Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

34
FUNDAŢIA CULTURAL UMANITARĂ„HENRI COANDĂ” ORADEA Centrul de formare Iasi Program de perfecţionare “Management european educaţional” Portofoliu Modul 1 Disciplina: Politici educaţionale Formator: Ţura Mihaela Cursant: Padurariu Emanuela Tatiana Unitatea de învățământ: Colegiul Economic Administrativ, Iasi Mai-iunie 2012

description

Teme+Portofoliu

Transcript of Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Page 1: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

FUNDAŢIA CULTURAL UMANITARĂ„HENRI COANDĂ” ORADEA

Centrul de formare Iasi

Program de perfecţionare “Management european educaţional”

Portofoliu

Modul 1

Disciplina: Politici educaţionale

Formator: Ţura Mihaela

Cursant: Padurariu Emanuela Tatiana

Unitatea de învățământ: Colegiul Economic Administrativ, Iasi

Mai-iunie 2012

Page 2: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

APLICATII PORTOFOLIU

Evaluarea unui proiect de politică publică: Formarea cadrelor didactice

/Descentralizarea învăţământului preuniversitar

Strategia Descentralizarii Invatamantului Preuniversitar

Descentralizarea sistemului educational este un demers necesar si îndelung asteptat, pe

de o parte, din perspectiva democratizarii vietii interne si a eficientizarii administratiei serviciilor

publice si, pe de alta parte, în perspectiva integrarii în Uniunea Europeana nu numai la nivel

retoric, teoretic sau conceptual ci si, mai ales, la nivel operational, al practicilor curente.

Descentralizarea este inevitabila: A devenit evident faptul ca deciziile luate la nivel

central nu au cum sa ia în considerare toate situatiile si, mai ales, toate nevoile si interesele

concrete ale diverselor institutii, grupuri si persoane. O societate democratica presupune

apropierea procesului decizional de locul ei de aplicare, cetatenilor trebuind sa li se ofere

posibilitatea participarii deciziile care îi afecteaza în mod direct sau indirect. Mai mult decât atât,

noile principii si practici ale "guvernantei" impun autoritatilor publice nu numai sa creeze cadrul

institutional pentru aceasta participare ci si sa-i informeze, sa-i formeze si sa-i motiveze pe

cetateni sa participe la procesul decizional.

Desi descentralizarea a fost pusa în discutie înca din primii ani de dupa 1989, în lipsa

unei politici si strategii clare si coerente, masurile luate pâna acum au fost partiale si timide, iar

procesul a înregistrat multe suisuri si coborâsuri. Strategia de descentralizare a învatamântului

preuniversitar aprobata prin Memorandum în sedinta de Guvern din 20 decembrie 2005 este un

document care constituie punctul de plecare al acestui "exercitiu"si care defineste, pentru prima

data, o optiune clara pentru descentralizarea învatamântului preuniversitar.

Problemele aparute in implementarea descentralizarii in scoli au fost generate de absenta

asumarii unor criterii de masurare a performantei cadrelor didactice, de faptul ca informatiile

privind descentralizarea au fost insuficiente, de neclaritati si incoerente normative, de lipsa

sprijinului tehnic si a unor programe de formare dedicate decentralizarii.

In general, evaluarea a indicat urmatoarele probleme in implementarea Strategiei de

descentralizare:

La nivel central

Necorelarea cu alte reforme, mai ales cu aceea a descentralizarii administratiei

Cooperarea insuficienta dintre ministerele de linie

Planificarea insuficienta a implementarii (absenta unui plan operational de ansamblu)

Informatii insuficiente despre realitatea de la nivelul judetelor si de la nivelul scolilor

La nivel local

Informarea insuficienta a factorilor interesati

Page 3: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Sprijin tehnic insuficient pentru implementare

Cadru normativ incoerent cu necesitatile implementarii strategiei

In raport cu problemele mentionate, recomandarile principale sunt:

La nivel central

Revizuirea Strategiei de decentralizare

Armonizarea legislatiei

Elaborarea unui plan operational de ansamblu pentru implementarea strategiei

Conceperea si implementarea unui sistem de monitorizare si evaluare

La nivel local

Desfasurarea unei campanii de constientizare si informare

Formarea factorilor interesati

Furnizarea de sprijin tehnic in implementare

Este evident ca în urma aplicarii descentralizarii, consecintele manageriale sunt dramatice iar

nevoia unui management atent al tranzitiei devine presanta. Trecerea de la vechiul la noul tip

de management nu va fi usoara nici din punct de vedere tehnic (fiind necesar un timp suficient

pentru elaborarea si "învatarea" noilor sisteme) si nici cultural (în învatamântul românesc, ca de

altfel în întreaga societate, nu exista cultura negocierii si a participarii, absolut necesara oricarui

proiect de descentralizare).

Diagnoza de sistem

Premisa politicii M.Ed.C privind descentralizarea este consistenta. Diagnoza este structurata pe

zone critice, care devin si principalele domenii în care va actiona strategia de descentralizare.

Aceste domenii sunt (pentru fiecare vom descrie, pe scurt, si aspectele considerate critice):

a) Curriculum:

Curriculum la decizia scolii (CDs) redus ca pondere fata de nevoile si interesele locale.

CDs structurat mai ales pe nevoile cadrelor didactice si nu ale comunitatii (elevi, parinti,

agenti economici etc.).

Rolul redus al structurii-expert de la nivel central - cum ar fi Consiliul National pentru

Curriculum.

Alocarea centralizata a resurselor pentru manualele scolare, ceea ce duce, în unele cazuri,

la primatul pretului în fata calitatii.

Necorelarea activitatii celor doua structuri expert de la nivel central - CNC si Consiliul

National pentru Aprobarea Manualelor (CNAM) - si, adaugam noi, între acestea si

Serviciul National de Evaluare si Examinare (SNEE).

b) Evaluarea si certificarea:

Page 4: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Certificarea pregatirii profesionale realizata, în unele cazuri, de persoane nepregatite în

acest sens.

c) Reteaua scolara si fluxurile de elevi:

Reteaua scolara este fundamentata pe structura existenta (filiere, profiluri, specializari si

norme didactice): consilierea si orientarea nu au efectele scontate iar deciziile se iau

adesea, la nivel central si judetean, fara consultarea partilor interesate de la nivel local.

Rolul minor, în stabilirea retelei scolare, al autoritatilor publice locale.

d) Conducere si administrare:

Necorelarea finantarii scolii cu obiectivele locale de dezvoltare a comunitatii.

Administrarea curenta a patrimoniului si a fondurilor scolii în afara acesteia, la nivelul

consiliilor locale.

Comunitatea este sub-reprezentata în consiliile de administratie (CA) ale unitatilor

scolare.

Directorul este numit exclusiv pe filiera ierarhica - de catre ISJ sau M.Ed.C.

Legislatia, adoptata în 2004, care modifica aceasta situatie (care schimba, printre altele,

structura Consiliului de Administratie (CA) si modul de numire a directorului) nu si-a

produs înca efectele.

Se încalca separarea functiilor "deliberativa" si "executiva" prin faptul ca directorul scolii

este si presedintele CA.

e) Resursele umane:

Comunitatea locala si chiar directorul scolii sunt lipsiti de orice autoritate decizionala în

privinta personalului didactic, deciziile majore fiind luate la nivelul ISJ si al Ministerului.

legislativ restrictiv privind salarizarea si normarea personalului didactic

Centralizarea formarii si dezvoltarii profesionale a personalului si necorelarea ei cu

nevoile si interesele beneficiarilor.

f) Politicile de finantare:

Imposibilitatea finantarii pe baza de formule si standarde din cauza constrângerilor

legislative.

Circuitul înca greoi de finantare a unitatilor scolare.

Metodologia de calcul a costurilor-standard nu ia în considerare criteriile de calitate si de

performanta educationala.

Sistemul de culegere, prelucrare si transmitere a datelor nu este suficient de credibil si de

eficient pentru a oferi o baza obiectiva procesului decizional.

În afara domeniilor mentionate, orice proces de descentralizare mai afecteaza, cu siguranta si alte

domenii ale educatiei si al vietii scolare cum ar fi:

Sistemele de management al calitatii (inspectie, control si asigurare a calitatii).

Page 5: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Alegerea metodologiei didactice si a auxiliarelor curriculare - inclusiv TIC.

