UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEŞTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PORTOFOLIU PENTRU ABSOLVENŢII D.P.P.D.

NR.

CRT.

DISCIPLINA

DE ÎNVĂŢĂMÂNTCERINŢE

1 Psihologia educaţiei - Se va completa o fişă de caracterizare

psihopedagogică (cu datele personale ale

studentului).

2

3.

Pedagogie I

( Fundamentele pedagogiei,

Teoria curriculum-ului)

Pedagogie II(Teoria instruirii, Teoria evaluării)

- Se vor alege două variante din cele patru (una

pentru Pedagogie I şi una pentru Pedagogie II):

Operaţionalizarea obiectivelor

educaţionale pentru lecţiile dintr-o

unitate de învăţare (un manual de

specialitate);

Întocmirea unui dicţionar de termeni

pedagogici (cel puţin 15 termeni);

Elaborarea unei recenzii din domeniul

ştiinţe ale educaţiei;

Identificarea şi explicarea conceptelor

cheie dintr-un curs.

4 Didactica specialităţii - Se va realiza un proiect didactic

5 Practică pedagogică - Se va completa o fişă de observare a lecţiei

FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

I. Date personale

1. Numele şi prenumele:...

Oprea Elena Anca.....................................................................................................

2. Locul şi data naşterii:

.Ploiesti 13.10.1989........................................................................................................

3. Domiciliul:

Orasul Ploiesti......................................................................................................................

4. Ruta şcolară a elevului:......................................................................................................

................................................................................................................................................

5. Şcoala şi clasa în care învaţă elevul:

Facultatea Petrol si Gaze Ploiesti

Specializare-romana engleza,grupa 4055..................................................................................

II. Date familiale

1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor:

tata-tehnician Timken Ploiesti...........................................................................

...mama-

Yazaky

Ploiesti...........................................................................................................................................

2. Structura familiei şi relaţiile dintre membrii familiei:

4 membri –foarte bune.......................................................

................................................................................................................................................

3. Condiţii de viaţă şi de învăţătură ale elevului:..

foarte bune .................................................................

................................................................................................................................................

4. Influenţe din afara familiei:

nu sunt ...............................................................................................

...............................................................................................................................................

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

1. Caracteristici ale dezvoltării fizice:

Foarte bune...................................................................................

...............................................................................................................................................

2. Îmbolnăviri şi deficienţe (mintale, senzoriale, fizice):......................................................

................................................................................................................................................

IV. Dezvoltarea psihică

1. Gândirea (analitică/sintetică, concretă/abstractă, reproductivă/creativă etc.):

analitica,concreta,creativa................. ...............................................................................................

.................................................

2. Memoria (vizuală/auditivă, mecanică/logică, de scurtă durată/de lungă durată etc.):

vizuala,logica,

delunga

durata................................................................................................................................................

3. Limbajul (exprimarea corectă/incorectă, vocabularul bogat/sărac):

exprimare corecta

vocabular bogat

4. Afectivatea (sentimente, pasiuni, dispoziţii predominante):

sentimente de bun augur ,pasiuni normale.

5. Motivaţia (intrinsecă/extrinsecă, cognitivă/afectivă, pozitivă/negativă):

afectiva,pozitiva si uneori negativa.

V. Rezultate obţinute de elev şi stilul de muncă

1. Discipline cu rezultate cele mai bune:

limba romana si psihologia.

2. Discipline cu rezultate cele mai slabe:matematica

3. Cercuri frecventate de elev şi participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare:..............

................................................................................................................................................

4. Stilul de lucru (organizat/dezorganizat, autonom/dependent, conştiincios/superficial,

constant/inconstant):organizat,constiincios,constant.

VI. Conduita în grup, integrarea socială a elevului

1. Participarea la viaţa de grup (sociabil / izolat, extrovert / introvert etc.):

sociabila,extrovertita.

