5/28/2018 69942308 Piata Muncii

1/29

PIATA MUNCII SI SALARIUL

Dupa ce veti studia acest capitol vetiputea intelege:

Cum functioneaza piata muncii in conditiide concurenta perfecta

Cum functioneaza piata muncii in conditiide monopson

Care sunt obiectivele sindicatelor

Cum functioneaza piata muncii in conditiide monopol bilateral

Orice activitate economica presupune folosirea factoruluimunca. Intr-o economie de piata acest factor de productie131j94b se obtine prin intermediul pietei muncii.

Piata munciiconsta in intalnirea si confruntarea dintrecererea si oferta de munca. Cererea de muncaemana dela cei care au nevoie de munca si sunt dispusi sa angajezelucratori in conditii salariale. Acestia ofera in scimb locuride munca. !urtatorii ofertei de muncasunt posesorii deforta de munca" dornici sa ocupe un loc de munca in aceleasiconditii salariale.

#esi comporta unele afinitati cu celelalte piete" inclusivcu cea a bunurilor si serviciilor" piata muncii se distinge deacestea prin multiple aspecte. #eoarece implica oamenii"munca nu are intru totul caracteristicile unei marfi. !oliticileadecvate pietei muncii difera de cele corespunzatoare pietei

bunurilor si serviciilor sau altor piete.

$cipamentele pot fi folosite de intreprinzatori curitmuri diferite mergand ciar pana la uzura lor prematura.Inlocuirea lor nu presupune mentiuni speciale ale politiciiguvernamentale. In scimb" tratamentul aplicat deintreprinzatori salariatilor nu se poate supune acelorasi

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

2/29

reguli. %tatul" in speta e&ecutivul" au dreptul si ciarobligatia acordarii unei protectii speciale angajatilor.

'unctionarea pietei muncii este dependenta de alteinstitutii sociale" restrictii ale mediului economic" mentalitatisi comportamente ale agentilor economici.

!iata muncii ca piata a celui mai important factor deproductie 131j94b se afla in legatura directa cu celelaltepiete. $a recepteaza semnalele de pe fiecare piata si isiformuleaza propriile e&igente fata de acestea. $cilibrulpietei muncii conditioneaza ecilibrul celorlalte piete.

(om analiza in continuare piata muncii si modul

determinarii salariului in conditiile concurentei perfecte" iarapoi al concurentei imperfecte.

Piata muncii in conditiile concurentei perfecte

%tudiul pietei muncii in aceasta situatie are mai mult oimportanta teoretica" cunoscut fiind faptul ca acest tip depiata nu are practic corespondent in realitate. Importanta sa

consta mai ales in crearea unui cadru referential necesarabordarii tipului imperfect de piata a muncii.

Analiza pietei muncii perfect concurentiala presupuneindeplinirea concomitenta a cel putin urmatoarelor conditii)

*1+ $&istenta unui numar suficient de mare decumparatori de servicii de forta de munca" dar si de ofertantide astfel de servicii. 'iecare participant pe piata muncii are oputere neglijabila in raport cu ansamblul pietei indeterminarea salariului *fiecare participant pe piata munciieste un ,age-taer, asa cum pe piata bunurilor e&ista ,price-taer,+.

*/+ 0unca este omogena. !osesorii de forta de muncasunt la fel de calificati" lucreaza in aceleasi conditii si au inconsecinta aceeasi productivitate.

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

3/29

*3+ 0obilitatea perfecta a muncii. u e&ista nici un felde restrictii institutionale sau legislative in circulatia fortei demunca intre diferite activitati.

Cererea de munca

Cererea de munca poate fi privita atat la nivelul firmeicat si la nivelul pietei. (om rationa pentru inceput pee&emplul unei firme reprezentative al carei obiectiv ilconstituie ma&imizarea profitului. 2enologia o consideramdata ceea ce inseamna ca analiza se va efectua pe termenscurt.

In conditiile date de productie cu cat mai multa forta de

munca este angajata cu atat productia firmei este mai mare.Consideram ca e&presia productiei este data de o functie deproductie bifactoriala f*" +" unde reprezinta capitalul iar munca *e&primata in numar de lucratori sau numar de ore+.

Conceptul care sta la baza cererii de munca ilreprezinta produsul fizic marginal al resursei. !rodusul fizicmarginal al muncii surprinde aportul fiecarui lucratorsuplimentar la productia firmei)

!m 5 f *6 " + - f *" +

unde

!m- produsul fizic marginal al muncii

f *6 "+ - productia realizata cu unitati de capital

si o cantitate superioara de munca 6

f *"+ - productia obtinuta in conditiile initiale cu unitati de capital si unitati de munca.

