146485439 Aparate Si Proteze Utilizate in Chirurgia Orala Si Pt Studenti Copy

APARATE SI PROTEZE UTILIZATE IN CHIRURGIA

ORALA SI MAXILO-FACIALA

INTRODUCERE.ISTORIC• Origine – restaurarea protetica a

elementelor anatomice ale corpului .• POPP (1939) – mumii egiptene – pavilioane

auriculare , piramide nazale , ochi artificiali.• China antica – reconstructia piramidelor

nazale si a pavilioanelor auriculare din ceruri si rasini .

• PARE (1575) – obturator pentru a inchide o despicatura palatina .

• FAUCHARD ( 1728 ) – perforatii palatine pentru retentionarea protezelor maxilare .

INTRODUCERE.ISTORIC

• KINGSLEY ( 1880 ) – descrie utilizarea aparatelor pentru restaurarea palatului , nasului .

• MARTIN ( 1889 ) – descrie dispozitive de inlocuire a defectelor maxilarului si mandibulei .

• KAZANJIAN(1932) – necesitatea colaborarii dintre chirurgi maxilo-faciali – proteticieni – chirurgi plastici pentru rezultate estetice si functionale optime .

DEFINITII.NOMENCLATURA

• SIMICI(1970)-”DICTIONAR MEDICAL“ : “Aparatele sunt sisteme de

piese servind la o operatie bine determinata , mecanica , tehnica sau stiintifica , precum si la dirijarea energiei si transformarea ei in diferite forme.”

- In medicina dentara – Aparatul (ortodontic

sau chirurgical) este asociat unui caracter temporar – utilizat cu rol de corectare doar pe perioada tratamentului unor afectiuni .

• DEX: “Proteza este un aparat sau o

piesa medicala care inlocuieste un organ , un membru, o parte dintr-un membru amputat sau un conduct natural al corpului omenesc.”

- Spre deosebire de aparat , Proteza are un caracter de durata participand la refacerea functiilor afectate de pierderea segmentului respectiv din organism . ( proteza cu obturator , proteza cu plan inclinat ).

• DEX : “Epiteza este o corectie a

unei articulatii defectuoase . “

- In practica maxilo - faciala definste dispozitivele ce inlocuiesc parti moi lipsa ale organismului – caracter morfologic asemanator protezelor ( respecta aspectul segmentului inlocuit ) dar nu participa la restaurarea functiilor pierdute ( epiteza nazala / auriculara ).

CLASIFICARE

Dupa indicatia clinica si patologia

careia i se adreseaza in :

• Dispozitive protetice utilizate in chirurgia orala / dento – alveolara.

• Dispozitive protetice utilizate in chirurgia maxilo – faciala .

CLASIFICARE

Dupa scopul lor in:

• Diagnostice / Prognostice (in special in chirurgia orala / dento – alveolara ) .

• Terapeutice

CLASIFICARE

Dupa durata de utilizare de catre pacient :

• Temporare

• Permanente

ORALA / DENTO – ALVEOLARA CU DURATA

TEMPORARA

• In patologia extractiei dentare ( consecutiv accidentelor / complicatiilor intra si postextractionale) :

- Hemoragia postextractionala . - Fractura tuberozitatii maxilare . - Comunicarea oro – sinusala .

• In patologia parodontala si a traumatismelor dento –parodontale .

• In chirurgia proprotetica ( plastia de parti moi sau creasta alveolara ).

APARATE SI PROTEZE UTILIZATE IN

CHIRURGIA MAXILO – FACIALA CU DURATA

TEMPORARA

• In patologia traumatica oro – maxilo – faciala

- atelele de imobilizare - gutierele de imobilizare - placa palatinala / sina linguala cu sau

fara val de ocluzie

• In patologia tumorilor chistice maxilare (obturatorul de marsupializare)

• In patologia articulatiei temporo – mandibulare (gutiere de repozitionare)

MAXILO-FACIALA CU DURATA PERMANENTA

In defecte ale oaselor maxilare consecutiv patologiei tumorale sau a traumatismelor cranio – faciale :

• Defecte osoase maxilare – proteza cu obturator .

• Defecte osoase mandibulare – proteza cu plan inclinat .

DISPOZITIVE PROTETICE UTILIZATE IN SCOP

DIAGNOSTIC / PROGNOSTIC

• Sina / gutiera pentru sondaj parodontal• Ghidul radiologic• Ghidul chirurgical• Ghidul estetic• Ghidul topografic

Dispozitivele protetice utilizate in scop diagnostic / prognostic :

• Sunt utilizate preponderent in patologia chirurgicala orala / dento – alveolara .

• Sunt treptat inlocuite de dispozitive realizate cu ajutorul procedurilor imagistice de ultima generatie .

• Au ca avantaj rapiditatea in executie si costul de productie redus .

• Sunt solicitate de medicii cu experienta .

ETAPELE THNICE DE REALIZARE ALE APARATELOR

SI PROTEZELOR CHIRURGICALE

• Turnarea modelului preliminar .

• Prelucrarea modelului preliminar (sectionare , radiere , deretentivizare , foliere) .

