7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 2/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
Introducere
Munca este cel mai important factor de productie atit la nivelul unei unitati
economice, cit si la nivelul intregii economii nationale. Generatorii muncii sunt
salariatii incadrati in unitatile de productie nationale, muncitorii sint cei ce se
ocupa cu reproductia de bunuri si servicii. In cazul in care oferta de forte de
munca nu coincide cu cererea apare o situatie de dezechilibru ce poate duce la
aparitia somajului- una din cele mai mari probleme ale economiei. Cauza pentru
care exista o cerere de munca este pretul muncii- salariu , nivelul caruia
determina cererea si oferta de munca, aici salariul apare ca un mijloc de motivare
a salariatilor spre ridicarea productivitatii muncii. Piata contemporana a muncii se
poate afla fie in situatia de echilibru, fie in cea de dezechilibru, adica de
subocupare si supraocupare. Cele doua forme ale dezechilibrului pe piata muncii
pot fi intelese numai dupa ce vor fi fost clarificati termenii de ocupare deplina,
somaj voluntar si somaj involuntar. Ca fenomen macroeconomic, somajul
reprezinta ansamblul persoanelor active disponibile fara ocupatie, care cauta de
lucru; deci, el este format din excesul de resurse de munca in raport cu cei ce potfi ocupati, in conditiile de rentabilitate impuse de piata. De la început trebuie să
precizăm faptul că salariul nu a existat în toate timpurile, cu toate că factorul
muncă a participat în toate timpurile la procesul de producţie.De fapt, este de
neimaginat proces de producţie, în general, activitatea economică, fără prezenţa
factorului muncă.Atunci, apare limpede că salariul, privit ca venitul persoanelor
care participă prin munca lor proprie la procesul de producţie, este o categorie
economică ce a apărut în anumite condiţii social-economice, odată cu apariţia în
societate a unor oameni lipsiţi de toate condiţiile necesare pentru organizarea şi
desf ăşurarea producţiei, înafară de forţa muncii lor, care, pentru ei ,apărea ca
singurul mijloc de existenţă.
3
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 3/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
1.1 Piata muncii
Piata muncii reprezinta spatiul economic in care tranzactioneaza in mod liber
utilizatorii de munca (detinatorii de capital) in calitate de cumparatori si posesorii
resursei de munca, in calitate de vanzatori, in care, prin mecanismul pretului
muncii, al concurentei libere intre agentii economici, al altor mecanisme specifice,
se ajusteaza cererea si oferta de munca.
1.2 Oferta de munca
Oferta de munca se delimiteaza in cadrul potentialului demografic printr-o serie
de criterii, de conditii socio-demografica, de optiuni ale persoanelor cu varsta
legala de munca si apte de munca.
Oferta de munca constituie acele resurse de munca, acel potential de munca, care
se incadreaza in categoria de oferta pe baza criteriului salarizarii.Oferta de munca
se manifesta prin cerere de locuri de munca salariata, in angajarea ca salariati.
Dupa cum se stie, trei sunt factorii principali care influenteaza oferta de munca la
acest nivel :
marimea salariului (normal, real);
4
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 4/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
raportul dintre utilitatea si dezutilitatea muncii (respectiv, relatia dintre efortul
individual si costul de oportunitate);
nevoia de a subzista a salariului si a familiei sale.
Tinand seama de influenta acestori factori, curba ofertei de munca este atipica,
cum se poate observa in graficul de mai jos.
O’
C
S1 B
ASo
O
/ / / / /
2 4 6 8 10 Cantitatea de munca
Figura 1. Curba atipica a ofertei de munca
1.3 Cererea de munca
Cererea de munca are ca punct de plecare nevoia de servicii-munca din partea
utilizatorilor acesteia.Conditia generala a transformarii nevoilor de munca in
cerere de munca este remunerarea sau salarizarea; aceasta se concretizeaza in
oferta de locuri de munca salariate.
5
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 5/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
Cererea de munca si oferta de munca sunt categorii si marimi dependente, pe de o
parte, de dezvoltarea economico-sociala, de amploarea si structurile activitatilor
economice si ale actiunilor sociale si, pe de alta parte, de fenomenele si procesele
social-demografice.Caracterul specific al pietei de munca poate fi pus in evidenta prin urmatoarele
aspecte :
cererea de munca este,pe termen scurt, practic, invariabila; crearea de noi locuri
de munca presupune dezvoltarea activitatilor existente si initierea altora noi,
probleme complexe care nu se pot realiza decat in timp;
oferta de munca, la randul ei se formeaza in decursul unui orizont de timp
indelungat, timp in care noua generatie ajunge la varsta legala de munca si se
instruieste;
oferta de munca isi pune amprenta asupra modului de satisfacere a cererii de
munca;
modalitatea redusa a fortei de munca, a posesorului acestuia; oamenii sunt atasati
mediului social-economic in care s-au format si unde traiesc;avantajele economice
oferite de alte zone (localitati) nu isi exercita nelimitat rolul in ceea ce priveste
deplasarile oamenilor spre noi locuri de munca;
oferta de munca depinde si de alti factori decat cei economici(varsta, starea
sanatatii, psihologia oamenilor );
eterogenitatea cererii si ofertei de munca, neconcordanta dintre structurile
acestora fac ca substituirea intre diferitele ei comportamente sa fie redusa.