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

4/29

'iecare lucrator suplimentar contribuie" cel putin panala un anumit punct" la cresterea productiei. Aceastacontributie scade pe masura angajarilor suplimentare" ciardaca intr-o prima faza ar putea marca o tendinta

ascendenta. Aceasta evolutie confirma legea randamentelordescrescatoare. $ste evident ca o crestere e&cesiva autilizarii fortei de munca" conduce in ultima instanta la valoriciar negative ale productivitatii marginale a muncii.#eoarece producatorul este considerat rational aceste valorisunt ignorate.

#aca productia va spori in urma cresterii cu o unitatede munca cu produsul fizic marginal" incasarile firmei vorcreste cu valoarea productiei fizice marginale *(!'0+)

(!'0 5 ! & !m

unde ! reprezinta pretul de vanzare al produsului.

$volutia valorii produsului fizic marginal respectadinamica produsului fizic marginal.

#e obicei" conceptul de valoare a produsului marginaleste asociat pietei concurenta perfecta unde firmele se

confrunta cu o cerere perfect elastica. $le preiau pretulpietei fara a-l putea influenta ciar daca productia lor variazaconsiderabil. In cazul firmelor aflate pe o piata cu concurentaperfecta" confruntate cu o cerere descrescatoare sefoloseste un concept similar valorii produsului marginal sianume incasarea marginala pe seama mainii de lucru *(00+egala cu produsul dintre incasarea marginala *Im+ si produsulfizic marginal)

(00 5 Im& !m

Incasareamarginala reprezinta suplimentul de incasareobtinut in urma vanzarii unei unitati suplimentare de produs.Cum incasarea marginala este egala cu pretul in conditii de

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

5/29

concurenta perfecta" conceptul de incasare marginala peseama mainii de lucru poate fi folosit pentru orice tip depiata.

O firma care isi propune ma&imizarea profitului vatrebui sa dimensioneze cantitatea utilizata dintr-o resursa"inclusiv de munca" pana acolo unde pretul resursei egaleazavaloarea produsului marginal.

#ecizia optima pentru firma in cazul resursei munca seva baza pe comparatia dintre incasarea marginala a munciisi costul marginal ocazionat de plata uneiunitati suplimentare de munca reprezentata de salariu *7+.Acest salariu este cel nominal" e&primat in termeni monetari.

Atat timp cat valoarea produsului marginal estesuperioara salariului" intreprinzatorul va decide utilizareaunitatii suplimentare de munca. !e masura ce se realizeazaangajari suplimentare" valoarea produsului marginal aretendinta ferma de scadere. Cand sporul de profit devine nul"ceea ce se petrece atunci cand valoarea produsului marginalegaleaza salariul" intreprinzatorul va stopa angajarea.#incolo de acest punct profitul sau se va diminua. Inconsecinta" la ecilibru" cantitatii de munca utilizate iicorespunde egalitatea)

(!'0 5 7.

8escriind aceasta egalitate pentru cazul concurenteiperfecte avem)

! & !m 5 7 sau

!m 5 7 !

unde 7 ! reprezinta salariul real.

In mod ecivalent" firma va angaja forta de munca panaacolo unde produsul fizic marginal va fi egal cu salariul real.

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

6/29

Salariul realreprezinta salariul nominal ajustat cu nivelulpreturilor. $l este o e&presie a puterii de cumparare asalariului platit de intreprinzator" masurata in termeniibunurilor si serviciilor posibile de acizitionat de pe piata.

Curba cererii de munca a firmei este data de curbavalorii produsului marginal" care marceaza tendinta descadere pe masura cresterii cantitatii de munca utilizate.

!entru e&emplificarea determinarii cererii de muncavom face apel la datele cuprinse in tabelul 1 si la figura 11.1a"b"c.

Angajarea unui lucrator suplimentar se soldeaza cu ocrestere din ce in ce mai lenta a productiei" dar si aincasarilor firmei *figura 11.1 a si b+. %alariul este constant"indiferent de nivelul angajarii" fiind determinat de piata prininteractiunea dintre cererea si oferta totala de munca.:ltimul lucrator angajat in conditii de rentabilitate este celde al patrulea. #aca intreprinzatorul s-ar opri inainteaacestui punct el ar sacrifica in mod nejustificat profit. #aca"in scimb" ar opta si pentru angajarea celui de-al cincilea

lucrator" el si-ar vedea profiturile diminuate cu diferentadintre valoarea produsului marginal *;

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

7/29

produs+ *;53&4+

1 / 3 4 ; =

< < - ;< - -

1 ;< ;< ;< /;

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

8/29

Cererea de munca reprezinta o cerere derivata. 0uncaeste astfel solicitata datorita utilitatii ei pentru producereaaltor bunuri si servicii si nu ca munca in sine.

Intr-o situatie similara se afla si cererea celorlalti factoride productie.

b+ Cel de al doilea factor de influenta asupra cererii demunca este produsul fizic marginal. In mod normal" cel putinpe termen lung" acesta marceaza o tendinta ascendentadatorita ameliorarii cantitative si calitative a factorilor deproductie) educarea si instruirea fortei de munca" crestereacantitatii de capital" imbunatatirea tenologiei.