• Confectionarea portamprentei individuale• Turnarea modelului functional / duplicat.• Montarea modelelor in articulator / ocluzor

pe baza relatiei de ocluzie .• Realizarea machetei .• Ambalarea / Turnarea .• Prelucrarea lucrarii protrtice .

Aparatele si protezele chirurgicale :• Sunt dispozitive mobile

sau mobilizabile . • Sunt confectionate in general

din rasini acrilice auto / baro – termo polimerizabile sau compozite fotopolimerizabile cu sau fara schelet metalic .

• Sunt mentinute pe campul protetic prin reeducarea si adaptarea musculaturii periorale ale pacientului .

DISPOZITIVE PROTETICE UTILIZATE IN SCOP

DIAGNOSTIC / PROGNOSTIC

SINA / GUTIERA DE SONDAJ PARODONTAL

• Asigura o analiza clinica prin sondaj parodontal ( parodontometrie) cu relevanta stiintifica .

• Utilizata in studiile clinico – statistice si prognostice .

• Se modeleaza pe modelul prelimiar din ceara calibrata sau direct din rasina autopolimerizabila .

• Urmareste arhitectura orala sau vestibulara dento – parodontala de la convexitatile anatomice coronare spre mucoperiostul alveolar .

GHIDUL RADIOLOGIC

• Utilizat in implantologie pentru analiza structurilor spatiului edentat.

• Pe modelul preliminar se realizeaza o macheta din ceara calibrata a unei proteze pe care la nivelul seilor se aplica bile metalice de dimensiuni cunoscute . ( Ambalare / Injectare rasina / Polimerizare / Prelucrare)

• Pacientul poarta proteza la examenul radiologic .

• Caracter istoric , rar utilizata de la aparitia tomodensitometriei computerizate .

GHIDUL CHIRURGICAL

• Utilizat in tratamentul prin implante al breselor edentate .

• Precizeaza pozitia si chiar directia de inserare a implantelor .

• Se realizeaza din rasina auto , termo – baro sau fotopolimerizabila .

• In amprenta campului protetic se monteaza pini la nivelul spatiilor edentate .

• Se toarna modelul si se sectioneaza in sens vestibulo – oral spatiul edentat.

GHIDUL CHIRURGICAL

• La nivelul suprafetelor de sectiune se marcheaza grosimea mucoperiostului .

• Se radiaza spatiul edentat .• Se realizeaza macheta in care la

nivelul seilor protetice se marcheaza pozitia corespunzatoare implantului .

• Se ambaleaza , se injecteaza rasina , se polimerizeaza , se prelucreaza .

GHIDUL / GUTIERA ESTETICA

• Utilizata pentru simularea lucrarii protetice definitive .

• Se foloseste in cazul spatiilor edentate cu dimensiuni modificate , in conditiile necesitatii simularii unui artificiu de modelaj sau montaj .

• Utila in stabilirea directiei de inserare si a pozitiei implantelor .

• Se foloseste pentru confectionarea gutierei de rasina termo – plastica cu ajutorul careia se realizeaza protezarea imediata extemporanee ( varianta scutan ) .

GHIDUL / GUTIERA ESTETICA

• Pe modelul preliminar / de studiu se monteaza din garnitura dentara la culoare dintii absenti la nivelul spatiilor edentate .

• Se verifica in ocluzie , se prelucreaza obtinandu-se o macheta de proteza(partiala sau totala in functie de caz ) .

• Macheta este probata de pacient care isi exprima parerea , putand in acest fel sa apreciezeforma dintilor , marimea , culoarea si montajul lucrarii protetice definitive .

GHIDUL / GUTIERA TOPOGRAFICA

• Utilizata in tehnicile chirurgicale parodontale (G.T.R.) .

• Reda arhitecura zonei mucoperiostale cervicale – negativul .

• Pe modelul preliminar se aplica in regiunea cervicala pe zona interesata o bucata de ceara calibrata incalzita astfel incat sa amprenteze o suprafata de aproximativ 10 mm. inaltime la nivelul santului gingival centrata pe acesta .

• Macheta astfel obtinuta se ambaleaza , se injecteaza rasina , se polimerizeaza si nu se prelucreaza mucozal – CONFORMATOR .

GHIDUL / GUTIERA TOPOGRAFICA

• Utilizata in tehnicile reconstructive , ale defectelor crestale alveolare , cu ajutorul grefoanelor autologe .

• Se foloseste pentru aprecierea defectului si stabilirea zonei donoare .

• Pe modelul preliminar radiat la nivelul zonei receptoare se realizeaza din ceara macheta conformatorului ce corecteaza defectul crestal in sens tridimensional .

• Macheta se ambaleaza , se injecteaza rasina , se polimerizeaza , se prelucreaza primar .

ORALA / DENTO-ALVEOLARA CU DURATA TEMPORARA

PATOLOGIA EXTRACTIEI DENTARE

• Hemoragia postextractionala : (cauze) - traumatisme excesive local care

se soldeaza cu fractura procesului alveolar sau lezarea unor vase sanguine din vecinatate .

- consecutiv unei stari fiziopatologice a pacientului ( pacient in tratament cu anticoagulante / antiagregante , trombocitopenii induse sau cosecutive altor afectiuni) .

- pacient cu afectiuni hemoragipare ( hemofilii/trombocitopenii) .

