Transcript of 129932164 constantin-gorgos-vademecum-in-psihiatrie
- 1. CONSTANTIN GORGOS sub i'edacfia ademecum m psihiatrie Autori
: CONSTANTIN GORGOS CATALINA TUDOSE flORIN TUDOSE ILEANA BOnZAT
ANTONESCU UVIU BOTEIAT ANTONESCU EDlTURA MEDICAL~" BUCURE~TI -
1985
- 2. 'tj 1 ! j "~--~~--- PREFAT'j[, _._-~.,--_._----------
Psiltiatria ultimei jumata/i de seeol a cunoscut radicale
modifidiri care au schimbat IUl numai con/inatal nozografic :;i
metodele terapeufice de care dis- pune et :;i pozt/ta pe care 0
ocupa in rindul eelor/alte discipline medicale. Procesul de
accelerare continua pc care flaxal informational it suterii s-a
riisfrtnt cu putere :;i asupra cuno:;tintelor din domeniul La care
ne referim. Daca as/lizi psihtatria este 0 ramura medicaId care
beneliciaza de aportuL pluridisci- plinar 01 biologiei, geneticii,
intormaticii, psiflOlogiei, sociologiei, chimiei, lizicit nucleare
:;i atitor aile :;tiin/e integrindu-se intr-ufl efort 10 rindul lui
integrator sf daca aeest lueru este bine eunoscut de cei ce
lucreaza direct in domeniul el, flU ~lcela$ilucru se poate spune
despre restill eolegilor medici care mai asociazll incd uneori
imaginea bolnavului psihie ell cea a "corabiei nebunilor"
purtindu-:;i pasa-gaii spre 0 nefericita destinatie. Car/ea de
fatll "V ademeclllll in psiftiafrie" pare a Ii scrisii cu inlenfia
pro- {.(ramatiea de a acoperi tocmai aceastii "tara a ntllulnui"
dintre specialist :;i me- {[iwi de medicina generalll, venind sd
tllrnizeze un bogal Inalerial documenlar erglimental teoretie
:;ifaptic. Concepllt undar :;i sistema/ic, vademeeilmul ofera alit
riispunsuri globaLe eit $i partiale la nivelul celor mai noi
aehizitti contel77poranetuturor intrebiirilor care ar putea
tral7llnta citdorul. Prezenlarea WIGr "sinteze" la inceputul
tiecarui capitol infa/i:;eazii rezumaliv, concis, dar In aeela:;i
limp ;,i incitant notiunile caresillt irldtspensabile aeestuia.
Folosindu-se de un important material bibliografic in care 0
pondere inr fmdanlll it are - luau 2mbucuriitor i cu semniftcatii
poziiive deosebite:;- eel au/oilton, autorii it metamorfozeaza La
un nivel aecesibil medicalai nespecialist atr!buindu-i valente
opera/ionale majore. DiC altfel aeeastli luerare vine sa confirme
alilturi de aparifiile uliimilor ani eXistten/aunei
:;coliromfme:;tide psihiatrie ale eiirei concepte :;iorieniiiri
sint preluatecreator de noile genera/ii de psihiatri. A bordarea
nuan/atd :;icritied a fiecdreia din pdr/ile eiir{ii semiologia,
exploa- tar!!t' tunc/ionale, personalitatea, patologia, terapeutiea
i organizarea asistenfci psihiatrice ii oferc1Ull dinamism deosebit
care mentine atenjia cilitoralui $i-i sii- muleazli curiozitatea.
Desigur exislii inca :;iin psihiatrie ca $i in atitea aile domenii
zone 2n care cl/Iloaterea 52 atlii. in domeniul ipotezelor saa al
posta/atetor. Este H ~I---------
- 3. I!~ I I PREFATA 4 meritul autorilor vademecumului ca ~i
aceste zone mai adumbrite sint puse sub lupa atenta a observajiei
~i sint prezentate deseori cititorului impreuna cu dezbac terile
vii care le insotesc. Cartea este scri~a sub semnul sperantei
"ve~nic tinara" a~a cum spune un frumos proverb indian avind
optimismul moderat pe care cunoa~terea temeinica fi-l confera. Ea
va veni sa implineasca un gol care persista de mai mult timp in
litera- tura noastra de special itate constituindu-se intr-un
instrument de lueru deosebit pentru toti medicii indiferent de
specialitatea lor, dar in special pentru generalist i tinarul
psihiatru. Sint sigur insa ca luerul eel mai important pe care
"vademecurllul in psi- hiatrie" U aduce este posibilitatea de a
alina in momentele de grea cumpana sufe- rinta bolnavului psihic.