2. Atitudinea colegilor faţă de elev:de amicitie.

VII. Trăsături de personalitate

1. Trăsături temperamentale:vulcanica

2. Trăsături de caracter:calculata.

a) atitudinea faţă de muncă:responsabilitate.

b) atitudinea faţă de alţii:sociabila.

c) atitudinea faţă de sine:neincrezatoare uneori.

3. Aptitudini, înclinaţii, interese şi aspiraţii:rabdare,(copii in general)datorita meseriei de

educatoare pe care o exercit ,sociabila,imi doresc ca prin munca dobandita sa obtin un loc bun

de munca si sa am un viitor destul de bun ,atat pentru a duce un trai decent.

Fişă de observare / evaluare a lecţiei

Şcoala:Liceul Ion Luca Caragiale.

Clasa:a-XI-a I

Data: 24.01.2011

Profesor / Institutor / Student:Oprea Elena

Aria curriculară:Limba si comunicare

Disciplina:Limba romana

Unitatea de învăţare:nuvela psihologica.

Subiectul:Ioan Slavici,Moara cu noroc.

Tipul lecţiei:dobandire de noi cunostinte-comentariu literar,momentele

subiectului,caracterizarea personajului.

Obiective generale / fundamentale:

-utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si producerea mesajelor.

-analiza principalelor componente de structura,de compozitie si de limbaj specifice

textului narativ.

-folosirea obiectiva a strategiilor si regulilor de exprimare orala in monolog si dialog.

Obiective instrucţionale / operaţionale / comportamentale:

1. să-l caracterizeze pe Ghiţă raportându-l la celelalte personaje;2. să descopere unitatea şi dramatismul nuvelei;

3. să facă anumite corelaţii între concepţia scriitorului, structura operei şi destinul

personajelor pentru a-şi da seama de „antimodelul” moral prezentat de prozator.

Nr.

crt.Indicatori

Nivel de atingere a

standardelor

Minim Mediu Maxim

1. Calitatea proiectării

Maxim

Concordanţa cu programa şcolară Maxim

Corelarea între componentele actului didactic,

strategii didactice şi de evaluare

maxim

Elemente de originalitate mediu

2. Desfăşurarea activităţii

Organizarea mediului fizic al clasei maxim

Organizarea conţinuturilor în structuri

informaţionale (sistematizare, esenţializare,

corelaţii intra şi interdisciplinare)

maxim

Adecvarea strategiilor şi tehnicilor de instruire la

particularităţile colectivului de elevi;

individualizarea învăţării

maxim

Integrarea mijloacelor de învăţământ în lecţii maxim

Orientarea acţiunilor şi a gândirii elevilor mediu

Calitatea comunicării maxim

Evaluarea randamentului şcolar maxim

Gestionarea timpului didactic mediu

3. Aprecieri privind:

Nivelul pregătirii elevilor (deţinerea cunoştinţelor

de bază, gradul de operaţionalitate a acestora,

nivelul structurării competenţelor

maxim

Capacitatea institutorului de a raporta propriul

comportament la standardele profesiei

maxim

Concluzii

Puncte tari Puncte slabe

-lectia a fost prezentata pana la final cu

absolut toate ideile propuse,fiecare punct a

fost atins in intregime,o buna

sistematizare a ideilor.

-timpul scurt si faptul ca elevii sunt

superficiali cand lectia le este predata de o

studenta practicanta.

PROIECT DE LECŢIE

Data:24.01.2011

Şcoala:Liceul Ioan Luca Caragiale.

Clasa: I a-XI-a I

Propunător:Oprea Elena

Aria curriculară: Limba si comunicare.

Obiectul: Limba si literatura romana.

Unitatea de învăţare:nuvela psihologica.

Subiectul:”Moara cu noroc”-Ioan Slavici.

Tipul lecţiei:consolidare si formare de noi deprinderi si priceperi.

Obiective generale / fundamentale:

- compararea argumentelor diferite pentru formularea judecatilor proprii.

- analiza principalelor componente de structura.

- folosirea obiectiva a strategiilor si a regulilor de exprimare orala in monolog.