PATOLOGIA EXTRACTIEI DENTARE

• In situatia in care hemoragia a survenit unui traumatism dispozitivele utilizate se confectioneaza extemporaneu ( ligaturi dento - dentare ce mentin tamponamentul ; sei protetice compresive din materiale termoplastice sau siliconice ).

• In situatia prevederii unui risc hemoragic se realizeaza preoperator o placa palatina/sina linguala cu sa de protectie.

PLACA PALATINALA/ SINA LINGUALA CU SA DE

PROTECTIE

• Turnarea modelelor preliminare .• Confectionarea portamprentei individuale .• Turnarea modelului functional .• Montarea in articulator / ocluzor. • Reducerea / radierea modelelor.• Realizarea machetei / ambalare / injectare

rasina / polimerizare / prelucrare.

FRACTURA TUBEROZITATII MAXILARE

• Se confectioneaza o placa palatinala cu sa terminala conformatoare .

• Pe model se realizeaza o placa palatina prelungita cu o sa protetica perituberozitar posterior si vestibular , ancorata prin crosete ocluzo – aproximale sau cervicale.

COMUNICARILE ORO – SINUSALE

• Se confectioneaza placi palatinale care au ca scop :

- protectia zonei de comunicare - placa palatinala cu sa de protectie pentru plastia per primam .

- protectia zonei donoare – placa de protectie pentru inchiderea autoplastica a comunicarilor oro - sinusale .

PLACA PALATINA CU SA DE PROTECTIE

• Pentru plastiile “per primam” .• Se realizeaza in urgenta imediata/amanata .• Folierea modelului la nivelul zonei de

comunicare (fara a afecta stabilitatea ) .• Din rasina auto / foto / termo -

baropolimerizabila .• Ancorata prin crosete ocluzo - aproximale

sau cervicale.• Prezinta o sa de protectie la

nivelul orificiului de comunicare – protejare fara compresie .

PLACA DE PROTECTIE PENTRU INCHIDEREA AUTOPLASTICA A

COMUNICARILOR ORO-SINUSALE

• Inchidere autoplastica = plastie cu lambou “in colereta”= plastie “in doua planuri” oral si sinusal .

• Scopul este protectia zonei donoare a planului oral – lambou rotat/translatat si nu in ultimul rand a lamboului .

PLACA DE PROTECTIE PENTRU INCHIDEREA AUTOPLASTICA A

COMUNICARILOR ORO-SINUSALE

• Etapa specifica – folierea pe model a zonei donoare si a zonei de aplicare a lamboului ( medicul deseneaza pe model zona de foliere ) .

• Ancoraj prin crosete ; confectionata din rasina termo / baropolimerizabila .

• Se realizeaza macheta / se ambaleaza / se injecteaza rasina / se polimerizeaza / se prelucreaza proteza .

PATOLOGIA PARODONTALA SI TRAUMATISMELE DENTO-

PARODONTALE

• Se realizeaza gutiere / sine acrilice de imobilizare dento - parodontala .

• Sunt benzi de rasina acrilica de 5 - 6 mm. inaltime si 2 – 3 mm. grosime dispuse pe suprafata orala a dintilor , de care , acestia sunt solidarizati prin ligaturi de sirma dispuse circumferential .

GUTIERELE / SINELE DE IMOBILIZARE DENTO-

PARODONTALA• Se realizeaza macheta din ceara calibrata

acoperind suprafata orala coronara pana la nivelul convexitatii anatomice coronare incercuind suprafetele spre punctele de contact aproximale .

• Se pot modela dintii lipsa .• Se ambaleaza / se injecteaza rasina /

se polimerizeaza / se prelucreaza .• La nivelul spatiilor aproximale se realizeaza

perforatii ce permit realizarea ligaturilor circumferentiale .

CHIRURGIA PROPROTETICA

• In plastia partilor moi perimaxilare .

• In plastiile osoase .

PLASTIA PARTILOR MOI PERIMAXILARE

• In conditiile atrofiei severe a campului protetic .

• Disparitia mucoasei fixe .• Inserarea inalta a fibrelor

musculaturii perimandibulare .• Prezenta frenurilor , bridelor locale .• Postoperator imediat – extemporaneu

se prelungeste proteza preexistenta cu materiale termoplastice ( 7 - 10 zile ) .

• Se realizeaza o noua proteza la 14-20 zile postoperator .

PLASTIILE OSOASE

• Consecutiv alveoloplastiilor ( exostozelor , exofitelor , extractiilor multiple ) sau a rezectiilor modelante ( apofize genii , creste oblice mandibulare interne si externe ) .

• Extemporaneu postoperator se poate captusi proteza preexistenta ( 7 - 10 zile ).

• Presupune prelucrarea modelului functional – radiere dinti / exostoze / exofite etc.

• Proteza finala la 40 - 60 zile postoperator .

