146485439 Aparate Si Proteze Utilizate in Chirurgia Orala Si Pt Studenti Copy

APARATE SI PROTEZE UTILIZATE IN CHIRURGIA

ORALA SI MAXILO-FACIALA

INTRODUCERE.ISTORIC• Origine – restaurarea protetica a

elementelor anatomice ale corpului .• POPP (1939) – mumii egiptene – pavilioane

auriculare , piramide nazale , ochi artificiali.• China antica – reconstructia piramidelor

nazale si a pavilioanelor auriculare din ceruri si rasini .

• PARE (1575) – obturator pentru a inchide o despicatura palatina .

• FAUCHARD ( 1728 ) – perforatii palatine pentru retentionarea protezelor maxilare .

INTRODUCERE.ISTORIC

• KINGSLEY ( 1880 ) – descrie utilizarea aparatelor pentru restaurarea palatului , nasului .

• MARTIN ( 1889 ) – descrie dispozitive de inlocuire a defectelor maxilarului si mandibulei .

• KAZANJIAN(1932) – necesitatea colaborarii dintre chirurgi maxilo-faciali – proteticieni – chirurgi plastici pentru rezultate estetice si functionale optime .

DEFINITII.NOMENCLATURA

• SIMICI(1970)-”DICTIONAR MEDICAL“ : “Aparatele sunt sisteme de

piese servind la o operatie bine determinata , mecanica , tehnica sau stiintifica , precum si la dirijarea energiei si transformarea ei in diferite forme.”

- In medicina dentara – Aparatul (ortodontic

sau chirurgical) este asociat unui caracter temporar – utilizat cu rol de corectare doar pe perioada tratamentului unor afectiuni .


• DEX: “Proteza este un aparat sau o

piesa medicala care inlocuieste un organ , un membru, o parte dintr-un membru amputat sau un conduct natural al corpului omenesc.”

- Spre deosebire de aparat , Proteza are un caracter de durata participand la refacerea functiilor afectate de pierderea segmentului respectiv din organism . ( proteza cu obturator , proteza cu plan inclinat ).


• DEX : “Epiteza este o corectie a

unei articulatii defectuoase . “

- In practica maxilo - faciala definste dispozitivele ce inlocuiesc parti moi lipsa ale organismului – caracter morfologic asemanator protezelor ( respecta aspectul segmentului inlocuit ) dar nu participa la restaurarea functiilor pierdute ( epiteza nazala / auriculara ).

CLASIFICARE

Dupa indicatia clinica si patologia

careia i se adreseaza in :

• Dispozitive protetice utilizate in chirurgia orala / dento – alveolara.

• Dispozitive protetice utilizate in chirurgia maxilo – faciala .

CLASIFICARE

Dupa scopul lor in:

• Diagnostice / Prognostice (in special in chirurgia orala / dento – alveolara ) .

• Terapeutice

CLASIFICARE

Dupa durata de utilizare de catre pacient :

• Temporare

• Permanente


ORALA / DENTO – ALVEOLARA CU DURATA

TEMPORARA

• In patologia extractiei dentare ( consecutiv accidentelor / complicatiilor intra si postextractionale) :

- Hemoragia postextractionala . - Fractura tuberozitatii maxilare . - Comunicarea oro – sinusala .

• In patologia parodontala si a traumatismelor dento –parodontale .

• In chirurgia proprotetica ( plastia de parti moi sau creasta alveolara ).

APARATE SI PROTEZE UTILIZATE IN

CHIRURGIA MAXILO – FACIALA CU DURATA

TEMPORARA

• In patologia traumatica oro – maxilo – faciala

- atelele de imobilizare - gutierele de imobilizare - placa palatinala / sina linguala cu sau

fara val de ocluzie

• In patologia tumorilor chistice maxilare (obturatorul de marsupializare)

• In patologia articulatiei temporo – mandibulare (gutiere de repozitionare)


MAXILO-FACIALA CU DURATA PERMANENTA

In defecte ale oaselor maxilare consecutiv patologiei tumorale sau a traumatismelor cranio – faciale :

• Defecte osoase maxilare – proteza cu obturator .

• Defecte osoase mandibulare – proteza cu plan inclinat .

DISPOZITIVE PROTETICE UTILIZATE IN SCOP

DIAGNOSTIC / PROGNOSTIC

• Sina / gutiera pentru sondaj parodontal• Ghidul radiologic• Ghidul chirurgical• Ghidul estetic• Ghidul topografic

Dispozitivele protetice utilizate in scop diagnostic / prognostic :

• Sunt utilizate preponderent in patologia chirurgicala orala / dento – alveolara .

• Sunt treptat inlocuite de dispozitive realizate cu ajutorul procedurilor imagistice de ultima generatie .

• Au ca avantaj rapiditatea in executie si costul de productie redus .

• Sunt solicitate de medicii cu experienta .

ETAPELE THNICE DE REALIZARE ALE APARATELOR

SI PROTEZELOR CHIRURGICALE

• Turnarea modelului preliminar .

• Prelucrarea modelului preliminar (sectionare , radiere , deretentivizare , foliere) .