Fluxurile de elevi - mai ales modul de trecere de la un ciclu scolar la altul si de transfer

de la o unitate scolara la alta.

Inspectia scolara - sub diferitele ei tipuri si forme.

Toate aceste domenii sau subdomenii au fost luate în vedere în momentul elaborarii Strategiei de

descentralizare a învatamântului preuniversitar. Pornind de la situatia existenta, Strategia de

descentralizare elaborata de MEdC îsi propune realizarea unor rezultate si efecte durabile la

nivelul sistemului scolar:

1. Eficientizarea activitatii si cresterea performantelor

2. Democratizarea sistemului educational.

3. Transparenta decizionala.

4. Îmbunatatirea accesului si echitatii.

5. Cresterea calitatii si relevantei ofertei educationale

6. Stimularea inovatiei, a responsabilitatii profesionale si a raspunderii publice.

Pentru a asigura consistenta, coerenta si unitatea procesului de descentralizare, documentul

analizat propune o serie de principii strategice care vor fi urmarite în toate fazele de elaborare si

de aplicare (analiza, dezvoltare, negociere, implementare, evaluare, revizuire). Aceste principii

sunt:

1. Raspunderea publica

2. Autonomia institutionala.

3. Apropierea centrului de decizie de locul actului de educatie.

4. Transparenta actului decizional.

5. Valorizarea resursei umane.

6. Subsidiaritatea.

7. Diversitatea culturala si etnica.

8. Abordarea etica a serviciului educational.

Dupa trecerea în revista a acestor elemente premergatoare (viziune, diagnoza, rezultate scontate

si principii), documentul de strategie trece la definirea concreta a modului în care aceasta se va

realiza.

Principalele propuneri în acest sens sunt urmatoarele:

1. În domeniul curricular:

Cresterea ponderii CDs în curriculum, pe baza nevoilor si resurselor existente la nivelul

scolii si al comunitatii.

Luarea deciziei privind CDs la nivelul scolii, respectând cadrul national existent.

Elaborarea curriculum-ului national exclusiv de catre structurile-expert existente - CNC

respectiv Centrul National pentru Dezvoltarea Învatamântului Profesional si Tehnic (CNDÎPT).

Page 6: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Unificarea CNC cu CNAM în vederea asigurarii coerentei politicilor curriculare.

Publicarea ofertei educationale a scolii si promovarea ei în comunitate.

Luarea deciziei privind achizitionarea manualelor la nivelul scolii împreuna uc finantarea

manualelor din fonduri publice, prin bugetul scolii.

2. În domeniul resurselor umane:

Asigurare:

- În domeniul formarii initiale si al certificarii strategia de descentralizare nu propune

modificarea situatiei existente;

- Planificarea resurselor umane se va realiza la nivelul scolii. Proiectul de încadrare va fi

elaborat de director, aprobat de CA si negociat cu ordonatorul principal de credite.

- Recrutarea, selectia, angajarea si disponibilizarea se vor realiza la nivelul scolii, prin

decizie a directorului si cu aprobarea CA, pe baza procedurilor elaborate de catre M.Ed.C.

La acest proces, vor participa si directiile judetene de educatie la care vor exista baze de date

privind cererea si oferta de cadre didactice calificate.

În domeniul utilizarii si motivarii personalului, strategia nu propune nimic nou. Probabil,

sistemele existente de normare, salarizare, îndrumare, monitorizare, control, evaluare vor fi

modificate pentru a spori flexibilitatea managementului resurselor umane precum si motivarea

personalului.

La fel în domeniul mentinerii resurselor umane (disciplina, securitatea, sanatatea,

consilierea) unde, probabil, documentele de implementare vor face precizarile necesare.

Formare si dezvoltare:

- În domeniul formarii continue, pe lânga o componenta centrala si finantata de catre

MEdC, va aparea si o componenta locala, determinata pe baza nevoilor identificate pe plan

local si finantata din bugetul scolii.

- Referitor la dezvoltarea profesionala prin promovare si înaintare în cariera, proiectul de

strategie nu propune nimic nou.

3. În domeniul conducerii si administrarii:

Implicarea administratiei locale în deciziile privind:

- Reteaua scolara.

Page 7: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

- Dezvoltarea patrimoniului si dezvoltarea organizationala

Autoritate sporita a conducerii scolii - CA si directorul scolii - în deciziile privind

patrimoniul.

Componenta tripartita a CA: (a) reprezentanti ai scolii; (b) parinti, elevi, agenti

economici, alti reprezentanti ai comunitatii; (c) administratia locala. Directorul va fi membru al

CA dar nu si presedintele acestuia.

4. În domeniul finantarii sunt propuse cele mai multe si mai importante modificari.

Descentralizarea finantarii învatamântului este considerata drept conditia initiala necesara a

oricarui alt demers în acest sens. Noutatile vor fi urmatoarele:

În privinta surselor de finantare:

- Finantarea de la bugetul de stat, în totalitate pentru cheltuieli de personal si cu manualele,

partial pentru burse, transportul elevilor si, ca noutate, pentru cheltuieli materiale si servicii.

- Finantarea de la bugetul consiliului judetean va acorda sume din fondul de echilibrare a

bugetelor locale, pentru învatamânt si pentru finantarea unor programe de investitii si sociale

pentru elevi.

- Finantarea de la bugetul consiliului local va acoperi, ca si pâna acum, cheltuielile cu

întretinerea, reparatiile, investitiile si cheltuielile materiale, precum si programe sociale pentru

elevi.

- scoala va contribui la finantare prin venituri proprii, obtinute conform legii.

Alocarea bugetului catre scoala se poate face, conform documentului mentionat, în doua

variante (ambele utilizând formule de finantare):

- prima varianta: Ministerul Finantelor Publice (MFP) -> Consiliul Judetean (CJ - care

adauga partea sa) -> Consiliul Local (CL - care adauga si el partea ce-i revine); CL care îl va

comunica scolii ca suma globala.

- a doua varianta: MFP (prin Directia Judeteana de Finante Publice) -> CL ; CJ -> CL

(pentru partea ce revine CJ)

Consiliul local va decide:

- aprobarea proiectului de buget;

- alocarea catre scoli a fondurilor necesare, conform formulele de finantare si care sa

acopere toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pentru activitatile extra-curriculare si pentru

formarea personalului;

Page 8: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

- executia bugetului de investitii, reparatii si modernizari.

Conducerea scolii va decide:

- proiectarea si executia bugetului (cu exceptia investitiilor);

- constituirea si utilizarea veniturilor proprii.

Acordând o atentie atât de mare aspectelor financiare, exista pericolul ca strategia propusa

sa fie redusa la descentralizarea financiara.

5. În domeniul relatiilor dintre scoala si comunitate:

Consiliul local va avea un rol sporit: în elaborarea politicilor educationale locale, în

implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurii, în finantarea si auditarea scolii, .

Consiliul local va raspunde initiativelor si programelor educationale de la nivel national

(si regional / judetean, am adauga noi).

scoala, prin director, va lua deciziile curente în beneficiul elevilor si al comunitatii. Ea va

raporta si va informa comunitatea locala despre rezultatele educationale si manageriale obtinute,

inclusiv privind calitatea educatiei.

Parteneriatul scoala - comunitate va fi activ, va implica toate partile interesate si se va

materializa cu precadere la nivelul CA.

Bibliografie:

"Raportul de monitorizare a progresului in implementarea politicilor publice 2009" poate

fi citit integral pe website-ul Academiei de Advocacy, la adresa:

http://www.advocacy.ro/upload/fisiere/bc27_raport-de-monitorizare-a-progresului-in-

implementarea-politicilor-publice_2009.pdf

Page 9: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

FUNDAŢIA CULTURAL UMANITARĂ„HENRI COANDĂ” ORADEA

Centrul de formare Iasi

Program de perfecţionare “Management european educaţional”

Portofoliu

Modulul 2

Disciplina: Managementul curriculumului

Formator: Ţura Mihaela

Cursant: Cucu Luminita Dumitra

Padurariu Emanuela Tatiana

Unitatea de învățământ: Colegiul Economic Administrativ Iasi

Mai-iunie 2012

Page 10: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

APLICAŢII PORTOFOLIU:

1. Din perspectiva curriculum-ului la decizia şcolii, proiectaţi programa unei discipline opţionale pentru nivelul de învăţământ la care predaţi.