MAXILO – FACIALA CU DURATA TEMPORARA

PATOLOGIA TRAUMATICA MAXILO - FACIALA

Imobilizarea mandibulo – maxilara , reducerea ortopedica si contentia fracturilor se poate realiza cu :

• Atele• Arcuri cu inele• Gutiere• Placa palatina / sina linguala cu val de

ocluzie

ATELELE• Se fixeaza prin ligaturi circumferentiale

pe dintii prezenti .• Servesc pentru ancorarea , reducerea

si imobilizarea fracturilor .• Sunt dispuse vestibular . • Sunt : - extemporanee ( atele ondulate ) - prefabricate ( atele butonate ,

Richard , Winter , Duclas )• Toate prezinta sisteme de ancoraj

fixe , la 4 - 8 mm. intre ele , ce ofera suport pentru dispozitivele de reducere sau solidarizare intermaxilara .

ATELELE

Inconveniente / Dezavantaje :• Forma aplatizata – nu permite o modelare

precisa in sens vestibulo – oral ; imposibil de adaptat la conturul festonului gingival ; suprafata de contact cu dintii redusa .

• Dispozitivele de ancoraj pot produce leziuni gingivale , ale mucoasei jugale sau labiale .

• Dispozitivul de ancoraj poate impiedica adaptarea atelei daca este dispus intr-o zona ce trebuie indoita .

• Atelele confectionate extemporaneu din sarma (atele ondulate ) se pot rasuci in jurul axului si chiar derapa la tractiuni puternice .

ATELELE

Atela JACQET – evita aceste inconveniente:• Prezinta sectiune semicirculara .• Realizata din aliaj maleabil .• Ajustare precisa .• Bun contact dentar – previne alunecarea

/ deplasarea .• Permite o tractiune corespunzatoare

pentru a obtine o pozitionare si o consolidare corecta a fragmentelor osoase .

ATELELE

Tehnica de realizare a atelelor extemporanee ( ondulate ) :

• Pe modelul preliminar se modeleaza un fir de sarma cu grosimea de 0,8 mm. la nivelul coletului dentar vestibular al fiecarui dinte .

• Firul de sarma se angajeaza usor la nivelul spatiilor aproximale si se recurbeaza distal la nivelul extremitatilor .

ATELELE

Caracteristicile atelelor extemporanee ( ondulate ) :

• Sa fie neutre – nu exercita nici o tractiune secundara asupra dintilor .

• Sa se poata modela adapta usor in cavitatea orala .

• Sa se poata suda crosete ( pentru ancoraj / tractiune ) in pozitii favorabile .

• Sa poata fi mentinuta pe dinti prin ligaturi circumferentiale de sarma ( fir de 0,3 mm. pentru incisivi / canini si 0,4 mm. pentru molari / premolari ) .

ARCURILE CU INELE

• Construite pe baza principiului arcurilor ortodontice – se sprijina pe inele ajustate si cimentate pe dintii suport .

• Indicatii : - edentatii extinse ( maxim 5 - 6 dinti

pe arcada ) cand atela cu ligaturi ofera sprijin ineficient ;

- dinti conici si scurti ( derapajul ligaturilor);

- la copii ( coroane scurte si resorbtia radiculara a dintilor temporari ) imposibil de aplicat ligaturi circumdentare;

ARCURILE CU INELE

Tehnica de realizare :• Stabilirea dintilor suport si adaptarea

cu pense Angle a unor inele de Ni – Cr de 0,5 mm. grosime la suprafata coronara .

• Inelele se sudeaza si se ia o supraamprenta a modelului .

• Se toarna un model din material refractar pe care se sudeaza inelele la un arc de sarma de 0,9 mm.

• Pe arc se pot suda crosete pentru realizarea tractiunilor .

ARCURILE CU INELE

Tehnica de realizare :• La nivelul zonelor edentate intinse se

realizeaza sei acrilice in relatie de ocluzie cu dintii antagonisti , ce pot fi prevazute cu inele de ancorare .

• Se pot utiliza si bracket-uri metalice sau acrilice cimentate pe dinti pentru ancorajul arcului ( similar cu tratamentul ortodontic ).

GUTIERELE

• Utilizate in : edentatii intinse , dinti neretentivi sau mobili asociati cu retractii osoase importante .

• De electie pentru contentia monomaxilara ( fara blocaj intermaxilar ) .

• Aplicate dupa reducerea fracturii si intereseaza fiecare arcada in intregime .

GUTIERELE

Tehnica de realizare ( GUTIERA BIVALVA ) :• Modelele preliminare se monteaza

in articulator .• Se prelucreaza modelul – se

reduce deplasarea .• Gutierele se realizeaza bivalva –

2 componente ( vestibulara si orala ) .• Machetele componentelor sunt realizate din

ceara urmarind suprafata vestibulara si orala a dintilor prezenti fara a o acoperi .

• Versantul alveolar – foliat la nivelul mucozal.

GUTIERELE

Tehnica de realizare (GUTIERA BIVALVA):• Se inglobeaza in interiorul machetei fire de

sarma pentru a o ranforsa .• Pentru maxilar componenta orala prezinta

fenestrare la nivelul boltii palatine si un conector situat distal .

• In zonele edentate cele doua componente se unesc .

• Dupa realizare machetele sunt montate pe modele in articulator pentru a se verifica ocluzia si se realizeaza ancose triunghiulare de ghidaj – impiedica alunecarea ocluzala .

GUTIERELE

Tehnica de realizare( GUTIERA BIVALVA) :• Sunt ambalate si realizate din rasina

acrlica transparenta – pentru supravegherea aspectului mucozal .