6
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 6/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
1.4 Piata muncii
Piata muncii (cererea si oferta de munca) se desfasoara in trei trepte sau faze :
In prima faza se formeaza conditiile generale de angajare a salariatilor, se
contureaza principiile care stau la baza stabilirii salariilor.Aici se manifesta
tendinta generala de formare a salariilor la nivelul economiei nationale sau la
nivelul unor mari segmente de piata a muncii.
In cea de-a doua faza – o continuitate a primei- are loc intalnirea in termeni reali a
cererii si ofertei, intalnire in baza conditiilor concrete ale firmelor si salariatiilor
(potentiali).
Pe piata muncii se intalnesc si se confrunta doua forte, se manifesta doua
comportamente :
vanzatorul de munca, ofertantul acestui articol specific (solicitantul de locuri de
munca), care asteapta maximum de avantaj net de pe urma vanzarii, a inchirierii
muncii sale (maximum de utilitati si minimum de dezutilitati);cumparatorul de forta de munca, utilizatorul, (cel ce ofera locuri de munca), care,
la randul lui, asteapta maximum de profit.
Ca piata derivata, aceasta are functia majora de a asigura activitatile social-
economice cu resursele de munca in cantitatea, structurile si calitatea necesara.
Daca marfa produsa cu o anumita forta de munca nu se vinde, nu-si gaseste
cumparatorii, atunci nici resursa de munca folosita la producerea acelei marfi nu-
si va mai gasi cerere .Anticipand, se poate spune ca specificitatea acestei piete
decurge si din diferenta dintre salariu si pretul celorlalte bunuri, in
7
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 7/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
sensul ca numai salariul real oscileaza (ca si preturile normale), salariul nominal
inregistrand cresteri continue.
1.5. Segmentarea pietei muncii.Formareanivelului salariului pe diferite piete
In ultimele decenii, analistii au ajuns la concluzia ca nu exista o unica piata
a muncii la scara economiei nationale.
Segmentarea pietei muncii se intemeiaza pe conditiile generale de existenta
si manifestare a sistemelor reale contemporane.
Astfel, sistemul economic de piata real presupune o relatie de independenta
specifica a unuia din sectoarele aratate de celalalt.Corespunzator, exista si o piata
a muncii duala, fiecare avand o anumita autonomie si fiind relativ izolata de
celelalte segmente.Pe diferitele piete exista conditii inegale pentru salariati, in
ceea ce priveste conditiile de munca si nivelurile salariilor, in ce priveste
realizarea profesionala etc.
Segmentele reale ale pietei muncii sunt analizate prin folosirea mai multor
criterii de grupare, in functie de fiecare criteriu existand diferite genuri de piete ale
muncii.
Astfel, se constata cel putin urmatoarele criterii :
dupa forma de proprietate – piata muncii a sectorului privat si piata
intreprinderilor publici (de pilda, piata producatorilor de armament), in general, piata sectorului public;
dupa dimensiunile utilizatorilor de munca – piata muncii (a cererii de munca) din
partea marilor firme si piata muncii pentru micile intreprinderi;
8
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 8/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
dupa gradul de organizare a ofertei de munca – piata nestructurala, a salariatilor
liberi si piata salariatilor sindicalizati.
Mecanismul pietei muncii in conditiile pietei cu concurenta perfecta este, ca si incazul bunurilor economica, un model teoretic de analiza.
Piata ologopsonica – consta in acea situatie de piata cand cateva firme mari
detin angajarea unei parti considerabile din oferata de munca posibila . Aceste
firme cauta sa mentina aceasta pondere si aceasta structura de angajati prin
modificarea salariilor; Firmele cu pozitie de oligopsonu platesc salarii mai mari
pentru a atrage forta de munca cu calificari superiare din alte ramuri si sectoare .
Piata cu monopol bilateral – detine un rol semnificativ in randul pietelor
imoperfecte ale muncii . Acest segment al pietei muncii are o pondere mare in
tarile dezvoltate .Ea se identifica cu piata marelui business privat , sau,reprezinta
piata muncii in conditiile economiei decente .
Salariu negociat colectiv – pe aceasta piata este un instrument de
analiza moderna a modului de functionare a pietei muncii .Acolo unde se
practica acest salariu mecanismul negocierilor pe piata muncii joaca un rol mai
mare sau mai mic in functie de :
Gradul de extindere a sidicatelor salariatiilor ,de amploare a incadrarii a
salariatiilor in sindicate ;
De incadrerea patronilor in organizatii specifice ;De organizarea celor doua forte ale pietei muncii ,de combativitatea lor .