2. Identificaţi schimbările curriculare din învăţământul preuniversitar din România, la nivelul obiectivelor, conţinuturilor şi al strategiilor de instruire şi evaluare.

Tema nr. 1: Din perspectiva curriculum-ului la decizia şcolii, proiectaţi programa unei

discipline opţionale pentru nivelul de învăţământ la care predaţi.

Model optional 1:

COLEGIUL ECONOMIC AD-TIV IASI

CURRICULLUM LA DECIZIA ŞCOLII

“ CALCUL ECONOMIC ŞI COMPLETAREA DOCUMENTELOR PENTRU

PRINCIPALELE TRANZACŢII ECONOMICE”

CLASA A IX-A

Profilul : SERVICII

Domeniul: COMERŢ

1.Argument

Curriculum-ul “Calcul economic şi completarea documentelor pentru principalele

tranzacţii economice” propune familiarizarea elevilor cu calculul economic specific diferitelor

tranzactii pe care le deruleaza o unitate patrimoniala precum si cu documentatia financiar-

contabila, astfel incat la sfarsitul perioadei de stagiu de pregatire practica sa dovedeasca ca poate

identifica probleme,le poate rezolva si evalua rezultatele obtinute in urma diverselor calcule

economice utilizate si o buna cunoastere a normelor de completare a documentelor de evidenta

operativa si contabila.

Competentele profesionale avute in vedere sunt redate in documentatie, ele descriind ceea

ce trebuie sa cunoasca elevii la finalul fiecarei secvente de instruire propuse. Pentru fiecare

Page 11: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

competenta se propune un set de unitati de continut corelate cu metodologia si modalitati de

evaluare adecvate. Competentele cheie profesionale avute in vedere: rezolvarea de probleme si

organizarea locului de munca, se refera la identificarea de probleme,rezolvarea, evaluarea

rezolvarii problemelor legate de :calculul economic si de aplicarea tehnicilor si procedurilor de

inregistrare operativa a tranzactiilor economice,etc, competente care vor fii necesare pregatirii de

specialitate a elevilor in calificarile mentionate.

Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorilor libertatea de a alege

ordinea si modul de organizare a activitatilor de invatare in raport cu experienta si viziunea

proprie.

2. Structura

Competenţe specifice Exemple de situaţii de învăţare

1. Identifică principalele formule de

calcul utilizate în determinarea

preturilor, tarifelor,taxelor, impozitelor.

La lectia privind ”Calculul obligatiilor fiscale”

profesorul va prezenta elevilor formulele de calcul

specifice determinarii impozitului pe profit,

TVA,impozitului pe dividende.Elevilor li se solicita

ca pe baza unor studii de caz sa identifice formulele

de calcul utilizate pentru fiecare situatie in parte.

2. Utilizează formule de calcul specifice

utilizate în evidenta operativă si

contabilă.

Profesorul explica modul de utilizare a formulelor de

calcul la lectia” Evaluarea si calculatia economica”, in

determinarea valorii elementelor patrimoniale: valoare

de intrare, valoare de iesire, valoare de inventar si

valoare bilantiera.Elevilor li se solicita sa ia ca

exemplu diferite situatii concrete din activitatea unei

firme aprovizionari, vanzari, incasari,plati , sa

analizeze fiecare situatie si sa utilizeze formula de

calcul corespunzatoare .

3. Cunoaste normele legale de întocmire,

verificare, corectare si circuit a

documentelor.

Pe baza normelor in vigoare,profesorul va prezenta

toate regulile de completare,verificare, corectare si

circuit pentru documente utilizate pentru principalele

tranzactii economice.Elevii, utilizand dosarul cu

documente personal,in urma discutiilor cu profesorul

vor detalia regulile invatate pe cat mai multe tipuri de

documente.

4. Identifică documentele justificative

Profesorul va explica care sunt principalele tranzactii

economice ce se deruleaza la nivelul unei firme

precum si documentele justificative aferente.Elevii, in

Page 12: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

aferente principalelor tranzactii

economice.

baza unor studii de caz si a dosarului de documente

vor trebui sa identifice documentele aferente

tranzactiilor propuse de catre profesor: cumparari,

vanzari, incasari, plati.

5. Completează documente conform

normelor legale.

In baza regulilor de completare a

documentelor,explicate elevilor, profesorul va

propune elevilor diverse studii de caz si aplicatii in

baza carora ei vor trebui sa completeze documentele

corespunzatoare respectand normele legale.

6. Interpretează datele furnizate de

documente.

Profesorul prezinta modul de interpretare a

informatiilor determinate pe baza de formula de calcul

in diferite documente invatate. Elevii, pe baza unor

dezbateri , vor stabili interpretările corecte.

3. Conţinuturi

Unitatea de

competenţă si

competente

Criterii de

performanţă

Conţinut tematic

Metodologie

Probe de

evaluare

Forma de

activitate

Metode

didactice

UC 2

Rezolvare de

probleme

Competenţa 1

Identifică

probleme

complexe

(a) Anticiparea

situatiilor problemă

(b) Definirea

problemei

(c) Reflectarea asupra

1. Evidenta

economică

Conţinut. Forme.

Etaloane de

evidenţă.

2. Evaluarea si

calculatia

economică

Noţiune. Forme.

Reguli şi principii.

Calcularea

Frontal

Frontal

Individual

În echipă

Expunere

Explicaţie

Interviu

Dezbatere

Expunere

Explicaţie

Interviu

Dezbatere

Probe orale

(de tip

interviu sau

dezbatere)

prin care

elevul

demonstrează

că este capabil

să obţină

informaţii

necesare

pentru

definirea

problemei, să

descrie

caracteristicile

problemei şi

Page 13: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Competenţa 2 Rezolvă

probleme

propriilor actiuni

(a) Identificarea

solutiilor posibile

(b) Alegerea celei

mai potrivite

solutii în urma

reflectării asupra

consecintelor

posibile si a

preţurilor şi

tarifelor.

Calculul obligaţiilor

fiscale şi sociale.

3. Documente de

evidentă

Noţiune. Structură.

Clasificare.

Norme de

întocmire,

verificare şi

corectare.

Reconstituirea,

păstrarea şi

arhivarea

documentelor.

4. Evidenta

operativă a

capitalului social

Statutul şi

contractul de

Frontal

Individual

În echipă

Frontal

Individual

În echipă

Demonstraţia

Explicaţie

Interviu

Dezbatere

Demonstraţia

Interviu

Dezbatere

Demonstraţia

Exerciţii

să formuleze

problema în

funcţie de

caracteristicile

determinate,

conform

criteriilor de

performanţă

a), b) şi c) şi a

precizărilor

din condiţiile

de

aplicabilitate.

Probe scrise

(de tip

elaborare

schematică)

prin care

elevul

demonstrează

că este capabil

întocmească

un plan de

rezolvare a

Page 14: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Competenţa 3

Evaluează

rezultatele

obtinute

evaluării lor

(c) Întocmirea

planului de actiune

(d) Aplicarea planului

de actiune

societate.

Registrul

acţionarilor, al

şedinţelor şi

deliberărilor AGA.

Raportul de

evaluare pentru

aportul în natură.

Chitanţe de plată /

încasare.

Calcule economice

specifice.

5. Evidenta

operativă a

imobilizărilor

Registrul numerelor

de inventar.

Fişa mijlocului fix.

Bon de mişcare a

mijloacelor fixe.

Proces verbal de

scoatere din

funcţiune a

mijloacelor fixe.

Proces verbal de

recepţie. Proces

verbal de recepţie

provizorie.

Proces verbal de

punere în funcţiune.

Calcule economice

specifice.

Frontal

Individual

În echipă

Expunere

Explicaţie

Interviu

Dezbatere

Demonstraţia

problemei,

conform

criteriului de

performanţă

c) şi a

precizărilor

din condiţiile

de

aplicabilitate.

Probe

practice (de

tip

demonstraţie)

prin care

elevul

demonstrează

că este capabil

să aplice

planul de

rezolvare a

problemei în

Page 15: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

(a) Analizarea

rezultatelor

(b) Obtinerea feed-

back-ului

(c) Analizarea

metodei aplicate

6. Evidenta

operativă a

stocurilor si

productiei în curs

de executie

Factura. Factura

fiscală.

Aviz de însoţire a

mărfii.

Notă de recepţie şi

constatare de

diferenţe.

