macroeconomia portofoliu

59
Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în anul 2013 1 Biroul Naţional de Statistică relatează că, în anul 2013 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1235,9 mii persoane, fiind în creştere cu 1,8% (21,4 mii) faţă de anul 2012. Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (51,0%) a depăşit uşor ponderea femeilor (49,0%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare faţă de cea din mediul urban: respectiv 52,5% şi 47,5%. Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 41,4%, fiind în creştere faţă de valoarea anului precedent (40,7%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populaţiei masculine – 44,5%, în comparaţie cu cea feminină – 38,6%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 45,6% în mediul urban şi 38,1% în mediul rural. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 30,7%, iar în categoria 15-64 ani (vârstă de muncă în ţările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat) – 46,0%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă 2 (16-56 ani pentru femei şi 16-61 ani pentru bărbaţi) a fost de 48,9%. Populaţia ocupată a constituit 1172,8 mii persoane, în creştere cu 2,3% faţă de 2012. Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (49,5% femei şi 50,5% bărbaţi). Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în repartiţia pe medii de reşedinţă (46,9% mediul urban şi 53,1% mediul rural). Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 39,3%, înregistrând aproximativ aceeaşi valoare ca în 2012 (+0,9 p.p.). Rata de ocupare la bărbaţi (41,8%) a fost mai înaltă în comparaţie cu femeile (37,0%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 42,8% în mediul urban şi 36,6% în mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 46,3%, a populaţiei în vârstă de 15-64 ani – 43,6% şi în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 28,0%. Din distribuţia ocupării după activităţile din economia naţională rezultă că în sectorul agricol au activat 337,9 mii persoane (28,8% din totalul persoanelor ocupate). Faţă de 2012

description

portofoliu

Transcript of macroeconomia portofoliu

Fora de munc n Republica Moldova:ocuparea i omajul n anul 20131Biroul Naional de Statistic relateaz c, nanul2013populaia economic activ(populaia ocupat plus omerii) a Republicii Moldova a constituit 1235,9mii persoane, fiind n cretere cu 1,8% (21,4 mii) fa de anul 2012.Dispariti importante pe sexe i medii n cadrul persoanelor economic active nu s-au nregistrat: ponderea brbailor (51,0%) a depit uor ponderea femeilor (49,0%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare fa de cea din mediul urban: respectiv 52,5% i 47,5%.Rata de activitate a populaiei de 15 ani i peste(proporia populaiei active de 15 ani i peste n populaia total de aceeai categorie de vrst)a constituit 41,4%, fiind n cretere fa de valoarea anului precedent (40,7%). Acest indicator a atins valori mai nalte n rndul populaiei masculine 44,5%, n comparaie cu cea feminin 38,6%. Ratele de activitate pe medii au nregistrat urmtoarele valori: 45,6% n mediul urban i 38,1% n mediul rural. n categoria de vrst 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 30,7%, iar n categoria 15-64 ani (vrst de munc n rile Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat) 46,0%. Rata de activitate a populaiei n vrst de munc2(16-56 ani pentru femei i 16-61 ani pentru brbai) a fost de 48,9%.Populaia ocupata constituit 1172,8 mii persoane, n cretere cu 2,3% fa de 2012. Ca i n cazul populaiei economic active, nu au fost nregistrate dispariti pe sexe (49,5% femei i 50,5% brbai). Aceeai situaie s-a nregistrat i n repartiia pe medii de reedin (46,9% mediul urban i 53,1% mediul rural).Rata de ocupare a populaiei de 15 ani i peste(proporia persoanelor ocupate n vrst de 15 ani i peste fa de populaia total din aceeai categorie de vrst)a fost de 39,3%, nregistrnd aproximativ aceeai valoare ca n 2012 (+0,9 p.p.). Rata de ocupare la brbai (41,8%) a fost mai nalt n comparaie cu femeile (37,0%). n distribuia pe medii de reedin acest indicator a avut valoarea 42,8% n mediul urban i 36,6% n mediul rural. Rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (16- 56/61 ani) a fost de 46,3%, a populaiei n vrst de 15-64 ani 43,6% i n categoria de vrst 15-29 ani acest indicator a nregistrat valoarea de 28,0%.

Din distribuia ocuprii dupactivitile din economia naionalrezult c nsectorul agricolau activat 337,9 mii persoane (28,8% din totalul persoanelor ocupate). Fa de 2012 numrul populaiei ocupate n agricultur a crescut cu 34,6 mii, sau cu 11,4%.nactivitile non-agricoleau fost ocupate 834,9 mii persoane, n scdere cu 8,6 mii (-1,0%) fa de 2012. Ponderea persoanelor ocupate nindustriea constituit 12,1% (13,2% n 2012) i nconstrucii, respectiv, 5,5% (6,1% n 2012). Fa de nivelul anului precedent numrul persoanelor ocupate n industrie a sczut cu 5,6%, iar n construcii - cu 7,3%. n sectorulserviciiau activat 53,5% din totalul persoanelor ocupate, ponderea acestora fiind aproximativ la nivelul anului precedent (-0,8 p.p.). Totodat, numrul absolut al persoanelor ocupate n sectorul serviciilor a crescut cu 5,1 mii.n repartizarea dupforme de proprietate73,0% din populaie a fost ocupat n sectorul privat i 27,0% - n sectorul public.Structura populaiei ocupate dupstatutul profesionalrelev, c ponderea salariailor a constituit 68,8% din total. Marea majoritate a salariailor (92,9%) a fost angajat pe o perioad nedeterminat de timp. Indicatorul dat a nregistrat valori mai ridicate la femei (cu 2,3 p.p.) fa de brbai.Munca nedeclarat3n rndul salariailor a constituit 8,2%, fiind n uoar cretere fa de anul precedent (7,8% n 2012). Practica de angajare fr perfectarea contractelor individuale de munc (n baza unor nelegeri verbale) este mai pe larg ntlnit printre brbai (9,7% din total brbai) n comparaie cu femeile (6,8% din total femei).nsectorul informal au lucrat 13,9% din totalul persoanelor ocupate n economie, iar 30,9% au avut unloc de munc informal. Din numrul persoanelor ocupate informal salariaii au alctuit 21,0%, totodat 9,4% din totalul salariailor aveau un loc de munc informal. Pe de alt parte, fiecare al zecelea salariat a declarat, c primete fie c o parte (2,3% din totalul salariailor) sau chiar n ntregime (7,3% din totalul salariailor) salariul n plic.Numrulpersoanelor sub-ocupate4(adic acelor persoane care au avut un loc de munc, ns orele efectiv lucrate n total n timpul perioadei de referin au fost sub 40 ore pe sptmn, totodat doreau i au fost disponibile s lucreze ore suplimentare)a fost de 86,0 mii, ceea ce reprezint 7,3% din totalul persoanelor ocupate. Numrul persoanelor din aceast categorie a crescut cu 3,6% n comparaie cu 2012.Fiecare a aptea persoan ocupat (15,0%) a declarat c ar fi dorit s schimbe situaia n raport cu locul actual de munc pe motiv c nu este satisfcut de nivelul remunerrii (situaie inadecvat n raport cu venitul4). Majoritatea din ele (80 la sut) doresc o remunerare mai mare pe or. Cota parte a acestora a sczut de la 14,0% n 2012 la 12,5% n 2013. Restul sunt gata s lucreze ore adiionale pentru un venit mai mare. Totodat, ponderea celor din urm a sczut de la 3,0% n 2012 la 2,5% n 2013.Numrul omerilor,estimatconform definiiei Biroului Internaional al Muncii a fost de 63,1 mii, fiind cu 4,6 mii mai mic fa de 2012. omajul a afectat ntr-o proporie mai mare brbaii 60,2% din total omeri, la fel i persoanele din mediul urban 58,3%.Rata omajului(proporia omerilor BIM n populaia activ)la nivel de ar a nregistrat valoarea de 5,1%, fiind mai mic fa de 2012 (5,6%). Rata omajului la brbai a fost de 6,0% iar la femei - de 4,1%. Dispariti semnificative au fost nregistrate ntre medii: 6,3% n urban, fa de 4,1% n rural. n rndul tinerilor (15-24 ani) rata omajului a constituit 12,2%. n categoria de vrst 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 8,7%.

Populaia inactivde 15 ani i peste a constituit 1751,2 mii persoane, sau 58,6% din totalul populaiei de aceeai categorie de vrst, fiind cu 17,0 mii persoane mai mic fa de 2012 (-0,7 p.p.). Din punct de vedere al relaiei cu piaa muncii, n cadrul populaiei inactive distingem dou categorii importante:persoane descurajateipersoanecare au fostdeclaratede ctre gospodriiplecate n alte ri la lucru sau n cutare de lucru. Persoanele descurajate n a-i mai gsi un loc de munc au constituit 19,3 mii (27,4 mii n 2012). Numrul persoanelor declarate ca fiind plecate la lucru sau n cutare de lucru peste hotare a alctuit, conform estimrilor, 332,5 mii persoane (328,3 mii n 2012). Din numrul celor declarai plecai, 65,2% o constituie brbaii. Ponderea persoanelor plecate din localitile rurale a fost de 71,6%.Raportul de dependen economic, exprimat prin numrul persoanelor neocupate (inactive sau n omaj) ce revin la 1000 persoane ocupate a fost de 2035(2104n 2012).Not:Datele prezentate au fost obinute n cadrul cercetrii Ancheta Forei de Munc, desfurate n anul 2013 pe un eantion de 48000 adrese. Din ele 37558 au acceptat interviul). Informaii au fost colectate de la 83179 persoane cu vrsta de 15 ani i peste. Estimatorii pentru anul 2013 au fost calculai ca medii anuale n baza estimatorilor trimestriali. n tabelul de mai jos sunt prezentate intervalele de ncredere pentru principalii indicatori.Denumirea indicatoruluiValoareaInterval de ncredere

Populaia activ1235,8(mii pers.) 79,4 (mii pers.)

Rata de activitate41,4 (%) 1,3 (p.p.)

Populaia ocupat1172,8 (mii pers.) 76,7 (mii pers.)

Rata de ocupare39,3 (%) 1,4 (p.p.)

omeri63,1 (mii pers.) 11,7 (mii pers.)

Rata omajului5,1 (%) 0,9 (p.p.)