Veniturile din munca se impart in venituri de transfer si in rente economice .
9
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 10/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
O
bSe1
a 2 c
O Qe
Figura 2. Renta economica pe piata muncii
11
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 12/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
Somajul voluntar consta in acea nonocupare datorata refuzului sau
imposibilitatii unor persoane de a accepta retributia oferita si/sau
conditiile de munca existente.
Somajul involuntar consta in acea parte a folosirii incomplete care decurge
din rigiditatea salariului, respectiv din acele persoane neocupate care ar fi
dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic decat cel existent, astfel
ca atunci cand
cererea efectiva de forta de munca, va creste va spori si gradul de ocupare.
De regula, somajul este tratat si apreciat prin prisma celui involuntar. Asa ca
somajul consta in acea nonocupare, din acea folosire incompleta a mainii
de lucru, din acel ansamblu de persoane neocupate care ar fi dispuse sa
lucreze pentru un salariu real mai mic decat cel existent, astfel ca, atunci
cand creste cererea efectiva de forta de munca, va spori si gradul ei de
ocupare.
Ca fenomen macroeconomic, somajul reprezinta ansamblul
persoanelor active disponibile fara ocupatie, care cauta de lucru; deci, el este
format din excesul de resurse de munca in raport cu cei ce pot fi ocupati, in
conditiile de rentabilitate impuse de piata.
2.2. Masurarea (evaluarea) somajului
Masurarea somajului este o problema de evaluare, de aproximare. Cu
toate acestea, in toate tarile avansate economic exista sisteme nationale de
inregistrare zilnica a modificarilor in nivelul si structurile somajului.
13
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 13/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
Deoarece, principala resursa a economiei este forta de munca,
sustinerea ocuparii acesteia este cel mai important scop al politicii economice din
fiecare tara.
Nivelul somajului este indicatorul statistic care arata partea celor carenu au de lucru in numarul total al celor care doresc sa lucreze.
Masurarea somajului in S.U.A.
Biroul de Statistica a Muncii din S.U.A. calculeaza annual nivelul somajului si alti
indicatori.Acesti indicatori se determina pe baza observarii statistice a circa
60.000 de gospodarii economice (familii).
Corespunzator intrebarilor cuprinse in ancheta, fiecare persoana din
gospodarie se poate afla in una din urmatoarele categorii :
ocupata – daca cea mai mare parte a saptamenii precedente a lucrat, respectiv
nu a facut gospodarie, nu a lucrat;
neocupata – daca nu a lucrat in asteptarea incadrarii intr-o noua munca, daca este
temporar indepartat sau daca este in cautarea unui loc de munca;
celelalte persoane nu intra in categoria de forta de munca (nu au loc de munca, nu
cauta de lucru si nu asteapta sa inceapa o alta munca).
Forta de munca consta in totalitatea celor ocupati si neocupati, iar nivelul
somajului se calculeaza ca raport procentual intre numarul celor neocupati sivolumul fortei de munca.
Un alt indicator statistic este ponderea fortei de munca in totalul populatiei avand
varsta (legala) de munca.
14
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 14/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
Masurarea somajului in Moldova.
Populatia ocupata, forta de munca, somajul se calculeaza, in tara noastra, fie pe
baza balantei fortei de munca, fie pe baza de anchete asupra fortei de munca.
Conform metodologiei Balantei fortei de munca, populatia ocupata cuprinde toate persoanele cu un loc de munca in care desfasoara o activitate economico-sociala
aducatoare de venit, cu exceptia cadrelor militare si a persoanelor asimilate lor,
neangrenand in activitati economice (personalul M.A.N., M.I., S.R.I., militari in
termen);- salariatilor organizatiilor politice, obstesti si a detinutilor.
Conform “Anchetei asupra fortei de munca in gospodarii”, populatia ocupata
cuprinde toate persoanele de 14 ani, si peste, care au desfasurat o activitate
economica producatoare de bunuri sau servicii de cel putin o ora in perioada de
referinta in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau
alte beneficii.
Se considera persoane ocupate urmatoare :
salariatii, adica persoanele care isi exercita activitatea pe baza unui contract de
munca intr-o unitate economica sau sociala – indiferent de forma ei de proprietate
– sau la persoane particulare in schimbul unei remuneratii sub forma de salariu,
platit in bani sau in natura, sub forma de comision etc;
patronii, persoane care isi exercita ocupatia in propria lor unitate pentru a carei
activitate au ca angajati unul sau mai multi salariati;
lucratori pe cont propriu – persoane care isi exercita ectivitatea fie in unitatea proprie sau cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza pregatirii lor profesionale,
dar care nu au angajati salariati, ele putand fi sau nu ajutate de membrii familiei,
neremunerati;
15
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 15/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
lucratorii familiali neremunerati – persoane care isi exercita activitatea intr-o
unitate economica familiala condusa de un membru al familiei sau o ruda, pentru
care nu primesc remuneratie sub forma de salariu sau plata in natura;
membri ai unei societati agricole sau ai unei cooperative, persoane care au lucratfie ca proprietari de teren agricol intr-o societate constituita conform legii, fie ca
membri ai unei cooperative mestesugaresti sau de credit.
