastită

• Infectii ale plăgilor chirurgicale, muscate, tăiate

• Angina stafilococică → otite, mastoidite, sinusite etc.

• Infectii urinare, uretrită, cistită, pielonefrită

• Anexite, infectii uterine post-abortum

PROCES INFECTIOSDE TIP INVAZIV

• Bacteriemie, septicemie

– de la nivelul focarului primar

– SCN – infectia sau colonizarea sunturilor ventriculare, cateterelor i.v., protezelor articulare etc.

• Pneumonie la sugar

• Enterocolita stafilococică postantibioticoterapie

PROCES INFECTIOSDE TIP INVAZIV

• Focare septicemice metastatice

– pulmonar (pneumonii, pleurezii)

– renal

– osos, articular

– meningo-cerebral

– aparat circulator (endocard, pericard, endoteliu vascular)

TOXIINFECTII DE ETIOLOGIESTAFILOCOCICĂ

• Toxiinfectia alimentară stafilococică– Ingestia enterotoxinei termorezistente elaborată in aliment– Suficientă cantitate foarte mică

• Sursa:– om – furuncul, sinusită, rar portaj, asimptomatic– animal – mastită, furunculoză– alimente: lactate, carne, ouă, peste

• latentă 1-2 ore, perioadă de stare 24-72 ore, refacere 12-24 ore

• Leziuni de natură toxică cutanate „sindromul pielii opărite stafilococice” = boala exfoliativă generalizată (boala Ritter)• este necroza de origine toxică a epidermului• cauzată de toxina exfoliativă• apare initial eritem perioral care se extinde apoi la tot corpul• aparitia bulelor mari cu lichid clar este urmată de ruperea straturilor superficiale ale epidermei• vindecarea are loc la intervale de 10 zile de la aparitia anticorpilor protectori

• Sindrom de soc toxic stafilococic STTS: hipertermie, hipotensiune, vărsături, diaree, mialgii, conjunctivită, insuficientă hepatică si renală acută, rash scarlatiniform, descuamarea tegumentelor palmare si plantare, stare de soc

• ! tampoane vaginale

impetigo stafilococic

urcior

• invazia foliculului pilos

- abces

carbuncul

• afectati mai multi foliculi pilosi adiacenti

• centrul necrotic se elimină – ulceratie –cicatrice

impetigo bulos al fetei

• S.aureus

– infectie superficială a pielii

– eruptie initial în jurul nasului,gurii – diseminare rapidă la alte zone

– vezicule cu puroi – se sparg –cruste

– copii, tineri

– invazie sistemică -deces

impetigo - cruste

• vezicule – sparte -

cruste

impetigo - pustule

• adult• pustule• diseminare• sistemică – rară

sindromul pielii opărite

• cauză: S.aureus• producător de

exfoliatină

– exotoxină epidermolitică

sindromul pielii opărite – boalaRitter

• la nou-născut

mastita

GENULSTREPTOCOCCUS

DEFINITIE. ÎNCADRARE.CLASIFICARE

• coci sferici Gram-pozitivi

• formează perechi sau lanturi în cursul diviziunii celulare

• pretentiosi nutritiv

• imobili si nesporulati

• unele specii au capsulă

DEFINITIE. ÎNCADRARE.CLASIFICARE

• Cresc bine la presiuni reduse ale oxigenului, unele specii chiar în prezenta de 5% CO2

• catalază si oxidază negativi

• majoritatea sunt hemolitici

• Descompun glucoza cu formare de acid lactic si fără eliberare de gaz

CRITERII DE CLASIFICARE

• morfologia coloniilor si hemoliza produsă pe agar sânge;

• specificitatea serologică a substantelor specifice de grup si de tip;

• reactiile biochimice;

• rezistenta la factori fizici si chimici;

• diferite caracteristici ecologice.

În activitatea curentă se impune utilizarea a2 criterii de clasificare:

1.Aspectul hemolizei pe agar-sânge

2. Clasificarea antigenică Lancefield.

După aspectul hemolizei

• streptococi β-hemolitici:– zonă clară de hemoliză completă în jurul

coloniei,– efect al actiunii hemolizinelor produse de

germen;

• streptococi α-hemolitici:– zonă de hemoliză verzuie, incompletă

datorată producerii de peroxid de hidrogen;

După aspectul hemolizei

• streptococi α’:– zonă de hemoliză alfa înconjurată de o zonă

îngustă de beta-hemoliză;

• streptococi nehemolitici.

Clasificarea antigenică

• Rebecca Lancefield (1933)

• criteriu de clasificare– prezenta polizaharidului C în peretele celular,

un antigen cu specificitate de grup– prezent la toate grupele de streptococi– exceptie grup A D la care este înlocuit cu acid

glicerol-teichoic.

Clasificarea antigenică

• streptococi grupabili– încadrati în 20 grupe serologice notate cu A –

H si K – W;

• streptococi negrupabili– nu au antigenul de grup– se încadrează

• Streptococcus pneumoniae• majoritatea streptococilor comensali ai mucoasei

oro-faringiene si bucale

aglutinare pe lamă

În raport cu patogenitatea

• streptococi patogeni

• streptococi conditionat sau accidental

• patogeni

Criteriu filogenetic de clasificare

• realizat pe baza analizelor efectuate prin metode ale biologiei moleculare

• 6 grupări de specii în cadrul genului– I. Grupul piogenic– II. Grupul anginosus– III. Grupul mitis– IV. Grupul salivarius– V. Grupul bovis– VI. Grupul mutans

