Piata muncii, conditii si trend, impactul salariului minim

Evolutia pietei muncii, situatie actuala si tendinte

Blocul Național Sindcal 2

Piata muncii(1)▪ Piata muncii din Romania continua aceeasi tendinta imprimata dupa momentul crizei, marcata fiind de modelul de

dezvoltare al economiei romanesti, bazat cu prioritate pe exploatarea excesiva a resurselor naturale si umane,

respective pe avantajul oferit de salariile mici si in extraordinar de mica masura pe calitate. In raportul de tara

elaborat in contextul Semestrului European se mentioneaza: “Romania este in continuare competitiva in principal in

privinta preturilor, mai degraba decat in privinta calitatii.”

▪ Rata somajului continua sa ramana la un nivel scazut si cu variatii foarte mici, somajul este deja unul structural,

competentele detinute de cei aflati in somaj sunt diferite de cele cautate de angajatori, o proportie semnificativa din

cei aflati in somaj sunt in aceasta situatie de peste 8 ani iar probabilitatea de a-i activa se reduce cu fiecare luna

ramasa in somaj. Este un trend nu doar pentru cei tineri ci si pentru cei de peste 35 ani.

▪ Investitia in resursa umana, in special in formarea profesionala continua sa fie scazuta, iar diferentele intre sectoare

sunt importante. In conditiile existentei unui dezacord intre nevoile exprimate de cererea de munca si oferta de

munca existent, investitia in formare si in forta de munca proprie este esentiala.

▪ Rata de crestere a locurilor de munca nou create continua sa fie cea mai redusa din Europa.

Blocul Național Sindcal 3

Blocul Național Sindcal 4

Blocul Național Sindcal 5

Locuri de muncanou create – % din total locuri de munca in 2014

Sursa: EUROSTAT

Piata muncii(2)▪ Numarul celor inactivi a crescut aproape constant, cei mai multi dintre acestia fiind descurajati in a-si mai cauta un

loc de munca,

▪ Reducerea populatiei ocupate in agricultura este in mod covirsitor datorata migratiei fortei de munca spre statele

membre ale Uniunii si nu rezultat al politicilor publice pentru oferirea unor conditii de munca decente. Chiar si in

aceste conditii continua sa ramana foarte ridicata, insa interesul pentru aceasta categorie este extrem de redus,

investitiile in pregatirea acestei categorii de populatie, aprox 50% din aceasta categorie sunt persoane situate in grupa

de varsta 25-49 de ani, intarzierea in activarea acestora va crea mari presiuni bugetare cand acestia vor atinge varsta

de pensionare.

▪ Locurile de munca oferite lucratorilor necalificati constituie o proportie insemnata din locurilor de munca existente,

peste 15% din locurile de munca existente la 30.06.2015 erau adresate lucratorilor necalificati.

▪ De altfel despre conditii de munca decente nu se mai vorbeste de ceva vreme in Romania, modificarile Codului

Muncii si a legislatiei dialogului social au distrus relatiile industrial existente, afectand astfel orice fel de parghii

pentru a influenta evolutia unor indicatori legati de piata muncii.

Blocul Național Sindcal 6

Blocul Național Sindcal 7

Sursa datelor: REVISAL

Piata muncii(3)▪ Resursele de munca ale Romaniei sunt intr-un vizibil trend de reducere si de precarizare, populatia imbatraneste iar rezervele de forta

de munca sunt localizate in adevarate poluri de saracie, judete in care oferta de locuri de munca este extrem de redusa iar potentialul

de dezvoltare al zonei este orientat in general spre activitati economice slab tehnologizate, si implicit cu o valoare adaugata redusa.

▪ Disparitia contractului colectiv la nivel national, decimarea contractelor colective la nivel de sector si pervetirea in multe cazuri a

putinelor contracte collective de munca la nivel de companie au redus posibilitatea de a avea o politica salariala coerenta si orientata

spre dezvoltare.