Scrisa cu daruire faja de bolnav pentru care carte a cauta tn
permanenta nu solujii ci maximum de solutii, ea este ~i 0 pledoarie
in favoarea acestuia, 0 rupere de cli~ee invechite care mai
persista. Boala psihica exista ~i este Q dimensiune tragica dar
reala a fiintei umane, ea insa nu trebuie privita de slu- jltorii
lui Hipocrate, decit ca 0 boala faja de care trebuie sa aiM aceea~i
"i-eaetie profesionala" ca in tata oricarei alte boli. Iar pentru
ca aceasta "reaetie" sa fie ell mai adecvata ~i neutralizanta,
vademecumul in psihiatrie prin claritatea, mo dernitatea ~i
pragmatismul sau adace pirghiile necesare editiciului terapeutic.
El va improspCita ~i actualiza cuno~tintele deprinse in anii
studentiei, reta- miliarizind medicul eu psihiatria $i adaugindu-i
imaginea ei contemporanli. Pentru toate acestea autori! m.erita sa
tie insotiji pe dWe pe care :;i-au propUs so. fie ghizi competenti
in domeniul psihiatriei. Prof. Dr. doc. VASILE PREDESCU
- 4.
------------,---_.,--_._~--------~----~------~---------------------------_._._-------
CUPRINS SEMIOLOGIE (C. Tudose, F. Tudose, C, Gorgas) Semiologie,
concept, elemente definitori! . II:.Con~tiinta ~i tulburarile ei 1.
Tu!burarile cimpului de con~tiina . 1.1. Tulburarile cJaritatii ~i
integrarii clmpuJui de con~tiintii 1.2. Tulburiiri ale structurii
cimpllluide con~tiintii . 2. Tulburarile constiintei de sine . 2.1.
Tulburarile' con'~tiintei corporCilitatii (somatognozia) .. 2.2.
Tulburarile constiintei realHatii obiectuale . 2.3. Tulburari ale
con~tiintei propri~i persoane . :1. Tulburarile somnului ~i visului
(insomniile; hipersomniile; visul) [I. Afectivitatea ~i
tulburarileei 13 13 17 18 19 19 23 23 24 24 26 29 1. Starile de
afcd 30 2. Tulburarile dispozitiei (hipotimiile; hipertimiile;
tulburari ale dinamicii dispozqiei) j] 3. Tulburiiri ale emotiilor
elaborate (paratimiile; fobiile; extazul) 37 HI. COffillortamentul
instinctual ~i tulburarile Iui 41 1. Tulburarile instindului
alimentar (exagcrarea ; anorexia; aberatiile alimentare) . 42 2.
Tu! burarile instindului sexual (in realizarea contadu!ui sexual;
perversiuni) .. 44 3. Tulburarile instinctului de conscrvare
(conduita suicidara; conduite pseudosuicidare) 47 4. Tulburiirile
instinctului matern (exagerarea; diminuarea; pervertirea) ..... 48
IV. Perceptia ~i tulburarile ei ..... 49 1. Senzatia
(l1iperestezia; hipoestczia; sineo:tezia) 51 2. Perceptia 52 2.1.
Agnoziile 52 2.2. ]luziile (fiziologice; patoJogice) .52 2.3.
Halucinatiile (senzatii paf3zite; halucinatii; functionale,
eidetice, fiziologice, psihosenzoriale; halucinoze;
lehc-Jucinatiile psihice; 3socieri halucinatorii) 53 V. Atentia
(hiperprosexia ; hipoprosexla; aprosexia) 61 VI. Memoria ~i
tulburarile ei 1. Dismnczii cantitative (hipermneziile ~
hipcmneziile; amneziile) 2. Dismnezii ca1itDtivc - p2f2mneziile
(iluziilc IT.Hezice ; al1cmneziileL __ ci3 65 58 II
- 5. f) CUPRINS ; SEilfIOLOGlE PSIHIATRCC.4. VII. Gindirea ~i
tulburarile ei 71 1. Tulbllrari in discursivltatea gindirii
(tlilburari ale ritmului ; tulburari ale f1uenteB '74 2. Tulbmari
in productivitatea gindirii (predominant cantitauve; predominant
cali- tative; anideatia) 75 .3. Illiburari in ansambllli gindirii
77 3.1. Tulburari in valorizarea judecatilor ~ira!ionarncntelor
glndirii (idei ; dominantc, preva]ente, obsesivc, delirante;
structufarca delirantii ; delirul indus) 77 3.2. Tulburari
operationale (pasagere ~i reversibile; permanent e) 82 4.