• Confectionarea portamprentei individuale• Turnarea modelului functional / duplicat.• Montarea modelelor in articulator / ocluzor

pe baza relatiei de ocluzie .• Realizarea machetei .• Ambalarea / Turnarea .• Prelucrarea lucrarii protrtice .

Aparatele si protezele chirurgicale :• Sunt dispozitive mobile

sau mobilizabile . • Sunt confectionate in general

din rasini acrilice auto / baro – termo polimerizabile sau compozite fotopolimerizabile cu sau fara schelet metalic .

• Sunt mentinute pe campul protetic prin reeducarea si adaptarea musculaturii periorale ale pacientului .

DISPOZITIVE PROTETICE UTILIZATE IN SCOP

DIAGNOSTIC / PROGNOSTIC

SINA / GUTIERA DE SONDAJ PARODONTAL

• Asigura o analiza clinica prin sondaj parodontal ( parodontometrie) cu relevanta stiintifica .

• Utilizata in studiile clinico – statistice si prognostice .

• Se modeleaza pe modelul prelimiar din ceara calibrata sau direct din rasina autopolimerizabila .

• Urmareste arhitectura orala sau vestibulara dento – parodontala de la convexitatile anatomice coronare spre mucoperiostul alveolar .

GHIDUL RADIOLOGIC

• Utilizat in implantologie pentru analiza structurilor spatiului edentat.

• Pe modelul preliminar se realizeaza o macheta din ceara calibrata a unei proteze pe care la nivelul seilor se aplica bile metalice de dimensiuni cunoscute . ( Ambalare / Injectare rasina / Polimerizare / Prelucrare)

• Pacientul poarta proteza la examenul radiologic .

• Caracter istoric , rar utilizata de la aparitia tomodensitometriei computerizate .

GHIDUL CHIRURGICAL

• Utilizat in tratamentul prin implante al breselor edentate .

• Precizeaza pozitia si chiar directia de inserare a implantelor .

• Se realizeaza din rasina auto , termo – baro sau fotopolimerizabila .

• In amprenta campului protetic se monteaza pini la nivelul spatiilor edentate .

• Se toarna modelul si se sectioneaza in sens vestibulo – oral spatiul edentat.

GHIDUL CHIRURGICAL

• La nivelul suprafetelor de sectiune se marcheaza grosimea mucoperiostului .

• Se radiaza spatiul edentat .• Se realizeaza macheta in care la

nivelul seilor protetice se marcheaza pozitia corespunzatoare implantului .

• Se ambaleaza , se injecteaza rasina , se polimerizeaza , se prelucreaza .

GHIDUL / GUTIERA ESTETICA

• Utilizata pentru simularea lucrarii protetice definitive .

• Se foloseste in cazul spatiilor edentate cu dimensiuni modificate , in conditiile necesitatii simularii unui artificiu de modelaj sau montaj .

• Utila in stabilirea directiei de inserare si a pozitiei implantelor .

• Se foloseste pentru confectionarea gutierei de rasina termo – plastica cu ajutorul careia se realizeaza protezarea imediata extemporanee ( varianta scutan ) .

GHIDUL / GUTIERA ESTETICA

• Pe modelul preliminar / de studiu se monteaza din garnitura dentara la culoare dintii absenti la nivelul spatiilor edentate .

• Se verifica in ocluzie , se prelucreaza obtinandu-se o macheta de proteza(partiala sau totala in functie de caz ) .

• Macheta este probata de pacient care isi exprima parerea , putand in acest fel sa apreciezeforma dintilor , marimea , culoarea si montajul lucrarii protetice definitive .

GHIDUL / GUTIERA TOPOGRAFICA

• Utilizata in tehnicile chirurgicale parodontale (G.T.R.) .

• Reda arhitecura zonei mucoperiostale cervicale – negativul .

• Pe modelul preliminar se aplica in regiunea cervicala pe zona interesata o bucata de ceara calibrata incalzita astfel incat sa amprenteze o suprafata de aproximativ 10 mm. inaltime la nivelul santului gingival centrata pe acesta .

• Macheta astfel obtinuta se ambaleaza , se injecteaza rasina , se polimerizeaza si nu se prelucreaza mucozal – CONFORMATOR .

GHIDUL / GUTIERA TOPOGRAFICA

• Utilizata in tehnicile reconstructive , ale defectelor crestale alveolare , cu ajutorul grefoanelor autologe .

• Se foloseste pentru aprecierea defectului si stabilirea zonei donoare .

• Pe modelul preliminar radiat la nivelul zonei receptoare se realizeaza din ceara macheta conformatorului ce corecteaza defectul crestal in sens tridimensional .

• Macheta se ambaleaza , se injecteaza rasina , se polimerizeaza , se prelucreaza primar .


ORALA / DENTO-ALVEOLARA CU DURATA TEMPORARA

PATOLOGIA EXTRACTIEI DENTARE

• Hemoragia postextractionala : (cauze) - traumatisme excesive local care

se soldeaza cu fractura procesului alveolar sau lezarea unor vase sanguine din vecinatate .

- consecutiv unei stari fiziopatologice a pacientului ( pacient in tratament cu anticoagulante / antiagregante , trombocitopenii induse sau cosecutive altor afectiuni) .

