FUNDAŢIA CULTURAL UMANITARĂ„HENRI COANDĂ” ORADEA
Centrul de formare Iasi
Program de perfecţionare “Management european educaţional”
Portofoliu
Modul 1
Disciplina: Politici educaţionale
Formator: Ţura Mihaela
Cursant: Padurariu Emanuela Tatiana
Unitatea de învățământ: Colegiul Economic Administrativ, Iasi
Mai-iunie 2012
APLICATII PORTOFOLIU
Evaluarea unui proiect de politică publică: Formarea cadrelor didactice
/Descentralizarea învăţământului preuniversitar
Strategia Descentralizarii Invatamantului Preuniversitar
Descentralizarea sistemului educational este un demers necesar si îndelung asteptat, pe
de o parte, din perspectiva democratizarii vietii interne si a eficientizarii administratiei serviciilor
publice si, pe de alta parte, în perspectiva integrarii în Uniunea Europeana nu numai la nivel
retoric, teoretic sau conceptual ci si, mai ales, la nivel operational, al practicilor curente.
Descentralizarea este inevitabila: A devenit evident faptul ca deciziile luate la nivel
central nu au cum sa ia în considerare toate situatiile si, mai ales, toate nevoile si interesele
concrete ale diverselor institutii, grupuri si persoane. O societate democratica presupune
apropierea procesului decizional de locul ei de aplicare, cetatenilor trebuind sa li se ofere
posibilitatea participarii deciziile care îi afecteaza în mod direct sau indirect. Mai mult decât atât,
noile principii si practici ale "guvernantei" impun autoritatilor publice nu numai sa creeze cadrul
institutional pentru aceasta participare ci si sa-i informeze, sa-i formeze si sa-i motiveze pe
cetateni sa participe la procesul decizional.
Desi descentralizarea a fost pusa în discutie înca din primii ani de dupa 1989, în lipsa
unei politici si strategii clare si coerente, masurile luate pâna acum au fost partiale si timide, iar
procesul a înregistrat multe suisuri si coborâsuri. Strategia de descentralizare a învatamântului
preuniversitar aprobata prin Memorandum în sedinta de Guvern din 20 decembrie 2005 este un
document care constituie punctul de plecare al acestui "exercitiu"si care defineste, pentru prima
data, o optiune clara pentru descentralizarea învatamântului preuniversitar.
Problemele aparute in implementarea descentralizarii in scoli au fost generate de absenta
asumarii unor criterii de masurare a performantei cadrelor didactice, de faptul ca informatiile
privind descentralizarea au fost insuficiente, de neclaritati si incoerente normative, de lipsa
sprijinului tehnic si a unor programe de formare dedicate decentralizarii.
In general, evaluarea a indicat urmatoarele probleme in implementarea Strategiei de
descentralizare:
La nivel central
Necorelarea cu alte reforme, mai ales cu aceea a descentralizarii administratiei
Cooperarea insuficienta dintre ministerele de linie
Planificarea insuficienta a implementarii (absenta unui plan operational de ansamblu)
Informatii insuficiente despre realitatea de la nivelul judetelor si de la nivelul scolilor
La nivel local
Informarea insuficienta a factorilor interesati
Sprijin tehnic insuficient pentru implementare
Cadru normativ incoerent cu necesitatile implementarii strategiei
In raport cu problemele mentionate, recomandarile principale sunt:
La nivel central
Revizuirea Strategiei de decentralizare
Armonizarea legislatiei
Elaborarea unui plan operational de ansamblu pentru implementarea strategiei
Conceperea si implementarea unui sistem de monitorizare si evaluare
La nivel local
Desfasurarea unei campanii de constientizare si informare
Formarea factorilor interesati
Furnizarea de sprijin tehnic in implementare
Este evident ca în urma aplicarii descentralizarii, consecintele manageriale sunt dramatice iar
nevoia unui management atent al tranzitiei devine presanta. Trecerea de la vechiul la noul tip
de management nu va fi usoara nici din punct de vedere tehnic (fiind necesar un timp suficient
pentru elaborarea si "învatarea" noilor sisteme) si nici cultural (în învatamântul românesc, ca de
altfel în întreaga societate, nu exista cultura negocierii si a participarii, absolut necesara oricarui
proiect de descentralizare).
Diagnoza de sistem
Premisa politicii M.Ed.C privind descentralizarea este consistenta. Diagnoza este structurata pe
zone critice, care devin si principalele domenii în care va actiona strategia de descentralizare.
Aceste domenii sunt (pentru fiecare vom descrie, pe scurt, si aspectele considerate critice):
a) Curriculum:
Curriculum la decizia scolii (CDs) redus ca pondere fata de nevoile si interesele locale.
CDs structurat mai ales pe nevoile cadrelor didactice si nu ale comunitatii (elevi, parinti,
agenti economici etc.).
Rolul redus al structurii-expert de la nivel central - cum ar fi Consiliul National pentru
Curriculum.
Alocarea centralizata a resurselor pentru manualele scolare, ceea ce duce, în unele cazuri,
la primatul pretului în fata calitatii.
Necorelarea activitatii celor doua structuri expert de la nivel central - CNC si Consiliul
National pentru Aprobarea Manualelor (CNAM) - si, adaugam noi, între acestea si
Serviciul National de Evaluare si Examinare (SNEE).
b) Evaluarea si certificarea:
Certificarea pregatirii profesionale realizata, în unele cazuri, de persoane nepregatite în
acest sens.
c) Reteaua scolara si fluxurile de elevi:
Reteaua scolara este fundamentata pe structura existenta (filiere, profiluri, specializari si
norme didactice): consilierea si orientarea nu au efectele scontate iar deciziile se iau
adesea, la nivel central si judetean, fara consultarea partilor interesate de la nivel local.
Rolul minor, în stabilirea retelei scolare, al autoritatilor publice locale.
d) Conducere si administrare:
Necorelarea finantarii scolii cu obiectivele locale de dezvoltare a comunitatii.
Administrarea curenta a patrimoniului si a fondurilor scolii în afara acesteia, la nivelul
consiliilor locale.
Comunitatea este sub-reprezentata în consiliile de administratie (CA) ale unitatilor
scolare.
Directorul este numit exclusiv pe filiera ierarhica - de catre ISJ sau M.Ed.C.
Legislatia, adoptata în 2004, care modifica aceasta situatie (care schimba, printre altele,
structura Consiliului de Administratie (CA) si modul de numire a directorului) nu si-a
produs înca efectele.
Se încalca separarea functiilor "deliberativa" si "executiva" prin faptul ca directorul scolii
este si presedintele CA.
e) Resursele umane:
Comunitatea locala si chiar directorul scolii sunt lipsiti de orice autoritate decizionala în
privinta personalului didactic, deciziile majore fiind luate la nivelul ISJ si al Ministerului.
legislativ restrictiv privind salarizarea si normarea personalului didactic
Centralizarea formarii si dezvoltarii profesionale a personalului si necorelarea ei cu
nevoile si interesele beneficiarilor.
f) Politicile de finantare:
Imposibilitatea finantarii pe baza de formule si standarde din cauza constrângerilor
legislative.
Circuitul înca greoi de finantare a unitatilor scolare.
Metodologia de calcul a costurilor-standard nu ia în considerare criteriile de calitate si de
performanta educationala.
Sistemul de culegere, prelucrare si transmitere a datelor nu este suficient de credibil si de
eficient pentru a oferi o baza obiectiva procesului decizional.
În afara domeniilor mentionate, orice proces de descentralizare mai afecteaza, cu siguranta si alte
domenii ale educatiei si al vietii scolare cum ar fi:
Sistemele de management al calitatii (inspectie, control si asigurare a calitatii).
Alegerea metodologiei didactice si a auxiliarelor curriculare - inclusiv TIC.
Fluxurile de elevi - mai ales modul de trecere de la un ciclu scolar la altul si de transfer
de la o unitate scolara la alta.
Inspectia scolara - sub diferitele ei tipuri si forme.