Tulbllrari]e im3ginatiei (scaderca; cxaltarea; mitomania) ..... 83
VIII. Voinfa ~i tulburarile ei 85 Iulburari ale vointei
(hiperblilia ; hipobuJia, abulia; impuLivitatea ; parabulia) 85 98
88 89 9' 9~ 95 96 97 ~ . A. Tulbllrari all' comllnicarii verbalc
(limbajul) . I. Iul burari all' expresiei verbale (formate; fondice
; Jle semanticii ~i sintaxei) 2. Tulburari all' expresiei grafice
(a]e morfologici; ale semanticii ~i sintaxci) B. Tul burari all'
comunidrii nonverbale . I. Tinuta ; . 2. Mimica (hipermimii;
hipomimii: paramimii) . 3. Gestica (ticurile; manierisrnul;
bizareriile; negativismllJ; stereotipiile; perse- verarile) . IX.
Comunicarea ;;i tulbudirile ei . X. Conduita motorie ~i tulburarilc
ci 99 l. Oezorganizarea condllitelor motorii (agita(ia ; inhibilia
motorie; catatonia) .. 99 2. Tlilburarile condllitei motorii pril]
perturbarea controlului volitional (impulsillnile: impulsivitatea;
raptusul; fugUe) , , I 101 Bibliografie , i 102 l1ETODE DE
INVESTIGATIE (C. Gorgas, C. Tudose, F. Tudose) .. 107 Metode de
investigaie in psihiatrie 107 1. Examcnul psihiatric 1]2 II.
Examenul somatic 120 HI. Examenul neurologic I. Atitllc!inea ~i
tonuslil . 2, jIotilitatea (elementara; involuntarii; c!cfieitarii)
~ 3. Sensibilitatea (subiectivii; obiectiva; moclificaliJ) '!.
Afaziile (motorie; senzoriala ; mixUi) .... :;. Apraxiile
(ideatoare; motorie; construdivii) ii. Agnoziile 7. Nervii cranieni
13! 131 132 137 138 140 14! 142
- 6. CUPRINS ; METODE DE INFESTIGATIE IV. ExarnenuI oftalrnologic
7' 145 1. ManHestari- subjective 14G 2. Exal11enul fundului de oc
hi - norma! ~i ]latologie 147 3. ManHestari oeulare in intoxicati!
asoeiate cu tulburari psihice sall consecutivc l11cdi- catiei
psihotrope ]r,~) V. ExarnenuI radiologic I. ,etode clasice (f:lra
l11ijloace de contrast; cu mijloace de contrast) 2. ,"'etode
moderne (scintigrafia; tomografia) . VI. Explori"iri
electrodiagnO'stice A. Examenul clectroencefalografic . I.
Iitmllrile traseului EEG (prinripale; secundare; morfoJogie;
frecventil) . 2. Traseul EEG normal . 3. Modificari ale traseullii
EEG (ampJitlidine; frC'eVE'lIla ; morfologie; org~nizare) 4. Trasee
EEG patologice (variatii ale ritmuriJor in akeilll1iJe psihiee) 5.
Posibilitali ~i limite ale EEG B. Examenul electromiografie .....
VII. Explorari genetice ~i biologice I. ExamenuJ geneiie 2.
Explorilrile biologice VIII. Examenul llsihologic 154 1El[) 1GS 100
IG(} lid ] C3~ )64- !t:;.() , j(:' 172 173 J7G J76 i77 1830 I.