Obiective instrucţionale / comportamentale / operaţionale:

- sa argumenteze de ce “Moara cu noroc “este o nuvela.

- sa identifice semnificatii ale intelepciunii si pacatului in “Moara cu noroc”.

- sa identifice rolul moralei in nuvela psihologica.

- sa recunoasca carecteristicile personajului negativ si cele ale personajului pozitiv.

- sa recunoasca modurile de expunere folosite in opera.

Metode şi procedee didactice:conversatia euristica,invatarea prin

descoperire,exercitiul,problematizarea

Mijloace didactice:manualul de Limba si literatura romana clasa a-XI-a.

Desfăşurarea lecţiei:

Etapele

lecţieiActivităţi de învăţare

Metode şi procedee

didactice

Instrumente

de evaluare

1.Moment

ul

organizato

ric.

-pregatirea elevilor pentru ora:cartile si caietele de limba roman ape banca.

-conversatia. -pe tot parcursul

orei raspunsurile

vor fi monitorizate

de profesor.

2.Reactual

izarea

cunostinte

l;or

dobandite

anterior.

Întrucât în ora precedentă s-au discutat cu elevii geneza, compoziţia şi subiectul nuvelei, profesorul va pune elevilor următoarele întrebări:Î. Ce ştiţi despre apariţia nuvelei Moara cu noroc ?R.Opera a apărut în volumul Novele din popor, din 1881.Î. Care este „spaţiul” din care s-a inspirat scriitorul şi pe care l-a reflectat în nuvelă?R. Satul transilvănean din câmpia de vest a ţării.Î. Dar „timpul”?R. A doua jumătate a secolului al XIX-lea, când are loc trecerea de la economia casnică la cea de schimb, capitalistă.Î. Ce fel de conflict întâlnim în nuvelă?R. Există în operă un conflict(exterior) între generaţii şi mentalităţi: în timp ce „bătrâna” familie, depozitară a unei tradiţii îndelungate, opinează pentru starea pe

-conversatia euristica

-exercitiul.

-elevii noteaza in

caiete.

-elevii raspund

intrebarilor

loc, pentru mulţumirea cu ceea ce soarta i-a dat omului, tinerii familiei vor schimbarea. Adică, familia cizmarului Ghiţă, aflată într-o colectivitate constituită de generaţii, unde practica meşteşuguri lucrative (cojocăria, ciubotăria), vrea să se smulgă din aceste cicluri statornice şi să treacă de la meşteşug la comerţul care-i va aduce câştig uşor şi unde banul determină totul.Î. Care dintre personaje ia decizia schimbării?R. Capul familiei, cizmarul Ghiţă, ia o decizie curajoasă, chiar aventuroasă, să arendeze crâşma de la „Moara cu noroc”, situată la câteva ceasuri de Ineu.Î. În consecinţă, ce conflict se adaugă la cel amintit?R. Treptat, se va ivi un conflict de conştiinţă în cazul personajului Ghiţă, zbaterea lui, pe plan psihologic, între atracţia spre îmbogăţire şi dorinţa de a rămâne cinstit, este mereu alimentată de întâmplările la care participă şi de conduita celorlaltor personaje.

-conversatia euristica.

-problematizarea.

3.Enuntar

ea

obiectivel

or

urmarite.

Profesorul va enunţa obiectivele, iar elevii le vor nota pe caiete.

-conversatia.

-elevii noteaza in

caiete.

4.Insusire

a noului

material

Moara cu noroc ( caracterizarea personajelor) Comentariul acestei nuvele se va axa pe două întrebări-problemă menite să surprindă complexitatea operei şi să-i incite pe elevi să descopere, pe de o parte, corelaţia dintre personajul Ghiţă şi celelalte personaje, pe de altă parte, relaţia dintre personaje şi celelalte componente ale structurii artistice:Cele două întrebări-problemă sunt

-conversatia;

-demonstratia;

-elevii sunt activi

la ora .

următoarele:a) Este sau nu vinovat Ghiţă de

prăbuşirea sa morală?b) Care sunt implicaţiile acestui

proces în planul expresiei artistice?