Nivelurile oficiale ale ratelor de somaj, ca si tendintele lor in perioada postbelica
in cateva tari, sunt redate in tabelul 3. Aceste niveluri apar ca ponderi madii
anuale.
Anii si perioada
Media1960-75
Media1973-82
1980 1989 1991 1996 2001
tarileS.U.A. 6.8 4.9 8.5 7.0 7.1 7.0 5.0JAPONIA 1.5 1.3 1.9 2.0 2.6 2.5 3.2GERMANIA 3.5 1.3 4.0 3.4 9.3 5.5 11.1FRANTA 1.4 1.8 3.9 6.2 10.2 9.5 12.6ANGLIA 2.4 2.4 4.1 6.5 11.2 6.7 6.1CANADA 7.1 … 6.9 8.3 10.5 11.0 9.4ITALIA 8.2 3.6 5.9 7.5 10.3 11.0 12.1SPANIA … … 1.9 6.8 19.5 17.0 22.1OLANDA 2.3 1.3 4.1 4.3 12.9 9.3 6.2DANEMARCA 9.1 8.9 8.1TURCIA 11.2 10.4 6.6ROMANIA 1998: 6.3
16
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 16/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
3%
Dupa cum se poate observa, ratele somajului au avut evolutii diferite
de la o tara la alta. Cu toate acestea, pot fi deprinse cateva tendinte generale. Maiintai cele mai multe tari avansate economic au cunoscut rate ale somajului mai
reduse de pana la 5%. Ultimii ani marcheaza o noua revigorare a somajului.
Structurile somajului prezinta adesea interes mai mare decat nivelul
sau.De o ampla dezbatere se bucura structurile somajului pe varste, pe sexe, pe
grade de calificare.In S.U.A. a atentie aparte se acorda somajului in randul
populatiei de culoare.
Capitolul III
Salariul – pretul muncii
În teoria şi practica economică, salariul ocupă un loc deosebit de
important.Termenul ca atare este de origine latină. Salarium era suma ce se plătea
fiecărui soldat roman pentru cumpărarea sării. Soldatul era un om dependent şi i
se acorda salarium, în virtutea acestei dependenţe un om liber nu primea
salarium. Termenul s-a păstrat în timp şi a căpătat sensul de venit al unui om care
este dependent de altul, fie juridic, fie economic.
Salariul apare ca venit ce revine factorului muncă datorită participării nemijlocite
a lui la activitatea economică.
De la început trebuie să precizăm faptul că salariul nu a existat în toate timpurile,
cu toate că factorul muncă a participat în toate timpurile la procesul de
17
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 17/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
producţie.De fapt, este de neimaginat proces de producţie, în general, activitatea
economică, fără prezenţa factorului muncă.Atunci, apare limpede că salariul,
privit ca venitul persoanelor care participă prin munca lor proprie la procesul de
producţie, este o categorie economică ce a apărut în anumite condiţii social-economice, odată cu apariţia în societate a unor oameni lipsiţi de toate condiţiile
necesare pentru organizarea şi desf ăşurarea producţiei, înafară de forţa muncii
lor, care, pentru ei ,apărea ca singurul mijloc de existenţă.
Dacă ne imaginăm un producător independent, un meseriaş, observăm că acesta
posedă în plină proprietate toate condiţiile materiale de producţie pe care
împreună cu munca lui le foloseşte după cum crede de cuviinţă, în procesul de
producţie.În acest caz, este firesc ca tot ce obţine el, întreaga valoare creată sa-i
aparţină în întregime.Nimeni altcineva nu are dreptul să-i ceară nici o particolă din
valoarea nou creată de el, în afară poate de stat, care pentru serviciile aduse
comunităţii , deci şi meşteşugarului, percepe impozitul pe venit. Putem spune oare
că venitul meşteşugarului obţinut prin munca sa proprie îmbracă forma de
salariu? Desigur nu, deoarece categoria de salariu nu reflectă toate tipurile de
venituri obţinute de factorul muncă de-a lungul timpului, el nu apare ca formă tip
a venitului, ci ca venit ce revine factorului muncă în anumite condiţii social-
economice. Aceste condiţii sînt acelea în care posesorul forţei de muncă, nu
posedă altceva decît aptitudinile lui fizice şi intelectuale, priceperea lui,
capacitatea lui de a munci, care reprezintă singura lui sursă de existenţă. Lipsit de
ceilalţi factori de producţie, el este lipsit şi de mijloacele necesare traiului, singura
lui alternativă este să-şi închirieze forţa lui de muncă, singurul bun pe care îl posedă, de pe urma căruia să obţină venitul necesar traiului. Dar acest lucru, îl
poate face numai dacă este cetăţian liber, egal în drepturi cu toţi ceilalţi. Dacă nu
ar fi cetăţian liber, ci sclav, sau iobag, el nu ar putea închiria forţa lui de muncă,
deoarece aceasta aparţine de drept stăpînului de sclavi, sau feudalului, iar 18
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 18/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
rezultatele muncii lui vor fi însuşite de către aceştea în virtutea posesiei de către ei
a factorului muncă.