AnexNote:1Datele sunt prezentate fr teritoriul din partea stng a Nistrului i mun. Bender.2Conform legislaiei naionale.3Prin munca nedeclarat se nelege orice munc prestat de o persoan fizic pentru i sub autoritatea unui angajator fr a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la ncheierea contractului individual de munc.4Definiie n corespundere cu Rezoluia privind msurarea sub-ocuprii i a situaiilor inadecvate de ocupare, adoptat de a 16ea Conferin Internaional a Statisticienilor Muncii, 1998

Indicatori macroeconomici Republica MoldovaIndicatorimacroeconomici Republica Moldova(sursa Direcia analiz i prognozare macroeconomic, Ministerul Economiei al Republicii Moldova)IndicatoriiUnitatea de msur2009201020112012201320142015

efectivefectivprognoza

Produsul intern brutnominalmild. lei60,471,982,290,199,4109,6121,4

fa de anul precedent n preuri comparabile%94,0107,1106,4103,0105,0105,0105,5

Indicele preurilor de consum

mediu anual%100,0107,4107,6105,1105105105

la sfritul anului%100,4108,1107,8105,0105105105

Cursul de schimb al leului

mediu anuallei/USD11,1112,3711,7411,8812,1012,2212,41

la sfritul anuluilei/USD12,312,1511,7212,0012,1112,2312,43

Exporturimil.USD128315422216,82395271030903505

fa de anul precedent%80,6120,1143,8108113114113

Importurimil.USD327838555191,35580613566907360

fa de anul precedent%66,9117,6134,7107,5110109110

Soldul balanei comercialemil.USD-1995-2314-2974,4-3185-3425-3600-3855

Producia industrialn preuri curentemild. lei22,628,133,036,841,546,452,4

fa de anul precedent n preuri comparabile%78,9109,3107,4104107106,5107,5

Producia agricoln preuri curentemild. lei13,319,922,123,125,126,929,5

fa de anul precedent n preuri comparabile%90,4107,9104,6100,5105,5105,0104,5

Producia agricoln preuri curentemild. lei13,319,922,123,125,126,929,5

fa de anul precedent n preuri comparabile%90,4107,9104,6100,5105,5105,0104,5

Investiiile n active materiale pe termen lungmild. lei11,113,115,216,719,221,725,0

fa de anul precedent n preuri comparabile%66,5116,4109,3105110111110

Salariul nominal mediu lunarlei2748297231943550395043504800

fa de anul precedent:nominal%108,6108,2111,6111111110110

real%108,6100,7103,7106106105105

Fondul de remunerare a munciimild. lei20,020,822,524,227,130,033,3

fa de anul precedent:nominal%102,7104,2108108112111111

real%102,797,0100103107105,5106

Indicatori economici realizati in anul 2011 (sursa www. statistica.md)oPIB (I trim. ) + 1% (18096 milioane lei in preturi curente);oVolumul productiei industriale(sem. I) -0,3%oProductia agricola - 2,1%oComert exterior (I sem)Exportul + 4,6% (1,04 miliarde USD)Importul +3,6% (2,4 miliarde USD)Deficit +2,9% (1,4 miliarde USD)oSalariul mediu, in sfera bugetara, n luna iunie, a fost de4560,5olei (+14,6% fat de iunie 2011), n sectorul economic (real) 3617,5 lei (+7,6%).oRata somajului 7,2%oIndicele preturilor de consum (IPC) n luna iunie 2012 fata de luna mai 2012 a constituit 99,7%, fata de luna decembrie 2011 101,0%.

Inflatia in Republica MoldovaInflatia in Republica Moldova a atins nivelul de 7,5% in 10 luni ale anului curent. Aceasta constatare a fost facuta in cadrul sedintei de marti seara, 4 noiembrie, a Grupului de lucru pentru monitorizarea situatiei macroeconomice, prezidata de catre Prim-viceprim-ministrul, ministrul Economiei si Comertului Igor Dodon.

Evolutia preturilor in 10 luni ne permite sa afirmam ca inflatia in anul 2008 nu va depasi nivelul de 10%, a declarat Prim-viceprim-ministrul Igor Dodon.

Membrii grupului de lucru au efectuat o analiza a factoriilor determinanti in procesele inflationiste si au constat o relativa stabilitate a preturilor la produsele alimentare si industriale. Conform datelor prezentate in octombrie 2008 a fost inregistrata o descrestere a preturilor la carne, cereale, carburanti, orez, ulei de floarea soarelui si o crestere a preturilor la legume proaspete, in special la rosii, cauzate de factori sezonieri.

In contextul scaderii continui a preturilor la materia prima pentru industria alimentara, precum e faina si carnea, membrii Grupului de lucru au constat ca ar fi de asteptat si o scadere a preturilor la produsele de panificatie, produsele din carne si mezeluri.

In contextul analizei pietei valutare, viceguvernatorul Bancii Nationale, Victor Cibotaru, a afirmat ca nivelul deprecierii valutei nationale in raport cu dolarul SUA in Republica Moldova este cel mai jos din regiune. Astfel, de la 3 septembrie pana la 3 noiembrie 2008 deprecierea leului moldovenesc in raport cu dolarul a constituit 7,3 puncte procentuale , in timp ce deprecierea hrivnei ucrainene vizavi de dolar a constituit 26 puncte procentuale iar a leului romanesc cu 20,5 puncte.

Grupul de lucru pentru monitorizarea situatiei macroeconomice a fost creat in luna aprilie curent. Sarcina Grupului de lucru este de a analiza dinamica principalilor indicatori macroeconomici. Din cadrul acestui Grup fac parte conducatorii Ministerului Finantelor, Bancii Nationala a Moldovei, Biroului National de Statistica, Serviciului Vamal, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei si altele. Inflaia fenomen economic exprimat prin modificarea permanent a nivelului preurilor, avnd, respectiv, dinamic pozitiv (inflaie) i dinamic negativ (deflaie). Inflaia este calculat prin indicele preului de consum, utiliznd metoda mediei ponderate. Indicele preului de consum stabilirea coului de consum (de bunuri i servicii, inclusiv unele supuse accizelor combustibil, alcool, etc.) pentru o anumit perioad i calcularea ponderii fiecrui bun i serviciu inclus in pre. Grupul de mrfuri incluse n co alimentare, nealimentare i servicii. Este important de subliniat esena metodei folosite, i anume utilizarea coului de consum (pentru c o cretere n preul unui singur produs nu nseamn automat inflaie).2. Factorii de influen. Inflaia n Republica MoldovaModificarea nivelului preului este influenat de modificarea cererii i ofertei unui bun sau serviciu din coul de consum.Factori interni (din RM) de influen: Cantitatea de bani (controlat indirect de BNM prin micorarea / mrirea masei monetare) Creterea / diminuarea cererii de bunuri i servicii din coul de consum (factor ce depinde de comportamentul populaiei), respectiv creterea preurilor la bunurile cu cerere sporit. Creterea / diminuarea ofertei de bunuri i servicii, influenat de factori precum: condiiile climaterice (de exemplu, fenomenul de secet scade oferta la unele produse alimentare), Politica monetara i fiscal a BNMFactori externi de influen (deseori cu influen mai mare asupra nivelului preurilor): Majorarea preului la gaz cu aproximativ 20% produs pe care nu l putem produce, nu l putem nlocui i nici elimina (pe termen scurt cel puin) din consum. Aceeai situaie este i cazul produselor petroliere, a cror preuri se stabilesc la nivel mondial. De aici deriv un alt factor: includerea preului la gaz n preul altor bunuri i servicii, cum ar fi activitatea spaiilor productive (fabrici, magazine, companii). Cursul de schimb. Din studierea coninutului din coul de consum, se observ c o bun parte din produse incluse sunt importate (sau depind de unele produse importate). Aa cum preul produselor importate depinde de cursul de schimb, preul final, in lei, al produselor importate ar trebui s se modifice in dependen de fluctuaiile cursului de schimb. In Moldova, ns, exista fenomenul de majorarea de preuri la deprecierea cursului de schimb. De exemplu, dup deprecierea leului fa de USD, se observa o tendin de cretere a preurilor la produsele petroliere. Fenomenul deprecierii leului fa de valuta strin nu doar cauzeaz majorri n preurile produselor pur importate, dar i la produsele autohtone, n special pentru c producerea unei bune pari din produsele autohtone depinde de produsele importate (aa cum depinde industria de panificaie de importul de produse petroliere).Unul din principiile BNM este asigurarea stabilitii preurilor, ns aceasta nicidecum nu nseamn stabilirea preurilor, ci crearea condiiilor de meninere unei anumite creteri a preurilor. Mai mult ca att, sunt i factori ce nu pot fi influenai de BNM, cum ar fi preul mondial la produsele petroliere, care, chiar daca cresc rapid i creeaz ocuri, BNM are rolul doar de a menine un anumit trend de cretere.3. Factorii ce nu pot fi influenai de BNM Valutizarea. RM este o tara cu o puternic valutizare raportul depozitelor n valut strina fa de toate depozitele, ceea ce n Moldova constituie la momentul de fa circa 50%, adic jumtate din depozitele deinute oficial n bnci sunt n valut strin. Pe lng depozitele n valut oficiale, exist i cantitatea de bani n valut cash ce circul pe pieele din Moldova. De aici se observ fenomenul c populaia, de mult timp, are mai mult ncredere n stabilitatea valutei strine, cel puin pentru procurarea sau vnzarea produselor mai scumpe (cum ar fi apartamente sau maini). Aceasta, pe lng situaia de srbtori (de Pati i iarna), cnd o bun parte din populaie schimb valuta strin n lei, cauzeaz fluctuaii pe termen scurt n preurile anumitor produse. ntr-o economie ce funcioneaz normal, ritmul de modificare a cursului de schimb conteaz mai mult dect nsi modificarea, iar acest ritm de modificare (1% zilnic, de exemplu) se include in pre, ca o marj de asigurare. Pe lng preul la produsele petroliere, BNM nu poate influenta nici preurile la produsele energetice. Dei BNM deine setul de instrumente pentru a atenua aceste ocuri (i, respectiv, a limita creterea preurilor interne la aceste produse), cum ar fi nsprirea politicii monetare, aceste msuri pot duna creterii economice din Moldova. Ateptrile inflaioniste ale populaiei constituie un alt factor de influen ce nu poate fi influenat de BNM, ns populaia, dintr-un motiv sau altul, poate decide s cumpere masiv sau s nu cumpere practic deloc un anumit produs.4. Inflaia de baz i calcularea ei Inflaia de baz este un indicator elaborat de BNS, pe lng inflaia general, utilizat pentru analiz. Acest indicator nu nlocuiete nicidecum inflaia general, ci este complementar celor deja utilizate. Acest indicator are scopul de a delimita factorii ce pot fi influenai de BNM, fa de factorii ce nu pot fi influenai. Printre metodele de calcul ale inflaiei de baz, utilizate n RM, se numr: metoda excluderii simple din coul de consum (excluderea bunurilor i serviciilor ce sunt importate sau care sunt stabilite pe cale adiministrativ). Inflaia de baz se calculeaz anual, ca i inflaia general, pentru a elimina efectul sezonier (modificarea preurilor ntr-o perioad de cteva luni).5. Instrumente BNM de ajustare a inflaiei Dei BNM deine setul de instrumente de ajustare a inflaiei pe termen scurt, BNM menine un anumit trend de cretere a preurilor pe termen lung, pentru a nu periclita alte fenomene economice sau chiar dezvoltarea economic n ansamblu a RM. Mai mult, considerarea unui anumit nivel (n procente) de inflaie considerat optim este destul de dificil, pentru c fiecare ar are factori de influen specifici. Creterea monedei naionale n economie (din motive ne-economice) duce la creterea inflaiei. Masa monetar n lei poate fi majorat prin: creditarea direct de BNM a bncilor comerciale i Guvernului sau procurarea de valut strin ctre de BNM de la bncile autorizate. Fenomenul de cretere a preurilor nu trebuie privit ca un fenomen negativ. BNM este autoritatea care tempereaz aceste creteri i menine stabil un anumit trend de cretere, pentru a evita ocurile si avalanele de creteri de preuri cu impact major asupra populaiei. O alt noiune ce trebuie neleas corect este c BNM calculeaz cursul de schimb, i nu l stabilete. Cursul este stabilit de activitatea economic ce are loc. BNM planific s lanseze rapoarte att de prognozare a inflaiei pe 2 ani, pentru a facilita activitatea agenilor economici n luarea deciziilor, ct i rapoarte ce vor conine instrumentele de modificare a politicii monetare prognozate pe viitorul apropiat, de exemplu de o liberalizare a politicii monetare. Dat fiind faptul c factorii de influen nu pot fi cunoscui exact i complet pe un anumit termen de timp, BNM poate doar prognoza viitoarele aciuni ntreprinse, conduse de principiile BNM de activitate, unul dintre ele fiind meninerea stabilitii creterii preturilor.