Întrebările sunt adresate amândouă la începutul lecţiei, urmând ca elevii să caute ambele răspunsuri pe parcursul comentariului care va surprinde, în paralel, şi celelalte aspecte ale nuvelei: filonul epic, ritmul naraţiunii, tragismul nuvelei, caracterul evolutiv al personajelor etc. Rezolvarea celor două probleme se efectuează prin conversaţie-dezbatere, împletită cu descoperirea şi munca independentă, alternanţa întrebare-răspuns desfăşurându-se după modelul de mai jos.

-observatia.

-conversatia euristica.

-elevii isi

adreseaza intrebari

si intre ei.

5.Dirijare

a invatarii

Î. În ce constă drama personajului Ghiţă?R. În trăsăturile lui sufleteşti contradictorii: atracţia irezistibilă spre îmbogăţire (sub influenţa lui Lică Sămădăul) şi simţul înnăscut al demnităţii şi onestităţii. Drama lui se accentuează pe măsură ce „factorii” de constrângere îi frânează libertatea de acţiune. Î. Care sunt aceştia?R. a) Respectarea „contractului” asumat faţă de familie; b) Legătura „invizibilă” cu comunitatea satului; c) Perspectiva îmbogăţirii prin acceptarea legăturilor cu Lică Sămădăul. Deci tensiunile lui sufleteşti sunt accentuate din trei direcţii: iubirea faţă de familie, oglindirea în opinia obştei şi câştigul care îl împinge spre aventură. Î. Datorită evenimentelor la care participă, ce schimbări se petrec în psihologia personajului? Daţi

- conversatia.

-observatia.

-conversatia euristica.

-elevii noteaza pe

caiete.

-elevii se

antreneaza ina da

raspunsuri cat mai

bune.

exemple din operă ori de pe fişe.R. Patima banului transformă radical caracterul lui Ghiţă: se înstrăinează de familie, devine neliniştit, închis şi irascibil, intră în conflict cu toată lumea. Î. Cum se poate reprezenta grafic declinul eroului principal?R. Printr-o linie curbă care simbolizează evoluţia şi involuţia cârciumarului Ghiţă. Î. Care sunt fazele acestui declin?R. De la prosperitate la perspective neclare; prin dorinţa de câştig la patima banului şi de aici la dezumanizare. Î. Care sunt trăsăturile specifice personajului, marcate de situaţiile prin care trece şi de personajele cu care intră în relaţii?R. Nemulţumit, ambiţios, onest (ipostaza cizmarului); Neliniştit, duplicitar, înstrăinat, complice, ucigaş (ipostaza cârciumarului). (Elevii explică apelând la fişele lor.)Î. Ce repercursiuni are acest proces asupra atmosferei din operă?R. La început- atmosferă senină, completată de armonia familiei, apoi se produce dezechilibrul şi distrugerea familiei (armoniei).Î. Dar asupra stilului nuvelei?R. Stilul este preponderent oral, sentenţios, specific „moralistului” Slavici. Monologul interior, analiza psihologică şi dramatismul acţiunii sunt principalele modalităţi ale discursului narativ. Î. Prin ce excelează scriitorul în individualizarea personajelor?R. Îndeosebi prin trăsăturile contradictorii ale portretului lor moral şi prin puterea de interiorizare a trăirilor. Î. Ce asigură relaţia dintre stratul personajelor şi celelalte planuri ale nuvelei?R. O mare economie de mijloace şi o

-demonstratia.

Conversatia euristica.

-explicatia.

-conversatia.

-elevii raspund

intrebarilor puse.

-elevii noteaza pe

caiete.

perfectă unitate structurală6.Fixarea

si

asigurarea

posibilitat

ilor de

transfer a

cunostinte

lor.