▪ Singura parghie ramasa pentru politica salariala din sectorul concurential este salariul minim si nu este de mirare ca am ajuns in

situatia in care angajatorii se plang ca nu gasesc forta de munca calificata insa peste 44% din contractele individuale de munca

inregistrate in Revisal aveau un salariu la nivelul sau sub salariul minim pe economie, in conditiile in care doar 16% din contractele

inregistrate sunt cu timp partial, doar o parte a contractelor cu timp partiale sunt situate in aceasta transa de venituri.

▪ Lipsa negocierilor colective care reprezentau un mecanism de corectare a distributiei valorii adaugate create a condus la o permanenta

reducere a ponderii salariilor in PIB, in conditiile in care acest raport era, inca din 2012, cel mai redus din Europa.

Blocul Național Sindcal 8

Blocul Național Sindcal 9

Piata muncii (4) Probleme identificate in dialogul social

▪ Lipsa CCM la nivel national si sectorial si reducerea drastica a numarului CCM-urilor la nivelde unitate au condus la o acoperire foarte slaba a salariatilor prin CCM.

▪ Efectele reducerii ponderii salariatilor acoperiti prin contracte colective de munca sunt dejavizibile pe termen scurt in mecanismul de distribuire a valorii adaugate. Pe termen lung vadetermina o precarizare a conditiilor de munca si o tensionare a relatiilor industriale.

▪ Dialogul social la nivel de sector este nefunctional, lipsa partenerilor reprezentativi exclude incazul unor sectoare posibilitatea de negociere.

▪ Permanentizarea acestei situatii va conduce la slăbirea continuă a structurilor clasice / legalede dialog social, cele care asigură condițiile pentru un dialog social structurat și pașnic.

▪ Criteriile de reprezentativitate foarte ridicate la nivel de sector și unitate:

▪ Alături de mecanismul de coordonare a CCM au redus drastic numărul salariaților și alangajatorilor acoperiți de prevederile unui contract colectiv de muncă;

▪ Corespondența între nivelul foarte ridicat impus de legislație și atributele oferite organizațiilor caurmare a obținerii acestei reprezentativități, este una complet disproporționată.

Blocul Național Sindcal 10

Blocul Național Sindcal 11

Blocul Național Sindcal 12

1. Agricultura, acvacultura si pescuit. Silvicultura si economia vanatului

2. Industria extractivă

3. Energie, petrol şi gaze şi minerit energetic

4. Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului

13. Serv. comunitare şi utilitati pub. Gest. deşeuri, decontam., prot. mediu

14. Construcţii civileşi industriale

7. Industria chimică şi petrochimică şi activităţi conexe

8. Ind. sticlei şi a ceramicii fine. Ind. mat. de construcţii

9. Industria metalurgică 10. Industria construcţiilor de maşini şiconstrucţii metalice

12. Industria mobilei. Alte activităţi industriale11. Ind. echip. electrice, electronice şi mec. fină. Alte activităţi industriale

15. Comerţ 16. Transporturi terestre şi servicii conexe

5. Industria textilă, produse textile, îmbrăcăminte. pielărie şi încălţăminte

6. Expl. şi prel. primară a lemnului. Fab. hârtiei şia prod. din hârtie

17. Transp. pe apă şi servicii conexe. Transp. aeriene şi servicii conexe

18. Poştă şi curierat 19. Turism, hoteluri şi restaurante 20. Cultură şi mass-media 21. Tehnologia informaţiei şi telecomunicaţii

22. Activităţi financiare, bancare şi de asigurări 23. Servicii de asistenţă, consultanţă, suport. Alteactivităţi de servicii

24. Adm. publică. Act. ale org. şi organismelorextrateritoriale

25. Învăţământ preuniversitar 26. Învăţământ superior şi cercetare 27. Sănătate. Activităţi sanitar-veterinare 28. Asistenţă socială 29. Act. sportive, jocuri de noroc şi pariuri. Alteact. asociative conexe

Sindicate

Patronate

Sursa: portalul Ministerului Justiției

Dialog social în România - Situația reprezentativității la nivel de sector

Blocul Național Sindcal 13

Situația contractelor colective de muncă la nivel de unitate

Sursa datelor: Inspectoratele teritoriale demuncă, prelucrările autorilor

Blocul Național Sindcal 14

Salariul minim

Blocul Național Sindcal 15

▪ Salariile minime tind sa reduca inegalitatile

sociale si salariale. Desi somerii si

persoanele inactive sunt categoriile cele

mai expuse riscului de saracie, nici pentru

salariati nu exista o alta garantie impotriva

riscului de saracie, in afara garantiei sociale

reprezentat de salariul minim. Clasamentul

tarilor cu cel mai maré risc de saracie

corespunde in linii mari cu cel al nivelului

de inegalitate.