Metode de investigare ~i obscrvalic (al1aJ11neza; observatia) ]84
2. Teste psihologice (de investigare a pcrsol13Iitalii, proiective,
de ciiciel1jil) 185 IX. Ancheta sociala 192 Bibliografie selectiva
i94 PERSONALITATEA (C. Gorgas, C. Tuc1ose, F. Tudose) ]97 Concept:
personaJitate ,.psjJlOpatii L Norrnalitate - boala llsihica
(istoric ; concept; c1asificari) II. Personalitate normaIa ... I.
Incereari de definire a pcrsonaJitii(ii 2. Ineereilri de stabilire
a unci tipoJogii III. Tulburari de personalHa,te 19; 207 2lG 2IG
221 224 l. Tulburiiri tranzitorii in dezvoltarea pCTSol1aJitiijii
(tulburari de ccmportamcnt) 224 2. Tulburari 111modul de
structurare a j)crso113litiilii (psihopatii) 225 2.1. Istorie,
epidemiologie 226 2.2. Etiologic" clasificare '227 Ii i[ i I,
~---------~
- 7. B CUPRINS : PERSONALITATE 2.3. Forme cHnice 228 2.3.1.
Personalitatea structuralEi dizarmonic de tip paranoic 228 2.3.2.
Personalitatea structuratil dizarrnonic de tip afectiv . 230 2.3.3.
Personalitatea structuraUi dizarmonic de tip schizoid. 234 2.3,,1.
Personalitatea structuratil dizarmonic de tip exploziv 235 2.3.5.
Personalitatea strllcturata dizarmonic de tip obsesiv . 236 2.3.6.
Personalitatea structuratil dizarmonic de ti p isteric .. 238
2.3.7. Personalitatea structur21a dizarmonic de tip astenic . 240
2.3.8. Personalitatea structurata dizarmonic de tip antisocial 241
2.3.9. PersonaHtatea structurata dizarmonic de tip border-line .
245 2.3.10. Personalitatea structurata dizarmonic de Up mixt ~i
polimorf 247 2.4. Diagnostic pozitiv 248 2.5. Diagnostic
diferential ; . ; 248 2.6. Evolu(ie .... 250 2.7. Tratament ....
250 3. Tulburari in evolu(ia personaHtatii cu)tiologie precizata
(starile psihopatoide) 250 Bibliografie selectiva PATOLOGIE (C.
Gorgas, C. Tudose, F. Tudose, 1.Botezat Antonescu L. Botezat
Antonescu) '3 Diagnostic in psihiatrie : limite ~ierori . 1.
Patologie psihiatrica secundara unui proces organic Delimitarea
conceptu1ui ~i elemente de referinta . 1. Manitestari [Jsihiee in
boli ell loealizare eneefalica . 1.1. Traumatismele
cranio-cerebra1e (i'storic: epidemiologic ;etiologie c1asificari:
,- forme cHnice; diagnostic pozitiv ; diagnosttc difetentia1 ;
evolutie tratament) 1.2. Tumori cerebrale'" 1.3. Lues cerebral*
1.4. Infectii intracraniene* 1.5. Epilepsii* ..... 2.
J'vlanifestari [Jsihice in bolile generale 2.1. Boli endocrine* .
2.2. Boli eu patogeneza metabolicii* 2.3. Boli neurologiee
degenerative* 2.4. Boli infectioase generale'" 2.5. Afectiuni
cardio-vaseulare* 3. Manifestari psihice in boli cu etiologie
toxicii 3.1. A1coolismul* . 3.2. Toxicomanii* . 4. Manitestari
psihice in perioada puerperala 4.1. Tulburarl psihice in
graviditate . 4.2. Tulburari psihice ale postpartumului . 4.3.
Tulburari psihice postabortum . 5. Manitestiiri [Jsihiceconsecutive
virstei . 5.1. Tlliburari psihice din periaada adolescentei* 5.2.
Tulburari psihice din perioada sen~scente t G. Demen(e* (sindromu1
demential camun; demen(e secundare ; presenile; senile)
Bibliografie selediva ' ....... # Vezi paranteza de la 1. 1. 252
257 257 268 268 273 273 282 288 294 299 316 316 320 326 330 132 338
338 352 359 360 361 362 364 364 376 393 408
- 8. CUPRINS : PATOLOGIE 9 4]2 o Delimitarea conccptului ~i
elnhcnie de referinta " 4]2 1. Reactii psihice palolagice" " 416
1.1. React1i psihctice (eu tulbvrri: predominant ale con~tiintei,
predominant ale afediviUitii; de tip deliran!) 417 1.2. Reactii
nevrctice 420 2. Nevrozele* 421 2.1. Neurastenia* ". 426 2.2.