• La nivelul spatiilor edentate sunt perforate iar in tunelele obtinute se plaseaza suruburile de solidarizare ale celor doua componente .

• Pe suprafetele vestibulare ale gutierelor se plaseaza butoni de ancoraj (din alpaca sau sirma inox) pentru contentia intermaxilara .

GUTIERELETehnica de realizare (GUTIERA DIN RASINA AUTOPOLIMERIZABILA ):

• Modelele sunt prelucrate – se sectioneaza si se reduc deplasarile fragmentelor ( reper ocluzal ) .

• Se monteaza in articulator .• Se foliaza zonele retentive (aproximale , sub

convexitatile coronare) si festonul gingival.

• Se traseaza conturul viitoarei gutiere. • Se izoleaza modelul .• Se aplica rulouri de rasina

acrilica autopolimerizabila in contact cu suprafetele vestibulare si orale dentare .

GUTIERELETehnica de realizare ( GUTIERA DIN RASINA AUTOPOLIMERIZABILA ) :

• Se insera rasina la nivelul spatiilor edentate pana la nivelul planului de ocluzie – se imprima conturul ocluzal al dintilor antagonisti daca sunt prezenti .

• La nivelul spatiilor edentate se insera in masa rasinei anse metalice de ranforsare in sens vestibulo – oral .

• Se pot monta la nivelul spatiilor edentate butoni vestibulari de ancoraj pentru tractiuni intermaxilare sau pericraniene cu dispozitive exoorale.

• Se reduce fractura si se insera gutiera care se cimenteaza cu rasina acrilica de dinti .

• Nu este amovibila , pentru indepartare trebuie sectionata .

PLACA PALATINALA / SINA LINGUALA CU VAL DE OCLUZIE

• Cand este redusa innaltimea etajului inferior facial datorita edentatiilor extinse / totale neprotezate .

• In aceste cazuri pentru contentia si chiar reducerea fracturii trebuie restabilita D.V.O.

• Reducerea focarului de fractura pe modelul functional ( sectionare si repozitionare ) .

• Modelele montate in articulator pe baza D.V.O. determinata cu sablon de ocluzie in R.C.

• Pentru pacientii edentati total se realizeaza chei de ocluzie .

• GUNING – proteza monobloc cu deschidere anterioara pentru alimentatie .

PATOLOGIA TUMORILOR CHISTICE MAXILARE DE

DIMENSIUNI MEDII SI MARI

In functie de scopul lor :

• Obturatorul de marsupializare (cand nu se poate realiza protectia defectului crestal “per primam “ ) .

• Placa palatina de anulare a spatiului virtual (se realizeaza protectie “per primam “ ) .

OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE

• In defectele osoase mici – medii consecutiv exciziei formatiunilor chistice .

• Nu se poate realiza o inchidere cu lambouri mucoperiostale corespunzatoare .

• Se pastreaza o zona deschisa care se va vindeca “per secundam “ .

• Este de obicei intr-o zona dentata si se realizeaza individual .

• Are ca rol dirijarea cicatrizarii si protectia plagii .

• Marsupializarea se realizeaza la nivelul fundului de sac vestibular ( zona dentata ) sau retromolar (ram ascendent mandibular )

• Materiale termoplastice se ramolesc si se introduc cu presiuni moderate la nivelul defectului si se modeleaza functional in exces la nivelul vestibulului oral - evita aparitia leziunilor de decubit .

• Inchiderea marginala se perfecteaza .

• Macheta directa este ambalata vertical si se realizeaza plin in monobloc din acrilat termopolimerizabil .

• Este purtat continuu (6 – 10 luni ) cu vizite periodice la 3 saptamani cand se retuseaza treptat prin reducere din profunzime spre suprafata prelungirea de la nivelul defectului .

PLACA PALATINA DE ANULARE A SPATIULUI VIRTUAL

• Se confectioneaza preoperator pe baza unei amprente preliminare .

• Este utilizata in chisturi maxilare mari (de dezvoltare sau inflamatorii ) la care medicul va crea abord palatinal .

• Scopul este de a reduce spatiul virtual aparut dupa decolarea lamboului .

• Este o placa palatina mentinut prin crosete .

PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO - MANDIBULARE

GUTIERA OCLUZALA DE REPOZITIONARE

• Utilizata in artritele temporo - mandibulare.• Are rolul de a restabili raporturile

anatomo - functionale normale intre R.C. si noua pozitie de I.M. stabilita de gutiera .

• Protejeaza discul articular de presiuni si tractiuni exagerate aparute in timpul actelor functionale .

• Etapa tehnica speciala – analiza la paralelograf pentru stabilirea axului de insertie / dezinsertie al gutierei precum si trasarea ecuatoarelor anatomice .

• Se realizeaza gutiera de aceeasi parte cu infraocluzia (denivelarea planului de ocluzie)

• Stopurile ocluzale de gradul II ( sunt cele pastrate ) .

• Determinarea axei balama terminale – pentru montarea in articulator .

• Din masa acrilica baropolimerizabila se acopera suprafetele ocluzale pana la nivelul ecuatorului anatomic .

• Se inregistreaza amprentele suprafetelor ocluzale ale antagonistilor .