I. Grupul piogenic

• 1. S. pyogenes

• 2. S. agalactiae

• 3. Streptococi grupele C, G

I. Grupul piogenic - S. pyogenes

• singura specie a grupului Lancefield A

• sunt beta-hemolitici

• starea de portaj naso-faringian este prezentă la 10-30% din oameni

• principalul patogen uman asociat cu invazia locală sau sistemică si cu dezordini imunologice poststreptococice

I. Grupul piogenic - S. pyogenes

• agent etiologic al unor afectiuni grave:– infectii respiratorii: faringite, angine;– infectii tegumentare: erizipel, impetigo;– infectii ale tesuturilor moi: fasceite necrozante,

celulite;– febră puerperală;– scarlatină;– sindrom de soc toxic;– complicatii supurative prin popagarea infectiei;– complicatii non-supurative: febră reumatică,

glomerulonefrită acută, coree, eritem nodos

I. Grupul piogenic - S. agalactiae

• apartine grupului B Lancefield

• habitat– organismul bovinelor – mastită– organismul omului

• membri ai florei normale din tractul genital feminin (1-40% dintre femei)

• posibil si portajul faringian (12%) sau intestinal

• considerati beta-hemolitici desi produc de fapt o α’ hemoliză– zone de hemoliză care sunt doar putin mai

extinse decât coloniile (1-2 mm în diametru)

• unele tulpini sunt nehemolitice

• hidrolizează hipuratul de sodiu

• dau o reactie pozitivă în testul CAMP

• la nou-născuti– cauză importantă de

• pneumonie• sepsis• meningită

• la adulti (cu imunodeficiente, diabet, neoplasme, infectie HIV/SIDA)– infectii post-partum– infectii ale tegumentului– infectii ale tesuturilor moi– osteomielite

I. Grupul piogenic - 3.Streptococigrupele C, G

• identificati prin reactii cu antiser specific pentru grupele C sau G.

• produc hemoliză beta pe mediul cu sânge

• Streptococcus equi (cai, măgari)• Streptococcus dysgalactiae (porci,

bovine, om)• Streptococcus canis (variate animale)• implicarea etiologică în afectiuni umane

este încă neclară• EX: angine, infectii grave ale pielii, infectii

ale tesuturilor moi, pneumonii, bacteriemii, meningite, endocardite, artrite, septic

• Streptococcus porcinus (porc)– specie cu testul CAMP pozitiv– beta-hemoliză– izolat rar în infectii umane din sfera genitală

II. Grupul anginosus

• habitat organismul uman:

• Streptococcus anginosus (grup G, C, A)

• Streptococcus constellatus (grup C)

• Streptococcus intermedius (grup G).

• Colonii– mici,– pulverulente,– înconjurate de zonă îngustă de hemoliză α

sau β

• Fac parte din microbiota– orală,– intestinală,– genitală

• Determină infectii purulente ale– cavitătii bucale,– tractului digestiv– tractului genito-urinar,– căilor respiratorii superioare,– tegumentului,– tesuturilor moi– osului.

• Streptococcus anginosus de grup C a fost izolat ca agent etiologic al faringitelor

III. Grupul mitis

• Reuneste specii rezidente ale cavitătii bucale si oro-faringiene ale omului

• cunoscuti si sub numele generic de „streptococi viridans”

• sunt α hemolitici

III. Grupul mitis

• Streptococcus mitis,

• Streptococcus oralis,

• Streptococcus gordonii,

• Streptococcus sanguis etc.

III. Grupul mitis

• Prin leziuni ale mucoasei bucale (extractii dentare) pătrund în sânge

• endocardită subacută la pacienti cu leziuni ale endocardului valvular sau cu disfunctii ale dinamicii sanguine cardiace

• Rareori pot cauza– meningită,– pneumonie,– septicemie.

III. Grupul mitis

• Tot în grupul mitis este încadrat si Streptococcus pneumoniae

– alfa-hemolitici,– cresterea lor este inhibată de optochină– coloniile sunt distruse de bilă si săruri biliare

IV. Grupul salivarius

• Cuprinde– Streptococcus salivarius– Streptococcus vestibularis– specii rezidente ale cavitătii bucale si

orofaringelui– accidental patogene– implicatii clinice asemănătoare cu cele ale

streptococilor viridans

V. Grupul bovis

• streptococii de grup D

• nonhemolitici

• PYR-negativi

• reactie pozitivă la biIă-esculină.

V. Grupul bovis

• S.bovis prezintă interes medical– izolat de la bovine, ovine, porci, câini,

porumbei– se poate transmite accidental la om– apartine florei normale a colonului– ocazional produce, la pacientii cu leziuni ale

colonului• endocardită subacută• bacteriemie

VI. Grupul mutans

• habitat

– omul– animale

• hamsteri,• sobolani,• maimute

VI. Grupul mutans

• Importantă în patologia umană:– Streptococcus mutans– Streptococcus sobrinus

• rezidente în gură• implicate în formarea plăcii dentare si în

cariogeneză• izolate rar de la pacienti cu endocardită subacută

Habitat

• larg răspânditi în natură

• găzduiti de– om– animale

Habitat

• fac parte din microbiota indigenă a– tractului respirator,– digestiv– genital;

• asociati cu afectiuni umane importante datorate– partial infectiei streptococice– partial răspunsului imun al gazdei

Caractere morfotinctoriale

• coci gram-pozitivi, sferici sau ovoidali

• diametrul de circa 1μm

• dispusi în lanturi

biopsie pleurală, coloratie Gram

• S. agalactiae (grup B)• Col. Gram• frotiu din scurgere

cervicală• diplococi G+ (x1000)

• S. pyogenes (grup A)• Col. Gram• exsudat• coci în lanturi G+ (x1000

• S. pyogenes• Col. Gram• frotiu de pe mediu lichid• lanturi lungi – (x1000)

• S. pyogenes• Col. Gram• frotiu de pe G-sg.• în perechi – (x1000).