Toate aceste domenii sau subdomenii au fost luate în vedere în momentul elaborarii Strategiei de
descentralizare a învatamântului preuniversitar. Pornind de la situatia existenta, Strategia de
descentralizare elaborata de MEdC îsi propune realizarea unor rezultate si efecte durabile la
nivelul sistemului scolar:
1. Eficientizarea activitatii si cresterea performantelor
2. Democratizarea sistemului educational.
3. Transparenta decizionala.
4. Îmbunatatirea accesului si echitatii.
5. Cresterea calitatii si relevantei ofertei educationale
6. Stimularea inovatiei, a responsabilitatii profesionale si a raspunderii publice.
Pentru a asigura consistenta, coerenta si unitatea procesului de descentralizare, documentul
analizat propune o serie de principii strategice care vor fi urmarite în toate fazele de elaborare si
de aplicare (analiza, dezvoltare, negociere, implementare, evaluare, revizuire). Aceste principii
sunt:
1. Raspunderea publica
2. Autonomia institutionala.
3. Apropierea centrului de decizie de locul actului de educatie.
4. Transparenta actului decizional.
5. Valorizarea resursei umane.
6. Subsidiaritatea.
7. Diversitatea culturala si etnica.
8. Abordarea etica a serviciului educational.
Dupa trecerea în revista a acestor elemente premergatoare (viziune, diagnoza, rezultate scontate
si principii), documentul de strategie trece la definirea concreta a modului în care aceasta se va
realiza.
Principalele propuneri în acest sens sunt urmatoarele:
1. În domeniul curricular:
Cresterea ponderii CDs în curriculum, pe baza nevoilor si resurselor existente la nivelul
scolii si al comunitatii.
Luarea deciziei privind CDs la nivelul scolii, respectând cadrul national existent.
Elaborarea curriculum-ului national exclusiv de catre structurile-expert existente - CNC
respectiv Centrul National pentru Dezvoltarea Învatamântului Profesional si Tehnic (CNDÎPT).
Unificarea CNC cu CNAM în vederea asigurarii coerentei politicilor curriculare.
Publicarea ofertei educationale a scolii si promovarea ei în comunitate.
Luarea deciziei privind achizitionarea manualelor la nivelul scolii împreuna uc finantarea
manualelor din fonduri publice, prin bugetul scolii.
2. În domeniul resurselor umane:
Asigurare:
- În domeniul formarii initiale si al certificarii strategia de descentralizare nu propune
modificarea situatiei existente;
- Planificarea resurselor umane se va realiza la nivelul scolii. Proiectul de încadrare va fi
elaborat de director, aprobat de CA si negociat cu ordonatorul principal de credite.
- Recrutarea, selectia, angajarea si disponibilizarea se vor realiza la nivelul scolii, prin
decizie a directorului si cu aprobarea CA, pe baza procedurilor elaborate de catre M.Ed.C.
La acest proces, vor participa si directiile judetene de educatie la care vor exista baze de date
privind cererea si oferta de cadre didactice calificate.
În domeniul utilizarii si motivarii personalului, strategia nu propune nimic nou. Probabil,
sistemele existente de normare, salarizare, îndrumare, monitorizare, control, evaluare vor fi
modificate pentru a spori flexibilitatea managementului resurselor umane precum si motivarea
personalului.
La fel în domeniul mentinerii resurselor umane (disciplina, securitatea, sanatatea,
consilierea) unde, probabil, documentele de implementare vor face precizarile necesare.
Formare si dezvoltare:
- În domeniul formarii continue, pe lânga o componenta centrala si finantata de catre
MEdC, va aparea si o componenta locala, determinata pe baza nevoilor identificate pe plan
local si finantata din bugetul scolii.
- Referitor la dezvoltarea profesionala prin promovare si înaintare în cariera, proiectul de
strategie nu propune nimic nou.
3. În domeniul conducerii si administrarii:
Implicarea administratiei locale în deciziile privind:
- Reteaua scolara.
- Dezvoltarea patrimoniului si dezvoltarea organizationala
Autoritate sporita a conducerii scolii - CA si directorul scolii - în deciziile privind
patrimoniul.
Componenta tripartita a CA: (a) reprezentanti ai scolii; (b) parinti, elevi, agenti
economici, alti reprezentanti ai comunitatii; (c) administratia locala. Directorul va fi membru al
CA dar nu si presedintele acestuia.
4. În domeniul finantarii sunt propuse cele mai multe si mai importante modificari.
Descentralizarea finantarii învatamântului este considerata drept conditia initiala necesara a
oricarui alt demers în acest sens. Noutatile vor fi urmatoarele:
În privinta surselor de finantare:
- Finantarea de la bugetul de stat, în totalitate pentru cheltuieli de personal si cu manualele,
partial pentru burse, transportul elevilor si, ca noutate, pentru cheltuieli materiale si servicii.
- Finantarea de la bugetul consiliului judetean va acorda sume din fondul de echilibrare a
bugetelor locale, pentru învatamânt si pentru finantarea unor programe de investitii si sociale
pentru elevi.
- Finantarea de la bugetul consiliului local va acoperi, ca si pâna acum, cheltuielile cu
întretinerea, reparatiile, investitiile si cheltuielile materiale, precum si programe sociale pentru
elevi.
- scoala va contribui la finantare prin venituri proprii, obtinute conform legii.
Alocarea bugetului catre scoala se poate face, conform documentului mentionat, în doua
variante (ambele utilizând formule de finantare):
- prima varianta: Ministerul Finantelor Publice (MFP) -> Consiliul Judetean (CJ - care
adauga partea sa) -> Consiliul Local (CL - care adauga si el partea ce-i revine); CL care îl va
comunica scolii ca suma globala.
- a doua varianta: MFP (prin Directia Judeteana de Finante Publice) -> CL ; CJ -> CL
(pentru partea ce revine CJ)
Consiliul local va decide:
- aprobarea proiectului de buget;
- alocarea catre scoli a fondurilor necesare, conform formulele de finantare si care sa
acopere toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pentru activitatile extra-curriculare si pentru
formarea personalului;
- executia bugetului de investitii, reparatii si modernizari.
Conducerea scolii va decide:
- proiectarea si executia bugetului (cu exceptia investitiilor);
- constituirea si utilizarea veniturilor proprii.
Acordând o atentie atât de mare aspectelor financiare, exista pericolul ca strategia propusa
sa fie redusa la descentralizarea financiara.
5. În domeniul relatiilor dintre scoala si comunitate:
Consiliul local va avea un rol sporit: în elaborarea politicilor educationale locale, în
implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurii, în finantarea si auditarea scolii, .
Consiliul local va raspunde initiativelor si programelor educationale de la nivel national
(si regional / judetean, am adauga noi).
scoala, prin director, va lua deciziile curente în beneficiul elevilor si al comunitatii. Ea va
raporta si va informa comunitatea locala despre rezultatele educationale si manageriale obtinute,
inclusiv privind calitatea educatiei.
Parteneriatul scoala - comunitate va fi activ, va implica toate partile interesate si se va
materializa cu precadere la nivelul CA.
Bibliografie:
"Raportul de monitorizare a progresului in implementarea politicilor publice 2009" poate
fi citit integral pe website-ul Academiei de Advocacy, la adresa:
http://www.advocacy.ro/upload/fisiere/bc27_raport-de-monitorizare-a-progresului-in-
implementarea-politicilor-publice_2009.pdf
FUNDAŢIA CULTURAL UMANITARĂ„HENRI COANDĂ” ORADEA
Centrul de formare Iasi
Program de perfecţionare “Management european educaţional”
Portofoliu
Modulul 2
Disciplina: Managementul curriculumului
Formator: Ţura Mihaela
Cursant: Cucu Luminita Dumitra
Padurariu Emanuela Tatiana
Unitatea de învățământ: Colegiul Economic Administrativ Iasi
Mai-iunie 2012
APLICAŢII PORTOFOLIU:
1. Din perspectiva curriculum-ului la decizia şcolii, proiectaţi programa unei discipline opţionale pentru nivelul de învăţământ la care predaţi.
2. Identificaţi schimbările curriculare din învăţământul preuniversitar din România, la nivelul obiectivelor, conţinuturilor şi al strategiilor de instruire şi evaluare.
Tema nr. 1: Din perspectiva curriculum-ului la decizia şcolii, proiectaţi programa unei
discipline opţionale pentru nivelul de învăţământ la care predaţi.