- pacient cu afectiuni hemoragipare ( hemofilii/trombocitopenii) .

PATOLOGIA EXTRACTIEI DENTARE

• In situatia in care hemoragia a survenit unui traumatism dispozitivele utilizate se confectioneaza extemporaneu ( ligaturi dento - dentare ce mentin tamponamentul ; sei protetice compresive din materiale termoplastice sau siliconice ).

• In situatia prevederii unui risc hemoragic se realizeaza preoperator o placa palatina/sina linguala cu sa de protectie.

PLACA PALATINALA/ SINA LINGUALA CU SA DE

PROTECTIE

• Turnarea modelelor preliminare .• Confectionarea portamprentei individuale .• Turnarea modelului functional .• Montarea in articulator / ocluzor. • Reducerea / radierea modelelor.• Realizarea machetei / ambalare / injectare

rasina / polimerizare / prelucrare.

FRACTURA TUBEROZITATII MAXILARE

• Se confectioneaza o placa palatinala cu sa terminala conformatoare .

• Pe model se realizeaza o placa palatina prelungita cu o sa protetica perituberozitar posterior si vestibular , ancorata prin crosete ocluzo – aproximale sau cervicale.

COMUNICARILE ORO – SINUSALE

• Se confectioneaza placi palatinale care au ca scop :

- protectia zonei de comunicare - placa palatinala cu sa de protectie pentru plastia per primam .

- protectia zonei donoare – placa de protectie pentru inchiderea autoplastica a comunicarilor oro - sinusale .

PLACA PALATINA CU SA DE PROTECTIE

• Pentru plastiile “per primam” .• Se realizeaza in urgenta imediata/amanata .• Folierea modelului la nivelul zonei de

comunicare (fara a afecta stabilitatea ) .• Din rasina auto / foto / termo -

baropolimerizabila .• Ancorata prin crosete ocluzo - aproximale

sau cervicale.• Prezinta o sa de protectie la

nivelul orificiului de comunicare – protejare fara compresie .

PLACA DE PROTECTIE PENTRU INCHIDEREA AUTOPLASTICA A

COMUNICARILOR ORO-SINUSALE

• Inchidere autoplastica = plastie cu lambou “in colereta”= plastie “in doua planuri” oral si sinusal .

• Scopul este protectia zonei donoare a planului oral – lambou rotat/translatat si nu in ultimul rand a lamboului .

PLACA DE PROTECTIE PENTRU INCHIDEREA AUTOPLASTICA A

COMUNICARILOR ORO-SINUSALE

• Etapa specifica – folierea pe model a zonei donoare si a zonei de aplicare a lamboului ( medicul deseneaza pe model zona de foliere ) .

• Ancoraj prin crosete ; confectionata din rasina termo / baropolimerizabila .

• Se realizeaza macheta / se ambaleaza / se injecteaza rasina / se polimerizeaza / se prelucreaza proteza .

PATOLOGIA PARODONTALA SI TRAUMATISMELE DENTO-

PARODONTALE

• Se realizeaza gutiere / sine acrilice de imobilizare dento - parodontala .

• Sunt benzi de rasina acrilica de 5 - 6 mm. inaltime si 2 – 3 mm. grosime dispuse pe suprafata orala a dintilor , de care , acestia sunt solidarizati prin ligaturi de sirma dispuse circumferential .

GUTIERELE / SINELE DE IMOBILIZARE DENTO-

PARODONTALA• Se realizeaza macheta din ceara calibrata

acoperind suprafata orala coronara pana la nivelul convexitatii anatomice coronare incercuind suprafetele spre punctele de contact aproximale .

• Se pot modela dintii lipsa .• Se ambaleaza / se injecteaza rasina /

se polimerizeaza / se prelucreaza .• La nivelul spatiilor aproximale se realizeaza

perforatii ce permit realizarea ligaturilor circumferentiale .

CHIRURGIA PROPROTETICA

• In plastia partilor moi perimaxilare .

• In plastiile osoase .

PLASTIA PARTILOR MOI PERIMAXILARE

• In conditiile atrofiei severe a campului protetic .

• Disparitia mucoasei fixe .• Inserarea inalta a fibrelor

musculaturii perimandibulare .• Prezenta frenurilor , bridelor locale .• Postoperator imediat – extemporaneu

se prelungeste proteza preexistenta cu materiale termoplastice ( 7 - 10 zile ) .

• Se realizeaza o noua proteza la 14-20 zile postoperator .

PLASTIILE OSOASE

• Consecutiv alveoloplastiilor ( exostozelor , exofitelor , extractiilor multiple ) sau a rezectiilor modelante ( apofize genii , creste oblice mandibulare interne si externe ) .

• Extemporaneu postoperator se poate captusi proteza preexistenta ( 7 - 10 zile ).

• Presupune prelucrarea modelului functional – radiere dinti / exostoze / exofite etc.

• Proteza finala la 40 - 60 zile postoperator .