• Unii streptococi - capsulă polizaharidică

• Cele mai multe tulpini din speciile de grup A, B si C produc capsule din acid hialuronic

• Capsulele sunt mai evidente în culturile tinere si împiedică fagocitoza

• Pilii streptococici sunt acoperiti de acid lipoteichoic si au rol în aderentă

Caractere de cultură

• aerobi, facultativ anaerobi

• germeni pretentiosi– geloză-sânge

• sânge de berbec• sânge de cal

• pe medii solide– colonii mici, cu diametrul de 1-2 mm– Streptococul piogen beta-hemolitic de grup A

- colonii punctiforme

• Tulpinile necapsulate

– colonii S („glossy”)• mici,• rotunde,• opace,• strălucitoare

• Tulpinile capsulate– colonii mucoide (de tip M)

• rotunde,• strălucitoare,• cu tendintă la confluare

– devin colonii „matt”• turtite,• cu suprafata mamelonată,• contur neregulat (colonii R) datorită lizării acidului

hialuronic capsular

• cultură pe geloza sânge

• colonii mici, cenusii• zonă largă de beta

hemoliză• 5% CO2 –

favorizează beta-hemoliza

Caractere biochimice

• hemoliza

• sensibilitatea la– vancomicină– bilă

• hidroliza esculinei

• toleranta la sare

• hidroliza L-pyrolidonyl-β-naphtylamidă (PYR)

• sensibilitatea la– bacitracină– optochină– sulfametoxazol-trimetoprim

• producerea unei proteine difuzibile care actionează sinergic cu beta-hemolizina stafilococică→ liza completă a hematiilor din mediul de cultură (testul CAMP) etc.

• S. pyogenes pe geloza-sânge

• Hemoliză completă, clară, care înconjură fiecare colonie

• sensibil la Bacitracina din disc

• S. agalactiae pe geloza-sânge

• colonii înconjurate de zone clare de hemoliză

• alte grupuri Lancefield, în afara grupului A, sunt rezistente la Bacitracină

• Streptococ grup C• pe geloza sânge

• S. faecalis pe geloza sânge

• hemoliză variabilă (a,b, nici una)

• În acest - b-hemoliză

• S. agalactiae pe Mac Agar

• Grupurile B si D tolerante la bilă pot creste pe Mac.Agar.

• S. agalactiae pe agar bilă-esculină

• Grupurile B si D cresc în prezenta bilei

• grupul B de streptococi nu hidrolizează esculina →mediul nu este înnegrit

• S. faecalis pe agar bilă – esculină

• Esculina este hidrolizată→înnegrirea mediului

• TESTUL COMERCIAL

BETA-LIZINĂ CAMP

disc cu beta-lizină

Positive for GBS Not Positive for GBS

Test CAMP

Zonă deactivitatehemolitică

S.aureus

Rezistenta fată de factori fizici sichimici

• supravietuiesc câteva săptămâni în– secretii faringiene uscate– la temperatura camerei– la întuneric

• Streptococul piogen– distrus în 30 de minute la 56°C c ăldură umedă

• rezistenti la actiunea colorantilor– trifenil-metan– cristal violet– sensibil la antisepticele si dezinfectantele uzuale

Structură antigenică si caracterelede patogenitate

• polizaharidul C– în structura peretelui multor streptococi– stă la baza grupărilor serologice (grupele

Lancefield A-U)– Induce aparitia anticorpilor implicati în reactii

imunologice încrucisate fată de tesut conjunctiv si glicoproteine cardiace

• proteina M– cel mai important factor antigenic si de

patogenitate pentru streptococul beta-hemolitic din grupul A

– are specificitate de tip– sunt aproximativ 100 tipuri de proteină M

→infectii repetate cu S. pyogen de grup A de diferite tipuri

– a fost identificată si la streptococi din grupul G

• structură asemănătoare miozinei

• Filamentele ce proteină M împreună cu acizii lipoteichoici alcătuiesc o formatiune asemănătoare cu pilii → aderenta bacteriei de celula gazdă (factori de colonizare)

Structura peretelui

• proteina M – factor de virulentă– împiedică interactiunea bacteriei cu celulele

fagocitare prin• repulsie electrostatică• si prin blocarea căii alternative a complementului

– streptococii devin capabili să reziste fagocitării de către leucocitele polimorfonucleare

• SGA lipsiti de proteina M sunt avirulenti

• proteina M si probabil si alte antigene streptococice au un rol important în patogeneza febrei reumatice (reumatismului articular acut).