!erfectionarea tenologiei poate determina variatia inambele sensuri a cererii de munca. Intr-adevar pe termenscurt aceasta se poate traduce printr-o eventuala reducere acererii de munca insa pe termen lung cererea de muncainregistreaza o crestere.

Ameliorarea tenologiei se insoteste" de regula" si decresterea gradului de instruire si calificare a fortei de munca.

'ferta de munca

Oferta de munca reprezinta cealalta jumatate a pieteimuncii. %imilar ofertei de produse" oferta demuncareprezinta relatia direct proportionala intre pretulmuncii *salariul+ si cantitatea de munca oferita. Aceastainseamna ca sporul salariului se insoteste de crestereaofertei de munca. %i reciproc" daca salariul scade" oferta demunca se reduce in consecinta.

Oferta de munca poate fi privita la nivelul lucratoruluiindividual si la nivelul pietei. (om aborda oferta de muncaincepand cu primul nivel al sau" cel individual. In acest cazrelatia salariu > oferta de munca comporta un aspectparticular.

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

9/29

A$ 'ferta individuala de munca

%tudiul ofertei individuale presupune apelul la teoriaalegerilor consumatorului individual. Consumatorul dispunede un ,buget, de timp" posibil de alocat intre doua ,bunuri,)timp liber si timp pentru munca.

2impul liber este necesar pentru odina" rela&are saupentru orice alta activitate efectuata in afara celei care esteremunerata. Cresterea timpului liber reduce timpul alocatmuncii. Acesta din urma conduce la obtinerea unui salariucare la randu-i se poate converti in bunuri si servicii.Cresterea salariului determinata de cresterea timpuluipentru munca" sporeste cantitatea de bunuri si servicii ce se

poate acizitiona de pe piata. In scimb" timpul liber sereduce. #aca" din contra" acesta creste se renunta la ocantitate anume de bunuri si servicii" cu atat mai mare cucat salariul *orar+ este mai mare. Costul de oportunitate altimpului liber il reprezinta in consecinta" sacrificiulconsumului de bunuri si servicii.

!e masura cresterii salariului" decizia de alocare atimpului intre cel pentru munca si cel liber este afectata indoua moduri)

- fectul de su"stitutie:cresterea salariului" crestecostul de oportunitate al timpului liber" ceea ce reprezinta unstimulent pentru consumatorul rational de a ,cumpara, maiputin timp liber. Astfel individul va substitui prin muncatimpul liber" cand pretul celui din urma creste.

- fectul de venit) acesta tinde sa reduca numarul deore lucrate. Cand salariul creste si deci si venitul"

considerand preturile bunurilor si serviciilor nescimbate"veniturile reale sporesc. Indivizii tind sa consume mai multdin bunurile normale si mai putin din cele inferioare. 2impulliber este un bun normal.

In functie de predominanta unuia sau altuia dintreefecte" curba ofertei individuale poate avea o alura normala

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

10/29

sau anormala. $fectul de substitutie determina crestereaofertei pe masura ce salariul creste. Curba ofertei individualeeste in acest caz pozitiv inclinata. %e apreciaza ca acestefect predomina pentru niveluri joase ale salariului. In

scimb" efectul de venit conduce la reducerea cantitatii demunca oferite cand salariul creste. #e data aceasta pantacurbei ofertei individuale devine negativa. In mod normal"efectul de venit succede celui de substitutie. Cand insa celedoua efecte se compenseaza reciproc" avand o contributieapro&imativ egala" curba ofertei de munca devine verticalasau perfect inelastica. In graficul din figura 11./ aceastazona intermediara se situeaza intre cele doua efecte.

#ig$ %%$(

Cur"a oferteiindividuale de

munca

)$ Cur"aofertei pietei.

#esicurbele ofertei

individuale pot avea cel putin pentru un anumit nivel alsalariilor o inclinatie negativa" curba ofertei pietei pentru untip dat de munca este mai degraba pozitiv inclinata pe totintervalul. $&plicatia este simpla. :n nivel ridicat al salariuluipentru care orice individ se comporta conform demonstratieianterioare" este de natura a atrage in ramura respectivalucratori din celelalte domenii de activitate" tentati deperspectiva unui salariu superior. #in acest motiv curbeleofertei pietei sunt normale" indiferent de forma curbelorindividuale de munca pe care se bazeaza.

!ozitia curbei ofertei este determinata de numarul celorcare doresc si sunt capabili sa-si ofere serviciile de forta demunca pentru fiecare nivel al salariului.

Iar acest numar va depinde la randu-i de trei factori)

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

11/29

a+ numarul celor calificati?

b+ beneficii non-salariale proprii activitatii efectuateprecum satisfactia muncii" climatul de munca" statutuldobandit" securitatea locului de munca etc.?

c+ salariul si alte beneficii non-salariale in activitatialternative.