MAXILO – FACIALA CU DURATA TEMPORARA

PATOLOGIA TRAUMATICA MAXILO - FACIALA

Imobilizarea mandibulo – maxilara , reducerea ortopedica si contentia fracturilor se poate realiza cu :

• Atele• Arcuri cu inele• Gutiere• Placa palatina / sina linguala cu val de

ocluzie

ATELELE• Se fixeaza prin ligaturi circumferentiale

pe dintii prezenti .• Servesc pentru ancorarea , reducerea

si imobilizarea fracturilor .• Sunt dispuse vestibular . • Sunt : - extemporanee ( atele ondulate ) - prefabricate ( atele butonate ,

Richard , Winter , Duclas )• Toate prezinta sisteme de ancoraj

fixe , la 4 - 8 mm. intre ele , ce ofera suport pentru dispozitivele de reducere sau solidarizare intermaxilara .

ATELELE

Inconveniente / Dezavantaje :• Forma aplatizata – nu permite o modelare

precisa in sens vestibulo – oral ; imposibil de adaptat la conturul festonului gingival ; suprafata de contact cu dintii redusa .

• Dispozitivele de ancoraj pot produce leziuni gingivale , ale mucoasei jugale sau labiale .

• Dispozitivul de ancoraj poate impiedica adaptarea atelei daca este dispus intr-o zona ce trebuie indoita .

• Atelele confectionate extemporaneu din sarma (atele ondulate ) se pot rasuci in jurul axului si chiar derapa la tractiuni puternice .

ATELELE

Atela JACQET – evita aceste inconveniente:• Prezinta sectiune semicirculara .• Realizata din aliaj maleabil .• Ajustare precisa .• Bun contact dentar – previne alunecarea

/ deplasarea .• Permite o tractiune corespunzatoare

pentru a obtine o pozitionare si o consolidare corecta a fragmentelor osoase .

ATELELE

Tehnica de realizare a atelelor extemporanee ( ondulate ) :

• Pe modelul preliminar se modeleaza un fir de sarma cu grosimea de 0,8 mm. la nivelul coletului dentar vestibular al fiecarui dinte .

• Firul de sarma se angajeaza usor la nivelul spatiilor aproximale si se recurbeaza distal la nivelul extremitatilor .

ATELELE

Caracteristicile atelelor extemporanee ( ondulate ) :

• Sa fie neutre – nu exercita nici o tractiune secundara asupra dintilor .

• Sa se poata modela adapta usor in cavitatea orala .

• Sa se poata suda crosete ( pentru ancoraj / tractiune ) in pozitii favorabile .

• Sa poata fi mentinuta pe dinti prin ligaturi circumferentiale de sarma ( fir de 0,3 mm. pentru incisivi / canini si 0,4 mm. pentru molari / premolari ) .

ARCURILE CU INELE

• Construite pe baza principiului arcurilor ortodontice – se sprijina pe inele ajustate si cimentate pe dintii suport .

• Indicatii : - edentatii extinse ( maxim 5 - 6 dinti

pe arcada ) cand atela cu ligaturi ofera sprijin ineficient ;

- dinti conici si scurti ( derapajul ligaturilor);

- la copii ( coroane scurte si resorbtia radiculara a dintilor temporari ) imposibil de aplicat ligaturi circumdentare;

ARCURILE CU INELE

Tehnica de realizare :• Stabilirea dintilor suport si adaptarea

cu pense Angle a unor inele de Ni – Cr de 0,5 mm. grosime la suprafata coronara .

• Inelele se sudeaza si se ia o supraamprenta a modelului .

• Se toarna un model din material refractar pe care se sudeaza inelele la un arc de sarma de 0,9 mm.

• Pe arc se pot suda crosete pentru realizarea tractiunilor .

ARCURILE CU INELE

Tehnica de realizare :• La nivelul zonelor edentate intinse se

realizeaza sei acrilice in relatie de ocluzie cu dintii antagonisti , ce pot fi prevazute cu inele de ancorare .

• Se pot utiliza si bracket-uri metalice sau acrilice cimentate pe dinti pentru ancorajul arcului ( similar cu tratamentul ortodontic ).

GUTIERELE

• Utilizate in : edentatii intinse , dinti neretentivi sau mobili asociati cu retractii osoase importante .

• De electie pentru contentia monomaxilara ( fara blocaj intermaxilar ) .

• Aplicate dupa reducerea fracturii si intereseaza fiecare arcada in intregime .

GUTIERELE

Tehnica de realizare ( GUTIERA BIVALVA ) :• Modelele preliminare se monteaza

in articulator .• Se prelucreaza modelul – se

reduce deplasarea .• Gutierele se realizeaza bivalva –

2 componente ( vestibulara si orala ) .• Machetele componentelor sunt realizate din

ceara urmarind suprafata vestibulara si orala a dintilor prezenti fara a o acoperi .

• Versantul alveolar – foliat la nivelul mucozal.

GUTIERELE

Tehnica de realizare (GUTIERA BIVALVA):• Se inglobeaza in interiorul machetei fire de

sarma pentru a o ranforsa .• Pentru maxilar componenta orala prezinta

fenestrare la nivelul boltii palatine si un conector situat distal .

• In zonele edentate cele doua componente se unesc .