Blocul Național Sindcal 16

Sursa: EUROSTAT, prelucrari BNS

SALARIUL MINIM SI BUGETUL GOSPODĂRIILOR

Câștiguri salariale pe grupe de ocupații

▪ 44% din contractele individuale de muncăactive la 30.06.2015 erau încheiate la nivelulsau sub nivelul salariului minim;

▪ 67% din CIM-uri au salarii de încadrare sub1500 lei;

▪ Aprox 16% din contractele individuale activeînregistrate sunt contracte cu timp parțial.

▪ Cea mai afectată grupă este cea a lucrătorilorîn domeniul serviciilor. Aprox 72% din acestecontracte sunt încheiate la nivelul sau subnivelul salariului de 1050 lei. Doar 19% dincontractele de muncă încheiate pentru aceastăgrupă de ocupații sunt contracte cu timpparțial. Procentul celor incadrați în primatranșă de venit în cazul acestei grupe este maimare decât în cazul muncitorilor necalificați.

Blocul Național Sindcal 17

Sursa: REVISAL, prelucrari BNS

Structura locurilor de munca pe transe de venit

18

Sursa: REVISAL, prelucrari BNS

Blocul Național Sindcal

SALARIUL MINIM ȘI BUGETUL GOSPODARIILOR

19

▪ Daca avem in vedere raportul între bugetul minim necesar pentru o alimentație sănătoasă pentru o

persoană și salariul minim (conform THE ROMANIAN FOOD BASKET - The European Reference Budgets

Network) constatăm că o gospodarie formată dintr-o singura persoană consumă aprox 60% din salariul

minim numai pentru alimente, în timp ce același indicator, în țări precum Belgia, Franța, Germania sau

Spania se încadrează in jurul a maxim 23%. Dacă avem în vedere o familie formată din 2 adulți și 2 copii,

familie al cărei venit depinde de un singur salariat care câștigă la nivelul minim atunci situația este extrem

de complicată, în sensul în care bugetul necesar pentru hrana a 2 adulți și 2 copiii este de două ori mai mare

decât salariul minim.

▪ Chiar și în cazul unei familii formată din 2 adulți și 2 copii, cu ambii părinți cu un venit la nivelul salariului

minim –bugetul necesar pentru alimente este cu 15% mai mare decat venitul obținut din cele 2 salarii

minime.

Blocul Național Sindcal

SALARIUL MINIM ȘI BUGETUL GOSPODARIILOR

20

Sursa: The European Reference Budgets Network

Blocul Național Sindcal

Impactul majorarii salariului minim – concluziile Ministerului Finantelor Publice (document august 2015)

▪ Cresterea salariului minim brut garantat in plata va avea efect doar prin intermediul subramurilor situate sub salariul minim.

▪ Indiferent de politica de majorare a salariului minim aleasa, impactul asupra castigului salarial mediu brut, ca sicelelalte categorii de efecte, vor fi mult atenuate sau chiar compensate, daca se va aplica de la 1 decembrie 2015 o etapadin Legea salarizarii unitare.

▪ Cresterea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata a avut o influenta moderata asupra dinamiciicastigului salarial mediu brut lunar cat si asupra celorlalti indicatori economici in prima parte a anului 2015 ca dealtfel si in anii anteriori.

▪ Din analiza corelata a tuturor informatiilor rezulta ca absorbtia majorarii s-a realizat in cazul ocuparii prin modificari(nu foarte mari) in structura contractelor de munca si in structura ocuparii pe tipuri de venituri.