În condiţiile contemporane , salariul reprezintă cea mai frecventă formă de venit,
nivelul lui condiţionează situaţia economică a unui număr însemnat de persoane.El exprimă atît retribuirea muncii de execuţie a lucrătorilor propriu-zişi, cît şi
remunerarea muncii celor ce execută activităţi de concepţie şi conducere. Deci,
salariul apare nu pur şi simplu ca preţ al muncii, ci ca preţ al îchirierii forţei de
muncă, a capacităţii de a munci, a unor oameni liberi juridic şi, desigur, ca preţ
al serviciilor aduse prin munca depusă de către aceşti oameni. Aşa cum arată
P.A.Samuelson, laureat al premiului “Nobel” pentru economie, “omul este mai
mult decît o marfă, cu toate că este adevărat că omul închiriează serviciile sale
pentru un preţ. Acest preţ este nivelul salariului, care este de la distanţă cel mai
important preţ”.
Conceptul, natura şi formele salariului
3.1 Conceptul şi natura salariului
Salariul reprezintă mai întîi suma plătită pentru a obţine serviciul factorului
muncă. Dar, salariul se obţine după ce munca s-a consumat, el deducîndu-se din
preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a contribuit. De aceea salariul este
şi un venit.Cele mai multe teorii consideră în mod just, că salariul reprezintă un venit
însuşit prin muncă.
Muncitorul vinde pe piaţa nu munca, ci forţa sa de muncă. Munca este creatoare
de valoare, dar ea însăşi nu are valoare şi nici preţ. În primul rînd, pe piaţă
19
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 19/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
muncitorul nu vinde întreprinzătorului munca, aceasta nefiind materializată şi
neexistînd decît în cadrul procesului de producţie. El vinde doar capacitatea de a
munci, adică forţa de muncă.
Salariul nu este ceea ce pare a fi, adică valoarea sau preţuk muncii, ci numai oformă camuflată a valorii sau a preţului forţei de muncă. El apare ca fiind preţul
muncii, dar în realitate este preţul forţei de muncă. Apare ca fiind expresia în bani
a întregii valori nou create dar, în realitate, este o parte a valori create.
Problema salariului a constituit o preocupare constantă a economiştilor începînd
cu şcoala clasică. Adam Smith enunţă unele idei juste cu privire la salariu,
spunînd că din toate cele trei venituri, salariul este singurul venit bazat pe muncă.
Salariul reprezintă, după el, o parte din produsul muncii muncitorului din care se
scade în primul rînd renta şi în al doilea rînd profitul. El a văzut în salariu o
categorie naturală -”răsplata naturală a muncii”.
Natura salariului este tratată în maniere diferite, existînd în acest sens, concepţii
moniste şi concepţii dualiste.
Concepţiile moniste explică substanţa salariului printr-un singur factor. Unul
din aceşti factori este costul formării resurselor de muncă. În concordanţă cu
aceasta, salariul reprezintă suma care asigură strictul necesar pentru existenţa
salariatului şi întreţinerea familiei sale. Este prima eplicaţie a substanţei salariului
dată încă de Turgot şi quesnay. Pornind de aici, Ferdinand Lassale a ajuns la legea
de aramă potrivit căreia “ salariul mediu nu depăşeşte întreţinerea existenţei
muncitorilor şi reproducerea speciei”. Pentru a explica de ce salariul are această
limită, Lassale apelează la argumentul lui Th. Maltus, care susţine că un salariumai mare ar încuraja căsătoriile şi ar avea ca rezultat creşterea populaţiei peste
posibilităţile ce decurg din dezvoltarea economiei, astfel încît venitul mediu scade,
populaţia nu se mai poate întreţine, creşte numărul deceselor şi scade natalitatea
ajungîndu-se în cele din urmă la punctul din care s-a pornit.
20
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 20/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
O altă teorie monistă explică substanţa salariului prin productivitatea muncii .