• Dupa realizare machetele sunt montate pe modele in articulator pentru a se verifica ocluzia si se realizeaza ancose triunghiulare de ghidaj – impiedica alunecarea ocluzala .

GUTIERELE

Tehnica de realizare( GUTIERA BIVALVA) :• Sunt ambalate si realizate din rasina

acrlica transparenta – pentru supravegherea aspectului mucozal .

• La nivelul spatiilor edentate sunt perforate iar in tunelele obtinute se plaseaza suruburile de solidarizare ale celor doua componente .

• Pe suprafetele vestibulare ale gutierelor se plaseaza butoni de ancoraj (din alpaca sau sirma inox) pentru contentia intermaxilara .

GUTIERELETehnica de realizare (GUTIERA DIN RASINA AUTOPOLIMERIZABILA ):

• Modelele sunt prelucrate – se sectioneaza si se reduc deplasarile fragmentelor ( reper ocluzal ) .

• Se monteaza in articulator .• Se foliaza zonele retentive (aproximale , sub

convexitatile coronare) si festonul gingival.

• Se traseaza conturul viitoarei gutiere. • Se izoleaza modelul .• Se aplica rulouri de rasina

acrilica autopolimerizabila in contact cu suprafetele vestibulare si orale dentare .

GUTIERELETehnica de realizare ( GUTIERA DIN RASINA AUTOPOLIMERIZABILA ) :

• Se insera rasina la nivelul spatiilor edentate pana la nivelul planului de ocluzie – se imprima conturul ocluzal al dintilor antagonisti daca sunt prezenti .

• La nivelul spatiilor edentate se insera in masa rasinei anse metalice de ranforsare in sens vestibulo – oral .

• Se pot monta la nivelul spatiilor edentate butoni vestibulari de ancoraj pentru tractiuni intermaxilare sau pericraniene cu dispozitive exoorale.

• Se reduce fractura si se insera gutiera care se cimenteaza cu rasina acrilica de dinti .

• Nu este amovibila , pentru indepartare trebuie sectionata .

PLACA PALATINALA / SINA LINGUALA CU VAL DE OCLUZIE

• Cand este redusa innaltimea etajului inferior facial datorita edentatiilor extinse / totale neprotezate .

• In aceste cazuri pentru contentia si chiar reducerea fracturii trebuie restabilita D.V.O.

• Reducerea focarului de fractura pe modelul functional ( sectionare si repozitionare ) .

• Modelele montate in articulator pe baza D.V.O. determinata cu sablon de ocluzie in R.C.

• Pentru pacientii edentati total se realizeaza chei de ocluzie .

• GUNING – proteza monobloc cu deschidere anterioara pentru alimentatie .

PATOLOGIA TUMORILOR CHISTICE MAXILARE DE

DIMENSIUNI MEDII SI MARI

In functie de scopul lor :

• Obturatorul de marsupializare (cand nu se poate realiza protectia defectului crestal “per primam “ ) .

• Placa palatina de anulare a spatiului virtual (se realizeaza protectie “per primam “ ) .

OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE

• In defectele osoase mici – medii consecutiv exciziei formatiunilor chistice .

• Nu se poate realiza o inchidere cu lambouri mucoperiostale corespunzatoare .

• Se pastreaza o zona deschisa care se va vindeca “per secundam “ .

• Este de obicei intr-o zona dentata si se realizeaza individual .

• Are ca rol dirijarea cicatrizarii si protectia plagii .


• Marsupializarea se realizeaza la nivelul fundului de sac vestibular ( zona dentata ) sau retromolar (ram ascendent mandibular )

• Materiale termoplastice se ramolesc si se introduc cu presiuni moderate la nivelul defectului si se modeleaza functional in exces la nivelul vestibulului oral - evita aparitia leziunilor de decubit .

• Inchiderea marginala se perfecteaza .


• Macheta directa este ambalata vertical si se realizeaza plin in monobloc din acrilat termopolimerizabil .

• Este purtat continuu (6 – 10 luni ) cu vizite periodice la 3 saptamani cand se retuseaza treptat prin reducere din profunzime spre suprafata prelungirea de la nivelul defectului .

PLACA PALATINA DE ANULARE A SPATIULUI VIRTUAL

• Se confectioneaza preoperator pe baza unei amprente preliminare .

• Este utilizata in chisturi maxilare mari (de dezvoltare sau inflamatorii ) la care medicul va crea abord palatinal .

• Scopul este de a reduce spatiul virtual aparut dupa decolarea lamboului .

• Este o placa palatina mentinut prin crosete .

PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO - MANDIBULARE

GUTIERA OCLUZALA DE REPOZITIONARE

• Utilizata in artritele temporo - mandibulare.• Are rolul de a restabili raporturile

anatomo - functionale normale intre R.C. si noua pozitie de I.M. stabilita de gutiera .


• Protejeaza discul articular de presiuni si tractiuni exagerate aparute in timpul actelor functionale .

• Etapa tehnica speciala – analiza la paralelograf pentru stabilirea axului de insertie / dezinsertie al gutierei precum si trasarea ecuatoarelor anatomice .