• Domeniile antigenice conservate din proteinele de clasă M (în special clasa I) reactionează încrucisat cu muschiul cardiac uman

• proteina asociată proteinei M (MAP)– are înrudiri imunologice cu tesutul cardiac;– este implicată în patogenia reumatismului articular

acut si a carditei reumatismale• substanta T

– de natură proteică– permite diferentierea speciei în serotipuri distincte de

serotipurile M– identificate prin aglutinarea cu antiser specific;

• factorul de opacifiere serică (FOS)– scindează apoproteina serică A1 în 2 fragmente

insolubile care determină opacifierea serului;

• proteina R– este un antigen de suprafată;

• nucleoproteine (substante P)– probabil alcătuiesc cea mai mare parte din corpul

streptococic;

• capsula de acid hialuronic– nu este antigenică pentru că are înrudiri cu acidul

hialuronic al gazdei– intervine în virulentă prin

• protectia fată de fagocite• prin potentarea efectului proteinei M;

• peptidoglicanul– imunogen– implicat în leziuni inflamatorii– induce leziuni cardiace;

• membrana citoplasmatică– reactionează încrucisat cu

• sarcolema fibrelor miocardice• membrana bazală a glomerulului renal;

• Streptokinaza (fibrinolizina)– factor de invazie– transformă plasminogenul în plasmină →

previne constituirea barierei de fibrină– poate fi utilă în tratamentul administrat

intravenos în embolia pulmonară, tromboza arterială si venoasă si în infarctul miocardic acut

– este o structură antigenică produsă de streptococii de grup A, C, G;

• Streptodornaza (dezoxiribonucleaza streptococică)– depolimerizează ADN leucocitelor– 4 tipuri antigenice (A, B, C, D)– tipul B - produs în cantitate mare de

S.pyogenes– după infectii streptococice, în special după

infectii ale pielii, apar anticorpi anti-DNază;

• Hialuronidaza– scindează acidul hialuronic,– ajută la răspândirea microorganismelor

infectante;

• Toxina eritrogenă solubilă– distrusă prin fierbere într-o oră– 3 variante antigenice:

• A produsă de 80% din tulpini,• B si C, care nu imunizează încrucisat.

– Toxina A si C sunt produse prin conversie lizogenică.

– elaborată numai de streptococii din grupul A lizogenizati, ocazional si de streptococi din grup C, G;

• Difosfopiridin nucleotidaza– enzimă,– elaborată si eliberată în mediu de anumite

serotipuri nefritogene de Streptococcus pyogenes.

– legată de abilitatea organismului de a distruge leucocitele

• Hemolizinele• Streptococul piogen beta-hemolitic de grup A

elaborează două hemolizine:• a) streptolizina O

– toxină citolitică de natură proteică, antigenică,– hemolitic activă în stare redusă (grupări -SH

disponibile),– inactivată rapid în prezenta oxigenului.– are efect litic asupra hematiilor,– actiune cardiotoxică,– leucotoxică,– letală asupta animalului de experientă

• b) streptolizina S– nu este antigenică,– este oxigen-stabilă.– are efect citolitic si leucotoxic.– este responsabilă de hemoliza beta de pe

geloza-sânge

Streptococcus agalactiae- factori de patogenitate

• Capsula polizaharidică:– antigenică,– determină diferentierea Streptococcus agalactiae în serotipurile

Ia, Ib, II, III, IV, V, VI, VII, VIII;– are actiune antifagocitară;

• Proteina B (factorul CAMP):– exoproteină;– completează liza hematiilor de oaie expuse hemolizinei

stafilococice sau alfa-lizinei produsă de Clostridium perfringens;– are efect antifagocitar;

• Hemolizina• Hialuronidaza etc..

Răspuns imun

• specificitate de tip

• lmunitatea fată de streptococi de grup A– anticorpi specifici anti-proteina M

• au efect opsonizant• persistă toată viata si pot fi identificati serologic

• după scarlatină– imunitate durabilă, eventual pentru toată viata

Răspuns imun

• anticorpi anti-streptolizină O– identificati prin teste serologice (reactia

ASLO)– titrul anticorpilor poate fi util în diagnosticarea

bolilor poststreptococice

• ac. anti-polizaharid C• ac. anti-hialuronidază• ac. anti-streptokinază• ac. anti-streptodornaza etc.

nu au rol protectorpot fi utili în diagnosticulinfectiei streptococice

recente la cei cususpiciunea de RAA sau

PATOGENIE. BOALA LA OMStreptococcus pyogenes

• Boli invazive datorate streptococilor piogeni– Erizipelul– Febra puerperală– Sepsisul streptococic.

• Boli localizate:– Faringita streptococică– Scarlatina– Impetigo streptococic– Endocardita infectioasă

• Bolile poststreptococice– reumatismul articular acut (RAA),– glomerulonefrita acută poststreptococică (GNA),– coreea Sydenham,– eritemul nodos

• se datorează sensibilizării la antigene streptococice si aparitiei de autoantigene

• infectie acută cu streptococi beta-hemolitici de grup A → perioadă latentă de circa 1-4 săptămâni→bolile poststreptococice

• Glomerulonefrita acută (GNA)• la circa 3 săptămâni după infectia streptococică

– după faringite cu serotipurile M 1, 3, 4, 25– după infectii cutanate cu serotipurile M în special dată

de tipurile 12, 2, 49, 59-61• datorată unui mecanism de hipersensibilitate de

tip III• producerea în exces de complexe imune

antigen-anticorp cu fixare de complement, care circulă si se depun la nivelul membranei bazale glomerular

• Reumatismul articular acut (febra reumatismală)• după infectia faringiană netratată, mai ales la copii cu

vârste cuprinse între 6-15 ani.• Anumite tipuri de streptococi de grup A contin antigene

care reactionează încrucisat cu structuri din tesutul cardiac uman sau cu structuri de la nivelul ganglionilor bazali.

• În patogenia RAA sunt incluse toate tipurile de hipersensibilitate, în special cele de tip II (citotoxică) si de tip IV (mecanism celular/întârziat), dar si fenomene autoimune.

• Tulpinile reumatogene apartin serotipurilor M 1, 3, 5, 6, 12, 14, 18, 19, 24, 29, au afinitate pentru mucoasa faringiană si au receptori pentru anticorpi comuni cu tesutul cardiac.