Model optional 1:
COLEGIUL ECONOMIC AD-TIV IASI
CURRICULLUM LA DECIZIA ŞCOLII
“ CALCUL ECONOMIC ŞI COMPLETAREA DOCUMENTELOR PENTRU
PRINCIPALELE TRANZACŢII ECONOMICE”
CLASA A IX-A
Profilul : SERVICII
Domeniul: COMERŢ
1.Argument
Curriculum-ul “Calcul economic şi completarea documentelor pentru principalele
tranzacţii economice” propune familiarizarea elevilor cu calculul economic specific diferitelor
tranzactii pe care le deruleaza o unitate patrimoniala precum si cu documentatia financiar-
contabila, astfel incat la sfarsitul perioadei de stagiu de pregatire practica sa dovedeasca ca poate
identifica probleme,le poate rezolva si evalua rezultatele obtinute in urma diverselor calcule
economice utilizate si o buna cunoastere a normelor de completare a documentelor de evidenta
operativa si contabila.
Competentele profesionale avute in vedere sunt redate in documentatie, ele descriind ceea
ce trebuie sa cunoasca elevii la finalul fiecarei secvente de instruire propuse. Pentru fiecare
competenta se propune un set de unitati de continut corelate cu metodologia si modalitati de
evaluare adecvate. Competentele cheie profesionale avute in vedere: rezolvarea de probleme si
organizarea locului de munca, se refera la identificarea de probleme,rezolvarea, evaluarea
rezolvarii problemelor legate de :calculul economic si de aplicarea tehnicilor si procedurilor de
inregistrare operativa a tranzactiilor economice,etc, competente care vor fii necesare pregatirii de
specialitate a elevilor in calificarile mentionate.
Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorilor libertatea de a alege
ordinea si modul de organizare a activitatilor de invatare in raport cu experienta si viziunea
proprie.
2. Structura
Competenţe specifice Exemple de situaţii de învăţare
1. Identifică principalele formule de
calcul utilizate în determinarea
preturilor, tarifelor,taxelor, impozitelor.
La lectia privind ”Calculul obligatiilor fiscale”
profesorul va prezenta elevilor formulele de calcul
specifice determinarii impozitului pe profit,
TVA,impozitului pe dividende.Elevilor li se solicita
ca pe baza unor studii de caz sa identifice formulele
de calcul utilizate pentru fiecare situatie in parte.
2. Utilizează formule de calcul specifice
utilizate în evidenta operativă si
contabilă.
Profesorul explica modul de utilizare a formulelor de
calcul la lectia” Evaluarea si calculatia economica”, in
determinarea valorii elementelor patrimoniale: valoare
de intrare, valoare de iesire, valoare de inventar si
valoare bilantiera.Elevilor li se solicita sa ia ca
exemplu diferite situatii concrete din activitatea unei
firme aprovizionari, vanzari, incasari,plati , sa
analizeze fiecare situatie si sa utilizeze formula de
calcul corespunzatoare .
3. Cunoaste normele legale de întocmire,
verificare, corectare si circuit a
documentelor.
Pe baza normelor in vigoare,profesorul va prezenta
toate regulile de completare,verificare, corectare si
circuit pentru documente utilizate pentru principalele
tranzactii economice.Elevii, utilizand dosarul cu
documente personal,in urma discutiilor cu profesorul
vor detalia regulile invatate pe cat mai multe tipuri de
documente.
4. Identifică documentele justificative
Profesorul va explica care sunt principalele tranzactii
economice ce se deruleaza la nivelul unei firme
precum si documentele justificative aferente.Elevii, in
aferente principalelor tranzactii
economice.
baza unor studii de caz si a dosarului de documente
vor trebui sa identifice documentele aferente
tranzactiilor propuse de catre profesor: cumparari,
vanzari, incasari, plati.
5. Completează documente conform
normelor legale.
In baza regulilor de completare a
documentelor,explicate elevilor, profesorul va
propune elevilor diverse studii de caz si aplicatii in
baza carora ei vor trebui sa completeze documentele
corespunzatoare respectand normele legale.
6. Interpretează datele furnizate de
documente.
Profesorul prezinta modul de interpretare a
informatiilor determinate pe baza de formula de calcul
in diferite documente invatate. Elevii, pe baza unor
dezbateri , vor stabili interpretările corecte.
3. Conţinuturi
Unitatea de
competenţă si
competente
Criterii de
performanţă
Conţinut tematic
Metodologie
Probe de
evaluare
Forma de
activitate
Metode
didactice
UC 2
Rezolvare de
probleme
Competenţa 1
Identifică
probleme
complexe
(a) Anticiparea
situatiilor problemă
(b) Definirea
problemei
(c) Reflectarea asupra
1. Evidenta
economică
Conţinut. Forme.
Etaloane de
evidenţă.
2. Evaluarea si
calculatia
economică
Noţiune. Forme.
Reguli şi principii.
Calcularea
Frontal
Frontal
Individual
În echipă
Expunere
Explicaţie
Interviu
Dezbatere
Expunere
Explicaţie
Interviu
Dezbatere
Probe orale
(de tip
interviu sau
dezbatere)
prin care
elevul
demonstrează
că este capabil
să obţină
informaţii
necesare
pentru
definirea
problemei, să
descrie
caracteristicile
problemei şi
Competenţa 2 Rezolvă
probleme
propriilor actiuni
(a) Identificarea
solutiilor posibile
(b) Alegerea celei
mai potrivite
solutii în urma
reflectării asupra
consecintelor
posibile si a
preţurilor şi
tarifelor.
Calculul obligaţiilor
fiscale şi sociale.
3. Documente de
evidentă
Noţiune. Structură.
Clasificare.
Norme de
întocmire,
verificare şi
corectare.
Reconstituirea,
păstrarea şi
arhivarea
documentelor.
4. Evidenta
operativă a
capitalului social
Statutul şi
contractul de
Frontal
Individual
În echipă
Frontal
Individual
În echipă
Demonstraţia
Explicaţie
Interviu
Dezbatere
Demonstraţia
Interviu
Dezbatere
Demonstraţia
Exerciţii
să formuleze
problema în
funcţie de
caracteristicile
determinate,
conform
criteriilor de
performanţă
a), b) şi c) şi a
precizărilor
din condiţiile
de
aplicabilitate.
Probe scrise
(de tip
elaborare
schematică)
prin care
elevul
demonstrează
că este capabil
să
întocmească
un plan de
rezolvare a
Competenţa 3
Evaluează
rezultatele
obtinute
evaluării lor
(c) Întocmirea
planului de actiune
(d) Aplicarea planului
de actiune
societate.
Registrul
acţionarilor, al
şedinţelor şi
deliberărilor AGA.
Raportul de
evaluare pentru
aportul în natură.
Chitanţe de plată /
încasare.
Calcule economice
specifice.
5. Evidenta
operativă a
imobilizărilor
Registrul numerelor
de inventar.
Fişa mijlocului fix.
Bon de mişcare a
mijloacelor fixe.
Proces verbal de
scoatere din
funcţiune a
mijloacelor fixe.
Proces verbal de
recepţie. Proces
verbal de recepţie
provizorie.
Proces verbal de
punere în funcţiune.
Calcule economice
specifice.
Frontal
Individual
În echipă
Expunere
Explicaţie
Interviu
Dezbatere
Demonstraţia
problemei,
conform
criteriului de
performanţă
c) şi a
precizărilor
din condiţiile
de
aplicabilitate.
Probe
practice (de
tip
demonstraţie)
prin care
elevul
demonstrează
că este capabil
să aplice
planul de
rezolvare a
problemei în
(a) Analizarea
rezultatelor
(b) Obtinerea feed-
back-ului
(c) Analizarea
metodei aplicate
6. Evidenta
operativă a
stocurilor si
productiei în curs
de executie
Factura. Factura
fiscală.
Aviz de însoţire a
mărfii.
Notă de recepţie şi
constatare de
diferenţe.
Bon de predare –
transfer restituire.
Bon de consum.
Fişa de magazie.
Calcule economice
specifice.
7. Evidenta
operativă a
operatiilor de
încasări si plăti cu
numerar si fără
numerar
Registru de casă.
Foaie de depunere
de numerar.