• Se realizeaza gutiera de aceeasi parte cu infraocluzia (denivelarea planului de ocluzie)


• Stopurile ocluzale de gradul II ( sunt cele pastrate ) .

• Determinarea axei balama terminale – pentru montarea in articulator .

• Din masa acrilica baropolimerizabila se acopera suprafetele ocluzale pana la nivelul ecuatorului anatomic .

• Se inregistreaza amprentele suprafetelor ocluzale ale antagonistilor .


• Se prelucreaza si se adapteaza prin echilibrarea ocluziei – noua pozitie de I.M.

• Se utilizeaza permanent ( exceptie pauzele de igiena ) timp de 6 – 8 saptamani .

• Control ocluzal la 24 , 48 , 72 de ore si din 3 in 3 zile .

• La remiterea simptomatologiei – reabilitarea protetica definitiva .


MAXILO – FACIALA CU CARACTER PERMANENT

CLASIFICARE

Sunt utilizate in protezarea permanenta a defectelor oaselor maxilare post rezectii extinse consecutiv patologiei tumorale , in special , dar si a cazurilor consecutive politraumatismelor :

• Defecte ale maxilarului – proteza cu obturator .

• Defecte ale mandibulei – proteza cu plan inclinat .

CLASIFICARE

DEFECTE OSOASE ALE MAXILARULUI

• Pierderi reduse de substanta (comunicari oro – sinusale sau oro - nazale ; cavitati restante in urma marsupializarii chisturilor);

• Pierderi extinse de substanta (intereseaza un segment important din bolta palatina si creasta alveolara);

PROTEZA CU OBTURATOR DEFECTE REDUSE ALE MAXILARULUI

ETIOLOGIE

• Traumatica : - proiectile ale armelor de foc ; - caderi accidentale cu obiecte in

gura ; - necroza provocata de un dispozitiv

de succiune al unei proteze totale ;

PROTEZA CU OBTURATORDEFECTE REDUSE ALE MAXILARULUI

ETIOLOGIE

• Infectioasa : - osteita nespecifica sau specifica ; - infectarea unui chist radicular ;• Chirurgicala : - electronecroza unei leziuni limitate

a boltii palatine ( tumora mixta ) ;

- extractia unui dinte inclus in palatopozitie ;

PROTEZA CU OBTURATOR

DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR ROLUL PROTEZELOR

• Ca element de obturare provizorie in asteptarea perioadei propice interventiei .

• Ca element de protectie si contentie a lamboului care acopera comunicarea ( patologia extractiei dentare ) .


DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELORPACIENTUL DENTAT

• Placa palatinala de protectie ce acopera defectul si patrunde putin in acesta .

• Analiza la paralelograf – zona de retentivitate – limita obturatorului .

• Proiectul scheletului si al elementelor de mentinere este clasic – in raport cu pierderea de substanta se ranforseaza placa palatina .


DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELORPACIENT DENTAT

• Pentru a facilita ancorarea rasinii si rebazarile ulterioare se poate folia modelul de lucru cu o folie de 3 mm. pe o distanta de 5-6 mm. in jurul perforatiei – etanseitate realizata de rasina .

• Se realizeaza frecvent o supraamprenta functionala cu ajutorul machetei lucrarii protetice .


DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELORPACIENT EDENTAT

Tehnica PONROY si PSAUME modificata :

- pe modelul preliminar odata cu portamprenta individuala se realizeaza si un obturator din ceara roz sau masa termoplastice adaptat la defect in care patrunde pana la zona retentiva .

- in cadrul amprentei functionale se obtine solidarizarea celor doua piese .



Cand pirderea de substanta intereseaza bolta palatina – adeziune si stabilitate redusa .

• Se aplica tehnica obturatorului de silicon chitos :

- pe amprenta preliminara dupa folierea zonelor retentive se realizeaza un obturator din silicon chitos ce dspaseste marginile defectului cu 6 mm. circumferential .



- In timpul realizarii protezei se foliaza suprafata siliconului cu o foita de staniol , obtinandu-se o camera de vid ce va imbunatati considerabil stabilitatea protezei

- Piesa protetica bicomponenta proteza si obturator

- Confortabila pentru pacient , cu o buna stabilitate – tolerabilitate crescuta

- Obturatorul este greu de mobilizat


DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

In defecte intinse ( peste ¼ din suprafata palatului si procesului alveolar) protezele cu obturator sunt diferite de primele prin :

• Etiologie • Consecinte functionale• Metoda terapeutica



In aceste cazuri defectele pot interesa :• Bolta palatina• Sinusul maxilar• Fosele nazale• Orbita

Protezele pot fi :• Simple –cu functie obturatorie• Complexe –etajata(asigura drenajul

fiecarei cavitati )


DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORETIOLOGIE

• Consecutive defectelor chirurgicale : - prin exereza formatiunilor tumorale ; - tumori ale osului maxilar (infrastructura)

sau sinusul maxilar (mezostructura); - tumori epiteliale – potential de recidiva ; - proteza corectoare sa fie neiritanta

pentru tesuturile cicatriciale si sa permita supravegherea zonei de rezectie ;