Bon de predare –

transfer restituire.

Bon de consum.

Fişa de magazie.

Calcule economice

specifice.

7. Evidenta

operativă a

operatiilor de

încasări si plăti cu

numerar si fără

numerar

Registru de casă.

Foaie de depunere

de numerar.

Foaie de ridicare de

numerar.

Ordin de plată.

Extras de cont.

Card. Cec de

Frontal

Individual

În echipă

Frontal

Individual

În echipă

Frontal

Expunere

Explicaţie

Interviu

Dezbatere

Demonstraţia

Expunere

Explicaţie

Expunere

Explicaţie

Expunere

contextul

determinat,

conform

criteriului de

performanţă

d) şi a

precizărilor

din condiţiile

de

aplicabilitate.

Page 16: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

numerar.

Chitanţa.

Calcule economice

specifice.

8. Evidenta

operativă a

salarizării muncii

Fişa de pontaj.

Lista de avans

chenzinal.

Statul de salarii.

Calcule economice

specifice.

9. Organizarea

locului de muncă

Individual

În echipă

Frontal

Explicaţie

4.Modalităţi de evaluare

Evaluarea se va face pe parcursul celor trei săptămani de derulare a acestor stagii de

pregatire practică si are un caracter preponderent formativ. Evaluarea continuă se va face prin

următoarele instrumente:

- probe scrise

- probe orale

- probe practice

- tehnici alternative ( portofoliu; proiect).

În perioada de evaluare finală la sfarsitul stagiilor de pregătire practică se are în vedere:

- realizarea recapitulării si sistematizării cunostintelor, priceperilor si deprinderilor;

- ameliorarea rezultatelor învătării;

- consolidarea pregătirii elevilor cu rezultate foarte bune;

- sprijinirea elevilor cu rezultate nesatisfăcătoare.

5. Mijloace / dotări

Page 17: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Pentru disciplina “ Calcul economic şi completarea documentelor pentru principalele

tranzacţii economice” în vederea realizării competentelor precizate se propun următoarele

metode si procedee didactice:

- explicatia

- demonstratia

- exercitiul

- problematizarea

- invătarea prin descoperire

- interviu

- dezbatere.

Pentru desfăsurarea orelor aferente stagiului de pregătire practică se recomandă ca spatiu

de desfasurare – firma exercitiu – care prin dotarea sa , permite organizarea unor activităti

didactice de calitate.

6. Bibliografie

- Legea Contabilitătii nr. 82 / 1991, modificată si republicată;

- OMFP 1752 / 2005;

- Norme metodologice pentru întocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea

financiar contabilă elaborate de Ministerul Finantelor Publice - OMFP 3512 / 2008

- Codul de procedură fiscală cu normele metodologice de aplicare / OU / aprilie 2009.

Page 18: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Model optional 2:

Colegiul Economic Administrativ- Iasi

Aria curriculara: Tehnologii

Profil: Servicii

Denumirea disciplinei optionale: Birotica si secretariat pentru agentii economici

Tipul: Optional ca disciplina noua

Clasa: a IX-a

Durata: un an scolar, 2010-2011

Nr. ore/saptamana: 1

Autor: prof. Padurariu Emanuela Tatiana

Total ore/ an scolar: 35

Argument

În actuala revoluţie tehnico-ştiinţifică informatica, telecomunicaţiile, producerea şi

comunicarea informaţiei au devenit priorităţi incontestabile dar cu largi aplicaţii în viaţa

ştiinţifică, economică şi socială. În acest context a apărut o disciplină relativ recentă: birotica –

termenul fiind introdus în limbajul cotidian în jurul anului 1976. Birotica vizează automatizarea

activităţilor administrative şi de birou depăşind cadrul tehnic al proceselor administrative.

Birotica este un nou mod de utilizare a calculatoarelor electronice şi a devenit posibilă o

dată cu răspândirea pe scară largă a microcalculatoarelor care au pătruns în orice birou şi în orice

secretariat al unei organizaţii sau instituţii sporind considerabil productivitatea şi calitatea muncii

administrative.

Birotica s-a născut din necesitatea integrării mijloacelor şi tehnicilor muncii

administrative şi de birou cu tehnicile de comunicaţie şi de prelucrare automată a datelor,

urmărind creşterea performanţei şi calităţii muncii de secretariat şi de birou în toate domeniile de

activitate.

Pe de altă parte biroul în general, secretariatul în special a devenit unul dintre cele mai

importante locuri de muncă în societatea contemporană; secretariatul a căpătat funcţii şi roluri

multiple şi complexe comparativ cu deceniile anterioare. Aceste transformări sunt valabile şi în

cazul societăţii româneşti.

După cum se poate observa în activitatea de secretariat şi în aceea a secretarelor

predomină procesele informaţionale şi decizionale, informaţia oferind suportul pentru decizia

managerială, iar comunicarea de informaţii şi de decizii ocupând o pondere importantă într-o

organizaţie.

Page 19: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Prezentul curs, pornind de la aceste considerente, conţine noţiuni teoretice, dar şi

practice, referitoare la birotica de secretariat pentru agentii economici.

Astfel acesta furnizează noţiuni teoretice referitoare la:

- conceptul de birotică,

- folosirea aparaturii specializate: copiatoare, faxuri, calculatoare, imprimante,

- folosirea calculatoarelor: structura directoarelor si fisierelor sistemului de operare

Windows, sisteme de arhivare

- folosirea aplicatiei Outlook

- corespondenta de afaceri: principii privind intocmirea corespondentei comerciale,

mijloace de editare a corespondentei, transmiterea corespondentei

- editarea si prelucrarea documentelor cu ajutorul editorului de texte WORD: formatarea

caracterelor si paragrafelor, setarea dimensiunii documentului

- crearea tabelelor si functii aferente

- tipuri de documente de afaceri: oferte, cereri de oferta, refuzuri, scrisori de reclamatii,

raspunsuri la reclamatii, rapoarte, etc.

**

Curriculum-ul pentru “Birotica şi secretariat pentru agentii economici ” pentru clasa a

IX-a, îşi propune formarea la elevi a competenţelor legate de organizarea şi desfăşurarea

activităţilor de secretariat. Aceste competenţe se vor dobândi în paralel cu formarea aptitudinilor

de:

- comunicare

- lucru în echipă

- creativitate

- responsabilitate pentru activitatea desfăşurată

Competenţele se referă la capacitatea absolventului de a utiliza echipamentele şi softurile

folosite în birotică şi secretariat, de a şti să completeze documentele specifice, de a formula şi

redacta scrisori, de a cunoaşte şi întocmi formularele de introducere a datelor în calculator.

Aplicarea la clasă a acestui curriculum trebuie să contribuie, alături de celelalte, la formarea

capacităţii de relaţionare cu publicul a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul

serviciilor şi în special în administraţia publică.

De asemenea absolvenţii trebuie să cunoască modalităţile de legătură dintre secretariat şi

celelalte compartimente ale instituţiei.

Pentru fiecare competenţă se prezintă un set de unităţi de conţinut în măsură să conducă la

atingerea competenţei specifice respective.

Totodata, prin acest optional se urmareste si constientizarea de catre elevi a cerintelor

actuale de pe piata muncii precum si formarea unei atitudini pozitive fata de informatica si fata

de stiinta in general.

Page 20: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Intrucat liceul nostru dispune de o baza materiala corespunzatoare, ce consta in 3

laboratoare de informatica ce sunt accesibile tuturor claselor, consider ca aceasta disciplina

optionala se poate desfasura in conditiile cele mai bune.

Competente specifice si continuturi

Competenţe specifice Conţinuturi

1. Utilizarea echipamentelor

de birou în activitatea de

secretariat.

2. Descrierea facilităţilor de

utilizare a poştei

electronice, faxului şi

prezentării oferite de

editor

1. Conceptul de secretariat – istoric; tendinţe de dezvoltare a

biroticii

2. Birotica

- Notiunea de birotica, obiectivele si componentele

biroticii

- Locul sistemului birotic în cadrul firmei

- Funcţiile şi structura sistemului birotic

- Comunicaţiile şi telecomunicaţiile în cadrul birourilor

- Ergonomia locului de muncă în birou

- Sistemul integrat de birou

- Biroul viitorului

- Echipamente de birotica

3. Echipamente de birou

3.1. Faxuri:

- Panoul de comandă

- Întreţinerea curenta a aparatului

- Transmiterea şi recepţionarea mesajele

- Aplicatii :

Opţiunea „Trimite către..”

