Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice

download Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice

of 11

  • date post

    30-Nov-2015
  • Category

    Documents

  • view

    44
  • download

    2

Embed Size (px)

Transcript of Proteze Partiale Fixe Integral Ceramice

Aspecte tehnologice n realizarea unor protezepartiale fixe integral ceramiceDei ceramica a fost descoperit n timpul secolului al XVIII-lea, a fost necesar trecerea unui secol pentru a realiza primele restaurri integral ceramice. Primele restaurri integral ceramice au fost realizate din ceramic feldspatic. Dei aveau avantaje estetice, acestea nu au fost populare datorit probabilittii crescute de a se fractura, rezistentei sczute i nchiderii marginale defectoase.Zirconia a fost descoperit n anul 1789 dectre chimistul german Martin Heinrich Klaproth i a fost folosit pentru mult timpn combinatie cu alti oxizi rari pentru a pigmenta ceramica. Prima utilizare biomedical a zirconiei a fost realizat n anul1969. Dupa cativa ani a nceput s fie folosit i n stomatologie oferind alterna-tive estetice mbunttite.Termenul CAD/CAM, adic Computer-Aided - Design / Computer - Aided-Manufacturing (Modelare asistat de calculator/Fabricare asistat de calculator) ,denumete planificarea tri-dimensional aunei piese pe ecranul calculatorului cu producerea ulterioar de ctre o mainunealt controlat de un calculator(Tinschert et al, 2004a). n 1971, FrancoisDuret a introdus tehnologia CAD-CAM ndomeniul stomatologiei (Duret et al, 1988).Sistemele contemporare CAD/CAM au 3componente (Luthardt, 2001a, b):1. ScanerulScaneaz preparatia dentar furnizat de ctre doctorul stomatolog atat intra oral cit i extra-oral cu referint la modelele de dinti. Pentru inlay -uri i scheletul unei singure coroane trebuie digitalizate doardatele despre suprafata dintelui preparat.Pentru scheletele PPF sau caracterizri ocluzale aditionale sunt necesare att date