Salariul ar fi deci o parte, mai mare sau mai mică, din rezultatul muncii. Varianta
modernă a acestei explicaţii o reprezintă teoria salariului de eficienţă,
fundamentată îndeosebi în ultimele două decenii.În esenţă, aceasta susţine că salariul nu trebuie considerat o sumă determinată pe
piaţa muncii ci un rezultat care decurge direct din eficienţa muncii. Prin logica sa
teoria salariului de eficienţă conduce la concluzia că relaţia salariu-productivitate
nu este şi nici nu trebuie să fie identică pentru toate firmele sau activităţile, iar
acest fapt stă la baza diferenţierii salariilor. Analizele statistice nu validează în
totalitate această teorie, dar relevă posibilitatea utilizării sale la elaborarea unor
concepţii realiste cu privire la mărimea şi dinamica salariului, precum şi la
explicarea ştiinţifică a existenţei unor diferenţe necompensatorii între salarii. Alţi
autori consideră că natura salariului este dată de “capitalul cultural” care se
formează prin intermediul “capitalului economic”. Cheltuielile cu creşterea şi
pregătirea forţei de muncă reprezintă “capitalul economic”. Întrucît ceea ce se
închiriază sau se vinde este priceperea salariatului, îndemînarea şi cunoştinţele
sale formate pe baza cheltuielilor respective, capitalul economic devine capital
cultural, iar salariul apare, ca plată pentru utilizarea capitalului cultural. Ea nu
poate, însă, explica substanţa salariului în condiţiile învăţămîntului gratuit, cînd
salariul apare, parţial ca un transfer gratuit de venituri. De aceea, în ultimul timp,
fenomenul “capital cultural” a căpătat sensul de cunoştinţe ştiinţifice pe care
posesorul forţei de muncă le acumulează prin învăţămînt şi cultură, experienţa
profesională etc.În literatura economică anglo-saxonă s-a răspîndit teoria “capitalului uman”, care
ar putea fi considerată o prelungire pe alt plan, a teoriei capitalului cultural.
“Capitalul uman - spun unii autori - este stocul de experienţă acumulată de
lucrător. Aceasta este valoroasă pentru venitul sau cîştigul său potenţial viitor” .21
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 21/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
Aşa cum capitalul fizic este rezultatul unei investiţii, la fel şi capitalul uman
rezultă din investiţii specifice făcute cu scopul de a genera venituri viitoare.
Beneficiul anticipat al acestei cheltuieli iniţiale este un venit bănesc superior sau
un viitor loc de muncă, mai important şi aducător de satisfacţii suplimentare,comparativ cu cel anterior pentru că purtătorul şi, totodată, gestionarul unei
asemenea avuţii este salariatul însuşi, aceasta urmărind să o administreze în
scopul maximizării venitului pe care-l obţine.
În această viziune, inegalitatea salariilor derivă din inegalitatea formării
capitalului uman, adică din diferenţierea pregătirii salariaţilor, a capacităţii lor de
adaptare la procesele de muncă şi tehnologiile existente în întreprinderi sau la
mobilitatea geografică. În acelaşi timp, diferenţele dintre salarii influenţează
alocarea factorului muncă în economie, declanşînd mobilitatea salariaţilor spre
însuşirea celor mai cerute calificări sau spre întreprinderile în expansiune.
Teoria dualistă despre substanţa salariului îşi are rădăcinile în vechile doctrine
economice, după care substanţa salariului constă, concomitent, în costul forţei
de muncă şi în productivitatea muncii. În viziunea acestei teorii, ceea ce primeşte
salariatul este o parte din produsul muncii, condiţionat de nivelul productivităţii.
Dar, mărimea salariului se formează astfel încît ea să se situeze cel puţin la nivelul
costului forţei de muncă.
Pornind de la ceea ce este logic şi raţional în diferite teorii şi la diferiţi autori,
se poate concluziona că substanţa salariului o reprezintă partea din venitul
naţional, distribuită în mod direct salariaţilor, pentru participarea lor la
activitatea economică mai ales sub formă bănească.
Salariul se stabileşte pe baza relaţiei dintre cel ce are nevoie de muncă şi posesorul
acesteia, în contextul general al raportului dintre cererea şi oferta de muncă.
Cererea de muncă, la fel ca cererea pentru ceilalţi factori de producţie are caracter
derivat. Aceasta se formează ca sumă a necesarului pentru a produce toate22
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 22/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
mărfurile şi serviciile solicitate de societate. Pe termen lung, creşterea şi
diversificarea cererii pentru aceste bunuri se traduc printr-o mişcare similară a
cererii de muncă.
Ca preţ plătit pentru serviciul adus de factorul muncă, salariul se stabileşte pe baza mecanismului pieţei, el fiind însă definitivat şi plătit după depunerea muncii,
în funcţie de rezultatele ei.