Foaie de ridicare de
numerar.
Ordin de plată.
Extras de cont.
Card. Cec de
Frontal
Individual
În echipă
Frontal
Individual
În echipă
Frontal
Expunere
Explicaţie
Interviu
Dezbatere
Demonstraţia
Expunere
Explicaţie
Expunere
Explicaţie
Expunere
contextul
determinat,
conform
criteriului de
performanţă
d) şi a
precizărilor
din condiţiile
de
aplicabilitate.
numerar.
Chitanţa.
Calcule economice
specifice.
8. Evidenta
operativă a
salarizării muncii
Fişa de pontaj.
Lista de avans
chenzinal.
Statul de salarii.
Calcule economice
specifice.
9. Organizarea
locului de muncă
Individual
În echipă
Frontal
Explicaţie
4.Modalităţi de evaluare
Evaluarea se va face pe parcursul celor trei săptămani de derulare a acestor stagii de
pregatire practică si are un caracter preponderent formativ. Evaluarea continuă se va face prin
următoarele instrumente:
- probe scrise
- probe orale
- probe practice
- tehnici alternative ( portofoliu; proiect).
În perioada de evaluare finală la sfarsitul stagiilor de pregătire practică se are în vedere:
- realizarea recapitulării si sistematizării cunostintelor, priceperilor si deprinderilor;
- ameliorarea rezultatelor învătării;
- consolidarea pregătirii elevilor cu rezultate foarte bune;
- sprijinirea elevilor cu rezultate nesatisfăcătoare.
5. Mijloace / dotări
Pentru disciplina “ Calcul economic şi completarea documentelor pentru principalele
tranzacţii economice” în vederea realizării competentelor precizate se propun următoarele
metode si procedee didactice:
- explicatia
- demonstratia
- exercitiul
- problematizarea
- invătarea prin descoperire
- interviu
- dezbatere.
Pentru desfăsurarea orelor aferente stagiului de pregătire practică se recomandă ca spatiu
de desfasurare – firma exercitiu – care prin dotarea sa , permite organizarea unor activităti
didactice de calitate.
6. Bibliografie
- Legea Contabilitătii nr. 82 / 1991, modificată si republicată;
- OMFP 1752 / 2005;
- Norme metodologice pentru întocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea
financiar contabilă elaborate de Ministerul Finantelor Publice - OMFP 3512 / 2008
- Codul de procedură fiscală cu normele metodologice de aplicare / OU / aprilie 2009.
Model optional 2:
Colegiul Economic Administrativ- Iasi
Aria curriculara: Tehnologii
Profil: Servicii
Denumirea disciplinei optionale: Birotica si secretariat pentru agentii economici
Tipul: Optional ca disciplina noua
Clasa: a IX-a
Durata: un an scolar, 2010-2011
Nr. ore/saptamana: 1
Autor: prof. Padurariu Emanuela Tatiana
Total ore/ an scolar: 35
Argument
În actuala revoluţie tehnico-ştiinţifică informatica, telecomunicaţiile, producerea şi
comunicarea informaţiei au devenit priorităţi incontestabile dar cu largi aplicaţii în viaţa
ştiinţifică, economică şi socială. În acest context a apărut o disciplină relativ recentă: birotica –
termenul fiind introdus în limbajul cotidian în jurul anului 1976. Birotica vizează automatizarea
activităţilor administrative şi de birou depăşind cadrul tehnic al proceselor administrative.
Birotica este un nou mod de utilizare a calculatoarelor electronice şi a devenit posibilă o
dată cu răspândirea pe scară largă a microcalculatoarelor care au pătruns în orice birou şi în orice
secretariat al unei organizaţii sau instituţii sporind considerabil productivitatea şi calitatea muncii
administrative.
Birotica s-a născut din necesitatea integrării mijloacelor şi tehnicilor muncii
administrative şi de birou cu tehnicile de comunicaţie şi de prelucrare automată a datelor,
urmărind creşterea performanţei şi calităţii muncii de secretariat şi de birou în toate domeniile de
activitate.
Pe de altă parte biroul în general, secretariatul în special a devenit unul dintre cele mai
importante locuri de muncă în societatea contemporană; secretariatul a căpătat funcţii şi roluri
multiple şi complexe comparativ cu deceniile anterioare. Aceste transformări sunt valabile şi în
cazul societăţii româneşti.
După cum se poate observa în activitatea de secretariat şi în aceea a secretarelor
predomină procesele informaţionale şi decizionale, informaţia oferind suportul pentru decizia
managerială, iar comunicarea de informaţii şi de decizii ocupând o pondere importantă într-o
organizaţie.
Prezentul curs, pornind de la aceste considerente, conţine noţiuni teoretice, dar şi
practice, referitoare la birotica de secretariat pentru agentii economici.
Astfel acesta furnizează noţiuni teoretice referitoare la:
- conceptul de birotică,
- folosirea aparaturii specializate: copiatoare, faxuri, calculatoare, imprimante,
- folosirea calculatoarelor: structura directoarelor si fisierelor sistemului de operare
Windows, sisteme de arhivare
- folosirea aplicatiei Outlook
- corespondenta de afaceri: principii privind intocmirea corespondentei comerciale,
mijloace de editare a corespondentei, transmiterea corespondentei
- editarea si prelucrarea documentelor cu ajutorul editorului de texte WORD: formatarea
caracterelor si paragrafelor, setarea dimensiunii documentului
- crearea tabelelor si functii aferente
- tipuri de documente de afaceri: oferte, cereri de oferta, refuzuri, scrisori de reclamatii,
raspunsuri la reclamatii, rapoarte, etc.
**
Curriculum-ul pentru “Birotica şi secretariat pentru agentii economici ” pentru clasa a
IX-a, îşi propune formarea la elevi a competenţelor legate de organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de secretariat. Aceste competenţe se vor dobândi în paralel cu formarea aptitudinilor
de:
- comunicare
- lucru în echipă
- creativitate
- responsabilitate pentru activitatea desfăşurată
Competenţele se referă la capacitatea absolventului de a utiliza echipamentele şi softurile
folosite în birotică şi secretariat, de a şti să completeze documentele specifice, de a formula şi
redacta scrisori, de a cunoaşte şi întocmi formularele de introducere a datelor în calculator.
Aplicarea la clasă a acestui curriculum trebuie să contribuie, alături de celelalte, la formarea
capacităţii de relaţionare cu publicul a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul
serviciilor şi în special în administraţia publică.
De asemenea absolvenţii trebuie să cunoască modalităţile de legătură dintre secretariat şi
celelalte compartimente ale instituţiei.
Pentru fiecare competenţă se prezintă un set de unităţi de conţinut în măsură să conducă la
atingerea competenţei specifice respective.
Totodata, prin acest optional se urmareste si constientizarea de catre elevi a cerintelor
actuale de pe piata muncii precum si formarea unei atitudini pozitive fata de informatica si fata
de stiinta in general.
Intrucat liceul nostru dispune de o baza materiala corespunzatoare, ce consta in 3
laboratoare de informatica ce sunt accesibile tuturor claselor, consider ca aceasta disciplina
optionala se poate desfasura in conditiile cele mai bune.
Competente specifice si continuturi
Competenţe specifice Conţinuturi
1. Utilizarea echipamentelor
de birou în activitatea de
secretariat.
2. Descrierea facilităţilor de
utilizare a poştei
electronice, faxului şi
prezentării oferite de
editor
1. Conceptul de secretariat – istoric; tendinţe de dezvoltare a
biroticii
2. Birotica
- Notiunea de birotica, obiectivele si componentele
biroticii
- Locul sistemului birotic în cadrul firmei
- Funcţiile şi structura sistemului birotic
- Comunicaţiile şi telecomunicaţiile în cadrul birourilor
- Ergonomia locului de muncă în birou
- Sistemul integrat de birou
- Biroul viitorului
- Echipamente de birotica
3. Echipamente de birou
3.1. Faxuri:
- Panoul de comandă
- Întreţinerea curenta a aparatului
- Transmiterea şi recepţionarea mesajele
- Aplicatii :
Opţiunea „Trimite către..”