O scimbare in salariul obtinut de lucrator va determinao miscare de-a lungul curbei ofertei de munca" in timp cemodificarile survenite in ceilalti factori vor deplasa in plancurba ofertei.

c!ili"rul pietei muncii cu concurenta perfecta

!e o piata perfect concurentiala" salariul" ca pret almuncii" se determina in mod similar preturilor bunurilor siserviciilor. !unctul de intersectie dintre curba cererii siofertei de munca determina concomitent salariul de ecilibru*7@+ si ocuparea de ecilibru *@+ asa cum se poate observain figura 11.3. Acest nivel al salariului se impune fiecaruiparticipant de pe piata muncii. #aca salariul se situeaza subnivelul celui de ecilibru" de e&emplu la 71" cererea de

munca e&cede oferta de munca. In aceasta situatie" e&istapenurie de forta de munca. 'irmele incapabile sa gaseascaforta de munca de care au nevoie vor fi dispuse la crestereasalariului" ceea ce va conduce salariul spre nivelul sau deecilibru.

#aca in scimb" salariul se situeaza la un nivel superiorcelui de ecilibru de e&emplu la 7/" oferta de muncadepaseste cererea de munca. Apare un surplus de forta de

munca in raport cu cererea de munca" situatie dedezecilibru a pietei muncii cunoscuta sub numele de somaj.

Aceasta situatie este mult mai frecvent intalnitacomparativ cu cea a penuriei de forta de munca. :nii oamenise vor afla in cautare de lucru iar in cazul in care nu vor gasilocuri de munca disponibile vor accepta un salariu mai

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

12/29

redus. Aceasta va e&ercita o presiune in jos a salariului panala atingerea nivelului sau de ecilibru.

In concluzie" pe o piata perfect concurentiala" surplusultemporar de forta de munca determina reducerea salariului"in timp ce criza determina cresterea acestuia.

#e fiecare data prin ajustari repetate se ajunge laecilibru.

0odificarile cererii si ofertei de munca la nivelul pieteivor determina scimbari ale salariului si ocuparii in modsimilar variatiilor cererii si ofertei pe piata bunurilor.

#ig$ %%$* c!ili"rul pe piata muncii in conditiileconcurentei perfecte

Piata muncii in conditiile monopsonului

In realitate" piata muncii este departe de a fi perfecta.'irmele pot dispune de putere pe piata si" in virtutea acestuifapt" ele pot influenta sau ciar determina pretul muncii.Aceasta se poate produce in cazul e&istentei pe piata a unuisingur cumparator de forta de munca sau doar a cativa" care

controleaza piata muncii la nivelul unei zone sau pentru oocupatie data" sau cand lucratorii au perceptii diferite privindfirmele care ofera locuri de munca in legatura cu aspectenon-salariale ale angajarii *pro&imitate" climatul de muncaetc.+.

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

13/29

Oricum patronii nu pot angaja un numar nelimitat delucratori la un salariu constant. #in acest motiv" curbaofertei de munca cu care se confrunta nu mai este orizontalaca in cazul concurentei perfecte.

#orinta de a angaja un numar sporit de lucratori setraduce prin cresterea salariului" ceea ce inseamna ca ofertade munca are panta pozitiva. Curba ofertei e&prima salariulce trebuie platit pentru a utiliza o cantitate data de munca.%alariul astfel platit reprezinta costul mediu de utilizare almuncii.

#aca piata muncii este dominata de un singurcumparator de forta de munca atunci piata muncii este de

tipmonopson. $&istenta unui numar limitat de cumparatoriconfera aceleiasi piete caracter deoligopson" in timp ce unnumar mare de cumparatori diferentiati asiguraconcurentamonopsonica. 2otusi se obisnuieste a considera piata caavand caracter de monopson atunci cand cumparatorii deforta de munca au latitudinea determinarii niveluluisalariului. Ofertantii de munca raman" in aceasta situatie" inpozitie de perfect competitori acceptand un nivel dat alsalariului.

Ca si in cazul monopolului pe piata bunurilor" patronuldetermina cuplul pret-cantitate situat pe curba ofertei demunca.

In decizia de optimizare a angajarii este important deprecizat ca monopsonistul poate practica sau nudiscriminarea in materie de salarii. !rima situatie presupuneplata unor salarii diferite lucratorilor ce presteaza o muncasimilara. (om considera insa" in continuare" cazul cel mai

simplu" in care salariile sunt identice pentru activitatiidentice.

#e aici si din forma curbei ofertei de munca" decurge caangajarea unui lucrator suplimentar determina un salariu" sideci un cost marginal pentru monopson" mai mare" salariu

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

14/29

care se aplica nu doar unitatii marginale de munca" ci situturor unitatilor de munca anterioare.