PATOGENIE. BOALA LA OMStreptococcus agalactiae

• Infectiile nou-născutului:• infectii precoce

– în primele 5 zile de viată– contaminarea: intrauterin sau în timpul travaliului de la mame

colonizate vaginal cu Streptococcus agalactiae.– implicate serotipurile Ia, Ib, II, III.– Copilul prezintă infectie pulmonară gravă, septicemie de multe

ori cu evolutie gravă spre deces.

• infectii tardive– începând cu prima săptămână după nastere până la vârsta de 3

luni– transmise de personalul de îngrijire sau de membrii familiei– Este implicat serotipul III si se manifestă ca meningită purulentă.

PATOGENIE. BOALA LA OMStreptococcus agalactiae

• Infectiile adultului:• afectate persoane tarate (diabetici, vârstnici)

– meningite,– endocardite,– infectii urinare.

• În timpul nasterii, la femeia colonizată vaginal cu Streptococcus agalactiae:– endometrită febrilă cu diseminare sanguină si

localizare– secundară endocardică sau meningeană.

angina streptococică, limfadenită

tonsilita streptococică cu exsudat

tonsilita streptococică fără exsudat

tonsilita streptococică foliculară

scarlatina

scarlatina - limba zmeurie

• albă – la debut

• rosie – după câteva zile

erizipel al fetei

faza acută ERIZIPEL convalescentă

IMPETIGO CONTAGIOSFATĂ PICIOR

GRAM POSITIVE COCCI

S. aureus Beta hemolytic

mannitol yellow

+ -Staphylococcus (Clusters) Streptococcus (pairs & chains)

Catalase

BETA: Bacitracin S. pyogenes (group A)

CAMP/ Hippurate S. agalactiae (group B)

Coagulase

S. epidermidisNon-hemolyticmannitol white

ALPHA: Optochin /Bile Solubility S. pneumoniae

GAMMA OR ALPHA: Bile Esculin 6.5% NaCl Group D Enterococcus

Bile Esculin 6.5% NaCl Group D Non-Enterococcus

Note: S. viridans is ALPHA hemolytic and negative for all the tests below

Summary Figure (Identification Scheme)

Hemolysis/TestHemolysis/Test

Streptococcus pneumoniae

DEFINITIE. ÎNCADRARE

• inadrat in grupul filogenetic III - grupul mitis –• este alfa-hemolitic• are ca habitat organismul uman• coci Gram-pozitivi, alungiti, lanceolati, dispusi in diplo pe

axul longitudinal• inconjurati de capsulă,• nesporulati, imobili, aerobi si facultativ anaerobi• cresterea favorizată in atmosferă de 5% CO2 la o

temperatură de 37°°C• principalul agent patogen implicat in etiologia otitei medii

si in alte infectii respiratorii, incluzand pneumonia

Habitat

• flora normală a tractului respirator superior– bucală– nazală– faringiană

• frecventa portajului oro-faringian - 30-70%• poate coloniza

–mucoasa genito-urinară– intestinul

• coci gram-pozitivi• alungiti, lanceolati• dispusi in diplo sau in lanturi scurte• tulpinile patogene → capsulă

– inconjoară• o pereche• un lant de pneumococi

• imobili• nesporulati

S. pneumoniae - coloratie Gram - din depozitul LCR obtinut in urma

centrifugării – diplococi ovali G+ (x1000)

S. pneumoniae- coloratie Gram, frotiu din secretie din 153urechea medie

S. pneumoniae- coloratie Gram

Coloratie Gram, S. pneumoniae de pe Geloza-sange (x1000)

Capsula pneumococica(x1000)

• pretentiosi• nu se dezvoltă pe medii simple• necesită medii imbogătite cu

– sange– ser– lichid de ascită– glucoză

• aerobi si facultativ anaerobi• multiplicarea favorizată de o atmosferă de 5%

CO2 la o temperatură de 37°°C

• geloză-sange– colonii de tip R pentru tulpinile necapsulate– colonii de tip M pentru tulpinile incapsulate

• zonă de α-hemoliză– asemănătoare cu cea a tulpinilor de S. viridans

• după 18-24 de ore coloniile mucoide →in centru o deprimare → aspect crateriform =fenomenul de autoliză

• in mediile de cultură lichide tulbură omogen mediul

S. pneumoniae pe G-sg. Fiecare colonie este inconjurată de zone verzi sau hemoliză partiala; organismul este sensibil si la Optochina (ethylhydrocuprein) de pe disc.

S. pneumoniae pe Geloza chocolate (CHA)a-hemoliza se poate observa bine pe mediub- hemoliza nu se observă pe G chocolate

S. pneumoniae – geloza sange – colonii mucoide – tulpină capsulată – α-hemoliză

• elaborează enzime– zaharolitice– proteolitice– lipolitice

• Descompun zaharurile– glucoza - principala sursă de energie pentru pneumococ– fermentarea inulinei

• reprezintă un caracter biochimic important• util in diferentierea pneumococilor de Streptococcus

viridans– care produce pe geloză-sange acelasi tip de hemoliză alfa dar nu fermentează acest zahar

• produce enzime autolitice– fenomen indus si accelerat de

• bilă• săruri biliare• acizi biliari

• testul bilolizei este util in diferentierea pneumococilor de alti streptococi alfa-hemolitici care nu sunt lizati in prezenta bilei

• sensibili la optochin (etil-hidrocupreină)– test de identificare si diferentiere a pneumococului de alti streptococi alfa-hemolitici