Opţiunea „Scrisori şi corespondenţe”

Opţiunea trimitere la fax

Opţiunea trimitere într-o prezentare

3.2. Copiatoare

- Panoul de comandă

- Întreţinerea curentă a aparatului

- Executarea automată şi manuală a copiilor

- Alte echipamente de transmitere a informaţiilor

3.3. Programe specifice de birotică şi secretariat

- Procesarea textelor - MS WORD

- Editarea si prelucrarea documentelor cu ajutorul editorului

de texte WORD: formatarea caracterelor si paragrafelor,

Page 21: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Competenţe specifice Conţinuturi

3. Formarea şi dezvoltarea

abilităţii de tastare corecta

si rapida deprinderilor

4. Formarea şi dezvoltarea

de utilizare a unui

procesor de texte

5. Utilizarea aplicaţiilor

software specializate

pentru: realizarea unei

prezentări – PowerPoint,

calculul tabelar – Excel,

baze de date - Access

6. formarea şi dezvoltarea

deprinderilor de utilizare a

mijloacelor moderne de

comunicare – reţeaua

Internet

setarea dimensiunii documentului. Crearea tabelelor si

functii aferente. Tipuri de documente de afaceri: oferte,

cereri de oferta, refuzuri, scrisori de reclamatii, raspunsuri la

reclamatii, rapoarte.

- Sugestii: întocmirea unei cereri, realizarea unei diplome

complexe, realizarea unei pagini pentru fax, realizarea unui

raport, realizarea unei scrisori oficiale, întocmirea unui

referat la o disciplină studiată . Organizarea aplicaţiilor

realizate într-o structură de directoare proprie.

- Lucrul cu foi electronice de calcul folosind MS EXCEL:

introducerea datelor, formatarea celulelor.

Crearea foilor de lucru si a diagramelor folosind programul

Excel

- Lucrul cu baze de date in EXCEL si ACCESS

- Planificarea si monitarizarea muncii de birou, gestiunea

timpului si a agendelor folosind MS OUTLOOK

- Corespondenta de afaceri: principii privind intocmirea

corespondentei comerciale, mijloace de editare a

corespondentei, transmiterea corespondentei

- Pregatirea si realizarea prezentarilor profesionale - MS

POWER POINT; Organizarea manifestarilor de afaceri

(intâlniri, conferinte, prezentari, sedinte) cu ajutorul

prezentarilor Power Point

- Birotica si comunicare. Lucrul in Internet Explorer si

Intranet (Retele locale de calculatoare).

- Netmeeting

- Video şi audio conferinţă

- Telefonie IP

- utilizarea corectă a serviciilor IRC

- particularităţi ale comunicaţiei chat: smileys, acronime

(emoticons)

4. Secretariatul pentru agentii economici

4.1. Rolul şi locul secretariatului în structura unei

organizaţii

- Rolul şi locul secretarei (asistentei manager) în lumea

profesională contemporană

- Rolul secretariatului în stabilirea relaţiilor interpersonale

4.2. Organizarea secretariatelor

Page 22: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Competenţe specifice Conţinuturi

7. utilizarea serviciului de

conversaţie

8. descrierea atribuţiilor şi

calităţilor personalului de

secretariat.

9. identificarea soluţiilor

pentru rezolvarea

situaţiilor specifice

activităţii de secretariat

10. organizarea unei şedinţe

(întâlniri de lucru) cu mai

mulţi invitaţi

11. realizarea lucrărilor

curente de secretariat.

4.3. Personalul de secretariat şi calităţile morale şi

profesionale ale acestuia

4.4. Relaţii publice şi protocol; Reguli de comportament

- Colaborarea secretariatului cu celelalte compartimente

de lucru

- Primirea vizitatorilor

- Organizarea audienţelor

- Pregătirea negocierilor

4.5. Sistemul informaţional şi evidenţe de secretariat:

- Realizarea schimbului de informaţii între conducere şi

secretariat; organizarea corespondentei (înregistrarea,

distribuirea, urmărirea, expedierea, clasarea şi arhivarea)

5. Instrumente specifice de evidenţă şi organizare în munca

de secretariat

- calendarul activităţilor de secretariat

- programul de lucru

- caietul de notaţii (de sarcini, cronologice şi pe domenii de

activitate)

- scadenţarul de termene

- agenda secretariatului

6. Programarea, pregătirea şi desfăşurarea activităţilor

colective

- întâlniri de lucru

- şedinţe, consfătuiri

- manifestări ştiinţifice

- mese rotunde, dezbateri

- simpozioane

7. Proiect final

Aplicatie specifica domeniului de activitate ce implica utilizarea

notiunilor studiate

Valori si atitudini

- Cultivarea responsabilităţii pentru activităţile desfăşurate

Page 23: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

- Exprimarea unui mod de gandire creativ in structurarea si rezolvarea problemelor

- Constientizarea impactului social, economic si moral al informaticii

- Formare obisnuintelor de recurge la concepte si metode informatice de tip algoritmic

specifice in abordarea unei varietati de probleme

- Manifestarea unor atitudini favorabile fata de stiinta si de cunoastere in general

- Manifestarea disponibilitatii de a evalua/ autoevalua activitati practice

- Manifestarea initiativei si disponibilitatii de a aborda sarcini variate

- Formarea unor atitudini şi comportamente centrate pe client

Sugestii metodologice

În strategia didactică propun folosirea metodelor active de învăţare, cum sunt:

dezbaterea, observarea independentă sau dirijată, descoperirea, demonstraţia, problematizarea.

Pentru o predare / invatare formativa mai accentuata propun folosirea metodelor si

tehnicilor interactive de grup, care sunt :

metode de predare –invatare interactiva in grup (ex. :metoda predarii invatarii

reciproce, metoda invatarii pe grupe mici, metoda turnirurilor intre echipe, etc.)

metode de fixare si sistematizare a cunostintelor si de verificare

metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitatii (interviu de grup, studiu

de caz, masa rotunda, etc)

metode de cercetare in grup (tema sau proiectul de cercetare in grup, portofoliul de

grup, etc.)

Evaluarea se realizeaza prin lucrari concrete pe calculator, pe baza fiselor de aplicatii,

prin teste, lucrari practice si prin metode complementare de evaluare ca: portofoliul, referat,

proiect, observatia sistematica a activitatii si comportamentului elevilor,etc.

Evaluarea se face pe parcursul celor doua semestre.

In perioada de evaluare finala la sfarsitul fiecarui semestru se au in vedere urmatoarele

obiective :

Capacitatea de a aplica cunostintele interdisciplinare dobandite

Consolidarea pregatirii elevilor

Realizarea recapitularii si sistemetizarii cunostintelor dobandite

Pentru buna desfasurare a orelor se recomanda sa lucreze cel mult doi elevi la un

calculator.

Prin aceste metode, formarea de priceperi şi deprinderi este mai profundă, învăţarea

formativă mai accentuată.

Toate metodele propuse au în vedere faptul ca elevii trebuie să fie capabili să desfăşoare o

activitate de calitate în meseria aleasă. Aceasta presupune organizarea lecţiilor astfel încât elevii

să se afle în situaţia de a desfăşura activităţile specifice secretariatului, de a identifica soluţiile şi

de a rezolva situaţii diverse într-un context real.

La lecţii se vor utiliza materiale didactice ca de ex. formulare de corespondenţă, registre,

caiete de notaţii.

Page 24: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Formarea competenţelor specifice poate fi realizată prin aplicarea jocului de rol şi a

studiilor de caz. De asemenea elevii pot elabora proiecte care să vizeze diversele activităţi

desfăşurate în secretariat.

Nivelul de pregătire al elevilor trebuie să corespundă standardelor internaţionale în ceea ce

priveşte domeniul biroticii şi secretariatului.

Metodele didactice propuse pentru disciplina birotică şi secretariat au menirea de a-i face

pe elevi să participe activ la propria lor instruire, la rezolvarea unor probleme, decizia şi

intervenţia în situaţii critice, la formarea competenţelor sociale.

Deprinderile obţinute sunt bazate pe competenţele formate anterior, pe capacitatea de a

conduce un proces.