Nevroza depresiva* 429 2.3. Nevroza anx1oasa* 432 2.4. Nevroza
fobica* 435 2.5. N evroza 0 bsesivocorr:pvlsivEi* 439 2.6. Nevroza
isterica* 443 2.7. Nevrozele n:otor1i* 448 3. Dezvoltari patologice
reactive ale perscnalitiijii* (delirul senzit1v de relatie; dezvol
tarile: hipocondrice, depres1ve, prevalcnte prin 1zo]are sociala)
.... " 454 Bibliografie selectiva ; 458 lHo Psihogenii 461 III.
Endogenitate ~i endogenii Delimitarea conceptului ~i elemcntelc de
refuinta 461 1. Psihoza maniaco-depresiv6.* 465 Episodul maniacal
468 Episodul depresiv 470 Forme rnixte .. 472 2. Psihoze
schizotrenice* 478 Schizofrenia hehefrenica 488 Schizofrenia
catatonica 489 Schizofreniaparanoida 489 &hizofrenia afectiva
490 Schizofrenia reziduala 491 Schizofrenia simpJa 191 3. Psihoze
deiirante cronice neschizotrenice* iC" 498 Paranoia* .... 500
Parafrenia* '" ..... 503 Bibliografie selediva 507 II'ERilPIE: (C.
Gorgos, L. Botezat Antoneseu, F. Tudose) .... 51i Terapie
psihiatrica : principii generale ........ ; .... 511 Ii. (Terapii
biologice specifice): chimioterapia (medicatia psihotropa) 514 1.
PsihoJeptice (sedative) 515 1.1. Sedative ~i anticonvulsivante
(definitie, istor1c, actiune, indica[ii, ccntraindi- catii,
prezentare; sedative nehipnotice ; sedative hip notice ;
antiecnvulsivante) 515 1.2. Neuroleptice (definitie, istoric,
c1asificare, farmaeocinetica, metabolizare, ac- punl, inteactI~~l,
efeete. secyndare ~itratarnentul, lor; antlparkimoniene; ~ cura
neurOlepIica; nelJroJeptrce CLi utJlIzare eurenta) 520 1.3.
TrallchiIizante (definitie, istoric, clasificare; farmacocinetica,
mdaboIizarL, actiune, efecte secundare, indicatii ~i
ccntraindicatii ; tranchilizante CD utiIizare curenta) '" C , 546
!! v?:~ oara~te2'.adB 1.0. 1. 1.
- 9. 10 CVPRINS : PATOLOGIE-TERAPIE 2. Psihoanaleptice
(stimulente) 550 2.1. Timoleptice (antidepresive ciclice)
(dcfinilie, istorie, clasificare, farmacocinetidi, metabolizare,
actiune, efecte secundare ~itratamentullor, indicatii ~i contra-
indieatii, antidepresive cu utilizare curenHi) , 551 2.2.
Timoanaleptice (antidepresive IIV1AO) , 559 '2.3. Nooanaleptice
(stimulante ale vigilentei) (an'aleptice simple cu actiune dirccHi
; amine sintetice; psihotonc sintetice; psihotone de reglare
metabolidi) 560 3. Psihoizoleptice (stabilizatoare) (sarurile de
Etiu) 56 Probleme generale, importanta problemci ! ORGANIZARE
PSIHIATRJCA (C. Gorgas, F. Tudose) 595 595 577 582 584 587 587 588
589 590 jG9 572 565 ~ . ............. , . III. Psihoterapia l.
Psihoterapii individuale . 1.1. Dialectice (psihanaliza; alte
terapii de inspiratie psihanalitidi; analiza exis- tentiaJa;
psihoterapia non-directiva Rogers; psihoterapii scurte; logoterapia
Frankl) . 1.2. Terapii sugestive ~i hip notice (hipnoza ; sugcstia
armatii - protreptiea; reve- ria dirijata ; metode de relaxare;
biofeedback; subnarcoza barbituricii) 1.3. Terapii comportamentale
. 1.4. Terapii ale creativitiitii (ergoterapia ; artterapia;
meloterapia.) . 2. Psihoterapii colective . 2.1. Psihoterapii de
grup (terapii de sustinere; terapii de orientare analiticii) 2.2.