Costul marginal al resursei de munca" ocazionat deangajarea unui salariat suplimentar reprezinta salariul platitacestuia plus cresterea globala a salariilor care trebuieplatita de intreprinzator tuturor celorlalti angajati anterior.

In figura 11.4 sunt reprezentate curbele costuluimarginal al resurselor de munca si a ofertei de munca. %eobserva ca au acelasi punct de plecare" situat pe ordonata laanumita distanta de origine. imeni nu ar dori sa seangajeze pentru un salariu inferior lui 71. Costul marginal alresursei de munca e&cede pentru orice nivel al angajarii

pretul aceleiasi resurse. #in acest motiv curba costuluimarginal se situeaza pe intreg intervalul deasupra curbeiofertei de munca" cu e&ceptia punctului de start.

%ituatia este similara celei intalnite in cazul relatieidintre cererea adresata monopolistului si curba incasariimarginale. Incasarea marginala este inferioara pretuluideoarece pentru a vinde mai mult trebuie redus pretul" iaracesta se aplica tuturor unitati lor de produs vandute si nudoar celei marginale.

#ig$ %%$+ Costul marginal al resursei de munca sioferta de

munca in conditiile monopsonului

c!ili"rul monopsonului

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

15/29

In figura 11.; sunt reprezentate atat curba costuluimarginal al resursei" a ofertei dar si a cererii de munca.Curba cererii de munca este data" asa cum s-a vazut" deevolutia incasarii marginale pe seama mainii de lucru saualtfel spus de contributia fiecarui angajat suplimentar lavaloarea productiei.

#aca monopsonul urmareste ma&im de profit" el vautiliza o cantitate de munca pentru care costul marginal alresursei egaleaza incasarea marginala adus de ultimaunitate de munca folosita. Acest lucru se petrece pentru unnivel de ocupare egal cu @. %alariul de ecilibru

corespunzator acestui nivel se afla pe curba ofertei si este7@.

%e observa ca" in conditii de ecilibru" pe o piatacaracterizata prin unic cumparator de forta de munca"salariul este inferior atat costului ocazionat de folosirea uneiunitati suplimentare cat si incasarii marginale aferenteultimei unitati de munca. #incolo de acest nivel optim alangajarii" cresterea cantitatii de munca ar determina un costsuperior incasarii aduse de unitatea suplimentara" ultimaaflata in scadere asa cum indica curba cererii de munca.8educerea profitului devine in acest caz evidenta. #e aceeanici un intreprinzator nu doreste depasirea acestui nivel alocuparii decat daca obiectivul sau ar fi altul decatma&imizarea profitului *de e&emplu" o cifra de afaceri maimare+.

%alariul de ecilibru se observa din figura" este inferiorsi salariului 7/care ar rezulta pe o piata perfect

concurentiala. $ste evident ca" in aceasta ultima situatie" lanivelul 7@al salariului unii lucratori nu ar dori sa seangajeze. #aca acest lucru se petrece la nivel de ramura"acesti lucratori */ -

@+ vor parasi ramura considerataneatractiva orientandu-se spre alte ramuri cu un salariusuperior. %e produce o pierdere de eficienta comparativ cucazul concurentei perfecte si care ar putea fi partiala daca

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

16/29

cel putin o parte din lucratori ar gasi locuri de munca in altedomenii.

In realitate" piata muncii se afla putin in situatie demonopson pur. 0ai degraba" e&ista cativa cumparatori"fiecare avand o anumita latitudine in determinarea salariului.$&ista" din acest motiv interdependenta intre firme in fi&areasalariului. Cu cat influenta fiecarei firme in determinareasalariului este mai redusa" cu atat salariul se va situa maiaproape de cel in conditii de concurenta perfecta" adica de7/. $ste posibila si o alta situatie" cea a intelegerii intre celecateva firme astfel incat salariul tinde spre nivelul propriumonopsonului" 7@.

#ig$ %%$, Determinarea salariului in conditiilemonopsonului

Sindicatele si rolul lor

!e piata muncii nevoia de organizare este resimtita deambele parti ale acesteia. %ansele de succes in confruntareacelor doua forte sporesc in cazul in care interesele sunte&primate si promovate colectiv.

8atiunea constituirii lucratorilor in sindicate consta inatingerea unor obiective dintre care mai importante sunt)

conditii de lucru mai bune

securitatea locurilor de munca

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

17/29

cresterea salariilor.

A$ Conditii de lucru mai "une

Atingerea obiectivului major al fiecarei firme dema&imizare a profitului se afla sub influenta determinanta acosturilor de productie. Cu cat acestea sunt mai mari cu atatperspectiva unui profit superior si a unei pozitii mai bune pepiata devine mai evidenta.