Î. După ce aţi descoperit oscilaţiile sufleteşti ale lui Ghiţă, răspundeţi la întrebarea: este vinovat sau nu de prăbuşirea lui morală?R. Ghiţă este vinovat de prăbuşirea lui morală întrucât, deşi era conştient de acţiunile lui incorecte, nu a reuşit să găsească energia necesară pentru a se opune patimii sale pentru bani. Chiar dacă explicaţia căderii sale se află, parţial, în uriaşa forţă distructivă a lui Lică Sămădăul, Ghiţă rămâne vinovat de declinul său moral şi de sfârşitul tragic al familiei

-problematizarea.

-conversatia

7.Tema

pentru

acasa

Caracterizarea personajului negativ:Lica Samadaul.

Elevii noteaza

tema pe caiete.

DICTIONAR DE TERMENI PEDAGOGICI

Analitic = Care se bazează pe analiză, care procedează prin analiză

Analiza = A cerceta un lucru descompunându-l în părţile lui componente.

Comprehensiune = Capacitate de a pătrunde cu uşurinţă în esenţa lucrurilor, comprehensibilitate.Conotaţia = Este o relaţie de semnificare mai puţin precisă, echivocă, înregistrând fluctuaţii de sens în funcţie de persoana sau contextul în care termenii sunt folosiţi.

Denotaţia = Este o relaţie de semnificare precisă, univocă şi independentă de persoana sau contextul în care termenii sunt folosiţi

Educaţie = Ansamblul de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor şi ale tineretului, ale oamenilor, ale societăţii.

Educator = Persoana care educă copiii tineretul(în şcoli); profesor învăţător. Persoană cu o pregătire specială care se ocupă de educaţia copiilor preşcolari.

Elev = Persoană care învaţă într-o şcoală sau care este instruită de cineva; şcolar. Persoană care urmează in concepţii şi în acţiuni pe maestrul său.

Evaluare = Acţiunea de a evalua şi rezultatul ei; socoteală, calcul; apreciere, preţuire.

Finalităţile educaţiei = Desemnează totalitatea sistematizată a idealurilor scopurilor şi obiectivelor educaţionale, de diferite niveluri şi strategii, care configurează proiectul de personalitate în baza căruia sunt orientate şi organizate sistemele de educaţie.

Obiective affective =  vizeaza formarea convingerilor sentimentelor atitudinilor.

Obiective psihomotorii=obiective centrate pe formarea unor conduite si operatii manuale.

Obiectivitatea scolara= reprezinta o norma sociala legiferata la nivelul sistemelor moderne de invatamant care vizeaza responsabilitatea  comunitatilor educative,nationale teroriste si locale in contextual lor politici de democratizare a invatamantului.

Proiectare didactica=reprezinta procesul deliberativ, la nivel macro, micro, de fixare mentala a pasilor ce vor  fi parcursi in realizarea institutiei si educatiei.

Pedagogia=Ştiinţă care se ocupă cu metodele de educaţie şi de instruire a oamenilor , are ca obiect  un studio specific dimensiunea functional-structuralaa educatiei adorabila.

Sistem de invatamant democratic= capacitatea sistemului de invatamant de a crea conditiile activitatiilor tuturor dispozitilor si predisponibilitatilor.

Trandisciplinaritatea =este intrepatrundere a mai multor discipline de studii.

CENTRUL TEMATIC- locul unde expunem materialele legate de tema unui proiect/tema a saptamanii in asa fel incat copii sa le poata privi,manui.

“Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material “activismului interior”, psihic, mental, să devină un purtător al acestuia.” (Ioan Cerghit, 1997, p.73). O învăţare eficientă, durabilă, este aceea care are la bază participarea activă a elevului la descoperirea informaţiilor, a sensului şi utilităţii lor.

Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţarii şi dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experienţe, de cunoştinţe. Interactivitatea presupune o învăţare prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii şi argumente, creează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi dorinţa de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din interiorul microgrupurilor şi interacţiunea socială a membrilor unui grup. 