Psi hodrama . 2.3. Terapia familiei Bibliografie II. Terapii
biologice speciale .1. Metode de actiune in ocrotirea sanatatii
mintale 597 I. Profilaxia primara (factori de risc ; masuri
mcdico-socialc; masuri de influentare a opiniei publice) 597 2.
Profilaxia secundarii (depistarca: individualii, eolectiva;
tratamentul) , 60 3. Profilaxia tertiara (dispensarizarea; miisuri
legislative; tratarea bolnavilor psihici periculo~i) 604 II.
Institutii medicale angajate in prevel1irea ~i oombaterea bolilor
psihice 612 l. Unitiiti de spitalizare totalii (spitalul de
psihiatrie; sectia de psihiatrie din spitalul general; spitale sau
sectii de postcura) , 613 2. UniUiti de spitalizare partia1a
(semiambulatorii) (spitalul de zi ; alte tipuri de spita- lizare
partiala) 619 3. Asistenta ambulatorie (laboratorul de saniitate
mintalii ; cabinetul de psihiatrie din dispensarul policlinic;
dispensarul de medicina generala) ' 622 4. Unitati
complexe-multifunctionale (Centrul de Siinatate Mintala) , 625 III.
Pr0p':ame ,de sanata~e ,~i~r~dpam indioatori de eficienta utili-
zat1 111 aSlstenta pSlhlatnca 628 '1. Eficacitatea (definitie;
criterii) , 630 2. Efieienta (organizarea activitiitii ; volumul
asistentei medica Ie ; utilizarea rationala a cadrelor ; calitatea
asistentei medieale; eficienta economicii) 631 'Bibliografie
selectiva 651 Index de autori .. 653 Undex alfabetic ' 659
- 10. ARGUMENT Aparitia unei noi carfi nu lrebuie sll constituie
neaparal un succes, ea poate marca doar 0 prezenfa, exprima 0
opinie, poale oglindi un mod de a privi 0 pro- blemli sau pllr $i
simplu poale salisface dorin(a de comunicare interumana, addu-
gindu-se unui $ir infinit care incepe in negura timpului $i nu se
va termina nici-odala. De ooicei celeafinnate inlr-o carte sint
valabile numai penlru 0 clapa $i nu penlru elernitate. Ele' nu
exprima un adevar absolut $i credem cd este obligaloriu f1 ne
asocia pertinentei aserfiuni a llli Hans Helmut Krist:
"Ga-nlll7lituladeudr este ca un balansoar in neincetala pendlllare
- decisiv este in ce moment ie ([fjcziin el", Am seris aceastd
carte $i pentru cd, rdmasd mull timp 0 Cellu$areasd a med/- einii,
psihiatria impdrtd$e$te azi destinul amintitului personaj: numai ei
i se po- trive:;te rivnitul "condur" al patologiei moderne. La
intrebdrile tot mai insistente ce, cum $i unde poale face ea, am
inccrcot sll oferim riispunsuri $inu noi dileme. Dorinfa noastra a
lost sa ne adresam medicului generalist $i prin acesta tuturor
medicilor, dar ill prim III rind celor din ambulator aflafi in
prima linie a luptei contra bolii, in contact nemijlocit ii
permanent Cit bolnavul, in mijlocul problemelor lui de viafd, Fard
a avea pretenfia sd epuizeze tot (C se poale spune mai ales in
psihialric, fau! a crede cd au fost gCisitesolu/We atit de mult $i
de mulfi cdlltaie _ cartea Sf' dorcte a fi numai un punct de vedere
mai ordonat sau cILiarpragmatic care, ('['i- dent, nu poate fi
unieul valabil. $i poate tocmai de aceea 0 carte este in primu!
rind un prilej de dialog (cu condijia ca acesta sd se poarte pc
marginea textlllui ei eilit in prealabil) - nimeni neputind sa-$i
pcrmitd, fdrd riseul de a deveni ri- died, sa ereadd ed define
monopolul absolut, alltoritar ii incontestabil al cunoa:;- terii,
$i mai ales pc cel al exprimdrii acestei cunoa:;teri. Ideea "nwnai
noi ~tim, numai noi putem Spunc sau mai ales avem dreptul de a
spune" nu trebuie nici dezMtuta niei comMiutd aici, unul rdin
Lcapitolele[carjii ofedi riispuns acestei alit de simple dar in
aeelai timp ii aW de delicate probleme. Sintem convin$i de
lipsurile inerente oricarei lucrari i vom fi recunoseiiiori wturor
celor care nc vor ajuta sa Ie eliminam, convin$i cd, desigur, cea
mai bund carte este cea care nu a fost inea scrisa, iar eea ideala
este cea care nu se poate serie $i nici nu se va serie atita timp
cit cei care ar fpurea sa 0 taca se preocupa numai de ceea ce fac
ceilalfi.