In randul factorilor care determina cresterea costurilorde productie se numara si cei care tin de ameliorarea

conditiilor de munca. Imbunatatirea conditiilor de muncaeste insa costisitoare. 'irmele care decid acest lucru potobtine profituri mai mari" insa nu este e&clusa nici situatiainversa in care costurile ocazionate de imbunatatireaconditiilor de munca sa nu fie insotite de efectele asteptate"iar ca urmare profiturile diminuate.

Cresterea gradului de sindicalizare la nivel de firma siciar economie nationala e&ercita o presiune crescandaasupra firmelor in vederea efectuarii acestor celtuieli.

'irmele in care nu e&ista sindicat nu sunt supuse uneiasemenea presiuni" putand avea avantaj pe piata in cazulneefectuarii acestor celtuieli.

#aca in scimb e&ista o legislatie privind adoptareaunor standarde ale conditiilor de munca" obligatia efectuariiceltuielilor pentru conditii de munca mai bune devinegenerala.

)$ Securitatea locurilor de munca

esiguranta si stresul pot fi efectele necunoasteriiprecise a perioadei in care o persoana este angajata. Acesteefecte se pot amplifica in cazul persoanelor fara loc demunca pentru care perioada de cautare a unui loc de muncase poate prelungi.

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

18/29

%indicatele incearca sa asigure un grad cat mai inalt desecuritate a locului de munca atat prin negocieri cu patronulcat si prin adoptarea unei legislatii in acest sens.

:n mijloc eficient de crestere a securitatii locurilor demunca il reprezinta cresterea sumelor pentrupreantampinarea si reducerea somajului. Intre somaj sisiguranta locului de munca relatia este invers proportionala.Cu cat somajul este mai redus atat creste securitatealocurilor de munca.

C$ Cresterea salariilor

Constituirea lucratorilor in sindicate asigura sanse maimari si in ce priveste obtinerea unor salarii mai mari. $stecunoscut faptul ca membrii de sindicat au in general salariimai mari comparativ cu salariatii ce nu apartin unui sindicat.In plus" firmele sindicalizate sunt capabile sa angajezemuncitori cu o productivitate superioara si cu un salariu inconsecinta mai ridicat.

!entru obtinerea unor salarii sporite sindicatele pot

apela la mijloace diverse precum cresterea cererii de munca"reducerea ofertei de munca sau negocierea salariilor.

%indicatele pot determina cresterea cererii pentruprodusele realizate prin reclama sau prin limitareaimporturilor *masuri protectioniste+ sau stimulareae&porturilor. Influenta sindicatului in acest sens este insalimitata" motiv pentru care eficienta recurgerii la acest mijloceste redusa.

Cel de al doilea mijloc de obtinere a unor salarii maimari" se dovedeste mai eficient" mai ales in cazulsindicatelor ai caror membri dispun de o inalta calificare si sesupun disciplinei sindicale. $l consta in limitarea accesului incadrul ramurii sau domeniilor pe care il reprezinta sindicatul.Astfel membrii de sindicat vor obtine venituri salariale

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

19/29

sporite" desi aceasta poate avea drept consecinta crestereapreturilor produselor si serviciilor realizate de acestia.

Cea de a treia cale de crestere a salariilor este si ceamai utilizata. %indicatele pot negocia cu patronii *iipresupunem deocamdata perfect competitori pe piatamuncii+ si sub amenintarea utilizarii unor mijloace de protestlegale" de e&emplu greva" pot obtine un salariu superior"celui de pe piata libera. ivelul salariului va depinde atat decapacitatea sindicatelor de a-si impune punctul de vedere"dar" de asemenea" si de puterea firmelor de a rezista acesteipresiuni si de abilitatea lor de a plati salarii mai mari. #acafirmele actioneaza pe o piata cu concurenta perfecta saumonopolistica sindicatele pot creste salariile insa cu pretul

ocuparii. Aceste firme obtin doar profit normal" iar prinsporirea salariilor unele vor parasi piata" iar ocuparea vascade. !roductia ramurii se va reduce" in timp ce pretulbunurilor realizate va creste. !e aceasta baza firmele careraman pe piata vor putea plati salariile impuse de sindicate.'igura 11.= ilustreaza aceste efecte.

In conditii de piata a muncii caracterizata princoncurenta perfecta" nivelul de ecilibru al salariului va fi

fi&at la 71" iar ocuparea la 1. $&istenta sindicatului face caposesorii de forta de munca sa se afle in pozitie de monopolsi" in virtutea acestui fapt" sa forteze cresterea salariului sprenivelul 7/. 8eactia intreprinzatorilor este prompta ocupareascazand la /. a nivelul 7/al salariului" numarul celordoritori a se angaja creste la 3. (a e&ista un surplus de fortade munca pentru acest nivel al salariului *3- /+ in raport cucererea de munca si care se vor afla in cautare de locuri demunca. $i se vor indrepta spre alte ramuri si posibil vor gasiun loc de munca. #in acest motiv pierderea de productie pe

ansamblul economiei datorita reducerii ocuparii in ramura incauza" va fi diminuata.