Acest mod de formare a salariului are la bază regulile generale de funcţionare ale
pieţei şi elementele specifice pieţei muncii. Salariul astfel format este raportat
întotdeauna de posesorul muncii la cerinţele propriei sale existente pe care şi-o
doreşte normală şi la parametrii tot mai ridicaţi de siguranţa pe seama acestei
forme de venit. Atunci cînd salariul se dovedeşte a fi insuficient, în vederea
apropierii de condiţiile unei vieţi normale sau de realixarea acesteia intră în
funcţie modalităţile de completare a lui cu resurse care au revenit iniţial
întreprinderii sau societăţii.
3.2 Formele de salariu
Substanţa salariului, se concretizează în salariul nominal şi cel real.
Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul
forţei sale de muncă, de la unitatea în care lucrează.
Mărimea lui depinde de mai mulţi factori:
a) valoarea forţei de muncă, adică mai concret de preţul forţei de muncă care se
stabileşte pe piaţa muncii prin mecanismul cererii şi ofertei;
b) evoluţia situaţiei economice; în timpul crizelor şi recesiunilor, scăderea
producţiei face ca cererea de forţă de muncă, să scadă, şomajul să ia proporţii şi,
evident să scadă salariile. În perioadele de avînt cînd se înregistrează creşteri ale
producţiei, cererea de forţă de muncă va fi mai mare şi ca urmare a acestui fapt,
salariile vor înregistra o tendinţă de creştere.
23
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 23/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
c) politica de salarizare. Ea constă dintr-un ansamblu de măsuri luate de
întreprinzători sau de stat, cu privire la nivelul salariilor pentru bărbaţi, femei, pe
regiuni, pe criterii naţionale şi rasiale, tarife, categorii şi forme de salarizare etc.
Există deosebiri regionale între salariile nominale din cadrul aceleiaşi ţări. De pildă, salariile muncitorilor din sudul Italiei sînt mai mici decît salariile
muncitorilordin nord. În Franţa, se consemnează chiar prin legislaţie salarii mai
mici în provincie faţă de Paris şi regiunea pariziană.
Salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată, la un
moment dat, cu salariul nominal. Această cantitate diferă de la o perioadă la alta
şi de la o piaţă la alta. El reflectă puterea de cumpărare a salariului nominal.
Raporturile dintre salariul nominal şi cel real sînt în funcţie de costul vieţii, şi se
poate exprima astfel: Sr =(Sn /Cv )*100
Un indice al costului vieţii ne permite să cunoaştem mărimea cheltuielilor băneşti
pe care un individ trebuie să le facă pentru a-şi asigura acelaşi nivel de viaţă în
două situaţii care diferă numai prin preţuri. Creşterea costului vieţii neînsoţită de o
creştere proporţională a salariului nominal antrenează scăderea salariului real.
Dinamica salariului real exercită o mare influenţă asupra ofertei individuale de
muncă. Cînd acesta este mic, lucrătorul urmăreşte să sporească numărul orelor de
muncă. Creşterea numărului de ore se micşorează însă pe măsură ce salariul real
atinge un nivel mai înalt.
Cînd salariul real atinge un nivel pentru standardul lui de viaţă, numărul de ore de
muncă efectuate nu va mai creşte, va staţiona. Dar, dacă salariul real va continua
să crească şi după acest moment, numărul orelor lucrate de cel ce oferă munca vascădea.
Dinamica salariului real este supusă acţiunii mai multor factori:
a) salariul nominal, care se află în raport direct proporţional cu cel real;
24
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 24/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
b) preţurile mărfurilor şi a tarifelor pentru servicii, impozitele, taxele, care
acţionează invers proporţional asupra salariului real;
c) puterea de cumpărare a banilor ; la un salariu nominal dat, cu o unitate
monetară se pot cumpăra mai multe sau mai puţine mărfuri, în funcţie de valoareamai mare a ei. Inflaţia, care reflectă deprecierea valorii banilor, antrenează o
scădere a veniturilor reale;
d)revendicările celor ce muncesc.
Pe lîngă salariul încasat de fiecare s-au mai constituit salariul colectiv şi cel social.
Salariul colectiv este atribuit în mod global tuturor salariaţilor unei
întreprinderi, ca participare la rezultatele acesteia sau prin diferite facilităţi. Salariul social reprezintă acea parte din venitul naţional, prin care societatea,
în ansamblul său, intervine pentru a spori veniturile unor categorii de
salariaţi sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confruntă cu
riscuri mai mari, cum sînt accidentele de muncă, bolile profesionale, şomajul
etc.
Economistul Collinet a propus împărţirea salariului social în două categorii :
1) salariul social afectat care reprezintă sumplimentul de venit vărsat în mod
regulat unor categorii de salariaţi în funcţie de situaţia lor familiară;
2) salariul social amînat, pentru riscuri comune, tuturor oamenilor. El se
consideră amînat pînă la survenirea unor riscuri legate de boli, accidente .