Opţiunea „Scrisori şi corespondenţe”
Opţiunea trimitere la fax
Opţiunea trimitere într-o prezentare
3.2. Copiatoare
- Panoul de comandă
- Întreţinerea curentă a aparatului
- Executarea automată şi manuală a copiilor
- Alte echipamente de transmitere a informaţiilor
3.3. Programe specifice de birotică şi secretariat
- Procesarea textelor - MS WORD
- Editarea si prelucrarea documentelor cu ajutorul editorului
de texte WORD: formatarea caracterelor si paragrafelor,
Competenţe specifice Conţinuturi
3. Formarea şi dezvoltarea
abilităţii de tastare corecta
si rapida deprinderilor
4. Formarea şi dezvoltarea
de utilizare a unui
procesor de texte
5. Utilizarea aplicaţiilor
software specializate
pentru: realizarea unei
prezentări – PowerPoint,
calculul tabelar – Excel,
baze de date - Access
6. formarea şi dezvoltarea
deprinderilor de utilizare a
mijloacelor moderne de
comunicare – reţeaua
Internet
setarea dimensiunii documentului. Crearea tabelelor si
functii aferente. Tipuri de documente de afaceri: oferte,
cereri de oferta, refuzuri, scrisori de reclamatii, raspunsuri la
reclamatii, rapoarte.
- Sugestii: întocmirea unei cereri, realizarea unei diplome
complexe, realizarea unei pagini pentru fax, realizarea unui
raport, realizarea unei scrisori oficiale, întocmirea unui
referat la o disciplină studiată . Organizarea aplicaţiilor
realizate într-o structură de directoare proprie.
- Lucrul cu foi electronice de calcul folosind MS EXCEL:
introducerea datelor, formatarea celulelor.
Crearea foilor de lucru si a diagramelor folosind programul
Excel
- Lucrul cu baze de date in EXCEL si ACCESS
- Planificarea si monitarizarea muncii de birou, gestiunea
timpului si a agendelor folosind MS OUTLOOK
- Corespondenta de afaceri: principii privind intocmirea
corespondentei comerciale, mijloace de editare a
corespondentei, transmiterea corespondentei
- Pregatirea si realizarea prezentarilor profesionale - MS
POWER POINT; Organizarea manifestarilor de afaceri
(intâlniri, conferinte, prezentari, sedinte) cu ajutorul
prezentarilor Power Point
- Birotica si comunicare. Lucrul in Internet Explorer si
Intranet (Retele locale de calculatoare).
- Netmeeting
- Video şi audio conferinţă
- Telefonie IP
- utilizarea corectă a serviciilor IRC
- particularităţi ale comunicaţiei chat: smileys, acronime
(emoticons)
4. Secretariatul pentru agentii economici
4.1. Rolul şi locul secretariatului în structura unei
organizaţii
- Rolul şi locul secretarei (asistentei manager) în lumea
profesională contemporană
- Rolul secretariatului în stabilirea relaţiilor interpersonale
4.2. Organizarea secretariatelor
Competenţe specifice Conţinuturi
7. utilizarea serviciului de
conversaţie
8. descrierea atribuţiilor şi
calităţilor personalului de
secretariat.
9. identificarea soluţiilor
pentru rezolvarea
situaţiilor specifice
activităţii de secretariat
10. organizarea unei şedinţe
(întâlniri de lucru) cu mai
mulţi invitaţi
11. realizarea lucrărilor
curente de secretariat.
4.3. Personalul de secretariat şi calităţile morale şi
profesionale ale acestuia
4.4. Relaţii publice şi protocol; Reguli de comportament
- Colaborarea secretariatului cu celelalte compartimente
de lucru
- Primirea vizitatorilor
- Organizarea audienţelor
- Pregătirea negocierilor
4.5. Sistemul informaţional şi evidenţe de secretariat:
- Realizarea schimbului de informaţii între conducere şi
secretariat; organizarea corespondentei (înregistrarea,
distribuirea, urmărirea, expedierea, clasarea şi arhivarea)
5. Instrumente specifice de evidenţă şi organizare în munca
de secretariat
- calendarul activităţilor de secretariat
- programul de lucru
- caietul de notaţii (de sarcini, cronologice şi pe domenii de
activitate)
- scadenţarul de termene
- agenda secretariatului
6. Programarea, pregătirea şi desfăşurarea activităţilor
colective
- întâlniri de lucru
- şedinţe, consfătuiri
- manifestări ştiinţifice
- mese rotunde, dezbateri
- simpozioane
7. Proiect final
Aplicatie specifica domeniului de activitate ce implica utilizarea
notiunilor studiate
Valori si atitudini
- Cultivarea responsabilităţii pentru activităţile desfăşurate
- Exprimarea unui mod de gandire creativ in structurarea si rezolvarea problemelor
- Constientizarea impactului social, economic si moral al informaticii
- Formare obisnuintelor de recurge la concepte si metode informatice de tip algoritmic
specifice in abordarea unei varietati de probleme
- Manifestarea unor atitudini favorabile fata de stiinta si de cunoastere in general
- Manifestarea disponibilitatii de a evalua/ autoevalua activitati practice
- Manifestarea initiativei si disponibilitatii de a aborda sarcini variate
- Formarea unor atitudini şi comportamente centrate pe client
Sugestii metodologice
În strategia didactică propun folosirea metodelor active de învăţare, cum sunt:
dezbaterea, observarea independentă sau dirijată, descoperirea, demonstraţia, problematizarea.
Pentru o predare / invatare formativa mai accentuata propun folosirea metodelor si
tehnicilor interactive de grup, care sunt :
metode de predare –invatare interactiva in grup (ex. :metoda predarii invatarii
reciproce, metoda invatarii pe grupe mici, metoda turnirurilor intre echipe, etc.)
metode de fixare si sistematizare a cunostintelor si de verificare
metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitatii (interviu de grup, studiu
de caz, masa rotunda, etc)
metode de cercetare in grup (tema sau proiectul de cercetare in grup, portofoliul de
grup, etc.)
Evaluarea se realizeaza prin lucrari concrete pe calculator, pe baza fiselor de aplicatii,
prin teste, lucrari practice si prin metode complementare de evaluare ca: portofoliul, referat,
proiect, observatia sistematica a activitatii si comportamentului elevilor,etc.
Evaluarea se face pe parcursul celor doua semestre.
In perioada de evaluare finala la sfarsitul fiecarui semestru se au in vedere urmatoarele
obiective :
Capacitatea de a aplica cunostintele interdisciplinare dobandite
Consolidarea pregatirii elevilor
Realizarea recapitularii si sistemetizarii cunostintelor dobandite
Pentru buna desfasurare a orelor se recomanda sa lucreze cel mult doi elevi la un
calculator.
Prin aceste metode, formarea de priceperi şi deprinderi este mai profundă, învăţarea
formativă mai accentuată.
Toate metodele propuse au în vedere faptul ca elevii trebuie să fie capabili să desfăşoare o
activitate de calitate în meseria aleasă. Aceasta presupune organizarea lecţiilor astfel încât elevii
să se afle în situaţia de a desfăşura activităţile specifice secretariatului, de a identifica soluţiile şi
de a rezolva situaţii diverse într-un context real.
La lecţii se vor utiliza materiale didactice ca de ex. formulare de corespondenţă, registre,
caiete de notaţii.
Formarea competenţelor specifice poate fi realizată prin aplicarea jocului de rol şi a
studiilor de caz. De asemenea elevii pot elabora proiecte care să vizeze diversele activităţi
desfăşurate în secretariat.
Nivelul de pregătire al elevilor trebuie să corespundă standardelor internaţionale în ceea ce
priveşte domeniul biroticii şi secretariatului.
Metodele didactice propuse pentru disciplina birotică şi secretariat au menirea de a-i face
pe elevi să participe activ la propria lor instruire, la rezolvarea unor probleme, decizia şi
intervenţia în situaţii critice, la formarea competenţelor sociale.
Deprinderile obţinute sunt bazate pe competenţele formate anterior, pe capacitatea de a
conduce un proces.