• Se prelucreaza si se adapteaza prin echilibrarea ocluziei – noua pozitie de I.M.

• Se utilizeaza permanent ( exceptie pauzele de igiena ) timp de 6 – 8 saptamani .

• Control ocluzal la 24 , 48 , 72 de ore si din 3 in 3 zile .

• La remiterea simptomatologiei – reabilitarea protetica definitiva .

MAXILO – FACIALA CU CARACTER PERMANENT

CLASIFICARE

Sunt utilizate in protezarea permanenta a defectelor oaselor maxilare post rezectii extinse consecutiv patologiei tumorale , in special , dar si a cazurilor consecutive politraumatismelor :

• Defecte ale maxilarului – proteza cu obturator .

• Defecte ale mandibulei – proteza cu plan inclinat .

CLASIFICARE

DEFECTE OSOASE ALE MAXILARULUI

• Pierderi reduse de substanta (comunicari oro – sinusale sau oro - nazale ; cavitati restante in urma marsupializarii chisturilor);

• Pierderi extinse de substanta (intereseaza un segment important din bolta palatina si creasta alveolara);

PROTEZA CU OBTURATOR DEFECTE REDUSE ALE MAXILARULUI

ETIOLOGIE

• Traumatica : - proiectile ale armelor de foc ; - caderi accidentale cu obiecte in

gura ; - necroza provocata de un dispozitiv

de succiune al unei proteze totale ;

PROTEZA CU OBTURATORDEFECTE REDUSE ALE MAXILARULUI

ETIOLOGIE

• Infectioasa : - osteita nespecifica sau specifica ; - infectarea unui chist radicular ;• Chirurgicala : - electronecroza unei leziuni limitate

a boltii palatine ( tumora mixta ) ;

- extractia unui dinte inclus in palatopozitie ;

PROTEZA CU OBTURATOR

DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR ROLUL PROTEZELOR

• Ca element de obturare provizorie in asteptarea perioadei propice interventiei .

• Ca element de protectie si contentie a lamboului care acopera comunicarea ( patologia extractiei dentare ) .

DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELORPACIENTUL DENTAT

• Placa palatinala de protectie ce acopera defectul si patrunde putin in acesta .

• Analiza la paralelograf – zona de retentivitate – limita obturatorului .

• Proiectul scheletului si al elementelor de mentinere este clasic – in raport cu pierderea de substanta se ranforseaza placa palatina .

DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELORPACIENT DENTAT

• Pentru a facilita ancorarea rasinii si rebazarile ulterioare se poate folia modelul de lucru cu o folie de 3 mm. pe o distanta de 5-6 mm. in jurul perforatiei – etanseitate realizata de rasina .

• Se realizeaza frecvent o supraamprenta functionala cu ajutorul machetei lucrarii protetice .

DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELORPACIENT EDENTAT

Tehnica PONROY si PSAUME modificata :

- pe modelul preliminar odata cu portamprenta individuala se realizeaza si un obturator din ceara roz sau masa termoplastice adaptat la defect in care patrunde pana la zona retentiva .

- in cadrul amprentei functionale se obtine solidarizarea celor doua piese .

Cand pirderea de substanta intereseaza bolta palatina – adeziune si stabilitate redusa .

• Se aplica tehnica obturatorului de silicon chitos :

- pe amprenta preliminara dupa folierea zonelor retentive se realizeaza un obturator din silicon chitos ce dspaseste marginile defectului cu 6 mm. circumferential .

- In timpul realizarii protezei se foliaza suprafata siliconului cu o foita de staniol , obtinandu-se o camera de vid ce va imbunatati considerabil stabilitatea protezei

- Piesa protetica bicomponenta proteza si obturator

- Confortabila pentru pacient , cu o buna stabilitate – tolerabilitate crescuta

- Obturatorul este greu de mobilizat

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

In defecte intinse ( peste ¼ din suprafata palatului si procesului alveolar) protezele cu obturator sunt diferite de primele prin :

• Etiologie • Consecinte functionale• Metoda terapeutica

In aceste cazuri defectele pot interesa :• Bolta palatina• Sinusul maxilar• Fosele nazale• Orbita

Protezele pot fi :• Simple –cu functie obturatorie• Complexe –etajata(asigura drenajul

fiecarei cavitati )

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORETIOLOGIE

• Consecutive defectelor chirurgicale : - prin exereza formatiunilor tumorale ; - tumori ale osului maxilar (infrastructura)

sau sinusul maxilar (mezostructura); - tumori epiteliale – potential de recidiva ; - proteza corectoare sa fie neiritanta

pentru tesuturile cicatriciale si sa permita supravegherea zonei de rezectie ;

• Consecutiv defectelor chirurgicale : - tumorile de infrastructura – plagi

bine delimitate , dar intinse in suprafata – proteza dificil de suportat pana la epitelizarea definitiva ;

- tumorile de mezostructura – proteza imediata bine tolerata , dar cavitatea se modifica in timpul cicatrizarii – la 4 -6 saptamani proteza definitiva (epitelizare completa) ;

• Consecutiv traumatismelor : - in general balistice accidentale in

razboi sau tentative de suicid ; - politraumatism local interesand

neuro si viscerocraniu ; - conturul pierderilor de substanta

este anfractuos , neregulat ;