suplimentare despre dintii vecini i antagoniti, cat i relatiile spatiale dintre dintii preparati2. Sistemul CADEste compus dintr-o unitate de calculatorfolosit pentru planificarea i modelarea restaurrilor pe calculator. Programele soft-ware disponibile astzi ofer posibilitatea unui nivel inalt de interventie i ingduie modelarea i productia unei restaurri individualizate. Sistemele care nu ofer o component complet CAD nu sunt considerate sisteme CAD/CAM ci doar sisteme CAMsau sisteme (CAD-)/CAM (Witkowski,2005).3. Sistemul CAMAcoper diferite tehnologii de productie pentru a converti o restauratie virtual dintr-o informatie numeric ntr-o proteza dentar real. In prezent sunt utilizate mai ales frezarea controlat de calculator.Acestea prelucreaz restauratie din blocul din material plin alctuit din metal sau ceramic prefabricat. Dup activarea sis-temului CAM, este necesar i corectarea manual i finisarea sau individualizarea restaurrii cu culori de personalizare sau materiale de placaj de ctre tehnicianul dentar (Luthardt, 2001a, b).Majoritatea sistemelor CAD-CAM in tehnicavdentar opereaz ca un sistem de date inchis, adic toate componentele (scaner,unitatea CAD si cea CAM) fac legtura din tre un format de date specific i utilizator.Materilele folosite pentru producerea restaurrilor sunt prti ale acestui ntreg nsensul c sunt utilizate sisteme codate.Pe de alt parte, din ce in ce mai multe sis-teme CAD-CAM care opereaz printr-un schimb deschis de date, sunt introduse pe piata dentar. In acest caz modelul 3 D este transferat dela CAD la CAM ntr-un format de date neutru. Acest limbaj permite alegerea liber printre diversele centre deproductie i sisteme CAM (Witkowski,2005).In continuare vor fi prezentate etapele de realizare a protezei partiale fixe din zirconia prin frezare CAD-CAM. Modelul de lucru a fost realizat din gips , urmnd indica]iile productorului , s-a realizat mod-elul unitar . Dup priza gipsului s-a demulat modelul unitar i s -a soclat astfelnct baza modelului s fie plan. Cu aju-torul aparatului Sirio model Woody SR 200s-au forat puturile in care au fost introduce pinuri Dowel care au fost fixate cu ciano-acrilati. Dup ce pinurile au fost fixate, baza modelului a fost izolat i apoi s-a preparatgipsul de cls. a III -a dup indica]iile pro-ductorului. Intr un conformator pentru soclu s -a turnat gipsul de cls. a III-a n care s-a introdus modelul propriu-zis pe care a fost aplicat in prealabil gips pentru a se evita formarea incluziunilor de aer. Dup priza gipsului s-a demulat conformatorul pentru soclu, s-au sectionat i mobilizatbonturile, iar apoi s -au preparat cervical cele dou bonturile (Fig. 3, 4, 5).Dup introducerea modelului de lucru in scaner i fixarea acestuia pe msuta existent, s a trecut la scanarea modelului de lucru. Cu ajutorul software -ului de scanare3D-Scanner versiunea 2.05, s-a realizat o poz 2D a modelului de lucru pe care s-a selectat zona unde urmeaz a se realize viitoare protez partial fix din Zirconia i anume: punctul de contact situat mezial de bonturile preparate, cele dou bonturi preparate i creasta edentat pe care se va realiza intermediarul. Apoi s-a trecut la scanarea separat a punctului de contact i a celor dou bonturi. Dup scanarea tuturorzonelor de interes, software-ul calculeaz pozitia fiecrui element in parte, urmand verificarea modelului virtual. In cazul in care dup scanarea initial exist portiuni care nu sunt vizibile pe modelul virtual se scaneaz din nou respectiva zon. Acestprocedeu se repet pan la obtinerea unui model virtual integru. In acest moment se pot elimina portiunile din modelul virtual pe care le conside rm in plus (Fig. 6, 7, 8, 9,10, 11, 12, 13).Fig.6. Scanner-ul Smart Optics.Fig. 7. Modelul de lucru a fost pozi]ionat pe msu]aaparatului de scanat.Fig.8. Scanarea 2D a modelului de lucru pe care s -a pre-cizat zonele de interes pentru realizarea viitoare protezepar]iale fixe din Zirconia: 44 reprezint punctul de contact,4.5., 4.7. bonturile preparate i 46 intermediarul.Fig. 11. Bontul 45 a fost pozi]ionat in soclul modelu-lui pentru a fi scanat.Fig. 9. Software-ul ne precizeaz urmtorul elementcare va fi scanat i anume 4.4.Fig. 10. Scanarea lui 4.4.Fig. 12. Bontul 47 a fost pozi]ionat pe soclu in ved-erea scanrii.Fig.13. Aspectul modelului de lucru virtual vedere dinspre ocluzal.