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

20/29

#ig$ %%$- Monopolul sindicatului confruntat cuproducatori

aflati in concurenta perfecta

Avand in vedere reducerea nivelului ocuparii" succesulsindicatului in cresterea salariilor apare astfel discutabila. Inplus" acest rezultat *de crestere a salariilor+ va depinde si demodul in care va fi preantampinata oferta de munca pentruun salariu inferior celui impus de sindicat.

%ituatia prezentata anterior este valabila in conditiile incare productivitatea muncii nu intregistreaza vreun progres.#aca" in scimb" randamentul factorul uman va spori" un

salariu mai mare nu va impune in mod necesar reducereaocuparii.

Piata muncii in conditiile monopolului "ilateral

Monopolul "ilateralcorespunde cazului candmonopolul sindicatului se confrunta cu patronul aflat insituatie de monopson. %alariul si nivelul angajarilor vadepinde de raportul de putere dintre cele doua parti.0onopsonul va avea intentia sa mentina salariul la un nivel

cat mai redus" concret cat mai aproape de nivelul care ii estepropriu" in timp ce sindicatul urmareste atingerea unui nivelcat mai ridicat care sa mentina sau ciar sa ameliorezeocuparea. #e aici se poate deduce ca salariul se va situaintre doua limite. Cea inferioara corespunde salariului stabilitde monopson in absenta sindicatului" iar cea superioara

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

21/29

acelui nivel care ar determina ireversibil iesirea de pe piata afirmei.

%a analizam aceasta confruntare si efectele ei cuajutorul figurii 11.. !resupunem in prima instanta absentasindicatului. $cilibrul monopsonului corespunde egalitatiidintre costul marginal al muncii si incasarea marginala peseama mainii de lucru. !rofitul monopsonistului va fi ma&imcand numarul de angajati va corespunde punctului 1 de peabscisa platiti cu salariul mediu 71.

#aca lucratorii se constituie intr-un sindicat salariulurmeaza a se stabili pe baza negocierii cu managementul.Odata stabilit acest salariu" reciproc agreat" orice reducere in

forta de munca nu-l va afecta. In caz contrar" patronul va ficonfruntat cu o posibila greva" adica cu o oferta nula si decicu pierderi de productie si profit.

#ig$ %%$. Monopolul "ilateral

In scimb" cresterea numarului de angajati nu va obligapatronul sa creasca salariul atata timp cat acesta ramanesuperior celui determinat pe piata libera. #incolo de acestpunct insa" cresterea ocuparii se insoteste de cresterea

salariului.

In consecinta" pentru un salariu stabilit pe baza denegociere" curba ofertei de munca va fi orizontala pana lapunctul unde intalneste curba ofertei initiale" pentru ca dupaacest punct sa urmeze evolutia acesteia din urma.

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

22/29

!resupunem salariul determinat pe baza de negocierela nivelul 7/. Costul marginal al muncii pentru un nivel deocupare de ma&im 3va fi constant si egal cu 7/. #aca firmadoreste angajarea unui numar de lucratori superior lui 3"

salariul pe care va trebui sa-l plateasca va depasi nivelulnegociat. ivelul de ocupare optim pentru firma la salariul7/este 1.

%indicatul a reusit astfel ca pentru acelasi nivel deocupare sa obtina un salariu mai mare. $l ar puteaconstrange managementul sa accepte ciar un salariudincolo de 7/ insa nu mai mare decat acel nivel care arscoate firma din afaceri si ar reduce ocuparea la zero.

/ R0UMAT

!iata muncii consta in intalnirea si confruntarea dintrecererea si oferta de munca.

Cererea de munca emana de la cei care au nevoie demunca si sunt dispusi sa angajeze lucratori in conditiisalariale. Acestia ofera in scimb locuri de munca. Ofertade munca este reprezentata de posesorii de forta demunca" dornici sa ocupe un loc de munca in aceleasiconditii salariale.

!rodusul fizic marginal al muncii surprinde aportul fiecaruilucrator suplimentar la productia firmei. $volutiaprodusului fizic marginal al muncii confirma legearandamentelor descrescatoare.

Incasarea marginala pe seama mainii de lucru este egalacu produsul dintre incasarea marginala si produsul fizic

marginal al muncii.

#ecizia optima pentru firma in cazul resursei munca se vabaza pe comparatia dintre incasarea marginala a muncii sicostul marginal ocazionat de angajarea unui lucratorsuplimentar.

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

23/29

%alariul nominal este e&primat in termeni monetari.%alariul real reprezinta salariul nominal ajustat cu nivelulpreturilor. $l este o e&presie a puterii de cumparare asalariului platit de intreprinzator" masurata in termenii

bunurilor si serviciilor posibile de acizitionat de pepiata.