Consumul si investitiile in Republica Moldova

Creterea economic i tendina de reducere a srciei snt strns corelate n Republica Moldova cu fluxul de remitene i consumul generat de acestea. Ctigurile din munca moldovenilor aflai peste hotarele rii au alimentat venitul disponibil al gospodriilor casnice, conducnd la majorarea cererii agregate de consum. Constrns de capacitile de producie autohtone limitate, aceast cerere a fost satisfcut, n mare msur, de importurile de bunuri i servicii. Bugetul public naional a beneficiat de pe urma acestei situaii, ns balana comercial a evoluat n direcia unui deficit comercial alarmant.Creterea economic bazat pe consum i pe remitene expune economia rii la o serie de vulnerabiliti, ns exist un pericol i mai mare asociat acestui model de cretere economic faptul c volumul remitenelor, la un moment dat, va ncepe s scad. Actualmente, migraia scindeaz familiile cetenilor din Republica Moldova. Acest lucru este, n sine, destul de grav, ns urmrind evoluia migraiei n rile care s-au confruntat cu acest fenomen, anticipm c familiile moldovenilor se vor rentregi. Din pcate, dac nu se va aciona ferm n vederea crerii unor condiii adecvate de munc i de trai n Republica Moldova, rentregirea familiilor de migrani se va produce n afara hotarelor rii, moment care va declana declinul remitenelor.Din cele expuse se profileaz dou concluzii: 1. prima concluzie este c va fi dificil de meninut ritmul de cretere economic, ceea ce, n absena unei schimbri structurale a economiei naionale, se dovedete a fi inacceptabil din perspectiva agendei de dezvoltare a Republicii Moldova;1. a doua concluzie se refer la schimbarea propriu-zis a modelului de cretere economic, i anume: necesitatea nlocuirii modelului inerial de cretere, bazat pe consumul alimentat de remitene, n favoarea unui model dinamic, bazat pe atragerea de investiii, precum i pe dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri i servicii.n aceast ordine de idei, Strategia naional de dezvoltare Moldova 2020 vine s prezinte o viziune nchegat privind dezvoltarea economic susinut pe termen lung, avnd la temelie un studiu diagnostic al constrngerilor de dezvoltare economic. Sub acest aspect, ea va consolida i va ghida abordarea sectorial caracteristic pentru programul de guvernare, ale crui obiective snt trasate pentru ntreaga durat a mandatului.De asemenea, pn la schimbarea paradigmei de dezvoltare a economiei Republicii Moldova vom miza n continuare pe sprijinul partenerilor de dezvoltare. Domenii precum sntatea, cultura, protecia social, protecia mediului snt cruciale pentru dezvoltarea durabil a rii. Optica aleas de Strategia naional de dezvoltare este de a amplifica acoperirea bugetar pentru promovarea unor politici adecvate n aceste sectoare, ca urmare a unei dezvoltri economice accelerate. Asemenea optic presupune sustenabilitatea asistenei externe pe care o recepionm n prezent.

Schimbarea paradigmei de dezvoltare

Dezvoltarea economic, oriunde s-ar produce, se bazeaz pe 3 factori acumularea de capital, fora de munc i gradul de productivitate al acestora, care include i ali parametri, cum ar fi: tehnologii, guvernare eficient, abiliti etc. n contextul Strategiei naionale de dezvoltare Moldova 2020 Guvernul a fcut o tentativ de a modela dezvoltarea istoric i cea de viitor a Republicii Moldova.Analiza factorilor de dezvoltare economic n Republica Moldova relev o concluzie foarte alarmant n lipsa unui efort susinut de schimbare a paradigmei de dezvoltare, potenialul de cretere pentru urmtorii 10 ani se limiteaz la cel mult 4,55% anual. Chiar i acest scenariu de dezvoltare destul de moderat se bazeaz pe presupuneri rigide c exodul forei de munc va fi stopat, iar remitenele vor rmne cel puin la nivelul actual, fapt absolut negarantat. Cu certitudine, aceast cretere este insuficient pentru a asigura o tendin de convergen cu rile comparabile i, cu att mai puin, cu standardele europene. Conform estimrilor Fondului Monetar Internaional (tabelul 1), Republica Moldova este penultima ar, n clasamentul rilor din regiune, devansnd la capitolul PIB per capita la paritatea puterii de cumprare doar Krgzstanul. Cu un ritm anual de cretere de 5%, aceast poziie n clasamentul regional se va menine pn n 2016.Conform rezultatelor analizei, n Republica Moldova creterea din anii 20002010 poate fi atribuit, n primul rnd, majorrii capitalului a stocului productiv de capital fix. Acesta s-a majorat, n medie, cu 8,2% anual, ceea ce reprezint un ritm destul de nalt, dar care s-a dovedit a fi insuficient. n al doilea rnd, creterea PIB a fost condiionat i de creterea productivitii muncii i a capitalului (4,7% anual). Prin urmare, natura creterii a fost mai mult extensiv dect intensiv. Trecerea activitii economice din sfera produciei agricole, caracterizat printr-o productivitate joas, n sfera industriei i a serviciilor, unde productivitatea este mai nalt, explic aceast performan relativ. Prin contrast, dinamica forei de munc a afectat negativ dezvoltarea economic. Tendinele migraioniste care s-au conturat n aceast perioad au determinat scderea ratei de activitate n economia naional de la 60% la 44%. Fora de munc efectiv, ca factor al funciei de producie, a sczut pe parcursul ultimului deceniu de la 1514 mii de persoane la doar 1143 mii n 2010 sau, n medie, cu 2,8% anual. Aceast scdere submineaz influena pozitiv a creterii capitalului i a productivitii i, ca rezultat, erodeaz creterea PIB nregistrat. Prin urmare, dac inem cont de eroziunea din partea muncii, statisticile destul de pozitive din ultimul deceniu n ceea ce privete creterea capitalului i a productivitii nu au fost suficient de nalte pentru a asigura o cale de cretere convergent spre media european.Per total, a avut loc o cretere economic fr formarea locurilor de munc i fr retehnologizarea masiv a produciei. Cu alte cuvinte, capitalul a crescut, s-a majorat puin i eficiena utilizrii factorilor de producie, dar cu ritmuri absolut insuficiente pentru asigurarea unei dezvoltri economice susinute. ns nici chiar ritmurile modeste de cretere a capitalului i a eficienei factorilor de producie, nregistrate pe parcursul anilor 20002010, nu trebuie s fie percepute ca o garanie pentru urmtorii 10 ani. Ele, de fapt, au fost atinse n condiiile n care i Guvernul, i antreprenorii au avut n faa lor o gam larg de aa-numite inte uoare, sau oportuniti de reform i de retehnologizare aprute ca rezultat al tranziiei. Cu orice reform, cu orice investiie realizat n capitalul fix, acest cmp de manevr se ngusteaz. Odat ce reformele i modificrile structurale uoare i-au consumat efectul benefic, potenialul de dezvoltare n baza productivitii multifactoriale este minim. Volumul fizic al forei de munc, la rndul su, este o variabil economic foarte rigid, care niciodat nu va rspunde elastic eforturilor raionale pe termen mediu ale Guvernului de a o mri substanial, mai ales n condiiile mobilitii oferite de integrarea european.Schimbarea paradigmei de dezvoltare poate avea loc doar n condiiile unui efort susinut att din partea Guvernului, ct i din partea ntregii societi. Acest efort urmeaz s identifice, ct mai curnd posibil, i s soluioneze acele lacune care mai mpiedic dezvoltarea economic centrat pe creterea investiiilor n capital fix i intensificarea utilizrii acestuia, inclusiv prin sporirea productivitii muncii. Ca modalitate de cretere a stocului productiv de capital i a cunotinelor de utilizare a acestuia, paradigma dezvoltrii economice va presupune atragerea investiiilor, dezvoltarea industriilor exportatoare, promovarea societii bazate pe cunotine, inclusiv prin fortificarea activitilor de cercetare i de dezvoltare, inovarea i transferul tehnologic orientate spre eficien i competitivitate. Schimbarea paradigmei de dezvoltare economic a Republicii Moldova se va realiza n condiiile asigurrii unei distribuii echitabile pentru toate pturile sociale a beneficiilor dezvoltrii economice. Pe de alt parte, viteza, amploarea i abordarea consecvent a spectrului larg de reforme propuse snt i ele importante. Schimbarea paradigmei nu poate fi realizat doar printr-un set de reforme instantanee. Reformele promovate vor servi doar ca un prim pas n stabilirea unei modaliti noi de lucru i de abordare a problemelor de ctre Guvern i de ntreaga societate. Doar dac nvm n comun s lucrm n acest ritm, Republica Moldova va deveni o ar competitiv pe plan european, din punctul de vedere al abilitii de reformare i inovare, iar dezvoltarea economic se va accelera pn la un ritm care s reduc, n perspectiv apropiat, decalajul dintre ara noastr i economiile europene dezvoltate.

Prioritile de dezvoltare

O analiz diagnostic a constrngerilor pentru dezvoltarea economic scoate n eviden problemele critice, altfel spus, domeniile n care Republica Moldova este cel mai puternic devansat de rile comparabile. Aceast abordare[footnoteRef:1] a fost aplicat cu succes ntr-o serie de state precum Brazilia, Egipt, Bolivia i Mongolia. n esen, atta timp ct problemele critice rmn a fi nerezolvate, potenialul investiional al economiei naionale nu poate fi realizat pe deplin. Or, pentru schimbarea paradigmei de dezvoltare a rii, este necesar s fie nlturate, n mod prioritar, barierele care mpiedic activitatea investiional. [1: Growth Diagnostics (2005), Ricardo Hausmann, Dani Rodrik, Andrs Velasco.]