Temele lucrarilor semestriale propuse
Titlul lucrarii
1) Organizarea corespondentei, elaborarea informatiilor scrise
2) Rolul si locul activitatii de secretariat in structura unei organizatii
3) Secretariatul-concept, deontologie, dispersie functionala, calitati, competente, cerinte si
normare
4) Centrala telefonica
5) Asistenta manageriala-factor de succes
6) Birotica si secretariat in administratia publica
7) Prezentarea eficienta-mijloc de comunicare
8) Birotica si comunicare
9) Tehnoredactare in Word (XP)
10) Telefonia mobila si activitatea de birou
11) Realizarea de publicatii cu Publisher
12) Elaborarea de pagini web in Front Page
13) Telefonia mobila si activitatea de birotica
14) Gestionarea timpului in activitatea de secretariat
15) Biroul vitual
16) Telefonia mobila si activitatea de birou
17) Gestiunea generala a acivitatii de birou
18) Marketing si publicitate on line
19) Principii de proiectare , promovare si intretinere a paginilor web
20) Analiza comparativa a serviciilor de telefonie mobila
21) Contabilitate primara in Excel
22) Prezentarea profesiei de asistent manager - tendinte de viitor
23) Asistentul personal si dezvoltarea carieirei
24) Principii de proiectare, promovare si intretinere a paginilor web
25) Substantivul
26) Corespondenta comerciala
27) Gestionarea transmiterilor de documente la nivelul unui secretariat
28) Gestionarea informatiei intr-un secretariat
29) Prelucrarea in Excel a rezultatelor din studii de piata si cercetari de marketing
30) Elaborarea asistata de calculator a planului de afaceri
31) Proiectarea si construirea unui site de informare si documentare
32) Crearea de reclame publicitare
33) Sistemul mijloacelor si metodelor de comunicare si tele comunicare ale biroului
34) Gestiunea generala a activitatii de secretariat
35) Organizarea informatiilor in arhive pe suporturi optice
36) Publicitatea pe Internet - studiu de caz
37) Gestionarea informatiei intr-un secretariat
38) Editarea scrisorilor circulare si a formularelor folosind Microsoft Word
39) Crearea de pagini web de prezentare a "Muzeului scriitorilor damboviteni" folosind Front
Page
40) Dezvoltarea cu ajutorul pachetului Office a bazelor de date pentru secretariat
41) Utilizarea bazelor de date in Excel pentru evideta productiei la S.C. ……IASI
42) Specificul activitatii de comunicare si promovare intr-o firma
43) Relatiile publice -instrument de promovare folosit de firma
44) Sistemul de relatii dintre primaria orasului Sinaia si agentii economici din domeniul
turismului
45) Rolul secretariatului in stabilirea relatiilor cu publicul si alte compartimente
46) Rolul si locul activitatii de secretariat in structura unei organizatii
47) Gestionarea bazelor de date folosind Microsoft Access
Bibliografie
Birotica
1. Naftanaila Ion , “Birotica si performanta manageriala”, Editura ASE Bucuresti, 2001
2. Margit Gatenjs-Reuter , ”Manual de secretariat si asistenta manageriala”, Editura
Tehnica Bucuresti, 1999
3. Naftanaila Ion , “Ghid de utilizare Word 2000”, Editura ASE, Bucuresti
4. Naftanaila Ion , “Echipamente de birotica”, Editura ASE, Bucuresti
5. Naftanaila Ion, Colesca Sofia, “Birotica si secretariat, Editura ASE ”, Bucuresti, 1999
6. Anca Voicu, R.Marsanu -Tehnologia informatiei si comunicarii - Editura BIC ALL,2004
7. Mariana Milosescu –Tehnologia informatiei si comunicarii, Teora 2004
8. Winter R. - Mirosoft Office pentru Windows '95 - Editura Teora, 1999
9. Courter G., Marquis A. - Initiere in Microsoft Office 2000 - Editura ALL 1999
10. Crumlish C. - Primii pasi in Internet - Editura Teora, 1999
11. Cerchez Emanuela - Internet - Editura Polirom, 2000
12. Patrut Bogdan - Internet pentru incepatori - Editura Teora, 2004
13. Norton Peter, Mueller John Paul -Ghid complet Windows 98 Editura: Teora 2002
14. Bizdoaca Nicu George, Staicu Ovidiu, Bizdoaca Elvira Nicoleta, Matei Sorin-Initiere in
Internet, E-mail si Chat -Editura: Arves 2002
15. Matei Sorin, Panait Mirela -Initiere in utilizarea calculatoarelor Editura: Arves, 2003
16. Milosescu Mariana-Invata si singur Microsoft Word-Editura: Teora, 2004
17. Pana A., Ionescu B. – Birotica, Editura All, 1994 .
Organizarea serviciilor de secretariat
1. Socobeanu Iordana , Manual de secretariat, Ed. Eficient, 2002, Bucuresti
2. Socobeanu Ionel si Iordana, Secretele secretarelor, Editura Eficient, Bucuresti, 1998
3. Popescu Maria , Management pentru tinerele secretare, Universitatea Marii Negre,
Bucuresti, 1995
4. Margit Gatjens-Reuter, Manual de secretariat si asistenta manageriala, Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1999
5. Abela Hascal si Lucreţia Preotescu- Corespondenţa şi tehnica secretariatului, manual
pentru licee economice, administrative şi de servicii (lucrãtori în administraţie si servicii)
clasele a IX-a si a X-a, Editura Didacticã si Pedagogicã Bucureşti, 1998. Avizat de
Ministerul Invãţãmântului
6. Balan E. – Prefectul si prefectura în sistemul administraţiei publice , Editura România de
mâine, 1997 .
7. Iftimoaie C. – Relaţiile externe ale administraţiei, Editura Economicã, 2000 .
8. Pepelea N. – Administraţia publicã localã, Editura Cronica , 1994 .
9. Curriculum National – Programe şcolare pentru clasa a IX a, Bucureşti – 1999.
Se recomanda cursurile interactive pe CD ISA:
1. Secretariat & Asistenta Manageriala - CD 1
2. Secretariat & Asistenta Manageriala - CD 2
3. Initiere in Office XP
4. Fundamente VBA pentru Office XP
5. Notiuni Avansate Excel 2000 - CD1
6. Notiuni Avansate Excel 2000 - CD2
7. Fundamente Excel 2000
8. Notiuni Avansate Word 2000 - CD1
9. Notiuni Avansate Word 2000 - CD2
10. Fundamente Word 2000
11. Initiere in OpenOffice - CD1
12. Fundamente Access
13. ECDL CD3
14. ECDL CD2
15. ECDL CD1
Tema nr.2: Identificaţi schimbările curriculare din învăţământul preuniversitar din
România, la nivelul obiectivelor, conţinuturilor şi al strategiilor de instruire şi evaluare.
Învăţământul este un instrument important, prin care societatea stimulează, dirijează şi
controlează procesul dezvoltării în general. Partea esenţială a reformei educaţionale o constituie
reforma curriculară materializată prin curriculumul de bază, planul cadru, curriculumul
descongestionat la disciplinele şcolare, ghiduri şi manuale. Odată cu implementarea noului
curriculum preşcolar cadrele didactice îşi orientează activitatea spre crearea condiţiilor optime
pentru dezvoltarea şi valorificarea potenţialului psihofiziologic şi intelectual nativ al fiecărui
copil, recunoscut ca subiect. În contextul modernizării sistemului educaţional, asigurării şi
promovării calităţi procesului instructiv-educativ a apărut necesitatea de a schimba şi perfecţiona
metodele şi mijloacele de instruire şi, în primul rând, a procedeelor de învăţare-predare la toate
disciplinele şcolare.
Reforma curriculară din învăţământul obligatoriu are următoarele rezultate majore
identificate in urma schimbarilor care au avut loc:
- a fost creat în România, pentru prima dată, un Curriculum Naţional coerent, structurat pe baza
unei filosofii educaţionale unitare şi a unui set comun de principii şi norme, de la clasa I la clasa
a XII-a, proiectat după o metodologie nouă, concretizată într-un set de documente oficiale cu
aplicabilitate imediată (un nou plan de învăţământ şi programele şcolareasociate);
- a generat o mişcare inovativă care include cel puţin un sfert din personalul didactic;
- a generat o masă critică de personal didactic, care şi-a însuşit noul cod curricular şi acţionează
pentru diseminarea noilor valori şi abordări pedagogice, făcând reforma ireversibilă, iar
continuitatea, însoţită de inevitabile îmbunătăţiri, calea de urmat în viitoarele opţiuni de politică
educaţională;
- a conştientizat necesitatea promovării consecvente a unei noi logici didactice, menite a
transforma şcoala centrată pe profesor în şcoala centrată pe elev. Conform acestei noi logici,
profesorul are libertatea şi responsabilitatea acţiunilor de organizare a programelor de învăţare
ale elevului, iar rezultatele obţinute confirmă sau infirmă eficienţa acţiunilor didactice.