Testul de solubilizare a bilei• diferentiază S. pneumoniae de ceilalti streptococi a-hemolitici• Testul in tuburi:* cultură in bulion → centrifugare → depozitul resuspendat in mediu

salin* adaug 10% dezoxicolat de sodiu* adaug sol salină normală in tubul de control (4)

Tub 4 control salin – nu prezintă lizăTub 1 arată liză – S. pneumoniaeTuburi 2,3, nu prezintă liză – streptococi a-hemolitici ai grupului

viridans

diferentiere intre S.pneumoniae (A) si streptococii α-hemolitici din cavitatea bucală (B – S.mitis) cu discul de optochină (P)

Rezistenta fată de factori fizicisi chimici

• putin rezistenti

– in conditii de uscăciune

– la temperatura camerei

– expusi razelor solare

• la intuneric, in spută uscată pot supravietui cateva luni

• mare problemă

– PNEUMOCOCI REZISTENTI LA PENICILINĂ

– tulpini cu MULTIREZISTENTĂ la antibiotice

• mare problemă– Tulpinile rezistente la penicilină pot prezenta rezistentă si la alte antibiotice

• macrolide• rifampicină• cefalosporine• cloramfenicol• sulfametoxazol-trimetoprim• clindamicină• tetraciclină, etc.

Structură antigenică

• polizaharidul C– la nivelul peretelui– contine acid teichoic– analog cu cel al grupului Lancefield dar antigenic distinct– are specificitate de specie fiind comun tuturor pneumococilor

• proteina M– de suprafată– distinctă de proteina M a tulpinilor de Streptococcus pyogenes– caracteristică pentru fiecare tip

• tipuri de pneumococ - distincte fată de cele corespunzătoare polizaharidului C

• capsula polizaharidică (antigenul K)– cel mai important determinant antigenic– caracter de patogenitate– are specificitate de tip

• aproximativ 90 de serotipuri capsulare diferite pot fi identificate prin reactia de umflare a capsulei cu seruri specifice anticapsulare polivalente si monovalente, (reactia Neufeld)

S.pneumoniaetestul de umflare al capsulei Neufeld-Quellung

Răspuns imun

• Imunitatea fată de infectia pneumococică

– are specificitate de tip

– depinde de• anticorpii opsonizanti anticapsulari• functia fagocitelor

• Vaccinarea induce producerea de anticorpi fată de polizaharidul capsular

Caractere de patogenitate

• germen conditionat patogen• poate deveni patogen prin virulentă

– multiplicare– invazivitate

• Virulenta depinde de prezenta capsulei polizaharidice– care conferă rezistenta la fagocitoză– permite invazivitatea

Caractere de patogenitate

• pneumolizina– lizină asemănătoare streptolizinei O– eliberată prin autoliza celulei bacteriene– are efecte

• hemolitice• leucolitice• dermonecrotice

• – isi pierde activitatea prin oxidare• – este inactivată ireversibil de colesterol• – este imunogenă pe durata infectiei

PATOGENIE. BOALA LA OM

• La aparitia infectiei concură

– factorii de patogenitate ai tulpinii de pneumococ

– factorii care predispun gazda la infectie:• anomalii constitutionale sau dobandite ale tractului respirator

ca infectii virale, alergii locale, obstructii bronsice, afectări ale tractului respirator datorate substante iritante etc.;

• intoxicatia cu alcool sau droguri, care deprimă activitatea fagocitară si reflexul de tuse;

• malnutritia, hiposplenismul sau deficientele sistemului complement

• In majoritatea infectiilor pneumococice există o fază initială bacteriemică

– poate fi izolat in hemocultură

BOALA LA OM

• infectii acute ale tractului respirator inferior:

– bronsită

– pneumonie• infectii ale cavitătilor conecte ale tractului

respirator

– sinusită

– otită medie acută

–mastoidită

BOALA LA OM

alte infectii

• – peritonită

• –meningită

• – endocardită

• – conjunctivită etc.

TRATAMENT

• antibiograma este astăzi strict necesară in infectiile pneumococice

• testarea sensibilitătii fată de penicilină - realizată cu microcomprimate de oxacilină de 1 μg/ml

• Diametrul zonei de inhibitie– ≥ 20 mm corespunde tulpinilor sensibile fată de penicilină– ≤ 19 mm defineste tulpini rezistente

• acestora din urmă li se determină CMI– pentru tulpini cu nivel scăzut de

rezistentă la penicilină este de 0,1-1 μg/ml– pentru tulpini cu nivel 絜 alt de rezistentă

are valoare > 2 μg/ml

TRATAMENT

• tulpinile cu rezistentă inaltă la penicilină

– prezintă asociat multirezistentă fată de antibiotice

– corespund anumitor serotipuri capsulare de pneumococ: 6, 9, 14, 19, 23,– serotipuri cuprinse in vaccinurile disponibile

actualmente

EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.CONTROL

• Infectiile pneumococice evoluează

– endemic

– epidemic in colectivitătile inchise

• sursele de infectie cu S.pneumoniae

– purtători de pneumococi virulenti

– NU bolnavul

• transmiterea - pe cale aeriană

• adulti

– serotipurile capsulare 1-8 responsabile de

• 75% din cazurile de pneumonie pneumococică• mai mult de jumătate din cazurile fatale care

urmează unei bacteriemii pneumococice

• copii

– serotipurile capsulare 6, 14, 19 si 23

EPIDEMIOLOGIE. PROFILAXIE.CONTROL• posibilă imunizarea cu polizaharide capsulare specifice• vaccinurile disponibile contin 14 sau, după 1983, 23 de

antigene capsulare ce corespund serotipurilor circulante intr-un teritoriu

• contin antigene capsulare cuplate cu o proteină purtătoare extrasă din membrana externă a meningococului.