• Consecutiv traumatismelor : - conturul anfractuos asigura

retentivitate protezei , dar etanseitate si inchidere marginala reduse ;

- reconstructiile chirurgicale chiar si partiale pot oferi un suport necesar pentru proteza ;

PROTEZA CU OBTURATORDEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

FIZIOPATOLOGIE

Tulburari functionale mari :• Fonatie - vocalele cu consonanta nazala

si consoanele explozive si constrictive nu pot fi pronuntate ;

- tulburare considerabila – intelegerea cuvintelor fiind imposibila ;

• Deglutitie – reflux alimentar nazal ;

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORFIZIOPATOLOGIE

Caracteristici :• Tulburari locale cu debut brusc .• Posibilitati reduse de adaptabilitate .• Tulburari psihice asociate .• Comportament invers .• Proteza imediata este indispensabila

(restabileste functiile , amelioreaza moralul / psihicul) .

Zone de sprijin si retentie pentru proteza:• Linia mediana maxilara – rebordul palatin.• Posterior – marginea superioara a osului palatin .• Postero-lateral – convexitatea tuberozitatii

(retentiv) .

Zone de sprijin si retentie pentru proteza:

• Postero – superior – creasta zigomatico -alveolara ( sprijin ) .

• Inferior – santul vestibular superior - bride fibroase ( retentiv ).

• Anterior – punct de sprijin superior de buza-recesus de tesut fibros sau vecinatatea pragului narinar .

Zone care nu pot suporta presiuni (se foliaza) :

• Cornetul nazal inferior si mijlociu .• Vomerul – rezectii bilaterale maxilare

– marginea inferioara e nesustinuta de apofiza palatina .

• Recesul sfeno – etmoidal (zona fragila) .

• Planseul orbitei (zona fragila).

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORETAPE DE PROTEZARE

• Obturatorul imediat : - aplicat la sfarsitul interventiei chirurgicale; - asigura protectie si etanseitate; - se poarta 2-3 saptamani;

• Obturatorul secundar : - proteza laborioasa ; - asigura masticatia si obturarea defectului

; - purtat minim 4-6 luni;

• Obturatorul definitiv : - asigura confortul bolnavului; - reabilitare a morfologiei satisfacatoare;

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA

TIPURI

• Pentru pacienti dentati - preoperator

• Pentru pacienti edentati total - extemporaneu

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA

PACIENTII DENTATI• Obtinerea preoperator a unei placi

palatinale care sa mentina un obturator din elastomer siliconic aplicat extemporaneu .

• Etape clinico – tehnice – asemanatoare protezei totale .

• Modelul preliminar este prelucrat / radiat .

PACIENTII DENTATI• Placa palatina este ancorata cu crosete

cervicale sau ocluzo – aproximale .• Placa este prevazuta cu un val de ocluzie .• Poate fi atasat un dispozitv de

retentie pentru obturator (fir de sarma inconjurat de bordura circulara – pentru etanseizare) .

PACIENTI DENTATI

• Postoperator imediat dupa folierea zonelor retentive cu mese vaselinizate se aplica silicon chitos la nivelul defectului si placa anterior cofectionata peste .

• Se mentine o saptamana .

PACIENTII EDENTATI

• Se realizeaza postoperator imediat – extemporaneu - utilizand in locul placii palatine anterior confectionate proteza totala a pacientului .

DEFECTE INTINSE ALX MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA

• Se realizeaza intre a X-a si a XX-a zi postoperator .

• Exigente : - realizare rapida ; - forma obturatorului sa permita modificari

in functie de gradul de cicatrizare ; - etanseitate satisfacatoare si

confort suficient pentru a fi tolerata 3 luni ;

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA

• Etape clinico – tehnice = proteza totala .

• Folierea / deretentivizarea defectului pana la 10 – 15 mm. in profunzime .

• Obturatorul se retuseaza saptamanal pentru dirijarea cicatrizarii .

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA LA

PACIENTUL EDENTAT TOTALFactori de imbunatatire a stabilitatii

• Camera de vid virtuala pe jumatatea sanatoasa a palatului .

• Montarea dintilor posteriori in ocluzie incrucisata .

• Completarea marginilor protezei .• Obturatorul = element retentiv .

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA

• La 4 luni postoperator .• Conditii : - sa asigure alimentatia = etanseitate

; - sa fie stabil , usor , sa nu traumatizeze

dintii restanti = stabilitate ; - sa fie introdus cu usurinta = comoditate ; - sa asigure suportul partilor moi = estetic ;

DEFECTE INTINSE ALE MXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA

COMPONENTE• Plca palatina – acrilica sau metalica .• Obturatorul propriuzis : - rigid - pacient dentat , pierderi

de substanta reduse (element de sustinere in mutilarile complexe);

- rezilient - edentatii totale , defecte extinse ( peste ½ bolta palatina ) ;

PROTEZA CU OBTURATORDEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

TEHNICA DE REALIZAREPROCEDEE

• Placa retentiva in prima etapa si atasarea secundara a obturatorului = obturator rigid .

• Intai se realizeaza obturatorul si dupa aceea placa , cu ajutorul unei supraamprente in care este inclus , si obturatorul = obturator rezilient ( pacient edentat ) .