Temele lucrarilor semestriale propuse

Titlul lucrarii

1) Organizarea corespondentei, elaborarea informatiilor scrise

2) Rolul si locul activitatii de secretariat in structura unei organizatii

3) Secretariatul-concept, deontologie, dispersie functionala, calitati, competente, cerinte si

normare

4) Centrala telefonica

5) Asistenta manageriala-factor de succes

6) Birotica si secretariat in administratia publica

7) Prezentarea eficienta-mijloc de comunicare

8) Birotica si comunicare

9) Tehnoredactare in Word (XP)

10) Telefonia mobila si activitatea de birou

11) Realizarea de publicatii cu Publisher

12) Elaborarea de pagini web in Front Page

13) Telefonia mobila si activitatea de birotica

14) Gestionarea timpului in activitatea de secretariat

15) Biroul vitual

16) Telefonia mobila si activitatea de birou

17) Gestiunea generala a acivitatii de birou

18) Marketing si publicitate on line

19) Principii de proiectare , promovare si intretinere a paginilor web

20) Analiza comparativa a serviciilor de telefonie mobila

21) Contabilitate primara in Excel

22) Prezentarea profesiei de asistent manager - tendinte de viitor

23) Asistentul personal si dezvoltarea carieirei

24) Principii de proiectare, promovare si intretinere a paginilor web

25) Substantivul

26) Corespondenta comerciala

27) Gestionarea transmiterilor de documente la nivelul unui secretariat

28) Gestionarea informatiei intr-un secretariat

Page 25: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

29) Prelucrarea in Excel a rezultatelor din studii de piata si cercetari de marketing

30) Elaborarea asistata de calculator a planului de afaceri

31) Proiectarea si construirea unui site de informare si documentare

32) Crearea de reclame publicitare

33) Sistemul mijloacelor si metodelor de comunicare si tele comunicare ale biroului

34) Gestiunea generala a activitatii de secretariat

35) Organizarea informatiilor in arhive pe suporturi optice

36) Publicitatea pe Internet - studiu de caz

37) Gestionarea informatiei intr-un secretariat

38) Editarea scrisorilor circulare si a formularelor folosind Microsoft Word

39) Crearea de pagini web de prezentare a "Muzeului scriitorilor damboviteni" folosind Front

Page

40) Dezvoltarea cu ajutorul pachetului Office a bazelor de date pentru secretariat

41) Utilizarea bazelor de date in Excel pentru evideta productiei la S.C. ……IASI

42) Specificul activitatii de comunicare si promovare intr-o firma

43) Relatiile publice -instrument de promovare folosit de firma

44) Sistemul de relatii dintre primaria orasului Sinaia si agentii economici din domeniul

turismului

45) Rolul secretariatului in stabilirea relatiilor cu publicul si alte compartimente

46) Rolul si locul activitatii de secretariat in structura unei organizatii

47) Gestionarea bazelor de date folosind Microsoft Access

Bibliografie

Birotica

1. Naftanaila Ion , “Birotica si performanta manageriala”, Editura ASE Bucuresti, 2001

2. Margit Gatenjs-Reuter , ”Manual de secretariat si asistenta manageriala”, Editura

Tehnica Bucuresti, 1999

3. Naftanaila Ion , “Ghid de utilizare Word 2000”, Editura ASE, Bucuresti

4. Naftanaila Ion , “Echipamente de birotica”, Editura ASE, Bucuresti

5. Naftanaila Ion, Colesca Sofia, “Birotica si secretariat, Editura ASE ”, Bucuresti, 1999

6. Anca Voicu, R.Marsanu -Tehnologia informatiei si comunicarii - Editura BIC ALL,2004

7. Mariana Milosescu –Tehnologia informatiei si comunicarii, Teora 2004

8. Winter R. - Mirosoft Office pentru Windows '95 - Editura Teora, 1999

9. Courter G., Marquis A. - Initiere in Microsoft Office 2000 - Editura ALL 1999

10. Crumlish C. - Primii pasi in Internet - Editura Teora, 1999

11. Cerchez Emanuela - Internet - Editura Polirom, 2000

12. Patrut Bogdan - Internet pentru incepatori - Editura Teora, 2004

13. Norton Peter, Mueller John Paul -Ghid complet Windows 98 Editura: Teora 2002

14. Bizdoaca Nicu George, Staicu Ovidiu, Bizdoaca Elvira Nicoleta, Matei Sorin-Initiere in

Internet, E-mail si Chat -Editura: Arves 2002

15. Matei Sorin, Panait Mirela -Initiere in utilizarea calculatoarelor Editura: Arves, 2003

16. Milosescu Mariana-Invata si singur Microsoft Word-Editura: Teora, 2004

17. Pana A., Ionescu B. – Birotica, Editura All, 1994 .

Page 26: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Organizarea serviciilor de secretariat

1. Socobeanu Iordana , Manual de secretariat, Ed. Eficient, 2002, Bucuresti

2. Socobeanu Ionel si Iordana, Secretele secretarelor, Editura Eficient, Bucuresti, 1998

3. Popescu Maria , Management pentru tinerele secretare, Universitatea Marii Negre,

Bucuresti, 1995

4. Margit Gatjens-Reuter, Manual de secretariat si asistenta manageriala, Ed. Tehnica,

Bucuresti, 1999

5. Abela Hascal si Lucreţia Preotescu- Corespondenţa şi tehnica secretariatului, manual

pentru licee economice, administrative şi de servicii (lucrãtori în administraţie si servicii)

clasele a IX-a si a X-a, Editura Didacticã si Pedagogicã Bucureşti, 1998. Avizat de

Ministerul Invãţãmântului

6. Balan E. – Prefectul si prefectura în sistemul administraţiei publice , Editura România de

mâine, 1997 .

7. Iftimoaie C. – Relaţiile externe ale administraţiei, Editura Economicã, 2000 .

8. Pepelea N. – Administraţia publicã localã, Editura Cronica , 1994 .

9. Curriculum National – Programe şcolare pentru clasa a IX a, Bucureşti – 1999.

Se recomanda cursurile interactive pe CD ISA:

1. Secretariat & Asistenta Manageriala - CD 1

2. Secretariat & Asistenta Manageriala - CD 2

3. Initiere in Office XP

4. Fundamente VBA pentru Office XP

5. Notiuni Avansate Excel 2000 - CD1

6. Notiuni Avansate Excel 2000 - CD2

7. Fundamente Excel 2000

8. Notiuni Avansate Word 2000 - CD1

9. Notiuni Avansate Word 2000 - CD2

10. Fundamente Word 2000

11. Initiere in OpenOffice - CD1

12. Fundamente Access

13. ECDL CD3

14. ECDL CD2

15. ECDL CD1

Page 27: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Tema nr.2: Identificaţi schimbările curriculare din învăţământul preuniversitar din

România, la nivelul obiectivelor, conţinuturilor şi al strategiilor de instruire şi evaluare.

Învăţământul este un instrument important, prin care societatea stimulează, dirijează şi

controlează procesul dezvoltării în general. Partea esenţială a reformei educaţionale o constituie

reforma curriculară materializată prin curriculumul de bază, planul cadru, curriculumul

descongestionat la disciplinele şcolare, ghiduri şi manuale. Odată cu implementarea noului

curriculum preşcolar cadrele didactice îşi orientează activitatea spre crearea condiţiilor optime

pentru dezvoltarea şi valorificarea potenţialului psihofiziologic şi intelectual nativ al fiecărui

copil, recunoscut ca subiect. În contextul modernizării sistemului educaţional, asigurării şi

promovării calităţi procesului instructiv-educativ a apărut necesitatea de a schimba şi perfecţiona

metodele şi mijloacele de instruire şi, în primul rând, a procedeelor de învăţare-predare la toate

disciplinele şcolare.

Reforma curriculară din învăţământul obligatoriu are următoarele rezultate majore

identificate in urma schimbarilor care au avut loc:

- a fost creat în România, pentru prima dată, un Curriculum Naţional coerent, structurat pe baza

unei filosofii educaţionale unitare şi a unui set comun de principii şi norme, de la clasa I la clasa

a XII-a, proiectat după o metodologie nouă, concretizată într-un set de documente oficiale cu

aplicabilitate imediată (un nou plan de învăţământ şi programele şcolareasociate);

- a generat o mişcare inovativă care include cel puţin un sfert din personalul didactic;

- a generat o masă critică de personal didactic, care şi-a însuşit noul cod curricular şi acţionează

pentru diseminarea noilor valori şi abordări pedagogice, făcând reforma ireversibilă, iar

continuitatea, însoţită de inevitabile îmbunătăţiri, calea de urmat în viitoarele opţiuni de politică

educaţională;

- a conştientizat necesitatea promovării consecvente a unei noi logici didactice, menite a

transforma şcoala centrată pe profesor în şcoala centrată pe elev. Conform acestei noi logici,

profesorul are libertatea şi responsabilitatea acţiunilor de organizare a programelor de învăţare

ale elevului, iar rezultatele obţinute confirmă sau infirmă eficienţa acţiunilor didactice.