ntr-un caz clinic, urmtoarea etap ar fi scanarea mucturii care se pozitioneaz deasupra modelului de lucru a crui soclu se afl in continuare fixat pe msuta mobil a scanerului. Apoi se salveaz pe hard disk datele preluate de la scaner.Dup scanarea modelului de lucru s -a trecutla proiectarea viitoarei piese protetice. n software-ul de design Zeno Cad Client versiunea 2.0.1 s-a creat un nou pacient n cares-a incrcat de pe hard disk imaginea modelului virtual. La crearea noului pacient s-a specificat care este arcada cu bonturile preparate i care sunt acetia, care va fi intermediarul i din ce material vor fi realizate.In cazul nostru s-au ales dintii 44 45 46 pentru a forma proteza partial f ix unde 44 i 46 vor fi dintii stlpi, iar 45 va fi intermedi arul. De asemenea, tot in acest moment a fost ales i materialul din care vor fi realizate i anume Zirconia. Apoi, se alege axul deinser]ie a viitoarei proteze par]iale fixe i sedelimiteaz care este zona vestibular i ceaoral a modelului. Software-ul ne permitealegerea modalit]ii de trasare a limitei cole-tului. In cazul in care software -ul nu delim-iteaz corect linia coletului, ni se permitecorectarea manual a acesteia. Apoi se sta-bilete spa]iul necesar pentru cimentul defixare. Dup delimitarea coletului i specifi-carea spa]iului pentru ciment, se trece larealizarea propriu-zis a viitoarei protezepar]iale fixe: se stabilete dimensiuneacapelor 0,5 mm n cazul de fa], se alegetipul intermediarului cu sau fr morfolo-gie, i se proiecteaz conectorii. Software-ul detecteaz dac conectorii nu au odimensiune potrivit i ne atragea aten]iaasupra zonelor in care exist risc crescutde fracturare. La terminarea proiectriiprotezei par]iale fixe se salveaz pe harddisk. (Fig. 14).Software-ul WhiteCam versiunea 3.0 ne-apermis pozi]ionarea viitoarei pun]i in disculde zirconia Copran cu dimensiunile 98x14mm. Dup stabilirea pozi]iei pe discul de zir-conia s -a stabilit pozi]ia tijelor de sus]inerea pun]ii - pentru fiecare dinte s-a ataat 3tije de sus]inere. Apoi aceste date au fosttransmise mainii de frezat de la Wielandmodel Zeno 4030 M1.Ini]ial a fost fixat discul de zirconia in dispo-zitivul de sus]inere a acestuia. Frezarea adurat 40 minute, timp in care ini]ial punteade 3 elemente a fost frezat cu o frez cudiametrul de 2,5 mm pentru schi]areaviitoarei pun]i in discul de zirconia, apoi fi-nisrile au fost realizate cu o frez dediametrul 1 mm. Prin micarea vertical ilateral a bra]ului mobil a mainii de frezatse realizeaz freazarea in planul X i Z, iarprin micarea in plan orizontal a discului serealizeaz frezarea in planul Y. (Fig. 15, 16,17, 18, 19).Dup finalizarea frezrii i tierea tijelor desus]inere de pe discul de zirconia, s -a trecutla determinarea culorii viitoarei protezepar]iale fixe. Sinterizarea are loc la tempe-ratura de 1.450 C timp de 120 min.Programul de sinterizare dureaz in jur de9 h. (Fig. 20).Dup sinterizare, dac este necesar, se maiprelucreaz scheletul ceramic. Apoi sespal de impurit]i cu vaporizatorul i sepregtete ceramica pentru placareascheletului integral ceramic din zirconia. Amfolosit ceramica pentru zirconia VisionZirkon (Wohlwend, Lichtenstein). Ini]ial afost acoperit scheletul cu un strat uniformde opac dentin. Apoi am depus dentina ienamel -ul astfel nct s existe o supradi-mensionare de 10% pentru contrac]ia careare loc la sinterizare.Fig. 14. Aspectul final al viitoarei proteze par]iale fixe vedere dinspre ocluzal.Fig. 15. Prin software-ul White Cam 3.0 se alege placa pecare se va freza i se va pozi]iona viitoare protez par]ialfix astfel incat s poat fi pozi]ionate cilindrii de sus]inere aacesteia.Fig. 16. Maina de frezaj de la Wieland model Zeno4030 M1.Fig. 17. Vedere de ansamblu a interiorului mainiide frezat.Fig. 18. Aspect din timpul frezri.Fig. 19. Aspectul scheletului din ceramic dupfrezarea sa in placa de Zirconia vedere dinspreocluzal.Fig. 21. Intreaga gam de ceramic de placaj VisionZirkon.Fig. 22. Ceramica folosit la placarea scheletului dinzirconia.F