*Caracterul definitiv – dat de perioada de utilizare ( se contoleaza la 6 luni ) .

DEFECTE OSOASE ALE MANDIBULEI

CLASIFICARE

• Mici - fara intreruperea continuitatii corpului mandibular;

• Mari - cu intreruperea continuitatii corpului mandibular ;

DEFECTE MANDIBULARE MICI FARA INTRERUPEREA

CONTINUITATII CORPULUI MANDIBULAR

Ca urmare a unor rezectii marginale sau dupa marsupializarea unui chist mandibular .

• La pacientul edentat - sina linguala cu obturator prelungit in defect ;

• La pacientul dentat - in marsupializarea unor chisturi in special la tineri – OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE

• Dupa marsupializarea unor chisturi .• Se realizeaza individual – fara placa / sina .• Marsupializarea – in fundul de sac vestibular

sau retromolar (chist de ram ascendent ) .• Ampernta se realizeaza direct cu materiale

termoplastice .• Se verifica etanseitatea cu siliconi .• Se ambaleaza vertical si se realizeaza

monobloc .

• Se poarta 6 – 10 luni .• Se retuseaza prelungirea din defect

lunar (se reduce ) .

DEFECTE MANDIBULARE MARI CU INTRERUPEREA CORPULUI

MANDIBULAR

• Rezectia segmentara – deplasarea frgmentelor osoase – laterodeviatie permanenta .

• Factori ce influenteaza deplasarea : - prezenta dintilor ; - localizarea pierderii osoase ; - intinderea pierderii (partiala sau

hemiarcada) ;

MANDIBULAR

Aparatele asigura corectia partiala prin:

• Inlocuirea pirderilor de substanta osoasa .

• Prin dirijarea miscarii fragmentelor osoase .

MANDIBULAR

TIPURISCOPUL - INLOCUIREA LIPSEI - DIMENSIUNEA

DEFECTULUI• Gutiera sau atela : - defecte mici , intercalate ; - metalice – solidarizarea bresei prin

conectori (V/O); - bivalva – mentine D.V.O. – sunt dificil de

igienizat ;

MANDIBULAR

TIPURISCOPUL - INLOCUIREA LIPSEI - DIMENSIUNEA

DEFECTULUI• Rezectii intinse: – proteze provizorii ancorate pe

bonturile osoase prin sisteme de osteosinteza ;(istoric CLAUDE MARTIN 1889, ERNST,STOPPANY);

- proteze provizorii ancorate pe dintii restanti;

PROTEZA CU PLAN INCLINAT

• Corectia deplasarii prin ghidarea fragmentelor .

• Confectionata din lame metalice sau acrilat tranparent .

• Utilizate exclusiv – pe marginile libere ce executa miscari de inchidere / deschidere .

• Lama / planul se opune sensului deplasarii .• Planul inclinat – corp comun cu proteza

sau fixat pe coroane / inele.

CONDITII PENTRU UTILIZARE

• Se adreseaza deplasarilor medii – in cele mari blocaje mandibulare , in cele mici sunt inactive .

• Deschiderea ampla a gurii determina iesirea planului inclinat din lacasul sau , sau derapaj spre palatinal – pacientul reduce deplasarea manual .

• Planul inclinat vestibular este controlateral zonei de rezectie .

CONDITII PENTRU UTILIZARE

• Elementele componente sunt cele obisnuite pentru o edentatie partiala (uniterminala sau mixta) : conector lingual , sei , elemente de mentinere / sprijin si stabilizare , la care se adauga , baza – reconstrueste regiunea bazala a corpului mandibular si planul inclinat .

PROTEZA IMEDIATA CU PLAN INCLINAT

• Determinare preoperatorie .• Model radiat – proces dento – alveolar +

1 cm. in adancime pentru osul bazal .• Machete de proteza partiala acrilica

prelungita bazal sau dupa caz duplica modelul – proteza scheletata .

• Se adapteaza si se aplica imediat postoperator .

PROTEZA SECUNDARA CU PLAN INCLINAT

• La 6 – 8 luni postoperator .• Amprenta functionala – se

ghideaza fragmentul deplasat in pozitie corecta pe baza simetriei conturului facial .

• Macheta se individualizeaza – reconturare si modelarea conturului facial .

146485439 Aparate Si Proteze Utilizate in Chirurgia Orala Si Pt Studenti Copy

Documents

Transcript of 146485439 Aparate Si Proteze Utilizate in Chirurgia Orala Si Pt Studenti Copy

CHIRURGIA MAINII_2015

curs 5 Proteze Scheletate

Proteze obturatoare

Implantologie orala

Alte Endo Proteze

Chirurgia metabolica

134093464 Montarea Dintilor Proteze Totale

Chirurgia laparoscopica

Etape de Realizare Proteze Scheletate

Chirurgia fisa

Proteze dentare

Suport Curs Proteze Fixe

cavitatea orala

Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice

PROIECT SANATATE ORALA

Proteze mobile12

Aparate Si Proteze Utilizate in Chirurgia Orala Si Pt Studenti - Copy

Proteze MD Manual

CHIRURGIA MÂINII.docx

proteze partiale fixe