Responsabilitatea profesorilor în privinţa rezultatelor obţinute este dependentă de

proiectarea şi realizarea procesului, iar elevul este pus în situaţii de învăţare variate şi cu

finalitate la nivelul achiziţiilor acestuia.

Au fost identificate constrângeri sau neîmpliniri în procesul de aplicare a noului

curriculum si anume:

Cunoaşterea transmisă în învăţământul nostru, în general, şi în cel obligatoriu, în special,

este prezentată încă, mai ales, ca produs. Se oferă produse cognitive finite, prefabricate, şi

Page 28: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

se stimulează preponderent exerciţiile şi capacităţile reproductive ale elevilor. Odată cu

acestea, elevii asimilează şi curriculumul ascuns al unei autorităţi date şi incontestabile.

Cunoaşterea ca proces a început a fi promovată de unele cadre didactice, dar cu

timiditate şi fără vreo încurajare.

Mai mult, cunoaşterea se aşteaptă a fi valorizată în şi prin sine, ca într-un joc abstract cu

.mărgele de sticlă., întrucât nu sunt prospectate aplicaţiile ei în viaţa cotidiană individuală

sau în cea productivă. Numai circa 10% din exerciţiile cognitive propuse elevilor în toate

manualele din învăţământul obligatoriu au tangenţă cu viaţa practică. Elevii nu sunt

învăţaţi să lucreze la proiecte, să rezolve probleme de viaţă sau să descopere cum

procedează adulţii performanţi pentru a aborda problemele lor. Sursele de învăţare

dominante sunt manualul şi caietul de notiţe.

Ideea de surse alternative pentru învăţare, de căutare şi utilizare a surselor de cunoaştere încă este

departe de a pătrunde efectiv în învăţământul nostru. Prea puţin loc se acordă formării pentru

gestionarea înţeleaptă a vieţii personale. Cunoştinţele disciplinare sunt insularizate, fără a se

stimula punerea lor în relaţie. Toate acestea şi probabil altele similare solicită o schimbare

radicală a concepţiei cadrelor didactice despre cunoaşterea propusă spre învăţare elevilor. O nouă

corelare a valorilor, cunoştinţelor şi aplicaţiilor trebuie de îndată investigată, stabilită şi

promovată în curriculumul şcolii obligatorii la nivelul acţiunii cadrelor didactice. Potenţialul

novator trebuie extins. Este important ca instituţiile de învăţământ superior, în care are loc

formarea iniţială a personalului didactic, să-si asume într-un mod mai clar această misiune,

Instituţional, potenţialul de promovare a reformei curriculare este redus atâta vreme cât sistemul

de formare iniţială şi continuă a personalului didactic se află în poziţie secundară.

Pe scurt, în învăţământul nostru obligatoriu lipsesc stimulentele personale şi instituţionale şi

consecinţele operării cu acestea. De aceea, sunt necesare:

a) întărirea cadrului instituţional al şcolii de învăţământ obligatoriu, mai ales prin întărirea

funcţiilor reglatoare ale planului de învăţământ şi ale programelor şcolare;

b) instituirea unui set de criterii şi valori clare, a unor standarde de calitate, în funcţie de care să

fie judecate performanţele şcolii şi ale elevilor;

c) definirea şi aplicarea consecventă a unor stimulente care să diferenţieze, inclusiv salarial,

profesorii performanţi de cei dezinteresaţi în dezvoltarea unei şcoli bune adică centrate pe

creşterea eficienţei în învăţare.

Continuitate şi schimbare curriculară

Întreaga societate educaţională se confruntă de acum cu o veritabilă provocare: a continua

reforma curriculară odată cu introducerea de ameliorări necesare, sau a rămâne prinşi într-o

aşteptare continua.

Page 29: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Recomandări prioritare

Privind curriculumul:

1. Aplicarea consecventă şi eficientă a Curriculumului naţional

Considerarea curriculumului ca un tot organic cu componente interdependente, mai ales prin:

generalizarea învăţământului obligatoriu de 9 ani, păstrând şi consolidând centrarea

prioritară a obiectivelor, conţinutului şi strategiilor de predare pe învăţarea elevilor şi pe

susţinerea motivaţiei pentru învăţare; focalizarea activităţilor de predare pe realizarea

obiectivelor prevăzute în programele şcolare;

revizuirea componentelor curriculumului în sensul acordării acestora la schimbările de

structură formală a sistemului; inovarea strategiilor de predare pentru a le racorda la noile

organizări curriculare;

accentuarea interdependenţelor dintre discipline şi ariile curriculare, dar şi dintre ariile

curriculare - pe orizontală (la acelaşi nivel al şcolarităţii) şi pe verticală (cicluri

curriculare) în procesul de aplicare a curriculumului oficial.

2. Metodologie

Continuarea reformei, prin:

elaborarea unor politici coerente şi consistente de consolidare/corectare a realizărilor de

până acum;

reducerea costurilor tranzacţionale ale reformei prin difuziunea unor informaţii utile şi

clare despre fiecare dintre opţiunile reformei curriculare;

elaborarea unei multitudini de instrumente de implementare a reformei, monitorizarea şi

evaluarea acestora.

3. Surse alternative de învăţare

- Susţinerea Curriculumului Naţional prin surse alternative de învăţare (manuale, ghiduri, soft

educaţional, alte auxiliare didactice) care să răspundă noii filosofii a educaţiei;

- Continuarea multiplicării surselor alternative de învăţare, mai ales a învăţării asistate de

calculator, concomitent cu creşterea şanselor de accesare a acestora de cât mai mulţi

beneficiari. Introducerea de computere în şcoli este de neconceput în afara corelării ei cu:

a. elaborarea de programe informatice centrate pe învăţare;

b. formarea corespunzătoare a profesorilor;

c. oferta de servicii şcolare adecvate unei asemenea întreprinderi.

- Crearea unui cadru stimulativ de dezvoltare a pieţei surselor alternative de învăţare

Evaluare şi examinare

corelarea mai strânsă a examinării şi evaluării, inclusiv a examenelor de capacitate şi

Page 30: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

bacalaureat, cu obiectivele şi standardele curriculare;

elaborarea standardelor de evaluare şi examinare centrate pe formarea de competenţe şi

deprinderi, respectiv elaborarea descriptorilor/criteriilor de performanţă care să permită

evaluarea progresului în învăţare al elevilor;

construirea de probe de evaluare şi de bănci de itemi, disponibile elevilor şi profesorilor,

care să indice progresul în învăţare pe discipline, cicluri şi arii curriculare etc.

stabilirea unor grupuri de lucru comune care să includă specialişti în curriculum şi

specialişti în evaluare pentru a asigura coerenţa în aplicarea curriculumului oficial.

4. Ghiduri metodologice:

Elaborarea urgentă a unor ghiduri metodologice, practic-orientative, pentru cadrele didactice, în

vederea aplicării noilor planuri şi programe şcolare, inclusiv a curriculumului la decizia şcolii.

In concluzie, reforma curricum-lui şcolar se fundamentează pe expertize interne şi

internaţionale,iar curriculum-ul reprezintă un concept-chee nu numai în ştiinţele educaţiei, dar şi

în cadrul practicilor educaţionale contemporane.