Cererea de munca la nivelul firmei se poate modifica subinfluenta concomitenta sau separata a doi factori) pretulprodusului si produsul fizic marginal.

Oferta de munca reprezinta reprezinta relatia directproportionala intre pretul muncii *salariul+ si cantitatea demunca oferita.

Oferta de munca poate fi privita la nivelul lucratoruluiindividual si la nivelul pietei. %tudiul ofertei individualereleva efectul de substitutie si efectul de venit. Curbaofertei pietei rezulta din agregarea ofertelor individuale

!e o piata perfect concurentiala" salariul" ca pret almuncii" se determina in mod similar preturilor bunurilor siserviciilor. !unctul de intersectie dintre curba cererii si

ofertei de munca determina concomitent salariul deecilibru si ocuparea de ecilibru.

#aca piata muncii este dominata de un singur cumparatorde forta de munca atunci piata muncii este de tipmonopson. $&istenta unui numar limitat de cumparatoriconfera aceleiasi piete caracter de oligopson.

0onopolul bilateral corespunde cazului cand monopolulsindicatului se confrunta cu patronul aflat in situatie de

monopson. %alariul si nivelul angajarilor va depinde deraportul de putere dintre cele doua parti.

ucratorii se constituie in sindicate in vederea atingeriiunor obiective dintre care mai importante sunt) conditii delucru mai bune" securitatea locurilor de munca" crestereasalariilor.

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

24/29

2ermeni ceie

!iata muncii Cererea de munca !rodusul fizic marginal almuncii Incasarea marginala pe seama mainii delucru %alariu nominal %alariu real Oferta de munca Ofertaindividuala de munca $fect de substitutie $fect devenit Costul marginal almuncii %indicat 0onopson 0onopol bilateral

Intrebari de verificare

1. !recizati caracteristicile unei piete a muncii perfectorganizate sub aspectul concurentei.

/. Identificati si analizati factorii care determina modificareacurbei cererii de munca la nivelul firmei.

3. $&plicati de ce curba costului marginal al muncii inconditiile concurentei perfecte este orizontala.

4. Curbele ofertei de munca la nivelul pietei sunt normale.Bustificati si oferiti un e&emplu in acest sens.

;. Considerand ca salariul platit de o firma se situeaza lanivelul de ;

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

25/29

1

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

26/29

4. #aca capitalul si munca sunt resurse substituibile inproductie" reducerea pretului la bunurile capital vordetermina)

a+ reducerea cererii de munca?

b+ cresterea cererii de munca?

c+ cresterea ofertei de munca?

d+ reducerea ofertei de munca.

;. Ameliorarile in tenologie conduc la cresterea produsuluimarginal al muncii. Aceasta are drept consecinta pe piatamuncii)

a+ reducerea ofertei de munca?

b+ reducerea cererii de munca?

c+ cresterea ofertei de munca?

d+ cresterea cererii de munca.

=. Identificati din lista urmatoare avantajele non-salariale aleunei activitati)

a+ oportunitati de avansare?

b+ siguranta locului de munca?

c+ relatii amicale in cadrul colectivului de munca?

d+ orar fle&ibil?

e+ salarii mai mari?

f+ satisfactia muncii.

. #aca la nivelul ramurii e&ista o singura firma carecumpara intreaga forta de munca atunci aceasta reprezinta)

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

27/29

a+ oligopol?

b+ monopol?

c+ monopson?

d+ oligopson.

D. %alariul platit de monopsonist este fata de incasareamarginala pe seama mainii de lucru)

a+ mai mic?

b+ mai mare?

c+ egal.

9. #aca pe piata muncii e&ista un singur cumparator si unsingur vanzator de forta de munca" atunci avem)

a+ monopson?

b+ monopol?

c+ monopol bilateral.

1

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

28/29

umar

demuncitori

!roductiatotala

!rodusulfizic

marginal

(aloareaprodusuluimarginal

< < - -1 1;

/ /

3 3

4 4=

; ;4

= =1

=;

%e cere)

a+ sa se completeze tabelul cunoscand ca pretul de vazareunitar este de < u.m.

b+ sa se determine grafic nivelul optim al angajarilor" stiindca salariul platit de firma este de 49< u.m.

c+ ce consecinta va avea asupra numarului de salariaticresterea salariului la ;< u.m. #ar o reducere a acestuia

la /;< u.m.

($ Se cunosc urmatoarele date pentru o firma aflata insituatie de monopson pe piata muncii:

Numarlucrator

i

Salariul Costultotal almuncii

Costulmarginal

al muncii

Incasareamarginala pe

seama mainii delucru

1 /

5/28/2018 69942308 Piata Muncii

29/29

D /4< /;;

%a se completeze tabelul si sa se determine numarul desalariati pe care firma il va angaja in conditiile in care

obiectivul sau il constituie ma&imizarea profitului.