Pe aceast cale au fost identificate 4 probleme critice: educaia, drumurile, accesul la finane i mediul de afaceri. Ca urmare a procesului consultativ, Guvernul a stabilit problemele majore, a cror soluionare ar contribui semnificativ la asigurarea creterii economice i la reducerea srciei. Astfel, existena unui sistem judiciar ineficient pune n pericol dezvoltarea tuturor domeniilor, afectnd grav att mediul de afaceri din ar, ct i procesul investiional. Alte dou prioriti, a cror soluionare este posibil n orizontul de timp oferit pentru implementarea prezentei Strategii i care au impact direct asupra populaiei srace, snt: consumul de resurse energetice i sistemul de pensii. Sntatea a fost identificat ca una din problemele critice care conduce la reducerea forei de munc i a productivitii muncii, iar soluionarea acesteia este posibil prin includerea aspectelor de sntate n toate prioritile de dezvoltare pe termen lung. Sub aspectul obiectivelor strategice pe termen lung, Strategia naional de dezvoltare Moldova 2020 este focalizat pe urmtoarele prioriti de dezvoltare:1) Racordarea sistemului educaional la cerinele pieei forei de munc, n scopul sporirii productivitii forei de munc i majorrii ratei de ocupare n economie;2) Sporirea investiiilor publice n infrastructura de drumuri naionale i locale, n scopul diminurii cheltuielilor de transport i sporirii vitezei de acces;3) Diminuarea costurilor finanrii prin intensificarea concurenei n sectorul financiar i dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor;4) Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii concureniale, optimizarea cadrului de reglementare i aplicarea tehnologiilor informaionale n serviciile publice destinate mediului de afaceri i cetenilor;5) Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienei energetice i utilizarea surselor regenerabile de energie;6) Asigurarea sustenabilitii financiare a sistemului de pensii pentru garantarea unei rate adecvate de nlocuire a salariilor;7) Sporirea calitii i eficienei actului de justiie i de combatere a corupiei n vederea asigurrii accesului echitabil la bunurile publice pentru toi cetenii.Optica prezentei Strategii este de a produce un impact economico-social pe fiecare dintre dimensiunile nominalizate mai sus. Efectul cumulat al soluionrii problemelor vizate const n eliminarea barierelor critice care mpiedic valorificarea optim a resurselor. Aceast abordare face posibil prioritizarea domeniilor de intervenie ale statului i supunerea acestora unui obiectiv bine definit al Strategiei: asigurarea dezvoltrii economice calitative i, implicit, reducerea srciei.Republica Moldova va ntreprinde toate eforturile necesare pentru asigurarea tranziiei spre o dezvoltare economic verde, care promoveaz principiile dezvoltrii durabile i contribuie la reducerea srciei, inclusiv prin asigurarea unei guvernri mai bune n domeniul dezvoltrii durabile, prin integrarea i fortificarea aspectelor proteciei mediului n toate domeniile de dezvoltare social-economic a rii.Un factor determinant pentru realizarea cu succes a prioritilor identificate i atingerea obiectivului principal l constituie existena unor instituii ale statului eficiente i moderne. Accelerarea reformelor instituionale i consolidarea capacitilor autoritilor publice vor viza fiecare prioritate identificat. Sporirea calitii serviciilor publice prin modernizare, creterea transparenei i accesibilitii acestora snt inerente procesului de implementare a Strategiei. Impactul asupra dezvoltrii economice

n perioada anilor 20002010, PIB cretea n medie cu 5,1% anual. Desigur, n unii ani de succes au fost nregistrate rate de cretere mai bune (7,1% n 20002004, 5,2% n 20052008), dar exist i fenomenul crizelor, i fenomenul undelor economice lungi, ale cror periodicitate poate fi estimat la circa 10 ani. ntr-adevr, n 1998 i n 2008 au fost nregistrate crize economice regionale i globale. Ratele de cretere nalt din anii cei mai favorabili reprezint, de fapt, efecte de corectare, de revenire din criz sau de avnt economic premergtor crizelor. Prognoza de cretere economic pentru anii 20122020 n cadrul Strategiei date utilizeaz ratele medii de cretere economic. Desigur, de la caz la caz vor fi nregistrate i ratele anuale mai mari, n special pe termen scurt, i ratele anuale mai mici n perioadele de corecie sau de eventuale crize.Scenariul de baz, care vizeaz continuarea tendinelor din ultimul deceniu, presupune c ne vom dezvolta la fel cum am fcut-o pn n prezent, cu aceleai fenomene economice, sociale, politice, cu remitene n cretere, cu acelai tempou de reforme. Scenariul de baz estimeaz o rat medie anual de cretere a PIB n anii 20122020 de 4,7%. Dar ce se va ntmpla dac reuim s schimbm i paradigma dezvoltrii economice?Implementarea prioritilor prezentei Strategii, lund n calcul doar efectele directe, cuantificabile ale fiecrei prioriti, suplimenteaz aceast rat anual de cretere cu mai mult de 1,2% anual, formnd astfel un scenariu alternativ. Suplimentul anual la creterea adiional a PIB-ului va aprea treptat, dar va crete rapid i durabil de la 1,1% (2015) pn la 2,1% (2020), meninndu-se i dup expirarea termenului de planificare utilizat (figura1). La prima vedere, diferena este mic, dar, n economiile dezvoltate, o diferen anual de 2% n creterea PIB-ului nseamn, uneori, diferena dintre stagnare i cretere sau diferena dintre creterea obinuit i boomul economic. Astfel, scenariul alternativ presupune c doar pe seama efectelor cuantificate n anul 2020 PIB-ul va fi cu 12% mai mare dect n scenariul de baz i, cu fiecare an dup 2020, aceast diferen va crete considerabil (figura 2).

Impactul asupra veniturilor i ASUPRA srciei

Odat cu implementarea prioritilor expuse, veniturile anuale pe cap de locuitor pn n anul 2020 vor fi n medie cu 12% mai mari dect n scenariul de baz i cu 79% mai mari dect n anul 2011. Presupunnd o distribuie cel puin proporional a bunstrii, putem estima efectul de reducere din contul creterii medii a veniturilor.ntre rata srciei (ponderea populaiei ce triete sub nivelul srciei) i rata creterii economice exist o relaie intrinsec, care poate fi exprimat prin coeficientul de elasticitate. Astfel, n anii 20002010, acest coeficient a fost de minus 0,7, ceea ce nseamn c fiecare procent anual suplimentar de cretere a PIB-ului reduce n acel an rata srciei cu 0,7%. Estimarea efectului benefic al implementrii prioritilor vizate poate fi fcut utiliznd acest coeficient de elasticitate i ratele medii de cretere a PIB-ului n scenariul de baz 4,7% i n scenariul ce presupune implementarea celor 7 prioriti 6,7% pn n 2020. Suplimentar, efectul direct asupra srciei al implementrii reformei pensiilor este estimat la circa 2%. Este de menionat c aceste dou efecte se vor cumula. n 2010, rata srciei a constituit 21,9%. Dac utilizm nivelul (sau linia) srciei din 2010, n cadrul scenariului de baz rata srciei se va diminua pn n 2020 la circa 16%. ns, odat cu implementarea prioritilor, ea se va reduce semnificativ, pn la 12,7%, sau cu 3,3 puncte procentuale mai mult dect n scenariul de baz, fapt ce reprezint 149 mii de oameni potenial scoi din srcie (figura 3).

Caracterul durabil al creterii economice

Prin contrast cu cele expuse mai sus, este de menionat c asigurarea unei creteri economice calitative prin eliminarea constrngerilor critice i reducerea srciei reprezint efecte scontate pe termen scurt. Pe termen mediu i lung, preocuparea fundamental a autoritilor ine de promovarea bunstrii un concept care nglobeaz diferite aspecte ale dezvoltrii, printre care se numr i sntatea public, securitatea personal, accesul la cultur i, nu n ultimul rnd, un mediu ambiant curat. Este cunoscut faptul c, n lipsa unui efort susinut, creterea economic are un impact negativ asupra mediului drept urmare a sporirii polurii industriale i a creterii consumului. Reglementrile care au menirea s contracareze acest efect snt tratate de ctre mediul de afaceri drept o povar excesiv. ns, la nivelul politicilor naionale, caracterul durabil al creterii economice este important n egal msur. n aceast ordine de idei, viziunea strategic a Guvernului pe termen mediu i lung este reconcilierea ntre necesitatea de dezvoltare economic accelerat i protecia mediului n conformitate cu standardele europene. Acest lucru va avea loc prin: (i) atingerea unei rate de dezvoltare economic care s permit finanarea crescnd a msurilor de protecie a mediului i (ii) reglementarea echilibrat a mediului de afaceri, att din punctul de vedere al impactului economic, ct i din punctul de vedere al impactului asupra mediului.Sntatea, de asemenea, reprezint o parte integral a bunstrii sociale a populaiei, iar starea bun a sntii faciliteaz dezvoltarea economic, competitivitatea i productivitatea. Ameliorarea sntii populaiei va avea un impact decisiv asupra dezvoltrii economice i prosperrii sociale doar n condiiile instalrii echitii n sntate, a unor progrese reale n asigurarea dreptului la sntate pentru toat populaia i n responsabilizarea ntregii societi de msurile de ocrotire a sntii, ce pot contribui la dezvoltarea uman, la bunstarea social i economic. Activitile de sensibilizare a populaiei privind factorii determinani pentru sntate i promovarea prevederilor asupra aspectelor de sntate n toate politicile va maximiza rezultatele n domeniul sntii. Astfel, sntatea va presupune drept condiii indispensabile securitatea economic i social, relaiile interpersonale i sociale armonioase, un mediu sigur i sntos de munc i de trai, calitatea adecvat a apei potabile, a aerului i a solului, o alimentare suficient i raional, toate acestea fiind completate cu un stil de via sntos i cu accesul la servicii de sntate de calitate. Sporirea eficienei sistemului de sntate va contribui, de asemenea, la creterea productivitii muncii, a incluziunii sociale i va diminua srcia, datorit impactului pozitiv asupra reducerii morbiditii, mortalitii premature i creterii speranei de via sntoas.

Tabele i figuri

Tabelul 1. Estimrile FMI privind PIB per capita la paritatea puterii de cumprare n 2010 i 2016, dolari SUA

20102016

Albania7 45410 067

Armenia5 110 6 712

Georgia5 114 7 386

Krgzstan2 249 3 181

Macedonia9 72813 136

Moldova 3 083 4 424

Bulgaria12 85118 010

Romnia11 86016 335

Ucraina 6 712 9 739

Estonia18 51925 145

Letonia14 46020 213

Lituania17 18524 262

Figura 1. Prognoza creterii anuale a PIB

Figura 2. Evoluia PIB cu i fr implementarea prioritilor de dezvoltare, milioane lei n preurile anului 2000

Figura 3. Reducerea ratei srciei, %

Studii: relevante pentru carier

Capitalul uman este una dintre puinele resurse care poate oferi Republicii Moldova un avantaj comparativ. Totui, dac fora de munc nu este specializat n domeniile solicitate de potenialii investitori ofertani ai locurilor de munc, capitalul uman rmne a fi o resurs nevalorificat.