▪ Analiza evolutiei numarului de angajati asigurati la momentul celor mai recente informatii disponibile (luna aprilie)argumenteaza concluzia ca majorarea salariului minim nu a avut un impact negativ asupra numarului de locuri demunca din sectorul oficial si implicit nici asupra numarului de angajati asigurati.

▪ Inclinatia angajatorilor catre contractele cu timp partial nu este de natura conjuncturala si in relatie directa cumajorarea salariului minim.

▪ Veniturile salariale suplimentare au fost mai degraba utilizate pentru investitii decat pentru cresterea consumului;constructiile rezidentiale s-au majorat in primele 5 luni ale anului 2015 cu 16,9%.

▪ In trimestrul I 2014 si trimestrul I 2015, costul orar al fortei de munca a fost sub trimestrul IV al anului anterior,majorarile salariului minim de la inceputul fiecărui an nu au influenţat costul fortei de munca.

Blocul Național Sindcal 21

Din cele 8 sectoare in careraportul salariu minim/salariul mediu depaseste54% - 4 din ele sunt incategoria sectoarelor low-tech, care isi bazeazacastigul de competivitatepe mentinerea unor salariimici.

Romania se confrunta curiscuri ridicate de saracie,de excluziune sociala si deinegalitati in materie devenituri, acestea afectandpotentialul de crestere alRomaniei.

Blocul Național Sindcal 22

In majoritatea acestorsectoare – pondereacheltuielilor de personal inVAB este mai redusa inRomania fata de Germania.

In plus, in conditiile cresterisalariului minim cu aprox15%, in unele sectoareponderea cheltuielilor depersonal in VAB s-a redus in2013 fat de 2012, cum e cazulindustriei articolelor deimbracaminte, numarulsalariatilor in acest sector inperioada vizata ramanand inmedie neschimbat.

Doar in sectorul articolelorde imbracaminte pondereachelt de personal in VAB estemai mare in Roma decat inGermania. Foarte aproapeeste si industria pielariei sicea a colectarii deseurilor.

Blocul Național Sindcal 23

Structura costurilor deproductie ar permite pastrareacompetitivitatii Romaniei incontextul majorarii salariuluiminim, in cea mai mare parteponderea cheltuielilor depersonal in total costuri deproductie este mai redusa incazu Romaniei.

Blocul Național Sindcal 24

Lipsa investitiilor, lipsa detehnologie, incapacitateamanageriala, proastaorganizare a muncii,preturi mici ale produselorpentru a compensa lipsacalitatii acestora – toate facca valoarea adaugata createde un angajat din Romaniasa fie de cel putin 3 ori maimare decat cea dinGermania.

Daca analizam insavaloarea adaugata pentrufiecare euro cheltuit pentrupersonal situatia se schimbain mod covirsitor siindicatorii devincomparabili, in unele cazurichiar favorabili Romaniei insectoare precum industriamobile si cea alimentara.

Blocul Național Sindcal 25

Asa cum reiese si din raportul Ministerului Finantelor Publice – cresterile salariului minim din ultimii ani nu au declansatpierderi de locuri de munca. Sunt doar 3 sectoare in care salariul minim a depasit 55% din salariul mediu si care au pierdutlocuri de munca, insa pierderile sunt marginale.

Blocul Național Sindcal 26

Distrugerea sistemului denegocieri collective la nivelde sector si national precumsi subminarea puteriiorganizatiilor sindicale lanivel de companie au facutca salariul minim sa fiesingura ancora pentruGuvern si partenerii socialiin a crea o politica salarialaechitabila.

Rezultatul este vizibil inmodul de asezare a grilelorsalariale, daca in 2010specialistii cu studiisuperioare se gaseau intr-oproportie mult mai mare indecilele 9 si 10, in 2014 s-arealizat o translatare aacestei categorii spredecilelele 6 si 7, indetrimentul celor din 9 si 10.

Acest lucru duce la ocomprimare a grileisalariale si disparitiamotivatiei pentruperformanta.

Blocul Național Sindcal 27