• protectie antivaccinală de circa 90% impotriva pneumoniei bacteriene

• indicate pentru imunizarea: copiilor; persoanelor in varstă; pacientilor imunodeprimati

• Vaccinurile antipneumococice au o imunogenicitate redusă– la copiii mai mici de 2 ani– la pacientii cu limfom Hodgkin

• sunt de dorit

– evitarea factorilor predispozanti

– stabilirea promptă a diagnosticului

– instituirea precoce a antibioterapiei corespunzătoare tulpinii izolate si identificate

Genul Enterococcus

• coci Gram-pozitivi, ovali sau coco-bacili

• dispusi izolat, în perechi sau lanturi scurte

• aerobi facultativ anaerobi

• imobili

• nesporulati

• catalazo-negativi

• oxidazo-negativi

• Enterococii

• initial inclusi în grupa D Lancefield a genului Streptococcus

• 1984 - genul Enterococcus s-a separat din genul Streptococcus

• pe baza diferentelor genetice

• prin hibridarea ADN-ADN

• în prezent genul Enterococcus

• cuprinde 19 specii

• 3 sunt mai frecvent implicate în patologia umană:

• E.faecalis

• E.faecium

• E.durans

Habitat

• componenti ai florei comensale a omului si animalelor :– tractului digestiv– tractului genito-urinar– tractul biliar

• Supravietuiesc în– apă,– sol,– alimente,– insecte.

• coci sferici, ovalari sau coco-bacilari Gram pozitivi

• dispusi în diplo, lanturi scurte sau izolat

• imobili

• necapsulati

• nesporulati

Coloratie Gram, E. faecalis pe G-sg.Coci ovoizi,în lanturi scurte si în perechi (x1000)

• medii suplimentate cu 5% sânge de berbec• incubare aerob la 37ºC• limite ale temperaturii de crestere între 10ºC si

45ºC• izolarea enterococilor din produse patologice

contaminate– medii de cultură selective:

• agar bilă-esculină-azid• agar Columbia cu supliment de colistin si acid nalidixic

• Pe mediile solide– colonii de tip S,– α-, β- sau nehemolitice

• Pe agar cu bilă-esculină-azid (ABE)– colonii alb-cenusii cu halou negru

• Pe mediile selective cu antibiotic coloniile sunt mai mici

E. faecalis pe geloza-sângeaici - nehemolitic, dar în alte cazuri poate fi a sau b -

hemolitic

• catalază negativ

• oxidază negativ

• cresc în bulion îmbogătit cu 6,5% NaCl

• hidrolizează esculina în prezenta a 40% bilă sau săruri biliare

• produc– pyrolidonyl-arylamidază– leucinaminopeptidază

• Pe baza– fermentării manitolului, sorbozei, sorbitolului– a capacitătii de hidroliză a argininei

– enterococii sunt clasificati în 5 grupe• în cadrul lor speciile se diferentiază în

functie de fermentarea

• arabinozei• rafinozei• zaharozei

• Grupa I, cuprinde 5 specii diferentiate pe baza fermentării arabinozei, rafinozei si a utilizării piruvatului;

• Grupa II cu 5 specii identificate pe baza producerii de pigment, a mobilitătii si a capacitătii de a tolera teluritul;

• Grupa III cu 3 specii si 2 variante recunoscute pe baza utilizării piruvatului si a fermentării arabinozei, rafinozei si zaharozei;

• Grupa IV cuprinde 2 specii diferentiate pe baza producerii de pigment si a fermentării sorbitolului;

• Grupa V cu 1 specie si 3 variante cuprinde tulpini care nu descompun arginina.

• Toate speciile din genul Enterococcus

– posedă un antigen de suprafată

– corespunde serogrupului D în clasificarea Lancefield a streptococilor

Caractere de patogenitate –factori de virulentă

• Hemolizina / bacteriocina– proteină codificată plasmidic– actiune litică pe hematiile umane– actionează ca bacteriocină asupra altor coci

Gram pozitivi

• Factorul de agregare– proteină de suprafată– codificată plasmidic– determină agregarea enterococilor– poate media aderenta enterococilor la celulele

epiteliului urinar→ infectii urinare– poate initia aderenta la tesutul endocardic→

endocardită

• Gelatinaza– peptidază extracelulară– similară elastazei produsă de Pseudomonas

aeruginosa– identificată la un număr mare de tulpini de

enterococ izolate de la

• pacienti cu endocardită

• la pacienti spitalizati

• Acidul lipoteichoic– Tulpinile de enterococ ce posedă acidul

lipoteichoic determină un răspuns inflamator exagerat din partea gazdei

– E.faecium poate avea un învelis subtire decarbohidrat care conferă tulpinii

rezistentă la fagocitoză

• capacitate deosebită de a supravietui în variate conditii adverse

• foarte rezistenti la antibiotice→ agenti etiologici ai infectiilor nosocomiale

• Prezintă două feluri de rezistentă:– rezistentă intrinsecă

• de nivel scăzut

• mediată de gene cromozomale

• netransferabilă altor bacterii;– rezistentă dobândită

• de nivel înalt

• mediată de plasmide si transpozoni

• transferabilă altor bacterii

• sunt în mod natural rezistenti la– cefalosporine,– sulfamide,– lincosamide,– aztreonam,– clindamicină,– trimetoprim-sulfametoxazol– dozele uzuale de aminoglicozide

• Au mare capacitate de a dobândi rezistentă de nivel înalt fată de– aminoglicozide,– penicilină– vancomicină