Analiza situaiei

Un fenomen caracteristic pentru sistemul educaional din Republica Moldova, care a luat amploare n ultimii ani, este preferina pentru studiile superioare universitare. Ultimele dou decenii au fost marcate de o dublare a numrului de studeni ncadrai n nvmntul superior n detrimentul nvmntului secundar profesional i mediu de specialitate (figura 4). n general, studiile superioare universitare devin din ce n ce mai accesibile, iar limitrile de vrst au fost excluse. La fel, numrul mare de studeni n nvmntul superior, comparativ cu numrul mult mai mic al persoanelor care i fac studiile n nvmntul secundar profesional i mediu de specialitate (vocaional-tehnic), demonstreaz faptul c studiile superioare universitare reprezint o prioritate pentru cetenii Republicii Moldova. Popularitatea nvmntului superior este n cretere, cu toate c 71,3% dintre studeni i fac studiile prin contract, cu achitarea taxei de studii. Cheltuielile pentru educaie n Republica Moldova au atins recordul de 9,2% din PIB (media european fiind de 5,5% din PIB), fr a produce un impact economic i social semnificativ. n anul 2009, alocrile financiare per elev n nvmntul secundar profesional au constituit 10224 lei, ceea ce este cu 15% mai mult dect n nvmntul mediu de specialitate (8709 lei/elev/an) i cu 33,5% mai mult dect n nvmntul superior (6802 lei/student/an)[footnoteRef:2]. Cu toate c nvmntul secundar profesional este cel mai costisitor, cele mai mari probleme se atest anume pe acest segment. n anul 2010, conform metodologiei Biroului Internaional al Muncii, numrul omerilor cu studii secundare profesionale a constituit 22,8 mii de persoane, sau 24,8% din numrul total de 92 mii de omeri, fiind mai mare fa de numrul omerilor cu studii superioare (18,3mii), medii de specialitate (12 mii), liceale, medii generale (22 mii) i gimnaziale (16,8 mii), nregistrnd i cel mai nalt nivel de abandon colar (24,5%). [2: Educaie vocaional la rscruce: o analiz a deciziilor de politici n sistemul nvmntului mediu de specialitate, Sergiu Lipceanu, IDIS Viitorul, 2010.]

Din punctul de vedere al pieei forei de munc, n anul 2010 n Republica Moldova au fost nregistrate 970 mii de persoane cu vrsta de 1529 de ani, sau 27,2% din numrul total al populaiei. Rata omajului n rndurile acestei categorii de vrst constituie 13,9%, fiind de 1,9 ori mai nalt dect rata omajului la nivel de ar (7,4%). Conform datelor Biroului Naional de Statistic, n anul 2010 doar 22% dintre tineri au gsit un loc de munc imediat dup absolvirea studiilor. O ptrime a prsit primul loc de munc din cauza salariilor mici, iar 17,7% au plecat la munc peste hotare. Tinerii din orae reuesc ntr-o proporie mai mare s gseasc un loc de munc permanent, n comparaie cu cei din mediul rural (75% fa de 54%).Consecinele problemelor se resimt nemijlocit n sectorul economic. Se atest o pondere relativ mic a absolvenilor care se ncadreaz n cmpul muncii conform calificrii obinute n instituiile de nvmnt, ns absena unor mecanisme de monitorizare a carierei profesionale a acestora face ca problema s fie mai puin vizibil. Circa 30% dintre absolveni nu activeaz conform calificrilor obinute n coli profesionale, colegii i universiti, fapt ce denot necesitatea diversificrii parcursurilor educaionale prin promovarea conceptului de nvare pe parcursul ntregii viei (lifelong learning). Acest fenomen este aprofundat de asimetria informaional dintre cererea de for de munc din partea potenialilor angajatori i percepia eronat a studenilor privind oportunitile de angajare contribuie la perpetuarea acestui fenomen.Mediul de afaceri din Republica Moldova, n special exportatorii, se plng de calitatea redus a studiilor candidailor la locurile de munc i de insuficiena calificrii acestora. 85% dintre companii menioneaz problema lipsei forei de munc calificate[footnoteRef:3], ntreprinderile solicit un nivel mai nalt de profesionalism sau competene specifice din partea lucrtorilor. Cel mai des, agenii economici menioneaz c se confrunt cu decalajul semnificativ dintre necesitile lor i cunotinele profesionale ale absolvenilor instituiilor de nvmnt vocaional-tehnic. Calitatea programelor educaionale determin i adaptabilitatea redus a tinerilor muncitori la condiiile companiei. Acest fapt, de cele mai dese ori, conduce la o fluctuaie sporit de personal. Pe de o parte, muncitorul este nemulumit de faptul c nu poate face fa cerinelor, iar pe de alt parte, patronul nu beneficiaz de randamentul scontat al resurselor umane angajate. Este alarmant i faptul c tinerii muncitori nu dau dovad de devotament fa de munc, fapt confirmat de 52,2% dintre companiile respondente[footnoteRef:4]. [3: Relaiile de munc n Republica Moldova din perspectiva companiilor, studiu realizat de PNUD i Guvernul Belgiei.] [4: Idem.]

Productivitatea joas a muncii tinerilor angajai i calitatea redus a produselor/serviciilor formeaz un cerc vicios care, la rndul su, determin salarizarea modest. Salariile necompetitive snt un alt motiv al lipsei de atractivitate a ntreprinderilor. Pentru absolvenii nvmntului secundar profesional, problema omajului este mai acut dect pentru cei care au absolvit instituii de nvmnt mediu de specialitate sau superior. Cota acestora n structura omajului a atins, n anul 2009, cifra de 28%. n acest context, emigrarea forei de munc devine o problem tot mai stringent, fapt ce impune o corelare mai eficient ntre politicile educaionale i politicile de migraiune i de ocupare a forei de munc.n cazul n care Guvernul nu va interveni, efectele nedorite ale problemei se vor aprofunda. Aceast situaie, conjugat cu prognoza demografic nefavorabil i cu starea precar a sntii populaiei, contest mitul precum c n Republica Moldova fora de munc este mult, calificat i ieftin. n consecin, pe piaa muncii se va aprofunda dezechilibrul substanial dintre cerere i ofert, precum i deficitul de for de munc calificat. Atragerea investiiilor, n lipsa capitalului uman solicitat va fi din ce n ce mai dificil, iar rndurile emigranilor vor fi n continuare alimentate de proaspeii absolveni ai sistemului educaional, att n scopul cutrii unui loc de munc mai bine pltit, ct i n vederea realizrii studiilor de calitate, fr a se valorifica potenialul de creare a locurilor de munc pe piaa intern.Racordarea sistemului educaional la cerinele pieei muncii este imperativ. Perpetuarea acestei situaii constituie un risc major i pentru sistemul educaional, deoarece, n contextul extinderii posibilitilor de accesare a nvmntului din spaiul european, potenialii studeni vor prefera alte destinaii educaionale.

Viziunea strategic

Corelarea dintre cererea pieei forei de munc i oferta educaional va avea un impact considerabil asupra dezvoltrii economice. Modernizarea sistemului de pregtire profesional i perfecionarea mecanismelor de formare continu a forei de munc vor permite cetenilor s se adapteze la noile condiii de pe piaa muncii. Parteneriatul dintre sistemul educaional i piaa muncii va conduce la generarea unei oferte educaionale care s corespund cantitativ, calitativ i structural cererii de for de munc. Aceasta, la rndul su, va contribui la reducerea ratei omajului i a fluxului de ceteni care pleac peste hotare, precum i a ratei populaiei expuse riscului srciei sau excluziunii sociale. Pentru realizarea viziunii strategice, politica n domeniul educaiei va fi orientat spre asigurarea calitii studiilor. Adoptarea unei noi legislaii n domeniul nvmntului, racordat la experienele europene va nlesni efectuarea reformei structurale i instituionale n domeniu, inndu-se cont de principiul eficienei i al calitii. Reformarea sistemului de cercetare i inovare prin demonopolizarea finanrii acestuia, prin aplicarea unor reguli coerente i relevante de susinere a excelenei n educaie i n tiin, va impulsiona calitatea studiilor pentru carier. Crearea Ageniei Naionale pentru Asigurarea Calitii n nvmntul Superior i Cercetare este crucial pentru evaluarea i acreditarea instituiilor i a programelor de formare/dezvoltare profesional a specialitilor pentru piaa muncii. Cadrul Naional al Calificrilor i Standardelor ocupaionale va orienta procesul de studii spre dezvoltarea competenelor solicitate pe piaa de munc. n acelai timp, vor fi fortificate capacitile de prognozare a forei de munc, punndu-se accent pe crearea oportunitilor de formare profesional pe parcursul vieii. Programele de studii vor fi orientate spre profesionalizarea capacitilor de cercetare i inovare, precum i spre dezvoltarea acestora n cadrul universitilor. Calitatea proceselor universitare va fi asigurat inclusiv prin redefinirea principiilor i criteriilor de evaluare a potenialului intelectual al instituiilor de nvmnt superior, prin restructurarea sarcinilor didactico-tiinifice, prin reorientarea serviciilor instituionale, care vor fi puse la dispoziia studenilor, n beneficiul alegerii corecte i ct mai adaptate a traseelor educaionale de ctre acetia. Drept exigen a calitii personalului intelectual al unei instituii va constitui ponderea de 75% a profesorilor cu titluri didactico-tiinifice.O precondiie pentru sporirea calitii studiilor este eliminarea factorilor de corupie din sistemul educaional. Soluia optim n aceast privin este miza pe mecanismele pieei. Pentru a stimula o concuren real ntre instituiile de nvmnt superior, va fi modificat formula de finanare a universitilor, lund drept criteriu fundamental performana acestora, oferindu-le n schimb o autonomie financiar lrgit.