• Consecutiv defectelor chirurgicale : - tumorile de infrastructura – plagi

bine delimitate , dar intinse in suprafata – proteza dificil de suportat pana la epitelizarea definitiva ;

- tumorile de mezostructura – proteza imediata bine tolerata , dar cavitatea se modifica in timpul cicatrizarii – la 4 -6 saptamani proteza definitiva (epitelizare completa) ;



• Consecutiv traumatismelor : - in general balistice accidentale in

razboi sau tentative de suicid ; - politraumatism local interesand

neuro si viscerocraniu ; - conturul pierderilor de substanta

este anfractuos , neregulat ;



• Consecutiv traumatismelor : - conturul anfractuos asigura

retentivitate protezei , dar etanseitate si inchidere marginala reduse ;

- reconstructiile chirurgicale chiar si partiale pot oferi un suport necesar pentru proteza ;

PROTEZA CU OBTURATORDEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

FIZIOPATOLOGIE

Tulburari functionale mari :• Fonatie - vocalele cu consonanta nazala

si consoanele explozive si constrictive nu pot fi pronuntate ;

- tulburare considerabila – intelegerea cuvintelor fiind imposibila ;

• Deglutitie – reflux alimentar nazal ;


DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORFIZIOPATOLOGIE

Caracteristici :• Tulburari locale cu debut brusc .• Posibilitati reduse de adaptabilitate .• Tulburari psihice asociate .• Comportament invers .• Proteza imediata este indispensabila

(restabileste functiile , amelioreaza moralul / psihicul) .



Zone de sprijin si retentie pentru proteza:• Linia mediana maxilara – rebordul palatin.• Posterior – marginea superioara a osului palatin .• Postero-lateral – convexitatea tuberozitatii

(retentiv) .



Zone de sprijin si retentie pentru proteza:

• Postero – superior – creasta zigomatico -alveolara ( sprijin ) .

• Inferior – santul vestibular superior - bride fibroase ( retentiv ).

• Anterior – punct de sprijin superior de buza-recesus de tesut fibros sau vecinatatea pragului narinar .



Zone care nu pot suporta presiuni (se foliaza) :

• Cornetul nazal inferior si mijlociu .• Vomerul – rezectii bilaterale maxilare

– marginea inferioara e nesustinuta de apofiza palatina .

• Recesul sfeno – etmoidal (zona fragila) .

• Planseul orbitei (zona fragila).


DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORETAPE DE PROTEZARE

• Obturatorul imediat : - aplicat la sfarsitul interventiei chirurgicale; - asigura protectie si etanseitate; - se poarta 2-3 saptamani;



• Obturatorul secundar : - proteza laborioasa ; - asigura masticatia si obturarea defectului

; - purtat minim 4-6 luni;



• Obturatorul definitiv : - asigura confortul bolnavului; - reabilitare a morfologiei satisfacatoare;


DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA

TIPURI

• Pentru pacienti dentati - preoperator

• Pentru pacienti edentati total - extemporaneu


DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA

PACIENTII DENTATI• Obtinerea preoperator a unei placi

palatinale care sa mentina un obturator din elastomer siliconic aplicat extemporaneu .

• Etape clinico – tehnice – asemanatoare protezei totale .

• Modelul preliminar este prelucrat / radiat .



PACIENTII DENTATI• Placa palatina este ancorata cu crosete

cervicale sau ocluzo – aproximale .• Placa este prevazuta cu un val de ocluzie .• Poate fi atasat un dispozitv de

retentie pentru obturator (fir de sarma inconjurat de bordura circulara – pentru etanseizare) .



PACIENTI DENTATI

• Postoperator imediat dupa folierea zonelor retentive cu mese vaselinizate se aplica silicon chitos la nivelul defectului si placa anterior cofectionata peste .

• Se mentine o saptamana .



PACIENTII EDENTATI

• Se realizeaza postoperator imediat – extemporaneu - utilizand in locul placii palatine anterior confectionate proteza totala a pacientului .


DEFECTE INTINSE ALX MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA

• Se realizeaza intre a X-a si a XX-a zi postoperator .

• Exigente : - realizare rapida ; - forma obturatorului sa permita modificari

in functie de gradul de cicatrizare ; - etanseitate satisfacatoare si

confort suficient pentru a fi tolerata 3 luni ;


DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA

• Etape clinico – tehnice = proteza totala .

• Folierea / deretentivizarea defectului pana la 10 – 15 mm. in profunzime .

• Obturatorul se retuseaza saptamanal pentru dirijarea cicatrizarii .


DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA LA

PACIENTUL EDENTAT TOTALFactori de imbunatatire a stabilitatii

• Camera de vid virtuala pe jumatatea sanatoasa a palatului .

• Montarea dintilor posteriori in ocluzie incrucisata .

• Completarea marginilor protezei .• Obturatorul = element retentiv .


DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA

• La 4 luni postoperator .• Conditii : - sa asigure alimentatia = etanseitate

; - sa fie stabil , usor , sa nu traumatizeze

dintii restanti = stabilitate ; - sa fie introdus cu usurinta = comoditate ; - sa asigure suportul partilor moi = estetic ;


DEFECTE INTINSE ALE MXILARELORPROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA

COMPONENTE• Plca palatina – acrilica sau metalica .• Obturatorul propriuzis : - rigid - pacient dentat , pierderi

de substanta reduse (element de sustinere in mutilarile complexe);

- rezilient - edentatii totale , defecte extinse ( peste ½ bolta palatina ) ;

PROTEZA CU OBTURATORDEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

TEHNICA DE REALIZAREPROCEDEE

• Placa retentiva in prima etapa si atasarea secundara a obturatorului = obturator rigid .

• Intai se realizeaza obturatorul si dupa aceea placa , cu ajutorul unei supraamprente in care este inclus , si obturatorul = obturator rezilient ( pacient edentat ) .

*Caracterul definitiv – dat de perioada de utilizare ( se contoleaza la 6 luni ) .

DEFECTE OSOASE ALE MANDIBULEI

CLASIFICARE

• Mici - fara intreruperea continuitatii corpului mandibular;

• Mari - cu intreruperea continuitatii corpului mandibular ;

DEFECTE MANDIBULARE MICI FARA INTRERUPEREA

CONTINUITATII CORPULUI MANDIBULAR

Ca urmare a unor rezectii marginale sau dupa marsupializarea unui chist mandibular .

• La pacientul edentat - sina linguala cu obturator prelungit in defect ;

• La pacientul dentat - in marsupializarea unor chisturi in special la tineri – OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE


• Dupa marsupializarea unor chisturi .• Se realizeaza individual – fara placa / sina .• Marsupializarea – in fundul de sac vestibular

sau retromolar (chist de ram ascendent ) .• Ampernta se realizeaza direct cu materiale

termoplastice .• Se verifica etanseitatea cu siliconi .• Se ambaleaza vertical si se realizeaza

monobloc .


• Se poarta 6 – 10 luni .• Se retuseaza prelungirea din defect

lunar (se reduce ) .

DEFECTE MANDIBULARE MARI CU INTRERUPEREA CORPULUI

MANDIBULAR

• Rezectia segmentara – deplasarea frgmentelor osoase – laterodeviatie permanenta .

• Factori ce influenteaza deplasarea : - prezenta dintilor ; - localizarea pierderii osoase ; - intinderea pierderii (partiala sau

hemiarcada) ;


MANDIBULAR

Aparatele asigura corectia partiala prin:

• Inlocuirea pirderilor de substanta osoasa .

• Prin dirijarea miscarii fragmentelor osoase .


MANDIBULAR

TIPURISCOPUL - INLOCUIREA LIPSEI - DIMENSIUNEA

DEFECTULUI• Gutiera sau atela : - defecte mici , intercalate ; - metalice – solidarizarea bresei prin

conectori (V/O); - bivalva – mentine D.V.O. – sunt dificil de

igienizat ;


MANDIBULAR

TIPURISCOPUL - INLOCUIREA LIPSEI - DIMENSIUNEA

DEFECTULUI• Rezectii intinse: – proteze provizorii ancorate pe

bonturile osoase prin sisteme de osteosinteza ;(istoric CLAUDE MARTIN 1889, ERNST,STOPPANY);

- proteze provizorii ancorate pe dintii restanti;

PROTEZA CU PLAN INCLINAT

• Corectia deplasarii prin ghidarea fragmentelor .

• Confectionata din lame metalice sau acrilat tranparent .

• Utilizate exclusiv – pe marginile libere ce executa miscari de inchidere / deschidere .

• Lama / planul se opune sensului deplasarii .• Planul inclinat – corp comun cu proteza

sau fixat pe coroane / inele.


CONDITII PENTRU UTILIZARE

• Se adreseaza deplasarilor medii – in cele mari blocaje mandibulare , in cele mici sunt inactive .

• Deschiderea ampla a gurii determina iesirea planului inclinat din lacasul sau , sau derapaj spre palatinal – pacientul reduce deplasarea manual .

• Planul inclinat vestibular este controlateral zonei de rezectie .


CONDITII PENTRU UTILIZARE

• Elementele componente sunt cele obisnuite pentru o edentatie partiala (uniterminala sau mixta) : conector lingual , sei , elemente de mentinere / sprijin si stabilizare , la care se adauga , baza – reconstrueste regiunea bazala a corpului mandibular si planul inclinat .


PROTEZA IMEDIATA CU PLAN INCLINAT

• Determinare preoperatorie .• Model radiat – proces dento – alveolar +

1 cm. in adancime pentru osul bazal .• Machete de proteza partiala acrilica

prelungita bazal sau dupa caz duplica modelul – proteza scheletata .

• Se adapteaza si se aplica imediat postoperator .


PROTEZA SECUNDARA CU PLAN INCLINAT

• La 6 – 8 luni postoperator .• Amprenta functionala – se

ghideaza fragmentul deplasat in pozitie corecta pe baza simetriei conturului facial .

• Macheta se individualizeaza – reconturare si modelarea conturului facial .

146485439 Aparate Si Proteze Utilizate in Chirurgia Orala Si Pt Studenti Copy

Documents

Transcript of 146485439 Aparate Si Proteze Utilizate in Chirurgia Orala Si Pt Studenti Copy