Didactica modernă aduce în faţa dascălilor o multitudine de metode interactive: metoda predării-învăţării reciproce, mozaicul, cascada, metoda piramidei, învăţarea dramatizată, pânza de păianjen, brainstorming-ul, starbursting-ul, mozaicul, metoda pălăriilor gânditoare, metoda ciorchinelui, caruselul, proiectul, portofoliul .

Elaborarea unei recenzii din domeniul stiinte ale educatiei

Motto: "Oricare specialist care a devenit sau va deveni cadru didactic trebuie sa studieze in mod aprofundat instructia si educatia sau cu alte cuvinte sa studieze pedagogia." (Jean Piaget).

Timp de peste patru decenii dr. Ioan Bontas a fost profesor de pedagogie la Universitatea Politehnica din Bucuresti, unde s-a remarcat ca un distins pedagog, educator, cercetator si manager educational. Printre lucrarile si studiile publicate, mentionez cateva dintre ele:"Indrumator de practica pedagogica"(1958), "Indrumar de metodica si practica pedagogica"(mai multe editii:1965-1991), "Pedagogie pentru invatamantul superior tehnic"(1976). Lucrarea "Pedagogie" reprezinta o sinteza a rezultatelor experientei sale didactice si stiintifice, constituindu-se ca o sursa informativa valoroasa pentru pregatirea pedagogica a viitorilor profesori si pentru perfectionarea pregatirii psihopedagogice a cadrelor didactice. Cartea are 328 de pagini si este conceputa ca un manual universitar de pedagogie care abordeaza problemele fundamentale ale pedagogiei, problemele didacticii si sistemului institutional de educatie, precum si unele probleme pedagogice complementare de interes major cum sunt orientarea scolara si profesionala, educatia permanenta, creativitatea,cercetarea pedagogica si conducerea institutiilor de invatamant.Ea imbina traditia pozitiva cu inovatia, atat in ceea ce priveste datele pedagogiei romanesti, cat si cele ale pedagogiei universale. Lucrarea este structurata pe patru capitole: Fundamentele pedagogiei , Didactica sau teoria invatamantului , Sistemul institutional de educatie , Complementele pedagogiei.Ioan Bontas defineste pedagogia ca fiind stiinta care studiaza legile educatiei tinerei generatii in special si ale omului in general.Pedagogia pregateste pe studenti , viitori profesori, pentru a doua profesie, aceea de dascal, de educator, de professor. Referindu-se la educabilitate, pedagogul afirma ca aceasta priveste omul ca fiinta educabila, fapt finalizat in ceea ce denumeste "homo educandus"(omul care se educa , care este educabil ). Educabilitatea, sub raport teoretic,este o categorie pedagogica fundamentala care exprima puterea sau ponderea educatiei in dezvoltarea personalitatii. Factorii principali ai dezvoltarii personalitatii sunt: ereditatea ca vector intern; mediul ca vector extern; educatia, ca vector mixt- intern si extern. In subcapitolul despre particularitatile de varsta si individuale precum si a implicatiilor lor psihopedagogice , Ioan Bontas prezinta diverse teorii privind dezvoltarea stagiala a personalitatii , dar si criteriile si modelele de periodizare a etapelor de varsta. Grupele si etapele de varsta conturate de autor sunt:A. Grupa varstelor premergatoare scolaritatii- pruncia sau varsta sugarului: de la nastere la 1 an- copilaria anteprescolara: 1-3 ani- copilaria prescolara: 3-6 aniB. Grupa varstelor scolare- prepubertatea: 6-11 ani- pubertatea: 10(11) - 14 (15) ani- adolescenta: 14-18 aniC. Grupa varstelor adulte- tineretea:18-24 ani- maturitatea: 24-pensie- batranetea

In viziunea lui Ioan Bontas, educatia contemporana cuprinde laturi (componente sau dimensiuni) ce constituie un sistem educativ in interactiune, care contribuie la realizarea idealului educativ.