• Au tolerantă fată de antibioticele cu actiune pe peretele celular care doar le inhibă nu le distrug– penicilină,– vancomicină

Rezistenta la penicilină

• 2 mecanisme de rezistentă:– prin beta-lactamază– prin modificarea afinitătii proteinei de legare a

penicilinei (PLP5)

• Penicilinele de semisinteză au efect bacteriostatic asupra enterococilor

Rezistenta la vancomicină (VRE)

• Rezistenta dobândită fată de vancomicină are implicatii serioase asupra

• tratamentului• controlului infectiilor cauzate de tulpini de

VRE• 5 fenotipuri de rezistentă la vancomicină

codificate genetic:• VanA, cel mai frecvent• VanB,• VanC,• VanD,• VanE

• Fenotipul VanA

– manifestă rezistentă de nivel înalt fată de vancomicină si teicoplanină

– este mediat de transpozonul Tn 1546

• contine 7 gene

• este prezent mai ales la E.faecium

• Fenotipul VanB

– este rezistent la vancomicină si sensibil la teicoplanină

– este mediat de transpozonul Tn 1547

• prezent la E.faecium si E.faecalis

• Fenotipul VanC– prezintă rezistentă de nivel scăzut fată de

vancomicină, este sensibil la teicoplanin– este mediat de 2 gene cromozomale:

• vanC1 prezentă constitutiv la E.gallinarum• vanC2 prezentă constitutiv la

E.casseliflavus• aceste gene sunt netransferabile

• Fenotipul VanD si VanE sunt descrise la un• număr mic de tulpini de enterococ

• Posibilitatea transferării genelor de rezistentă de la Enterococcus la Staphylococcus aureus

• posibilă in vitro dar nesemnalată în clinică

• creste importanta actiunilor de limitare a circulatiei tulpinilor de enterococ vancomicinorezistent

• bacterii conditionat patogene• pot fi implicate etiologic în:

– Infectii ale tractului urinar• nosocomiale (15%)• comunitare• la pacienti cu uropatii obstructive, mai frecvent la bărbati vârstnici;

– Ocupă locul al III-lea în etiologia endocarditei subacute

– Bacteriemie la• vârstnici• pacienti cu imunitatea deprimată

• Infectii mixte– asocieri cu enterobacterii sau bacterii

anaerobe– infectii ale:

• plăgilor chirurgicale• ulcerelor de decubit• peritonite• infectii biliare• abcese intraabdominale

• Specia mai frecvent implicată în patologia umană– E.faecalis (90%)– E.faecium (8%)

• Ocazional au fost izolati din infectii umane tulpini de– E.raffinosus,– E.durans,– E.casseliflavus,– E.avium

TRATAMENT

• sub controlul antibiogramei

• în infectiile urinare poate fi utilă– nitrofurantoina– fluorochinolonele

• Este utilă asocierea unui antibiotic cu actiune asupra peretelui celular cu un aminoglicozid datorită efectului sinergic si bactericid al acestei asociatii

TRATAMENT

• Pentru tulpinile vancomicino-rezistente sunt disponibile 2 antibiotice noi:– quinupristin/dalfopristin– linezolid

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. CONTROL

• Sursa de infectie– omul

• colonizat• cu infectii enterococice

– animalul• colonizat• cu infectii cauzate de enterococi

• Transmiterea– indirect prin intermediul suporturilor materiale:

• obiecte contaminate,• aer,• apă,• sol

• germeni oportunisti• cauzează infectii numai în anumite conditii• factorii de risc:

– spitalizarea prelungită,– manevre invazive terapeutice sau exploratorii,– deficiente ale sistemului imun,– uzul irational de antibiotice– interventii chirurgicale pe tractul

• digestiv,

• urinar

• prevenirea infectiilor cu enterococi, în special cu VRE:– necesară o activitate de supraveghere

sustinută care să aibă în vedere:

• Depistarea tulpinilor VRE printr-un screening de rutină a tulpinilor de enterococ izolate;

• Decontaminarea suprafetelor;

• Izolarea pacientilor cu infectii cauzate de VRE etc.

Coci Gram Pozitivi Curs 6 MO

Documents

Transcript of Coci Gram Pozitivi Curs 6 MO

3 Bacili Gram Pozitivi

LP7 Coci Gram Pozitivi Vazut Si Corectat

Coci Gram Pozitivi - 2

Curs 5 - Bacili Gram (-) Salmonella, Shigella

Bordetella Pertussis Este Un Cocobacil Gram Negativ

Curs Cocobacili Gram Negativi

Gram a Tic A

Bacilos.. Gram NegativosMicroI (2)

Cocii Gram Pozitivi (Genul Staphylococcus)

COCI GRAM POZITIV - mgsii.files. · PDF fileGlomerulonefrita acuta poststreptococica ... • endocardita, pericardita • artrita supurata. Pneumonie franca lobara. Infecţii pneumococice

Vario Gram Fan Cu Sulfur o

Bacili gram pozitivi2003 (1).ppt

Coloratia Gram

Gram sandulescu exercitii-

coci Gram pozitiv II - mgsii.files. · PDF fileEnterocolita postantibiotice 4. Sindromul de soc toxic INFECTII PRODUSE. 7 INFECTII PRODUSE Caractere microscopice-coci Gram pozitivi

Coci Gram Pozitivi 2003

Bacili Gram pozitiv nesporulaţi

Bacili Gram Negativ

Curs 2 - Coci Gram Pozitivi Refacut

Cocii gram pozitivi Genul Staphylococcus Genul