Impactul scontat

Sporirea calitii procesului educaional va contribui la crearea unui climat investiional atractiv i benefic, datorit forei de munc calificate, responsabile, flexibile, contribuind la sporirea productivitii muncii i a competitivitii. Ca rezultat, va crete calitatea produselor/serviciilor n economia naional. Promovarea transferului de cunotine urmeaz a fi efectuat ntr-o manier n care ideile inovatoare s fie transpuse n noi produse i servicii care genereaz cretere, locuri de munc de calitate i care contribuie la soluionarea problemelor societii, astfel nct s consolideze coeziunea economic i social. Formarea forei de munc calificate se va asigura prin promovarea orientrii n carier, ncepnd cu nvmntul general, i prin oferirea posibilitilor de formare profesional continu pe parcursul ntregii viei.n conformitate cu modelul intergeneraional (Mayer, 2004), investiiile curente n nutriie, sntate i educaie au un impact pozitiv important asupra forei de munc, asupra abilitilor profesionale, asupra cunotinelor, iar acestea, la rndul lor, contribuie la dezvoltarea economic sporit. O for de munc mai bine educat i mai bine racordat la necesitile economiei influeneaz producia naional brut prin mai multe ci, numite canale de influen. n primul rnd, crete volumul fizic al forei de munc ca factor direct al funciei de producie. n al doilea rnd, sporete eficiena utilizrii unei uniti a forei de munc (productivitatea factorului de producie). Aceti doi parametri pot fi cuantificai i estimai pn n anul 2020. n plus, exist i alte ci prin care o educaie mai bun va servi economia naional, cum ar fi: stimularea investiiilor interne la nivel naional i deschiderea a noi locuri de munc graie manifestrii abilitilor manageriale i iniiativei private a absolvenilor; atractivitatea mai mare pentru investitorii strini; reducerea cheltuielilor angajatorilor pentru reprofilarea i creterea calificrii forei de munc existente prin dezvoltarea unor noi abiliti i competene generate de o economie bazat pe cunotine; inovaii i tehnologii moderne. Estimarea efectelor realizrii obiectivelor propuse asupra creterii anuale a PIB-ului s-a bazat pe cteva condiii suplimentare, principalele fiind: (i) emigrarea tinerilor absolveni va fi diminuat cu cel puin 50% i (ii) pe termen mediu i lung, absolvenii instituiilor care vor beneficia pe deplin de reform vor fi, la nivel agregat, cu pn la 20% mai productivi. n astfel de condiii, rata de cretere anual a PIB-ului pe termen mediu poate fi cu 0,60,9% mai mare dect n scenariul fr reform. Chiar dac fora de munc este o variabil economic inert i pn n 2020 din cauza ritmurilor mici de nlocuire absolvenii noi formai vor constitui doar o mic parte din totalul populaiei angajate n cmpul muncii, pe termen lung ameliorarea calitii studiilor pentru carier va avea efect mult mai mare.

Obiective specifice

Indicatori de monitorizare201020152020

Rata omajului, %7,465

Exodul tinerilor, %17,71510

Ponderea angajatorilor satisfcui de calitatea forei de munc, % 15 (2011)4060

Ponderea absolvenilor angajai care susin c au nevoie de instruire suplimentar dup absolvire, % 402010

Figura 4. Ponderea studenilor ncadrai n nvmntul superior vs. nvmntul secundar profesional i nvmntul mediu de specialitate

Drumuri: bune, oriunde

Cheltuielile de transport ale agenilor economici i sigurana traficului rutier snt strns legate de calitatea infrastructurii drumurilor. Starea proast a drumurilor este privit drept o constrngere major care mpiedic dezvoltarea economic i necesit investiii publice substaniale. Mai mult dect att, o infrastructur rutier adecvat este o precondiie pentru dezvoltarea regional armonioas i pentru accesul populaiei la servicii publice. n perspectiva instituirii Zonei de Liber Schimb Aprofundat i Cuprinztor ntre Republica Moldova i Uniunea European, infrastructura rutier este indispensabil pentru valorificarea potenialului de export al productorilor autohtoni.

Analiza situaiei

Republica Moldova este afectat de un proces intensiv de degradare a drumurilor. n 1992 circa dou treimi din lungimea drumurilor naionale erau n stare bun, n 1998 n stare bun era mai puin de jumtate din ele, iar n 2006 doar 7% (figura 5). Cu toate c evoluia strii drumurilor locale a fost analizat mai puin, studiul asupra a 1500 km (din 6000 km) de drumuri locale, efectuat n 2006, a constatat starea rea i foarte rea a circa 96% din lungimea acestora. Degradarea intensiv a drumurilor publice din Republica Moldova s-a produs din cauza finanrii insuficiente a lucrrilor de ntreinere i de reparaie (figura 6). n perioada anilor 19982006 finanarea drumurilor a fost sub 10% din necesar. Mijloacele financiare alocate permiteau doar executarea lucrrilor de ntreinere de rutin (ntreinerea pe timp de iarn, plombarea gropilor, profilri etc.). Din cauza neefecturii reparaiilor curente i capitale necesare, mai mult de 80% din lungimea drumurilor au depit termenul de exploatare stabilit. O mbuntire relativ a strii drumurilor s-a produs n anii 20102011, condiionat de majorarea acumulrilor n fondul rutier (de la 241 milioane de lei n 2009 pn la 788 milioane de lei n 2011). ns aceste acumulri nu snt suficiente pentru a readuce ntreaga reea de drumuri la starea adecvat. Efectele condiionate de insuficiena finanrii lucrrilor de ntreinere i de reparaie a drumurilor au fost amplificate de probleme de ordin sistemic. Standardele i normele tehnice utilizate n ramura drumurilor snt nvechite i nu corespund cerinelor actuale, iar structura instituional a sistemului de ntreinere a drumurilor este ineficient. n Republica Moldova (cu excepia localitilor din stnga Nistrului) activeaz 39 de ntreprinderi de ntreinere a drumurilor, dintre care una este privat, 35 snt societi pe aciuni cu participarea statului i 3 ntreprinderi de stat. Studiul efectuat n cadrul elaborrii Strategiei infrastructurii transportului terestru pe anii 20082017 a demonstrat necesitatea reformrii sistemului de ntreinere a drumurilor pentru eficientizarea acestui transport. Cheltuielile de administrare depesc 2530% din totalul cheltuielilor, plafonul prescris de legislaie fiind de 14,5%. Pentru eficientizarea sistemului de ntreinere a drumurilor snt necesare asigurarea unei concurene sntoase i ncurajarea inovaiilor n domeniu prin organizarea unor achiziii publice transparente cu favorizarea ofertelor ce implic tehnologii avansate, asigurarea transparenei n activitatea ntreprinderilor specializate, deetatizarea i comasarea acestora, optimizarea lungimii reelei de drumuri ntreinute i implementarea metodei de ntreinere prin contracte multianuale (35 ani) cu diferenierea drumurilor dup nivelul necesar de ntreinere.Efectele adverse generate de starea proast a drumurilor din Republica Moldova au un impact negativ semnificativ asupra activitii social-economice a rii. Printre factorii ce ofer posibilitatea realizrii unei dezvoltri economice durabile, examinai n cadrul Raportului Competitivitii Globale 20102011, publicat de Forumul Economic Mondial calitatea infrastructurii plaseaz Republica Moldova pe locul 94 din 139 de ri, cea mai joas fiind calitatea infrastructurii drumurilor (locul 139), urmat de infrastructura portuar (locul 124), de cea aerian (locul 109), i doar infrastructura cilor ferate fiind cotat pe o poziie mai avansat (locul 67).Calitatea infrastructurii de transport este pe larg perceput ca o component important a competitivitii i a mediului de afaceri n general i, prin urmare, reprezint un factor important n atragerea investiiilor i asigurarea competitivitii exporturilor. Comparativ cu rile din regiune, Republica Moldova a obinut cele mai joase poziii n clasamentul Bncii Mondiale privind Indicele de Performan Logistic 2010, situndu-se pe locul 104 din 155 de ri, n special pentru competena logistic deinnd locul 132, pentru aspectele vamale locul 124 i pentru aspectele de infrastructur locul 123 (tabelul 2).Totodat, Republica Moldova nu poate s-i valorifice pe deplin potenialul economic i cel investiional din cauza drumurilor proaste, care limiteaz accesul la obiectele de producie, la pieele de desfacere, la centrele culturale i turistice. Adesea, din aceste considerente Republica Moldova este evitat ca ar-tranzit de mrfuri i de pasageri.Din cauza strii nesatisfctoare a reelei de drumuri, gospodriile casnice, n special cele din zonele rurale, suport cheltuieli suplimentare semnificative pentru accesul la serviciile sociale i administrative, precum i la pieele de desfacere. Conform calculelor estimative, starea nesatisfctoare a drumurilor impune utilizatorilor cheltuieli suplimentare de circa 2,5 miliarde de lei anual.Calitatea proast a drumurilor din ar are un efect negativ i asupra securitii circulaiei rutiere. Numrul total de decese raportat la un milion de vehicule este de circa 1120 (de 69 ori mai mare dect n rile Uniunii Europene) i numrul de decedai la un milion de populaie este de circa 120 (figura 7). Starea proast a drumurilor are impact nefast asupra mediului. Consumul de carburani pe drumurile n stare rea se majoreaz cu 20%, genernd emisii suplimentare de substane nocive n atmosfer. n plus, drumurile proaste snt o surs suplimentar de zgomot i de vibraie. Drumurile pietruite cauzeaz formarea norilor de praf, fapt ce influeneaz negativ asupra dezvoltrii culturilor agricole din zona de influen a drumurilor.

Viziunea strategic

Implementarea modelului nou de dezvoltare economic calitativ, bazat pe export, pe investiii i inovaii, va fi accelerat de dezvoltarea att a infrastructurii drumurilor, ct i a sectoarelor de logistic aferente serviciilor de transport.n esen, durabilitatea infrastructurii rutiere ine de asigurarea minimului de mijloace financiare pentru ntreinerea reelei de drumuri naionale i locale, dar i de efectuarea unor investiii publice substaniale n construcia i reabilitarea drumurilor publice naionale, astfel nct, pn la expirarea termenului prezentei Strategii, 80% din drumuri s fie n stare bun i foarte bun (figura 8).

Calculul estimativ denot c pentru ntreinerea i reparaia curent a drumurilor naionale i locale anual snt necesare mijloace financiare n volum de circa 4,2 miliarde de lei (tabelul 3). Concomitent, pentru perioada anilor 20112014 a fost planificat reconstrucia capital a peste 400 km de drumuri din surse externe de finanare, care se cifreaz la 334 milioane de euro. Astfel, pentru atingerea obiectivului stabilit pn la expirarea termenului prezentei Strategii, este necesar mobilizarea surselor interne i externe suplimentare de finanare n volum de 1,1 miliarde de euro.n vederea realizrii acestei viziuni, se impun msuri dincolo de simpla alocare a resurselor financiare publice. Este necesar explorarea potenialului de parteneriat public-privat n domeniul infrastructurii drumurilor i serviciilor de logistic aferente serviciilor de transport i serviciilor aferente infrastructurii drumurilor. Managementul reelei de drumuri este, de asemenea, n vizorul Guvernului. Reducerea cheltuielilor administrative pn la standardul prescris de legislaie reprezint o surs de economii care poate conduce la realizarea ntr-o msur mai adecvat a lucrrilor de ntreinere. Astfel, eficientizarea sistemului de ntreinere va fi realizat prin asigurarea unei concurene eficiente, avnd la baz: (i) organizarea unor achiziii publice transparente cu favorizarea ofertelor ce implic tehnologii avansate; (ii) asigurarea unui control mai eficient asupra calitii lucrrilor prestate; (iii) reorganizarea i modernizarea ntreprinderilor de ntreinere a drumurilor pn n anul 2013 i (iv) implementarea, pn n anul 2015, a metodei de ntreinere a drumurilor prin contracte multianuale.