Responsabilitatea profesorilor în privinţa rezultatelor obţinute este dependentă de
proiectarea şi realizarea procesului, iar elevul este pus în situaţii de învăţare variate şi cu
finalitate la nivelul achiziţiilor acestuia.
Au fost identificate constrângeri sau neîmpliniri în procesul de aplicare a noului
curriculum si anume:
Cunoaşterea transmisă în învăţământul nostru, în general, şi în cel obligatoriu, în special,
este prezentată încă, mai ales, ca produs. Se oferă produse cognitive finite, prefabricate, şi
se stimulează preponderent exerciţiile şi capacităţile reproductive ale elevilor. Odată cu
acestea, elevii asimilează şi curriculumul ascuns al unei autorităţi date şi incontestabile.
Cunoaşterea ca proces a început a fi promovată de unele cadre didactice, dar cu
timiditate şi fără vreo încurajare.
Mai mult, cunoaşterea se aşteaptă a fi valorizată în şi prin sine, ca într-un joc abstract cu
.mărgele de sticlă., întrucât nu sunt prospectate aplicaţiile ei în viaţa cotidiană individuală
sau în cea productivă. Numai circa 10% din exerciţiile cognitive propuse elevilor în toate
manualele din învăţământul obligatoriu au tangenţă cu viaţa practică. Elevii nu sunt
învăţaţi să lucreze la proiecte, să rezolve probleme de viaţă sau să descopere cum
procedează adulţii performanţi pentru a aborda problemele lor. Sursele de învăţare
dominante sunt manualul şi caietul de notiţe.
Ideea de surse alternative pentru învăţare, de căutare şi utilizare a surselor de cunoaştere încă este
departe de a pătrunde efectiv în învăţământul nostru. Prea puţin loc se acordă formării pentru
gestionarea înţeleaptă a vieţii personale. Cunoştinţele disciplinare sunt insularizate, fără a se
stimula punerea lor în relaţie. Toate acestea şi probabil altele similare solicită o schimbare
radicală a concepţiei cadrelor didactice despre cunoaşterea propusă spre învăţare elevilor. O nouă
corelare a valorilor, cunoştinţelor şi aplicaţiilor trebuie de îndată investigată, stabilită şi
promovată în curriculumul şcolii obligatorii la nivelul acţiunii cadrelor didactice. Potenţialul
novator trebuie extins. Este important ca instituţiile de învăţământ superior, în care are loc
formarea iniţială a personalului didactic, să-si asume într-un mod mai clar această misiune,
Instituţional, potenţialul de promovare a reformei curriculare este redus atâta vreme cât sistemul
de formare iniţială şi continuă a personalului didactic se află în poziţie secundară.
Pe scurt, în învăţământul nostru obligatoriu lipsesc stimulentele personale şi instituţionale şi
consecinţele operării cu acestea. De aceea, sunt necesare:
a) întărirea cadrului instituţional al şcolii de învăţământ obligatoriu, mai ales prin întărirea
funcţiilor reglatoare ale planului de învăţământ şi ale programelor şcolare;
b) instituirea unui set de criterii şi valori clare, a unor standarde de calitate, în funcţie de care să
fie judecate performanţele şcolii şi ale elevilor;
c) definirea şi aplicarea consecventă a unor stimulente care să diferenţieze, inclusiv salarial,
profesorii performanţi de cei dezinteresaţi în dezvoltarea unei şcoli bune adică centrate pe
creşterea eficienţei în învăţare.
Continuitate şi schimbare curriculară
Întreaga societate educaţională se confruntă de acum cu o veritabilă provocare: a continua
reforma curriculară odată cu introducerea de ameliorări necesare, sau a rămâne prinşi într-o
aşteptare continua.
Recomandări prioritare
Privind curriculumul:
1. Aplicarea consecventă şi eficientă a Curriculumului naţional
Considerarea curriculumului ca un tot organic cu componente interdependente, mai ales prin:
generalizarea învăţământului obligatoriu de 9 ani, păstrând şi consolidând centrarea
prioritară a obiectivelor, conţinutului şi strategiilor de predare pe învăţarea elevilor şi pe
susţinerea motivaţiei pentru învăţare; focalizarea activităţilor de predare pe realizarea
obiectivelor prevăzute în programele şcolare;
revizuirea componentelor curriculumului în sensul acordării acestora la schimbările de
structură formală a sistemului; inovarea strategiilor de predare pentru a le racorda la noile
organizări curriculare;
accentuarea interdependenţelor dintre discipline şi ariile curriculare, dar şi dintre ariile
curriculare - pe orizontală (la acelaşi nivel al şcolarităţii) şi pe verticală (cicluri
curriculare) în procesul de aplicare a curriculumului oficial.
2. Metodologie
Continuarea reformei, prin:
elaborarea unor politici coerente şi consistente de consolidare/corectare a realizărilor de
până acum;
reducerea costurilor tranzacţionale ale reformei prin difuziunea unor informaţii utile şi
clare despre fiecare dintre opţiunile reformei curriculare;
elaborarea unei multitudini de instrumente de implementare a reformei, monitorizarea şi
evaluarea acestora.
3. Surse alternative de învăţare
- Susţinerea Curriculumului Naţional prin surse alternative de învăţare (manuale, ghiduri, soft
educaţional, alte auxiliare didactice) care să răspundă noii filosofii a educaţiei;
- Continuarea multiplicării surselor alternative de învăţare, mai ales a învăţării asistate de
calculator, concomitent cu creşterea şanselor de accesare a acestora de cât mai mulţi
beneficiari. Introducerea de computere în şcoli este de neconceput în afara corelării ei cu:
a. elaborarea de programe informatice centrate pe învăţare;
b. formarea corespunzătoare a profesorilor;
c. oferta de servicii şcolare adecvate unei asemenea întreprinderi.
- Crearea unui cadru stimulativ de dezvoltare a pieţei surselor alternative de învăţare
Evaluare şi examinare
corelarea mai strânsă a examinării şi evaluării, inclusiv a examenelor de capacitate şi
bacalaureat, cu obiectivele şi standardele curriculare;
elaborarea standardelor de evaluare şi examinare centrate pe formarea de competenţe şi
deprinderi, respectiv elaborarea descriptorilor/criteriilor de performanţă care să permită
evaluarea progresului în învăţare al elevilor;
construirea de probe de evaluare şi de bănci de itemi, disponibile elevilor şi profesorilor,
care să indice progresul în învăţare pe discipline, cicluri şi arii curriculare etc.
stabilirea unor grupuri de lucru comune care să includă specialişti în curriculum şi
specialişti în evaluare pentru a asigura coerenţa în aplicarea curriculumului oficial.
4. Ghiduri metodologice:
Elaborarea urgentă a unor ghiduri metodologice, practic-orientative, pentru cadrele didactice, în
vederea aplicării noilor planuri şi programe şcolare, inclusiv a curriculumului la decizia şcolii.
In concluzie, reforma curricum-lui şcolar se fundamentează pe expertize interne şi
internaţionale,iar curriculum-ul reprezintă un concept-chee nu numai în ştiinţele educaţiei, dar şi
în cadrul practicilor educaţionale contemporane.
BIBLIOGRAFIE:
1. Bocoş, Muşata- Curriculumul şcolar. Conţinutul învăţământului, în Ionescu, M., Chiş, V.,
(coord.), Pedagogie, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
2 . I o n e s c u M . - Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca ,2009
3.Stanciu, M. - Reforma conţ inuturilor învăţământului. Cadru metodologic ,Editura
Polirom, Iaşi,2010
FUNDAŢIA CULTURAL UMANITARĂ„HENRI COANDĂ” ORADEA
Centrul de formare Iasi
Program de perfecţionare “Management european educaţional”
Portofoliu
Modulul 2
Disciplina: Comunicare şi relaţii publice
Formator: Ţura Mihaela
Cursant: Padurariu Emanuela Tatiana
Unitatea de învățământ: Colegiul Economic Administrativ Iasi
Mai-iunie 2012
APLICATII PORTOFOLIU:
Comunicarea în organizaţia şcolară din care faceţi parte. Proceduri de comunicare
Comunicarea reprezintă unul dintre cele mai dificile aspecte ale muncii unui manager.