Realitatea economică ne arată că există deosebiri naţionale între salarii
determinate de o serie de factori:
1. În primul rînd deosebirile naţionale în mărimea salariilor sînt determinate devariaţia diferită a elementelor valorii forţei de muncă de la o ţară la alta. După
cum se ştie, valoarea mijloacelor de subzistenţă şi a serviciilor necesare traiului
muncitorului şi familiei sale, cantitatea şi calitatea acestora depind de gradul de
25
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 25/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
civilizaţie, şi modul tradiţional de viaţă, de condiţiile naturale etc., componente
care desigur diferă de la o ţară la alta.
2. De asemenea, intensificarea muncii diferă de la o ţară la alta, deci munca
intensivă dintr-o ţară, produce în aceeaşi unitate de timp mai multă valoare decîtmunca mai puţin intensivă din altă ţară, îşi va găsi expresia, desigur, într-o sumă
de bani mai mare.
3.În ţările mai dezvoltate, în care productivitatea muncii este mai mare, se produc
mărfuri, cu o valoare naţională pe unitatea de produs maimică decît în celelalte
ţări. Pe piaţa mondială, ţările dezvoltate au deci un mare avantaj. De asemenea
considerînd identice celelalte elemente - durata zilei de lucru, intensitatea muncii,
valoarea banilor etc - capacitatea de cumpărare a salariului nominal al
muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate naţională a muncii mai ridicată, este
mai mare decît cea a muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate a muncii mai
scăzută.
Deosebirile naţionale între salarii, depind şi de alţi factori care sînt diferiţi de la
ţară la ţară: cererea şi oferta de forţă de muncă, conjunctura economică favorabilă
sau nefavorabilă, nivelul de organizare a muncitorilor etc. De asemenea un rol
important are, puterea de cumpărare a monedei, care diferă şi ea de la o monedă
naţională la alta.
Concluzie
Studierea si analiza pietei muncii reprezinta o activitate foarte importanta,
deoarece de starea acestei piete depinde nivelul de dezvoltare a economiei, fie in
26
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 26/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
directia pozitiva in cazul cresterii niveluli de ocupare a fortei de munca, cresterii
productivitatii si calitatii bunurilor; fie in directie negative prin cresterea
somajului,micsorarea productiei, cresterea saraciei.Pentru a mentine un echilibru
pe piata muncii trebuie sa acoperim toate cererile de locuri de munca, prinstimularea aparitiei si dezvoltarii noilor unitati economice( crearea conditiilor
prielnice pentru atragerea investitiilor straine directe de capital), prin motivarea cu
salarii in crestere. Salariul se stabileşte pe baza relaţiei dintre cel ce are nevoie de
muncă şi posesorul acesteia, în contextul general al raportului dintre cererea şi
oferta de muncă. Cererea de muncă, la fel ca cererea pentru ceilalţi factori de
producţie are caracter derivat. Aceasta se formează ca sumă a necesarului pentru a
produce toate mărfurile şi serviciile solicitate de societate. Pe termen lung,
creşterea şi diversificarea cererii pentru aceste bunuri se traduc printr-o mişcare
similară a cererii de muncă. În condiţiile contemporane , salariul reprezintă cea
mai frecventă formă de venit, nivelul lui condiţionează situaţia economică a unui
număr însemnat de persoane. El exprimă atît retribuirea muncii de execuţie a
lucrătorilor propriu-zişi, cît şi remunerarea muncii celor ce execută activităţi de
concepţie şi conducere. Deci, salariul apare nu pur şi simplu ca preţ al muncii, ci
ca preţ al îchirierii forţei de muncă, a capacităţii de a munci, a unor oameni liberi
juridic şi, desigur, ca preţ al serviciilor aduse prin munca depusă de către aceşti
oameni. Aşa cum arată P.A.Samuelson, laureat al premiului “Nobel” pentru
economie, “omul este mai mult decît o marfă, cu toate că este adevărat că omul
închiriează serviciile sale pentru un preţ. Acest preţ este nivelul salariului, care
este de la distanţă cel mai important preţ .
27
7/27/2019 Piata Muncii Teza
http://slidepdf.com/reader/full/piata-muncii-teza 27/27
UNIVERSITATEA DE STAT A RMSPECIALITATEA – BANCI SI BURSE DE VALORI
Bibliografie
Nita Dobrota - Economie politica, editura economica;
Petre Burloiu – Economia muncii, editura Lumina Lex;
Aurel Manolescu – Managementul resurselor umane.
Niţă Dobrotă, “ Economia politică” , Bucureşti 1992
I. Creţoiu, “ Economia politică” , Bucureşti 1994
V.I. Cornescu, “Costuri şi venituri în economia de piaţă”, Chişinău 1992
V. Nichita, “ Economia politică” , Bucureşti 1992
A. Smith, “ Avuţia naţiunilor ” , vol.1, Chişinău 1992
S. Postolache, “ Dicţionar de economie” , Chişinău 1996
28
Top Related