Impactul scontat

Reabilitarea i ntreinerea adecvat a drumurilor din Republica Moldova va avea o serie de efecte benefice, contribuind la dezvoltarea economic a rii. Avnd o amplasare strategic, Moldova joac un rol tot mai important n calitate de ar de frontier ntre Uniunea European i Europa de Est i poate deveni un nod comercial al transportului din regiune, n cazul n care drumurile vor fi reabilitate i costurile de logistic vor fi mai mici dect n rile vecine. Serviciile de transport pot fi dezvoltate, ns costurile acestora snt foarte nalte n lipsa unei infrastructuri rutiere de calitate.Este important ca, n perspectiv, proiectarea i dezvoltarea infrastructurii drumurilor s se realizeze n conformitate cu necesitile economice i sociale ale localitilor. innd cont de faptul c Republica Moldova dorete s dinamizeze dezvoltarea sectoarelor industrial i agricol, o infrastructur rutier solid, un transport rutier funcional i nite centre logistice multimodale vor facilita considerabil accesul productorilor agricoli i industriali la pieele de desfacere locale i externe. Reabilitarea drumurilor din ar prin utilizarea de tehnologii avansate va avea impact asupra pieei forei de munc, att prin crearea de locuri de munc noi, ct i prin implicarea unui grad de pregtire profesional adecvat. Nu n ultimul rnd, o infrastructur rutier modern va contribui la dezvoltarea unor sectoare prestatoare de servicii netradiionale, cum ar fi turismul, serviciile de logistic etc. La proiectarea, construcia i exploatarea drumurilor se va ine cont de imperativul implementrii msurilor de protecie a mediului, inclusiv prin aplicarea procedurii de evaluare a impactului de mediu, prin promovarea standardelor de construcie i de exploatare n condiiile schimbrilor climaterice, prin ntreinerea, restabilirea i extinderea suprafeelor de plantaii rutiere (fii verzi de protecie de-a lungul drumurilor etc.).De asemenea, dezvoltarea infrastructurii rutiere are un impact social benefic. Starea actual a drumurilor constituie un impediment major n accesul populaiei rurale la servicii sociale calitative. De exemplu, optimizarea reelei de coli prin crearea de coli de circumscripie se confrunt n mod direct cu problema accesului la aceste instituii. Serviciile de transport auto pot fi dezvoltate, ns costurile de meninere a acestora pot fi foarte nalte n lipsa unei infrastructuri rutiere bine puse la punct. Astfel, reabilitarea drumurilor va spori accesul populaiei la servicii de sntate, n special la servicii de urgen i spitaliceti. n contextul reformei sectorului spitalicesc i restructurrii reelei de spitale publice n baza Planului Naional General al Spitalelor, distana dintre spitale se va majora, iar starea drumurilor are o importan major pentru accesul rapid al pacienilor la instituiile medico-sanitare. Concomitent, trecerea la o acoperire universal i accesul la o asisten primar eficient, n calitate de cel mai apropiat furnizor de ngrijiri acordate individului i de bun calitate, reprezint o prioritate pentru Republica Moldova. Astfel, construcia ulterioar de drumuri i planificarea urban i rural vor fi coordonate atent cu planificarea instituiilor medicale (spitale, instituii de asisten medical primar i de urgen, etc.). De asemenea, este un fapt stabilit c includerea unor msuri eficiente de securitate rutier la construirea drumurilor contribuie la prevenirea accidentrilor personale i pierderea capitalului uman i a productivitii n urma accidentelor rutiere. Construirea drumurilor noi, mai sigure, reprezint, de asemenea o oportunitate de promovare a unui mod de via mai sntos prin crearea de condiii pentru activiti fizice, cum ar fi mersul pe jos i mersul cu bicicleta n spaiile publice.Un alt aspect important este protecia mediului. n primul rnd, drumurile mai bune reduc substanial consumul de combustibil la fiecare kilometru parcurs, astfel diminundu-se emisia de gaze nocive, zgomotul i ali factori poluani. Autovehiculele vor necesita mai puine materiale consumabile, precum uleiuri i anvelope care, la fel, reprezint un factor important al polurii. n ultimul rnd, dar nu mai puin important, nsui procesul de reconstrucie i de reabilitare a drumurilor urmeaz s aib loc n strict concordan cu cerinele legislaiei naionale n domeniul mediului i cu bunele practici internaionale (expertiza impactului asupra mediului, planuri de aciuni pentru protecia mediului n procesul reconstruciei etc.).Fcnd abstracie de aceste implicaii benefice, drumurile mai bune influeneaz direct creterea i dezvoltarea economic prin mai multe canale. Att n practica internaional, ct i n contextul Republicii Moldova exist modele matematice bine calibrate care apreciaz exact efectul reabilitrii unui kilometru de drum asupra cheltuielilor, veniturilor populaiei i agenilor economici, timpului economisit, accidentelor. Principalele beneficii, expuse n ordine descresctoare, snt:1. reducerea costului de operare a vehiculelor, n care intr combustibilul economisit i reparaiile evitate;1. reducerea timpului petrecut n drum care poate fi folosit de ctre populaie n scopuri productive sau pentru recreare;1. reducerea numrului de accidente;1. intensificarea traficului de mrfuri i de cltori adiional atras, inclusiv a tranzitului internaional;1. creterea investiiilor, dezvoltarea regional, extinderea turismului n urma sporirii atractivitii rii, acestea constituind efecte tere, mai puin sesizabile. Primul dintre beneficiile menionate este cel mai tangibil. Estimrile sugereaz c anual, pe segmentele de drum planificate spre reabilitare se pierd 2,5 miliarde de lei pentru reparaii suplimentare i pentru combustibil. Pornind de la presupunerea moderat c cel puin o parte dintre banii economisii pot fi investii n scopuri productive, mrind astfel stocul de capital fix, calculele sugereaz c pe termen scurt i mediu, rata anual obinuit de cretere a PIB-ului se va majora suplimentar cu 0,3% doar pe seama economiilor de combustibil i a evitrii reparaiilor. Dar efectul total va fi, probabil, i mai mare.

Obiective specifice

Indicatori de monitorizare201020152020

Reabilitarea drumurilor publice naionale, km900 (2014)1900

Reparaia drumurilor publice locale, km700 (2014)4900

Ponderea drumurilor publice naionale aflate n stare:1. foarte bun, %1. bun, %

3842

Micorarea numrului de decese cauzate de accidente rutiere, raportate la un milion de populaie12060

Indicele de Performan Logistic1. infrastructur1. competen logistic2,572,052,172,672,352,372,872,652,77

Tabele i figuri

Figura 6. Finanarea sectorului drumuri n perioada anilor 1990-2011, milioane lei

Tabelul 2. Indicele de performan logistic (IPL) pentru unele ri din regiune araIPLAspecte vamaleInfrastructurTransportul peste hotare Competen logistic Urmrirea livrrilorCosturi

Ucraina2,572,022,442,792,592,493,06

Croaia2,772,622,362,972,532,823,22

Bulgaria2,832,502,303,072,852,963,18

Romnia2,842,362,253,242,682,903,45

Albania2,462,072,142,642,392,393,01

Moldova2,572,112,052,832,173,003,17

Figura 7. Statistica accidentelor rutiere n perioada anilor 1990-2010

Figura 8. Prognoza evoluiei strii drumurilor naionale n perioada anilor 2011-2020

Tabelul 3. Calculul estimativ al mijloacelor necesare pentru reparaia i ntreinerea drumurilor publice

Denumirea lucrrilorVolumul totalPeriodicitateaVolumul anualCostul estimativ,mii lei

kmanikmla 1 kmtotal

a. Drumuri naionale

Reparaie capital (reabilitare)

1. mbrcminte din beton de ciment2873010480045920

1. mbrcminte din beton asfaltic27971617575001311094

1. mbrcminte din pietri sau prundi25292845012600

Total33361369614

Reparaie medie (ntreinere periodic)

1. strat de beton asfaltic115061922450469583

1. tratament bituminos15924398450179100

1. profilare cu adaos de material25238422018480

Total2994667163

b. Drumuri locale

Reparaie capital (reabilitare)

1. mbrcminte din beton de ciment4225236006048

1. mbrcminte din beton asfaltic2717132093500731500

1. mbrcminte din pietri sau prundi30169335450150800

Total5775888348

Reparaie medie (ntreinere periodic)

1. strat de beton asfaltic135062251450326250

1. tratament bituminos1367527335095690

1. profilare cu adaos de material301631005220221173

Total5733643113

c. Reparaia capital a podurilor1131 buc./24681 m1615543452830

d. ntreinerea de rutin a drumurilor naionale i locale

9344permanent934464,2598016

N TOTAL4219084

Politica bugetar fiscal si Bugetul de Stat in Republica Moldova

Politica bugetar-fiscal n Moldova se afl permanent n centrul ateniei opiniei publice, fapt determinat de importana acesteia ca parte component a politicii economice i de criticile la adresa ei din partea diferitelor organe ale puterii, organizaii obteti i internaionale, micri politice, mijloace de informare n mas. Or, anume n politica bugetar-fiscal, ca n nici o alt politic, se reflect n modul cel mai pregnant interesele diferitelor grupuri sociale.Politica bugetar-fiscal a Moldovei este parte integrant a securitii economice i politicii financiare a statului. n 1991-1996 Moldova a trecut printr-o recesiune economic acut. n 1997 s-a produs o schimbare radical n dezvoltarea economic a Moldovei care a adus o cretere economic modest n producia industrial a rii i a marcat nceputul unei perioade de redresare economic general.Criza financiar din Rusia din 1998 a afectat economia Moldovei n mod dramatic blocnd exporturile moldoveneti de produse industriale i agricole. Acest fapt a avut un impact negativ asupra indicatorilor macroeconomici i bugetari ai Moldovei. Cu toate acestea, n 1998 a aprut o tendin pozitiv a unor rate de venituri mai nalte dect cele de cheltuieli. Dei datorit acestei tendine pozitive deficitul bugetar a sczut n mod semnificativ n 1998, datoria de stat i cea extern nu au fost reduse.Din 1992 Moldova a contractat sume enorme de credite externe de la diverse organisme internaionale pentru a acoperi deficitul bugetar i a deservi datoria extern. Acumularea datoriilor a dus n 2001 la incapacitate de plat tehnic ceea ce a determinat guvernul de atunci s reealoneze datoria public extern. Datoria intern public a crescut i ea, administrarea ei fiind n prezent parte integrant a politicii bugetar-fiscale a statului.Aadar, politica bugetar-fiscal a statului a avut drept scop principal stabilirea unui regim fiscal care ar fi multiplicat profiturile, inclusiv cele publice, meninnd o presiune fiscal rezonabil, minimalizat evaziunile fiscale prin combaterea activitilor economiei subterane, optimizat structura cheltuielilor publice n vederea crerii unor oportuniti noi de profituri sociale i reducerea cheltuielilor bugetare neautorizate.n concluzie, se poate afirma c Republica Moldova timp de 10 ani ai dezvoltrii sale ca stat independent a parcurs toate fazele unui ciclu economic. Aciunile ntreprinse pe parcurs n domeniul colectrii veniturilor i finanrii activitilor statului dau dovad de prezena unei politici bugetar-fiscale, nu ntotdeauna echilibrate i bine determinate, ceea ce a creat ascensiuni i recesiuni n diferite perioade restrnse de timp, ns admisibile pentru perioada de tranziie la alt sistem economic.n recomandri pentru viitor autorii menioneaz c n afar de promovarea unor reduceri n cheltuieli, politica bugetar-fiscal trebuie s urmreasc o cretere sistematic a eficienei cheltuielilor. Este necesar operarea unui set de msuri n vederea raionalizrii cheltuielilor i planificrii publice pe lng relaxarea fiscal. n politica veniturilor este necesar raionalizarea regimului fiscal. La fel de important este elaborarea unei strategii integrate de administrare a datoriei publice.