Sursa majorităţii problemelor de comunicare o constituie diferenţa dintre conţinutul mesajului
sau impactul pe care managerul intenţionează să-l transmită şi modul în care ceilalţi membri ai
organizaţiei recepţionează mesajul.
Una dintre cele mai potrivite căi prin care managerul poate deveni mai eficient este să
afle ce impact au acţiunile şi cuvintele lor asupra celor din jurul său. Cheia pentru a cunoaşte
impactul mesajului asupra celorlalţi rezidă în provocarea unei reacţii din partea lor, feed-back-
ul., ceea ce implică un risc.
În relaţiile personale, oamenii sunt din ce în ce mai deschişi faţă de ceilalţi pe măsură ce
capătă mai multă încredere unii în alţii.
În context organizaţional, lucrurile se schimbă datorită, pe de o parte, faptului că
managerul deţine puterea, iar pe de altă parte, faptului că informaţiile sunt distorsionate la
trecerea lor prin canalele informale de comunicare. Există metode de dezvoltare a unei strategii
comunicaţionale eficiente care le facilitează managerilor asigurarea receptării corecte a mesajelor
lor, ca şi metode de obţinere a feed-back-ului necesar.
De asemenea, există feed-back nu numai între manager şi subalterni, ci şi între manager
şi alţi manageri. Atunci când discută cu superiorii lor ierarhici, managerii se confruntă cu multe
dintre problemele cu care se confruntă subalternii lor atunci când li se acordă posibilitatea feed-
back-ului. atunci când discută cu subalternii lor, managerii trebuie să cunoască standardele pe
care subalternii trebuie să le atingă, gradul în care un angajat trebuie să îşi îmbunătăţească
performanţele şi consecinţele unui eventual eşec. Comunicarea având drept subiect aşteptările
managerului cu privire la performanţe ar trebui să înceapă înainte de angajarea subalternului.
Comunicarea se află, fără îndoială, în topul primelor cinci probleme cu care se confruntă
orice manager, deoarece comunicarea reprezintă unul din principalele sale motive de îngrijorare.
Oamenii comunică verbal unii cu alţii (faţă în faţă sau telefonic), prin mesaje scrise
(scrisori, memo-uri sau rapoarte), nonverbal (gesturi sau mimică) sau prin intermediul unei a
treia persoane (printr-un mesager). Pot apărea o serie de obstacole în încercarea unei persoane de
a-şi expune ideile în cuvinte în faţa celorlalţi.
Oamenii declară adesea că nu comunică unii cu alţii. Motivul este că ei nu au făcut apel
la un proces colaborativ, de cooperare – ei nu au căzut de acord asupra schemelor de comunicare,
nu au adoptat împreună decizii, au dat vina unii pe alţii în cazul eşecurilor şi s-au evitat unii pe
alţii cât au putut de mult. Prin urmare, lipsa de comunicare este adesea un simptom al altor
probleme. Abilităţile de comunicare nu numai că sunt importante, dar nevoia pentru ele este
universală. Oricine are nevoie să comunice în mod eficient cu ceilalţi.
Comunicarea îşi propune să conducă la îndeplinirea intenţiilor unui individ prin
interacţiune cu alţii.
În contrast, se poate spune despre un manager că nu comunică în mod adecvat, în situaţia
în care următoarele condiţii sunt îndeplinite:
1. nu sunt transmise suficiente informaţii. Oamenii sunt confuzi, se simt “în ceaţă”, apar
schimbări sau trebuie adoptate decizii/îndeplinite activităţi despre care nu sunt informaţi sau
nu le înţeleg;
2. mesajele transmise sunt neclare, confuze sau contradictorii. Atunci când sunt repartizate
sarcini, oamenii simt că nu înţeleg pe deplin ceea ce li se spune sau simt că nu au
posibilitatea de a înţelege conţinutul mesajului;
3. fluxul comunicaţional nu este repartizat în mod egal. Unii oameni află despre întâmplări,
evenimente sau schimbări, iar alţii nu;
4. acţiunile/activităţile efectuate nu reflectă conţinutul mesajului comunicat. Neîncrederea
apare atunci când oamenilor li se spune un lucru, dar observă că acţiunile lor sunt în
contradicţie cu mesajul transmis;
5. comunicarea este blocată. Frustrările apar atunci când oamenii solicită informaţii şi nu
primesc nici un răspuns, datorită faptului că cererea lor a fost blocată, pierdută sau deviată;
6. nimeni nu ascultă. Datorită faptului că procesul de comunicare implică două părţi (un
emiţător şi un receptor), fluxul comunicaţional este întrerupt în situaţia în care receptorul nu
este disponibil sau nu este o persoană dispusă să petreacă timp ascultându-i pe ceilalţi.
Comunicarea poate urma o serie de direcţii – de sus în jos, de jos în sus şi din/pe lateral.
Comunicarea de sus în jos este folosită pentru transmiterea mesajului superiorilor şi poate
îmbrăca o varietate de forme, precum ar fi memo-urile, manualele de politici ale organizaţiei,
buletine, ordinele directe şi declaraţiile cu privire la misiune. Acest tip de comunicare este
esenţial pentru buna funcţionare a unei organizaţii, putând fi dăunător pentru supravieţuirea
acesteia în situaţia în care devin singurul mod acceptabil de transmitere a informaţiilor. Acest tip
de comunicare unilaterală poate îngrădi inovaţia şi poate determina creşterea insatisfacţiei
salariaţilor în cadrul organizaţiei.
Un manager este un comunicator de succes dacă:
* oamenii simt că au primit suficiente informaţii de lael. Acest lucru înseamnă de obicei că subalternii înţelegce se întâmplă în organizaţie şi în echipa/unitatea încare lucrează, mai ales aspectele legate de locurile lorde muncă;
* oamenii simt că mesajele şi informaţiile pe care leprimesc sunt clare şi precise;
* oamenii simt că managerul îi ascultă şi înţelege ce vor să spună.
Trebuie stabilit un echilibru între comunicarea de sus în jos şi comunicarea de jos în sus.
Angajaţii sunt familiarizaţi cu diferitele aspecte ale mediului organizaţiei şi au nevoie de un
canal comunicaţional prin care cunoştinţele lor să fie împărtăşite superiorilor. Practica recentă a
demonstrat faptul că managerii care primesc feed-back de la subalternii lor sunt mai eficienţi în
îndeplinirea sarcinilor lor decât ceilalţi.
Într-o organizaţie mai pot fi întâlnite comunicarea în plan orizontal şi cea în diagonală/în plan
oblic, ca modalităţi de întărire a coordonării între diferitele sale departamente. Se poate întâmpla
ca, cei din producţie să îşi coordoneze activităţile şi să facă schimb de informaţii cu inginerii,
ceea ce creează nevoia de comunicare în plan orizontal (comunicarea între persoane cu funcţii
egale în ierarhia organizaţiei). Comunicarea oblică reprezintă cea mai puţin folosită modalitate
de comunicare, datorită faptului că traversează liniile ierarhice tradiţionale de autoritate.
Angajaţii situaţi pe poziţii ierarhice inegale în diferite departamente pot simţi totuşi nevoia de a
comunica direct între ei – mai ales atunci când acest lucru permite evitarea pierderii de timp.
Comunicarea oblică, datorită faptului că îi pune în legătură directă pe emiţător şi pe receptor, se
poate dovedi mai eficientă şi mai precisă, în unele situaţii, decât modalităţile tradiţionale de
comunicare.
Există o serie de condiţii care pot determina nereuşita procesului de comunicare. De obicei
managerii comunică personal prin contact direct, interpersonal, dar şi într-un mod mai formal,
prin memo-uri, directive, discursuri sau alte metode.