- 11. 1 II ! I I j PARTEA I SEMIOLOGIE Psihiatrul este un medic
in aetiune, fn a caruidefinitie, logosule:;;te tn- locuit cu
iatrike, puterea de a vindeca. Aceastadistinetie, care in urma ell
un seeol, parea un ironic eufemism, este 0 realitate pe care
ultimele decenii au impus-o fara posibilitatea de a fi contestata.
Dar, orice terapie penb;u. a .fi medical a, nu poate fi dedt
rezultatul examinarii clinice, conc1uzie faptidi a acesteia. Ea
este insa9i pertinenta medicului, capacitatea Iui de a-9i orga-
niza in modele cuno9tintele 91 de a stabili strategii decizionale
9i terapeutice 1:n rezonanta simpatetica cu bolnavul. Un ilustru
anatom'st spunea d - a vedea 9i a descriesint doua lucruri pe care
fiecare crede di Ie poate face 9i de care totu9i putine
persoanestnt capabile, la care vomadauga faptul ca 'ledem
fntotdeauna mai bine eeea ee ne a9teptam sa 'ledern, sau ceea ee am
invatat sa 'lectern. Definita simplu "ca 9tiinta care trateaza
semnele bolilor", semiologia medical a trimlte 13 un mJdei precis,
simptomu1, fenomen identifieat ca avfnd le~atura cauzala cu starea
deboala. Simptomul sonntic este deci ultima 'leriga dintr-un lant
cauzal determinat de un proces patolog1c 9i prin care luam
cuno9tinta de acesta. Ceea ce Tecep- teaza somatidanul sint date
imediate, nemediate, pe care Ie paate pune in e'lidenta cu
simturile sau CH, din ce in ee mai complicatele si m3i exactele
tehnici' de explorare. ' C'lZul semiologle1 psihiatrice este mlllt
diferit, trairile bolna'lului nu. pot Bjunge "dired" sub incidenta
psihiatrului, ci numai ~i doarln masura in care Ble se
materializeaza in comportamente ~i bin~fnteles fn comportam.~ntul
verbal. "NOil idem est si duo dicunt idem" are un intelesdeplin In
psihiatrie pentru caun "comportament material" nu semnifidi aceea~i
traire. Legatura cauzaUi semn-proces somatic, nu exist a: dedt tn
cadru! halilor organice. o a cioua deosebire fundamental a Intre
semiologulsomatician ~i eel psihiatru estefundamentata de
finalitatea posibilitatilor de manifestare a semnelor, care, in
prima 'lariantfi este netif(semnullnsu~L e@ abatere, .depa- ~ind
ni9te limite), iar in a doua, praCtic infinitil (contihi!hU care 5e
Imple- efte eu forma, relativ mai fixa avina 0 variabilitate
exfrend).
- 12. 14 SEMIOLOGIE PSIIlI/lTRICA Simptomul somatic are ca
domeniu de referinta 0 realitate partajab;' $i analizabiJi:j ca
atare, din care rezulUi )i independenta simptomelor; eeI psihiatric
nu are dedt valoore contextuaUi, psihicul nefiind divizibil
(descr;(- rea functiilor psihicului separate fiind doar un postulat
care s-a doved!t OJ> rativ). Descrierea unor sindroame 1n
psihiatrie este adesea doar 0 trecere J;T revista a felului in care
oceea~i tulburare se reflecUi simultan asupra mai mulhr "funetii"
psihice. Modele/e mecanicJste ale secolulul trecut (de care nu este
stnlln nlcl mode/ul ,ne- Iileal propl'iu-zis) au grevat oarecum
dezvoltarea seml%giel psihiatrice. Opoz1tla desehis,j