Bugetul de stat al Republicii Moldovaconstituie principala component a sistemului bugetar. Din punct de vedere juridic, bugetul de stat este definit ca un act n care se nscriuveniturileicheltuielileprobabile alestatuluipe o perioad de un an (1 ian. - 31 dec.).Din punct de vedere economic,bugetulde stat exprim relaii economice, care iau natere n procesul repartiieiprodusului intern brut, n legtur cu ndeplinirea funciilor statului. Aceste relaii se manifest n dublu sens: pe de o parte ca relaii prin care se preleveaz resurse bneti la dispoziia statului, pe de alt parte, ca relaii prin care se repartizeaz aceste resurse.Din punct de vedere material, bugetul de stat poate fi definit ca un fond centralizat de mijloace bneti pus la dispoziia statului, n care se ncaseaz veniturile i din care se efectuiaz cheltuieli din partea statului.Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul de lege al bugetului de stat pentru anul viitor. Pentru 2014 veniturile totale la buget au fost estimate la peste25,682 mlrd. lei, n timp ce cheltuielile planificate nsumeaz cifra de 28,085 mlrd. lei.Astfel, pentru anul viitor se prevede un deficit bugetar de peste 2,4 mlrd. lei, de 2,7 ori mai mare dect n 2013, i urmeaz s fie acoperit prin mprumuturi externe n valoare de peste 2 mlrd. lei, dar i cu banii obinui din privatizarea proprietilor de stat i din vnzarea titlurilor de stat.Potrivit proiectului bugetului, cele mai multe resurse vor fi alocate: pentru asigurare i asistena social 17,9% din totalul de cheltuieli, pentru nvmnt 12,2%, pentru ocrotirea sntii 10,5%, pentru transporturi i gospodria drumurilor 9,2%.Bugetul pentru 2014 mai prevede majorri graduale de salarii pentru cteva categorii de bugetari. Astfel, peste 43 mln. lei vor fi alocate pentru triplarea salariilor judectorilor, iar circa 24 mln. lei sunt prevzute pentru a suplimenta cu 17,6% salariile angajailor din cultur i cu 23,6% cele ale asistenilor sociali. De asemenea, n buget este prevzut majorarea burselor de studii pentru elevi, studeni i doctoranzi cu 10%.Aproape 90 mln. pentru alegeri i recensmntAstfel, conform proiectului bugetului pentru 2014, cinci la sut din cheltuieli, adic peste 1,4 mlrd lei, vor fi alocate pentru servicii de stat cu destinaie general. Din acestea, 52 mln. lei sunt planificate pentru organizarea alegerilor parlamentare, iar 36 mln. lei pentru desfurarea recensmntului populaiei i locuinelor.Pentru activitatea extern, din bugetul de stat sunt planificai peste 324 mln. lei, cu aproape 20% mai mult fa de anul curent. Conform proiectului aprobat, o parte din finane vor fi repartizate pentru deschiderea i ntreinerea misiunilor diplomatice i consulare, inclusiv: deschiderea misiunii diplomatice n Japonia (5,9 mln. lei), construcia sediilor pentru ambasadele din Turcia i Belarus (23 mln. lei), precum i renovarea capital a Ambasadei din Federaia Rus (5,6 mln. lei).Dup ce pentru anul 2013 s-au dublat alocaiile pentru justiie, pentru anul viitor n proiectul bugetului se planific o cretere de 10%, cheltuielile pentru domeniul dat fiind estimate la 687 mln. lei. Potrivit notei informative, acest fapt se datoreaz majorrii salariilor judectorilor (43,6 mln. lei) i a cheltuielilor de personal (2,3 mln. lei).Mai muli bani pentru bursele studenilor i salariile de la CNAPentru meninerea ordinii publice, aprare i securitatea naional, n proiectul bugetului pentru anul viitor se prevd cheltuieli n sum de circa 2,5 mlrd. lei, cu 10 la sut mai mult fa de anul curent. Din aceasta, 103 mln. lei vor fi alocate din contul suportului bugetar acordat de ctre UE pentru realizarea aciunilor prevzute n Planul de aciuni privind liberalizarea regimului de vize. De asemenea, sunt planificate 15,4 mln. lei pentru nlocuirea gradual a militarilor n termen cu militari prin contract, iar peste 23 mln. lei sunt prevzute pentru majorarea salariilor colaboratorilor Centrului Naional Anticorupie.Totodat, pentru 2014 sunt planificate de dou ori mai multe resurse financiare fa de anul n curs pentru sistemul educaional. Acesta va primi o finanare de 3,4 mlrd. lei, cu 1,5 mlrd. lei mai mult fa de nivelul aprobat pe anul 2013. Din aceast sum, peste 1,4 mlrd. lei vor fi transferate ctre bugetele unitilor administrativ-teritoriale, iar 75,7 mln. lei sunt planificate pentru dotarea i renovarea instituiilor de nvmnt secundar general. De asemenea, peste 120 mln. lei sunt prevzute pentru acordarea burselor, 10 mln. lei pentru organizarea desfurrii examenelor de absolvire n gimnazii i licee, iar aproape 5 mln. lei vor fi alocate pentru finanarea programului naional de studiere a limbii romne.Trei miliarde de lei pentru sntateCheltuielile pentru tiin i inovare pentru 2014 se estimeaz n sum de 418,7 mln. lei, cu un sfert mai mult fa de suma aprobat pe anul curent. Din acestea mai mult de jumtate sunt destinate pentru finanarea cercetrilor tiinifice instituionale, iar 38 mln. lei vor fi alocate pentru proiecte din cadrul programelor de stat, selectate pe baz de concursLa cultur, art, sport i activiti pentru tineret, cheltuielile nsumeaz 365,5 mln. lei i sunt n cretere cu 9 mln. lei fa de anul trecut. Dintre acestea, mai bine de un sfert, peste 94 mln. lei, vor fi alocate pentru asigurarea activitii instituiilor teatral-concertistice, 24 mln. lei vor fi cheltuite pentru realizare Calendarului aciunilor sportive naionale i internaionale, iar peste 82 mln. lei sunt planificate pentru subvenionarea activitii IPNA Compania Teleradio-Moldova.Pentru 2014, pentru sectorul privind ocrotirea sntii, cheltuielile au fost estimate la 2,9 mlrd. lei. Au fost majorate transferurile de la bugetul de stat ctre FAOAM cu 126,4 mil.lei. Suma total a transferurilor de la bugetul de stat ctre fondurile asigurrii obligatorii de asisten medical constituie 2,269 mlrd. lei.Cel mai mare buget pentru asistena socialCheltuielile pentru asigurarea i asistena social pentru anul 2014 vor constitui 5 mlrd. lei, cu aproape un miliard mai mult fa de anul curent. Din acestea pentru anul 2014 se prevd alocaii pentru: restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaii victimelor reabilitate ale represiunilor politice 10,5 mln. lei, indemnizaii unice pentru construcia sau procurarea spaiului locativ, sau restaurarea caselor vechi 15,5 mln. lei, indexarea depunerilor bneti ale cetenilor n Banca de Economii - 50 mln. lei. Totodat, transferurile de la bugetul de stat ctre bugetul asigurrilor sociale de stat pentru anul 2014 vor nsuma 3462,7 mil.lei, cu 34% mai mult fa de anul 2013.Pentru agricultur se estimeaz un volum de alocaii n sum de aproape 2 miliarde de lei, mai mult cu 28% comparativ cu anul 2013. n acest sens, proiectul de buget prevede alocaii pentru: fondul de subvenionare a productorilor agricoli 500 mln. lei, msuri de protecie antigrindin - 74 mln. lei, iar peste 630 de milioane lei din contul grantului Fondul Provocrile Mileniului vor fi cheltuite pentru proiectul Tranziia la agricultura performant.100 de milioane pentru susinerea IMM-urilor i atragerea investiiilorPentru drumuri, comunicaii i informatic sunt planificate 2,57 mlrd. lei, depind cu aproape o jumtate de miliard nivelul aprobat pe anul 2013. Creterea alocaiilor se datoreaz n special majorrii cheltuielilor fondului rutier cu 246,8 mil.lei, precum i majorrii cheltuielilor n cadrul proiectelor finanate din surse externe cu 217,1 mil.lei. Volumul total al fondului rutier inclus n proiect constituie 1,3 mlrd. lei, dintre care ntreinerea drumurilor 1,1 mlrd. lei i reparaia capital 200 mln.lei.Iar peste 400 mln. lei sunt destinate cheltuielilor pentru combustibil i energie, dintre care 172,7 mln. lei reprezint valoarea alocaiilor din fondul de eficien energetic.De asemenea, n proiectul bugetului au fost prevzute alocaiile de 40 mln. lei pentru continuarea programului PNAET, 32,5 mln. lei pentru continuarea Programul-pilot PARE 1+1, peste 23 mln. lei pentru asigurarea atragerii investiiilor i sporirea volumului exportului, 15 mln. lei pentru crearea centrelor de afaceri. Pentru rscumprarea de la SA Banca de Economii a obligaiunilor emise pentru stabilitate financiar vor fi direcionate 93,1 mil.lei.Premier: guvernul dat n judecat pentru lips de transparenMenionm c, executivul a publicat luni, pe site-ul Ministerului de Finane, proiectul bugetului naional pentru 2014, cu o ntrziere de circa dou luni. La numai dou zile de la publicare, guvernul a examinat proiectul n edina Cabinetului de Minitri i a aprobat bugetul. De asemenea, miercuri au fost aprobate n edina de guvern politica bugetar-fiscal, legea bugetului asigurrilor sociale i al fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical pentru 2014.n acest context, subliniem faptul c membrii Biroului Consiliului Naional pentru Participare (CNP) au acionat n judecat guvernul pentru nclcarea principiilor transparenei decizionale.Cererea de chemare n judecat a fost trimis dup ce executivul a inclus pe ordinea de zi a edinei de miercuri examinarea proiectului Legii bugetului pentru 2014, fr ca anterior s fie fcut public ori consultat cu cetenii, dup cum prevede legislaia n vigoare.Proiectul bugetului pentru 2014 urmeaz a fi pus n discuie i aprobat de ctre parlament.