BIBLIOGRAFIE:

1. Bocoş, Muşata- Curriculumul şcolar. Conţinutul învăţământului, în Ionescu, M., Chiş, V.,

(coord.), Pedagogie, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001

2 . I o n e s c u M . - Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca ,2009

3.Stanciu, M. - Reforma conţ inuturilor învăţământului. Cadru metodologic ,Editura

Polirom, Iaşi,2010

Page 31: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

FUNDAŢIA CULTURAL UMANITARĂ„HENRI COANDĂ” ORADEA

Centrul de formare Iasi

Program de perfecţionare “Management european educaţional”

Portofoliu

Modulul 2

Disciplina: Comunicare şi relaţii publice

Formator: Ţura Mihaela

Cursant: Padurariu Emanuela Tatiana

Unitatea de învățământ: Colegiul Economic Administrativ Iasi

Mai-iunie 2012

Page 32: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

APLICATII PORTOFOLIU:

Comunicarea în organizaţia şcolară din care faceţi parte. Proceduri de comunicare

Comunicarea reprezintă unul dintre cele mai dificile aspecte ale muncii unui manager.

Sursa majorităţii problemelor de comunicare o constituie diferenţa dintre conţinutul mesajului

sau impactul pe care managerul intenţionează să-l transmită şi modul în care ceilalţi membri ai

organizaţiei recepţionează mesajul.

Una dintre cele mai potrivite căi prin care managerul poate deveni mai eficient este să

afle ce impact au acţiunile şi cuvintele lor asupra celor din jurul său. Cheia pentru a cunoaşte

impactul mesajului asupra celorlalţi rezidă în provocarea unei reacţii din partea lor, feed-back-

ul., ceea ce implică un risc.

În relaţiile personale, oamenii sunt din ce în ce mai deschişi faţă de ceilalţi pe măsură ce

capătă mai multă încredere unii în alţii.

În context organizaţional, lucrurile se schimbă datorită, pe de o parte, faptului că

managerul deţine puterea, iar pe de altă parte, faptului că informaţiile sunt distorsionate la

trecerea lor prin canalele informale de comunicare. Există metode de dezvoltare a unei strategii

comunicaţionale eficiente care le facilitează managerilor asigurarea receptării corecte a mesajelor

lor, ca şi metode de obţinere a feed-back-ului necesar.

De asemenea, există feed-back nu numai între manager şi subalterni, ci şi între manager

şi alţi manageri. Atunci când discută cu superiorii lor ierarhici, managerii se confruntă cu multe

dintre problemele cu care se confruntă subalternii lor atunci când li se acordă posibilitatea feed-

back-ului. atunci când discută cu subalternii lor, managerii trebuie să cunoască standardele pe

care subalternii trebuie să le atingă, gradul în care un angajat trebuie să îşi îmbunătăţească

performanţele şi consecinţele unui eventual eşec. Comunicarea având drept subiect aşteptările

managerului cu privire la performanţe ar trebui să înceapă înainte de angajarea subalternului.

Comunicarea se află, fără îndoială, în topul primelor cinci probleme cu care se confruntă

orice manager, deoarece comunicarea reprezintă unul din principalele sale motive de îngrijorare.

Oamenii comunică verbal unii cu alţii (faţă în faţă sau telefonic), prin mesaje scrise

(scrisori, memo-uri sau rapoarte), nonverbal (gesturi sau mimică) sau prin intermediul unei a

treia persoane (printr-un mesager). Pot apărea o serie de obstacole în încercarea unei persoane de

a-şi expune ideile în cuvinte în faţa celorlalţi.

Oamenii declară adesea că nu comunică unii cu alţii. Motivul este că ei nu au făcut apel

la un proces colaborativ, de cooperare – ei nu au căzut de acord asupra schemelor de comunicare,

nu au adoptat împreună decizii, au dat vina unii pe alţii în cazul eşecurilor şi s-au evitat unii pe

alţii cât au putut de mult. Prin urmare, lipsa de comunicare este adesea un simptom al altor

probleme. Abilităţile de comunicare nu numai că sunt importante, dar nevoia pentru ele este

universală. Oricine are nevoie să comunice în mod eficient cu ceilalţi.

Comunicarea îşi propune să conducă la îndeplinirea intenţiilor unui individ prin

interacţiune cu alţii.

Page 33: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

În contrast, se poate spune despre un manager că nu comunică în mod adecvat, în situaţia

în care următoarele condiţii sunt îndeplinite:

1. nu sunt transmise suficiente informaţii. Oamenii sunt confuzi, se simt “în ceaţă”, apar

schimbări sau trebuie adoptate decizii/îndeplinite activităţi despre care nu sunt informaţi sau

nu le înţeleg;

2. mesajele transmise sunt neclare, confuze sau contradictorii. Atunci când sunt repartizate

sarcini, oamenii simt că nu înţeleg pe deplin ceea ce li se spune sau simt că nu au

posibilitatea de a înţelege conţinutul mesajului;

3. fluxul comunicaţional nu este repartizat în mod egal. Unii oameni află despre întâmplări,

evenimente sau schimbări, iar alţii nu;

4. acţiunile/activităţile efectuate nu reflectă conţinutul mesajului comunicat. Neîncrederea

apare atunci când oamenilor li se spune un lucru, dar observă că acţiunile lor sunt în

contradicţie cu mesajul transmis;

5. comunicarea este blocată. Frustrările apar atunci când oamenii solicită informaţii şi nu

primesc nici un răspuns, datorită faptului că cererea lor a fost blocată, pierdută sau deviată;

6. nimeni nu ascultă. Datorită faptului că procesul de comunicare implică două părţi (un

emiţător şi un receptor), fluxul comunicaţional este întrerupt în situaţia în care receptorul nu

este disponibil sau nu este o persoană dispusă să petreacă timp ascultându-i pe ceilalţi.

Comunicarea poate urma o serie de direcţii – de sus în jos, de jos în sus şi din/pe lateral.

Comunicarea de sus în jos este folosită pentru transmiterea mesajului superiorilor şi poate

îmbrăca o varietate de forme, precum ar fi memo-urile, manualele de politici ale organizaţiei,

buletine, ordinele directe şi declaraţiile cu privire la misiune. Acest tip de comunicare este

esenţial pentru buna funcţionare a unei organizaţii, putând fi dăunător pentru supravieţuirea

acesteia în situaţia în care devin singurul mod acceptabil de transmitere a informaţiilor. Acest tip

de comunicare unilaterală poate îngrădi inovaţia şi poate determina creşterea insatisfacţiei

salariaţilor în cadrul organizaţiei.

Un manager este un comunicator de succes dacă:

* oamenii simt că au primit suficiente informaţii de lael. Acest lucru înseamnă de obicei că subalternii înţelegce se întâmplă în organizaţie şi în echipa/unitatea încare lucrează, mai ales aspectele legate de locurile lorde muncă;

* oamenii simt că mesajele şi informaţiile pe care leprimesc sunt clare şi precise;

* oamenii simt că managerul îi ascultă şi înţelege ce vor să spună.

Page 34: Tura+Mihaela+ Teme+Portofoliu

Trebuie stabilit un echilibru între comunicarea de sus în jos şi comunicarea de jos în sus.

Angajaţii sunt familiarizaţi cu diferitele aspecte ale mediului organizaţiei şi au nevoie de un

canal comunicaţional prin care cunoştinţele lor să fie împărtăşite superiorilor. Practica recentă a

demonstrat faptul că managerii care primesc feed-back de la subalternii lor sunt mai eficienţi în

îndeplinirea sarcinilor lor decât ceilalţi.

Într-o organizaţie mai pot fi întâlnite comunicarea în plan orizontal şi cea în diagonală/în plan

oblic, ca modalităţi de întărire a coordonării între diferitele sale departamente. Se poate întâmpla

ca, cei din producţie să îşi coordoneze activităţile şi să facă schimb de informaţii cu inginerii,

ceea ce creează nevoia de comunicare în plan orizontal (comunicarea între persoane cu funcţii

egale în ierarhia organizaţiei). Comunicarea oblică reprezintă cea mai puţin folosită modalitate

de comunicare, datorită faptului că traversează liniile ierarhice tradiţionale de autoritate.

Angajaţii situaţi pe poziţii ierarhice inegale în diferite departamente pot simţi totuşi nevoia de a

comunica direct între ei – mai ales atunci când acest lucru permite evitarea pierderii de timp.

Comunicarea oblică, datorită faptului că îi pune în legătură directă pe emiţător şi pe receptor, se

poate dovedi mai eficientă şi mai precisă, în unele situaţii, decât modalităţile tradiţionale de

comunicare.

Există o serie de condiţii care pot determina nereuşita procesului de comunicare. De obicei

managerii comunică personal prin contact direct, interpersonal, dar şi într-un mod mai formal,

prin memo-uri, directive, discursuri sau alte metode.